Ardealul Nou, 1946 (Anul 1, nr. 1-57)
1946-06-21 / nr. 1
2 ardealul nou EMINESCU Fragment din cuvântarea finută la desvelirea plăcii comemorative în ziua de 16 iunie 1916, de Al. Munteanu. Apariţia lui Eminescu înseamnă o culminaţie spirituală fără de asemănare, şi El a pus în umbră cu marea lui persoţ aceea care i-a urmat. • Opera lui a ispitit o analitate atât epoca precedentă, cât şi pe toţi cercetătorii şi criticii culturii noastre, deoarece el reprezintă punctul 7 central şi axa spirituală a geniului românesc. Nu a fost numai un mare descoperitor al armoniei turnate în cadenţa versurilor, ci şi omul pasionat al tuturor disciplinelor de gândire, al tuturor p poblemelor care au tulburat şi mobilat pe oamenii de elită ai tuturor vremurilor, ci şi un pasionat luptător pentru dreptul şi demnitatea omului. Geniali- ^ tatea lui se învederează în profunzimea gândirii, în intensitatea simţirii şi forma impecabilă a liricei sale. E un cânc tăreţ al durerii umane, al avânturilor şi nostalgiei de infinit, al setei nepoto- rite de a descifra sensul misterios al vieţii, al morţii şi al pelerinajului nosstru pământesc. E copleşit de mizeria morală şi spirituală aCondiţiei umane, de drama inteligenţii neputincioase de a cuceri adevărul suprem şi de incapacitatea ei de a realiza dreptatea socială şi politică. Rareori tragedia omului şi singurătatea lui în faţa misterului uriaş care ne înconjoară a smuls unui poet accente mai sincere, mai dureroase şi mai armonioase. La lumina lor de full.er, fiecare presimţim micimea înţelegerii, mărginirea orizontului, toată anitatea ambiţiilor, toată melancolia xilului nostru terestru. Călăuziţi de ■raja melodiei lui, retrăim nostalgii luioase de paradis pierdut, resimţim cu Sărmanul Dionis drama străveche a prăprăbuşirii spiritului în timp şi paţiu sau lunecăm prin regiuni pline de miragii, în dimensiuni nepământene , vis şi beatitudine, asemeni Luceafărui nemuritor şi rece. Cântecul lui «pirat e suprema înflorire a sufletului, bucurie pură, adeseori e revelaţie, eliberare, consolare şi iniţiere. E rugăciune, ardere şi topire în marea armonie a lumii. Prin elanurile lui generoase, prin sbuciumul lui interior, Eminescu ne infăţişează una din marile voci ale umanităţii şi una din legitimările noastre cele mai autentice la vieaţa liberă şi demnă în rândul familiei popoarelor. Cu el intrăm în universalitate şi fixăm icoana neamului intr'un cadru de nobilă şi mândră afirmare. El e prezent în noi precum şi în conştinţa tuturor celor ce au reuşit să ne cunoască pe noi prin cunoaşterea lui. Vizionar, el e un apologet pasionat al muncii creatoare care nu e numai bogăţie materială, ci e însuşi principiul de viaţă, de sănătate morală şi legitimare naţională. El crede că temeiul unui stat sunt legile drepte şi munca, ca legitimarea unei stăpâniri politice o conferă numai munca, iar bogăţia unui popor nu stă in bani, ci iarăşi în munca. O naţiune din sânul căreia nu se ridică oameni de muncă cinstită, ci numai oameni ce debitează fraze, e o naţiune pe care o aşteaptă ruina şi demoralizarea. Eminescu a fost o sinteză spiritală a neamului. Aspiraţiile înăbuşite, contrariate, inconştiente, dar tocmai de aceea mai de aceea mai impetuase ale neamului s-au concentrat în acest exemplar de elită ca intr'un focar luminos. Din acest moment el a trăit real destinul nostru şi a devenit în mod firesc pedagogul şi creatorul spiritual al naţiei. In vremuri de cutremur şi incertitudine, refugiul nostru alături de un astfe de om reprezentativ, este necesar mântuitor. Recheamă în mijlocul noumu amintirea marelui poet şi de cununa de spini a duşmăniei şi neînţelegerii epigonilor, readucem în mijlocul nostru un îndreptar de care avem nevoie. Drumul către dânsul e drumul către sănătatea sufletească a poporului care l-a născut. Fie ca revenirea printre noi a marelui poet şi reaşezarea acestei modeste plăci comemorative smulsă vremelnic de furtuna războiului pe locul unde şi-a purtat odinioară visurile, şi melancolia, să insemneze o trezire a tuturor energiilor şi credinţelor, noastre şi un îndemn pentru toţi cei ce au în mână soarta poporului nostru. E învăţătorul şi luptătorul care a ştiut să se realizeze complect, implinindu-şi misiunea cu care venise pe lume. Cântăreţ şi profet al neamului, inchinăm umbrei lui glorioase prinosul admiraţiei şi pietăţii, încercând să cuprindem cu sufletul înălţimea jertfei şi strădaniei lui uriaşe. INFORMAŢIUNI Serviciul de aprovizionare al oraşului Târgu-Mureş, din nou atrage în mod serios atenţiunea publicului ca să se abţină de la cumpărăturile în afară de teritorul pieţei regulate şi toate cumpărăturile să se facă numai pe piaţa regulată. Controlori de piaţă şi Poliţia va controla cumpărăturile făcute în afară de piaţă şi contra vinovaţilor vor introduce procedura legală. Serviciul aprovizionării atrage atenţiunea tuturorprecupeţilor (cofăriţelor) şi a celor ce cumpără de pe piaţă cantităţi mari de alimente că nu le este permis a face cumpărăturii de piaţă înainte de ora 8 iar joia şi în zilele de târg înainte de ora 10. Totdeasemmea, şi aceştia vor fi controlaţi de către controlori şi poliţie şi cei contravin vor suferi consecinţele legale. Parchetul Tribunalului Mureş. I Nici Primarul Procuror al Parchetului Tribunalului Mureş, in virtutea art. 44 din legea actelor stării civile, aducem la cunoştinţă publică, că actele stării civile pentru căsătoriţii din anul 1944, ale Oficiului de Stare civilă Suseni, cuprizând corn. Suseni, şi Lueriu din aceşti judeţ, fiind distruse în epoca evenimentelor de răsboiu, urmează să fie reconstituite. In consecinţă, invităm toatte autorităţile şi particularii care vor găsi, deţine sau primi cu orce titlu, un extract legalizat sau livret de familiile, referitor la actele mai sus amintite, ce urmează a fi reconstituite, să fie depusă în termen de 6 luni dela publicarea în Monitorul Oficial, sau în timp de o lună dela data, când actul a ajuns în posesiunea sa, fie la primăria comunelor susamintite, fie la judecătoria Mixtă Reghin sau grefa Tribunalului Mureş, iar în străinătate la cancelaria legaţiunilor ori consulatelor române, în schimbul unor copii cartificate. Prim Procuror: IOAN MAIOREANU. Prim Secretar: MIHAIL STANCEANU* — Economatul Central anunţă: Joi se va distribui pâne, caşmagiun şi ciorapi albi bărbăteşti. Căutăm corespondenţi la Reghin, Bistriţa, Năsăud, Teaca, Toplița, Band, Râciu și celelalte comune. Corespondență se va trimite la redacție. Vând, cumpăr schimb şi repar Maşini de Cusut Biciclete şi Cărucioare pentru copii ABRAHAM L P. Stalin 5. Teefon 541. So. I. Căutăm ! băiatule serviciu bine plătit „ARDEALUL NOU“ Piaţa Stalin 52, etaj ■ — Cercul TeM No. 105.225 din M contigenftoului lS chemare individ® pentru a fi tinul sunt repartizaţi. sM nurilor false, fiii® tinerilor care vor sM — Cu începere labil bonul No 38 pâine la preţul lei ^ . !*S. Azi, Joi 20 Iunie, ^ tuada Wieder A, Str. Duminecă, 23 Iunie 11 cadrul unei impozante căminului de zi din nul va purta numele vlQÎ antifascist Hie Pin tide. , gaţi a lua parte în nu/ * * In ultima Duminecă ieI A. P. a vizitat cornuneai Sărâteni şi Miercurea Nn însoţită de o formaţie a ai o parte din muzica mii^ un program mixt, care « i ^ de publicul asistent, ln I ^ echipele A. 1’. se volr ^ Band, Radu si Teaca, x ii nar‘ Comitetul Central A, 1 100 din prizonierat a unnatine a Samarghitan Aurel, Cpt. ,'ptv git. Tamăveanu Tberiu Cv .»ev Apararea Patriotică orgr acestui an o colonie de vai'1 tare vor lua pari 120 copi. boiu. Prima seie inceputa#' (Iunie ! Sa aduce la cunoştinţa ^ începând din :Ua de 15 Iui.^-V pus fir circuifie trenurile r& . şi 32 circulă» între Tg-Mure/C" ^i retur, puta-iceu—-Braşov. ^ Pleacă din bucureşti Nord la?0 soseşte la Tgdureş orele 22.20. Pleacă di Tg-Mureş la orirre*1 seşte La Bucreşti la 22.10, ră pus Nouă cganizaţie tere * aescperită în Ungă^ .Lâî*—-1-'-r.•„ Atârni ’■ ' / Si..î o BUDAISTA. Organele poliţiei v ghiare au descoperit o nouă organ:'2 I teroristă enumită ,brigada Bakony“^* 'fiinţată scopul de a extermina ost. sovietici din Ungaria. Doi din condu« torii arnizaţiei, studenţii Unden Mik« şi Diet.Laszlo au atacat într'o pădur din ypătatea Budapestei un plutoni^ «ovieţi şi l-au ucis cu şase focuri cu, armă pă care l-au jefuit şi au împărţ pradoonducătorul moral al organizaţi' era poporul de teologie Oloffson Plăcii care declarat de mai multe ori că comodă rus nu e păcat ci dimpotrivă faptatriotică. S'au operat numeroan "“A — 1 _ a a ii. i ii .a..u A Cinematograful COLECTIVA**'“ *r prezintă în zilele dl9 și 29 Iunie marele film sovietic titluri românești !r O pagină in istorie LENIN»- IQISî a] In complectare cel mai fro* film technicolor sovietic | A PARAD/VICT'ORIEI ! Din cauza jiniii fitalelor, ir onip ozi»n4iiHllo trran In int&-ă lum. srf 0 seara precis