Ardealul Nou, 1946 (Anul 1, nr. 1-57)

1946-06-21 / nr. 1

ENDENT 3RMAŢII LICITATE înainte ■ m. Ne-aşteaptă o cale tochieri şi zăgăzuiri, o jtim dacă toţi vor înţe­­antuaLasmului nostru ti­­a o credinţă şi o iubire, până la urmă incertitu­­in adevăr, în bine şi io presus de toate în drep­ri să credem că nu vom ea noastră stă nu numai .âtea jertfe plătite, ci şi î şi frumos care ni se leagurile acestea pe care defisiiivat şi prezentuL a n ceil mai autorizaţi man­­, lumi care se ridică, drep­­noastre, trtbuie să fim cei om nega dreptul "nimănui la nă. Nu vom fura pe nimeni, pila, nu ne vun răsbuna, ci î cere credinţi strămoşească poporului nostu, vom ierta, vom umili Şi n vom uita să când pe meleagiile acestea sunt în majoritat, nu vom ca ei să străUcască prin din viaţa publicăa regiunii, a să fim totul, ir dreapta parte şi locul oare 1 se cuvine ;em abandona. Nu irităm drep­­limănui, dar nici ale >astre nu m părăsi. rarul e că aceia dintr* Români, rin situaţia lor socială şt şi cei .ţi să reguleze pulsul vieţnoastre .e şi culturale, stau în ibră şi Vom încerca, mai întâi pucestia scoatem din pasivitatea • care ai dăuna poate intereselor oas-tre de lor deopotrivă. /om avea în vedere toate voile pte ale Românilor de pe meleurile jtea, vom asculta toate durer, lor, vom face glasul lor, vom căi să tn şi noi posibilitatea de fi fiţi, i şi conlocuitorii noştri o aisju i, fi pătimaşi, ci pe toate căile ta să fim drepţi aşa cum este ţa Kjrului nostru, aşa cum ţotdeia iu învăţat părinţii noştri să fim. ^ iu vom uita mai ales că prii , Iţi oameni de bună credinţă dir, , üocuitorii noştri cari înţeleg că ( iea nu se mai întoarcef din drJ­­„t atâţia care se agită pa nostalt >erialiste şi alte resturi care nu m-( cătare în lumea de azi. Ne voi, opia cu înţelegere şi vom conlucr; plăcere cu aceia cari au înţeles mersu mii, dar vom fi categorici cu aceii tn) ciuda a itcţt ceeace a făcui orul nostru pentru ei nu se deş ptă, ci mereu caută apa tulbure c< â pescuiească nu înţelegem ce „drep milenară“. a încredere în entuziasmul nostru ş lreptatea noastră, cu dragoste d« a şi de rege, pornim la drum. omnezeu să ne ajute. ARDEALUL NOU“ Mareşalul Curţii Regale comunică: că Majestatea Sa Regele a plecat la Sinaia. SCRISORI DM BICI RHSTI Pe de altă parte, la Ministerul de Fi­nanţe se lucrează pentru degrevarea impozitelor la articolele alimentare, de îmbrăcăminte şi de încălţăminte ce sunt distribuite economatelor. Astfel, cei cu venituri limitate vor putea cumpăra prin economat aceste mărfuri la un preţ cu 10—50 la‘sută mai redus, decât înainte, ceeace egalează cu un spor de 15—25 la sută pe salarii. F. Mucoveanu Bucureşti, 19. Iunie. ............................... Hl I III I-----------------­; Luminişuri Ne înşelăm când. ne spunem că seminţia c-amenilor buni s'a stins şi lumea noastră e numai fiere şi venin. Dincolo de marile vârtejuri ale vremii, cari ne fură cu totul, se petrec mici fapte, trecute cu vederea cari însă au o mare semnificaţie. Deunăzi am asistat la un fapt înduieşă­­tor. Pe bulevard o doanină mângâia cu duioşie un biet copilaş mai mult dcsbră~ cat decât învelit în sdrenţele care H curgeau de pe trupul slab. Faptul m'a intrigat, dar nu putea fi vorba decât de înduioşarea unui suflet nobil în faţa mi­zeriei, lucru care azi se petrece atât de rar încât ia proporţii de miracol. Totul însă nu s'a oprit aici. Doamna a dus cu dânsa copilul şi curios am ur­­mărit-o. A intrat la magazinul „Dermata“ şi a ieşit cu o pereche de pantofiori în mână, pa care spre bucuria neîncrezătoare a copilului care se credea prada unui vis, ce deseori l-a nutrit mintea lui mică şi i a dăruit lui. Apoi doamna a plecat senină şi înpă­­cată. Ce am putea comenta? Poveştile mai sunt aşa de generoase ca să ne facă să credem în minuni. Admiraţia şi iauda sunt prea puţin, iar cuvintele neîncăpâtoare pentru a cuprinde îr> ele frumuseţea ccesiui )est Când am aflat că doamna este profesoa­ră la ună din şcolile din localitate, ne-am în­trebat, oare câţi mai sunt aceia care dintr'o leafă modestă să-şi permită şi astfel gesturi, cari chiar dacă mulţumeso sufle­tul, încearcă şi punga, fi ce frumoasă ar 'i lumea asta dacă toţi ar cauta feririle i 1lumea asta dacă toţi ar cauta fericirile rumoase ale vieţii în bucuriile adevatate le sufletului, nu în meschinele întorto­­hieri ale cotidianului. 1SACUREA Oribila crimă din strada Strâmba O familie întreagă măcelărită într’un mod bestial In noaptea da duminică spre luni s‘a comis bl oraşul nostru o groaznică crimă. Bijutierul Barabás, împreună cu sofia şi copiii săi şi fata din casă au fost ucişi cu lovituri de topor şi de cuţit. Mama defunctului bijutier, care venind dela fără şi voind' să facă o vizi*â fiului ei, a fost atât de înspăimântată de faptul că poarta pe care obişnuit o afla închisă cu cheia, a aflat-o deschisă, încât a aler­gat imediat la Poliţie. In acelaş timp. d. Szabó Ferenc, din str. Calvarului, intrând în curtea casei lui Barabás a rămas înmăr­murit în faţa urnei adevărate scene de groază. Neimai stând mult pe gânduri a alergat de grabă şi a anunţat poliţia. O SCENĂ GROAZNICĂ Organele poliţieneşti în frunte cu d chestor şi domnul şef al biroului judiciar s‘au deplasat imediat la locul crimei. Cul­cat cu faţa spre poartă Iosif Barabás este găsit înt'un lac de sânge; capul sdrobit de lovituri de secure, trupul ciopârţit de aoă­­zeci de lovituri de cuţit. Pumul încleştat il victimei strângerea crispat câteva fir le păr; probabil ale criminalului, cu care i. dus o luptă pe viaţă şi) pe moarte. Intrând în casă am isit totul răvăşit, irme de sânge, iar pe podeaua dormi,töm­ni cadavrul oribil mutilat al doamnei Ba­rabás. La câţiva paşi de 'ea, un trupşor sfârtecat în mod bestial: ileana Barabás în vârstă de numai uoi anişori. Intr'un pătuc alb de sugaciu, cu gâtul retezat mi­cul Iosif, de şase luni. Bestiile n‘au avut milă nici măcar de el. In bucătărie înir-'un pat plin cu sânge înnehegat cadavrul desfigurat de lovituri ■de secure al fetei de serviciu: Ileana Győri, în etate de şasesprezece ani. Nefe­ricita initrase în serviciu la fami.ia Bara­bás aiba în ajun. POLIŢIA LA LUCRU Cercetările au început cu multă perspi­cacitate, stabililnduse că omorul a fost să­vârşit de mai multe persoane, cari întâi l-au omorît pe Barabás, care încrezător le deschisese poarta, după care au ucis şi pe oeâlalţi membri ai familiei. După săvâr­şirea crimei, ucigaşii au prăvăşit toată casa plecând cu prada probabil prin dosul curţii, sărind gardul. Anchetând vecinii, poliţiştii au aflat amănunte preţioase. Astfel domnul Gal Elek a declarat, că auz ndl : gemete sus­pecte dinspre casa lui Barabás, s'a uitat pe geam şi a observat silueta unui tânăr de statură mijlocie în dormitor. ( sontim.iire in pag / v Abonamente: Lunar Lei 2700, Instituţii, Fabrici şi Oficialităţi j 3 luni Lei 8000. 3 luni Lei 25.000. j Anul I. Nr. 1 Vineţi 21 Iunie 1946 4 pagini Lei 200 REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Piaţa Stalin No. 52. etaj Târgu-Mureş Majestatea Sa Regele a .plecat la Sinaia •uujL-uxeş'ieanuiui îi place politica. ^ îl preocupă foarte mult. Dar acum ar 0 nouă preocupare: chestiunea preţuri lor şi a Situaţiei economice, în general De mai mult de o lună de zile, se ob servă în Bucureşti fenomene economic« ce merită să fie observate mai dc aproape. Astfel), preţurile la Bursa neagră au scăzut cu 10—20 la sută, Ia aproape toate ramurile de activitate economică, La Bursă, acţiunile au su­ferit deasemenea scăderi ce merg până la peste 50 la sută (acţiunile B. N. R.), iar în târgul liber, napoleonul a scăzut cu 40 la sută. Se pare că acestea sunt primele semne ale redresării economice atât aşteptate, cu atât mai mult cu cât, pe de altă parte, circulaţia biletelor de bancă nu mai este în creştere ca până acum. De curând, guverna.. — bazându se pe existenţa unei proda.ţ.'l mari de le­gume şi fructe — a încercat o nouă experienţă: a lăsat totală libertatea co­merţului alimentar. Cum au răspuns nsă negustorii? O parte din ei au înţe­­es să răspundă acestei noi dovezi de nţelegere, printr'o scumpire a mărfii cu irca 50 la sută, deşi astă iarnă — când e agita de către ei lozinca libertăţii omerţului ca soluţie a crizei economice - ei au afirmat că această libertate ar] duce cu sine — prin însuşi faptul li­­erei concurenţe — o scădere a preţuri­­«•. Acum însă nu toţi negustorii arată ceiaş bunăvoinţă, astfel că negustorii nstiţi din U. S. I. C. au de dus încă, luptă grea cu speculanţii, care preferă ţ arunce marfă, decât să o ieftinească azul spanacului). USIC-ul şi cooperativa „Victoria“ au [nit însă o campanie de ieftinire a ifţ, scoţând — penuru început — la :aţe mazăre cu 8U0 lei Kilogramul, Urând astfel pe negustorii speculanţi 1 cereau 1600 de lei, şi silindu-i, la u. să vândă şi ei la 800. Acesta insă nte decât un început, şi sunt de afot noi scăderi de preţuri la aii- . m l]

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék