Ardealul Nou, 1946 (Anul 1, nr. 1-57)

1946-06-21 / nr. 1

2 ardealul nou EMINESCU Fragment din cuvântarea fi­­nută la desvelirea plăcii come­­morative în ziua de 16 iunie 1916, de Al. Munteanu. Apariţia lui Eminescu înseamnă o cul­­­minaţie spirituală fără de asemănare, şi El a pus în umbră cu marea lui perso­­ţ aceea care i-a urmat. • Opera lui a ispitit o a­nalitate atât epoca precedentă, cât şi­­ pe toţi cercetătorii şi criticii culturii­­ noastre, deoarece el reprezintă punctul 7 central şi axa spirituală a geniului ro­mânesc. Nu a fost numai un mare des­­coperitor al armoniei turnate în cadenţa­­ versurilor, ci şi omul pasionat al tutu­ror disciplinelor de gândire, al tuturor p poblemelor care au tulburat şi m­obilat pe oamenii de elită ai tuturor vremuri­­lor, ci şi un pasionat luptător pentru dreptul şi demnitatea omului. Geniali- ^ tatea lui se învederează în profunzim­ea gândirii, în intensitatea simţirii şi for­ma impecabilă a liricei sale. E un cân­­c tăreţ al durerii umane, al avânturilor­­ şi nostalgiei de infinit, al setei nepoto- r­ite de a descifra sensul misterios al v­ieţii, al morţii şi al pelerinajului nos­­s­tru pământesc. E copleşit de mizeria morală şi spirituală a­­Condiţiei umane, de drama inteligenţii neputincioase de a cuceri adevărul suprem şi de incapa­citatea ei de a realiza dreptatea socială şi politică. Rareori tragedia omului şi singurătatea lui în faţa misterului uriaş care ne înconjoară a smuls unui poet accente mai sincere, mai dureroase şi m­ai armonioase. La lumina lor de ful­­l.­­er, fiecare presimţim micimea înţele­gerii, mărginirea orizontului, toată anitatea ambiţiilor, toată melancolia xilului nostru terestru. Călăuziţi de ■raja melodiei lui, retrăim nostalgii luioase de paradis pierdut, resimţim cu Sărmanul Dionis drama străveche a prăprăbuşirii spiritului în timp şi paţiu sau lunecăm prin regiuni pline de miragii, în dimensiuni nepământene , vis şi beatitudine, asemeni Luceafă­­rui nemuritor şi rece. Cântecul lui «pirat e suprema înflorire a sufletului, bucurie pură, adeseori e revelaţie, e­liber­are, consolare şi iniţiere. E rugă­ciune, ardere şi topire în marea armo­nie a lumii. Prin elanurile lui generoase, prin sbuciumul lui­ in­terior, Eminescu ne­ infăţişează una din marile voci ale umanităţii şi una din legitimările noas­tre cele mai autentice la vieaţa liberă şi demnă în rândul familiei­ popoarelor. Cu el intrăm în universalitate şi fixăm icoana neamului intr'un cadru de nobilă şi mândră afirmare. El e prezent în noi precum şi în conştinţa tuturor celor ce au reuşit să ne cunoască pe noi prin cunoaşterea lui. Vizionar, el e un apologet pasionat al muncii creatoare care nu e numai bo­găţie materială, ci e însuşi principiul de viaţă, de sănătate morală şi legitimare naţională. El crede că temeiul unui stat sunt legile drepte şi munca, ca legitima­rea unei stăpâniri politice o conferă nu­mai munca, iar bogăţia unui popor nu stă in bani, ci iarăşi în munca. O na­ţiune din sânul căreia nu se ridică oameni de muncă cinstită, ci numai oameni ce debitează fraze, e o naţiune pe care o aşteaptă ruina şi demorali­zarea. Eminescu a fost o sinteză spiritală a neamului. Aspiraţiile înăbuşite, contra­riate, inconştiente, dar tocmai de aceea mai de aceea mai impetuase ale neamu­lui s-au concentrat în acest exemplar de elită ca intr'un focar luminos. Din acest moment el a trăit real destinul nostru şi a devenit în mod firesc pedagogul şi creatorul spiritual al naţiei. In vremuri de cutremur şi incertitu­­dine, refugiul nostru alături de un astfe de om reprezentativ, este necesar­­ mântuitor. Recheamă în mijlocul noumu amintirea marelui poet şi de cununa de spini a duşmăniei şi neînţelegerii epigo­nilor, readucem în mijlocul nostru un îndreptar de care avem nevoie. Drumul către dânsul e drumul către sănătatea sufletească a poporului care l-a născut. Fie ca revenirea printre noi a marelui poet şi reaşezarea acestei modeste plăci comemorative smulsă vremelnic de fur­tuna războiului pe locul unde şi-a purtat odinioară visurile, şi melancolia, să insemneze o trezire a tuturor energiilor şi credinţelor, noastre şi un îndemn pentru toţi cei ce au în mână soarta poporului nostru. E învăţătorul şi luptă­torul care a ştiut să se realizeze comp­lect, implinindu-şi misiunea cu care venise pe lume. Cântăreţ şi profet al neamului, inchi­­năm umbrei lui glorioase prinosul admi­raţiei şi pietăţii, încercând să cuprin­dem cu sufletul înălţimea jertfei şi strădaniei lui uriaşe. INFORMAŢIUNI Serviciul de aprovizionare al oraşului Târgu-Mureş, din n­ou atrage în mod se­rios atenţiunea publicului ca să se abţină de la cumpărăturile în afară de teritorul pieţei regulate şi toate cumpărăturile să se facă numai pe piaţa regulată. Controlori de piaţă şi Poliţia va con­trola cumpărăturile făcute în afară de piaţă şi contra vinovaţilor vor introduce procedura legală. Serviciul aprovizionării atrage atenţiu­nea tuturor­­precupeţilor (cofăriţelor) şi a celor ce cumpără de pe piaţă cantităţi mari de alimente că nu le este permis a face cumpărăturii de piaţă înainte de ora 8 iar joia şi în zilele de târg înainte de ora 10. Totdeasemmea, şi aceştia vor fi contro­laţi de către controlori şi poliţie­ şi cei­­ contravin vor suferi consecinţele legale. Parchetul Tribunalului Mureş. I Nici Primarul Procuror al Parchetului Tribunalului Mureş, in virtutea art. 44 din legea actelor stării civile, aducem la cunoştinţă publică, că actele stării civile pentru căsătoriţii din anul 1944, ale Ofi­ciului de Stare civilă Suseni, cuprizând corn. Suseni, şi Lueriu din aceşti judeţ, fiind distruse în epoca evenimentelor de răsboiu, urmează să fie reconstituite. In consecinţă, invităm toatt­e autorită­ţile şi particularii care vor găsi, deţine sau primi cu orce titlu, un extract legali­zat sau livret de familiile, referitor la actele mai sus amintite, ce urmează a fi reconsti­tuite, să fie depusă în termen de 6 luni dela publicarea î­n Monitorul Oficial, sau în timp de o lună dela data, când actul a ajuns în posesiunea sa, fie la primăria comunelor susamintite, fie la judecătoria Mixtă Reghin sau grefa Tribunalului Mu­reş, iar în străinătate la cancelaria lega­­ţiunilo­r ori consulatelor române, în schim­bul unor copii cartificate. Prim Procuror: IOAN MAIOREANU. Prim Secretar: MIHAIL STANCEANU* — Economatul Central anunţă: Joi se va distribui pâne, caş­magiun şi ciorapi albi bărbăteşti. Căutăm corespondenţi la Reghin, Bistriţa, N­ăsăud, Teaca, Toplița, Band, Râciu și cele­lalte comune. Corespondență se va trimite la redacție. Vând, cumpăr schimb şi repar Maşini de Cusut Biciclete şi Cărucioare pentru copii ABRAHAM L P. Stalin 5.­­ Teefon 541. S­o. I. Căutăm ! băiat­u­le serviciu bine plătit „ARDEALUL NOU“ Piaţa Stalin 52, etaj ■ — Cercul TeM No. 105.225 din M contigenftoului lS chemare individ® pentru a fi tinul sunt repartizaţi. sM nurilor false, fiii® tinerilor care vor sM — Cu începere labil bonul No 38 pâine la preţul lei ^ . !*S. Azi, Joi 20 Iunie, ^ tuad­a Wieder A, Str. Duminecă, 23 Iunie 11 cadrul unei impozante­ căminului de zi din nul va purta numele vlQÎ antifascist Hie Pin tide. , gaţi a lua parte în nu/ * * In ultima Duminecă ieI A. P. a vizitat corn­uneai Sărâteni şi Miercurea Nn însoţită de o formaţie a ai o parte din muzica mii^ un program mixt, care « i ^ de publicul asistent, ln I ^ echipele A. 1’. se volr ^ Band, Rad­u si Teaca, x ii nar‘ Comitetul Central A, 1 100 din prizonierat a unnatine a Samarghitan Aurel, Cpt. ,'ptv git. Tamăveanu Tberiu Cv .»ev Apararea Patriotică orgr acestui an o colonie de vai'1 tare vor lua pari 120 copi. boiu. Prima seie incepu­ta#' (Iunie ! Sa aduce la cunoştinţa ^ începând din :Ua de 15 Iui.^-V pus fir circuifie trenurile r& . şi 32 circulă» între Tg-Mure/C" ^i retur, puta-iceu—-Braşov. ^ Pleacă din bucureşti Nord la?0 soseşte la Tgdureş orele 22.20. Pleacă di Tg-Mureş la orirre*1 seşte La Bucreşti la 22.10, ră pus Nouă cganizaţie tere * aescperită în Ungă^ .Lâî*—-1-'-r.•„ Atârni ’■ ' / S­i..î o BUDAISTA. Organele poliţiei v ghiare au descoperit o nouă organ:'2 I teroristă enumită ,brigada Bakony“^* 'fiinţată scopul de a extermina ost. sovietici din Ungaria. Doi din condu« torii arnizaţiei, studenţii Unden Mik« şi Diet.Laszlo au atacat într'o pădur din ypătatea Budapestei un plutoni^ «ovieţi şi l-au ucis cu şase focuri cu, armă­ pă care l-au jefuit şi au împărţ prado­onducătorul moral al organizaţi' era poporul de teologie Oloffson Plăcii care declarat de mai multe ori că c­omodă rus nu e păcat ci dimpotrivă fapt­atriotică. S'au operat numeroan "“A — 1 _ a a ii. i ii .a..u A Cinematograful COLECTIVA**'“ *r prezintă în zilele dl9 și 29 Iunie marele film sovietic titluri românești !­­r O pagină in istorie LENIN»- IQISî a] In complectare cel mai fro* film technicolor sovietic | A PARAD/VICT'ORIEI ! Din cauza jiniii fi­­talelor, ir onip ozi»n4iiHllo trran In int&-­ă lum. srf 0 seara precis

Next