Ardealul Nou, 1947 (Anul 2, nr. 60-104)

1947-01-26 / nr. 60

24 IANUARIE înfăptuire? Unirii, act de închegare şi desvoltare a României loderne, a întârrpinat dârza înpotrivire a bojerilor reacţionari, care e tem ea ui ca unirea să nu aducă după ea şi împroprietărirea cerută e ţărani. In lupta cu reactiunea, poporul a fost unul din factorii hotărîtori I determinai ea actului unirii prin care &’a făcut un pas înainte pentru sigur«rea liberaţii noastre naţionale şi a desvoltârii noastre sociale. Anul Ii. Nr. 60. 4 pagini Lei 500 Duminică 26 Ianuarie 1947. Taxa poţtală.-ipîltiiâ în »uiarar confoi» »prob firii Dir. Gea. PTT'Nf. 179.868/946. 23 de ani dela moartea lui Lenin 24 Ianuarie 1859 Va fi uşurată Sitoeţia funcţionarilor publici — 100 miliarde pentru Economatul General — Dife­renţele de salariu vor fi acliitaie deia 1 Sept. 1946. de prof. Iacob Timiş Din fuga anilor desDrindan, tot mai îngălbenite file, popasuri şi răs­crucii d'n sbuciumata dar dâjza noastră istorie. Şi de fiecare oată trăirea momen­telor ce au încrestat în istoria ome­nirii prezenta noastră ca popor, e mai v’e, mai plină de înleles şi mai grea de adevăr Lujer crescut pe tulpină de temei­nice năzu'nţi, popor născut din sbu­­cium şi adăpostit pe vatră de fur­tuni şi asupriri, noi ne-am hrănit d'ntrun început cu seva dorului de libertate şi drepta'e ideauri, pentru care • mlâditele aceluiâş trrnchiu (omenirea) sângeraseră din plia. Ziua de 24 Ianuarie 1947 incres tează în răboiul istoriei pe cea de a optzeci şi opta ínvestmöntare în alb a pământului care adăposteşte ne­sfârşite şiruri de luotâ'iori ce au- că­rui în drum spre culmile nădejdilor noastre de mai bine. _ Primul pas spre, Unirea cea Mare, ziua de 24 Ianuarie 1859 este înce­putul unui lung şir de fapte ce au dus spre înfăptuirea unităţii noastre ca neam şi ca. -popor independent. Prin alegerea lui Alexandru loan Cuza de 'domn al Munteniei după ce juserse ales şi în Moldova, se înfăptuieşte cu mult entuziasm Uni rea rjelor două principate româneşti şi marchează începutul celor din tăi reforme m viata socială româ­nească. BUCUREŞTI (Agerpres) Marti di­mineaţă d Gh, Tâtărescu, vicepre­şedinte Consiliului de miniştri şi in­terimar al Ministerului de Finanţe a primit în audientă o delegaţie a Sa lariaţilor Publici în frunte cu d Ata­­nasiu, secretarul general al acestei uniuni. Cu această ocazie s‘a luat în d's­­cu(ie o serie de doleanţe aie salat ia­­t lor publici. D. Gh. Tâtărescu a aprobat ca plata diferenţelor de sa­larizare. rezultate din încadrarea conform noului Statut al funcţiona­rilor publici să fie făcută dela 1 Sept. 1946. Deasemenea s‘a aprobat tuturor sala iaţilor publici plata în demnizaţiei cuvenită pentru pâine pe timpul dela 1-15 Decembrie, data la cate a intrat în vigoate noul regim Postul de Radio Moscova a anun­ţat rezultatele neoficiale ale alegeri­lor din Polonia, confirmate şi de Agenţia de Presă Poloneză. Conform cifrelor anunţate, Blocul Partidelor al Dâinii. La fel s‘a aprobat ca fondul de rulament al E:onomatului General al Funcţionarilor Publici să fie ma jorat la suma de 100 miliarde lei D. Tâtărescu a mai comunicat, că a aorobat ca diferenţele între preţurile oficiale şi preţul de cost pentru ra­ţiile fixate de Subsecretariatului de Stat al Aprovizionării sa fie supoi täte de Stat pentru toţi funcţionarii publici. Deasemenea s‘a mai aprobat ca Slatul să suporte jumătate din costul oficial al mesei la cantina pentru salariaţii publici. Sau mai acordat mărfuri pe credite la funcţionari în limita plafonuluifixat pentru fondul de rulament al Economatului Generale Democrate a obţinut 327 mandate, partidul ţărănesc al lui Mikolaicik (sprijinit de reacţionari) 29 mandate iar celelalte partide în total 21 man­date. S'au împlinit la 21 Ianuarie două­zeci şi trei de ani dela moartea lui Vladimír Iiici Lenin, creatorul parti­dului comunist (bolşevic) din Uniu­nea Sovietică şi întemeietor al Sta­tului Sovietic. Om de ştiinţă, om politic, scriitor şi mare revoluţionar se impune pos­terităţi ca unul din cel mai mari genii a'e omenirii. Continuator al operei luf Marx şi Engels, Lenin îmbogăţeşte tezarului ştiinţific al socialismului cu teoria leniniste, marxismul epocei imperialiste. Tot ce sa înfăptuit in URSS în cei 29 de ani, care a trecut dela Marea Revoluţie Octomvrie, progresul uriaş realizat de oamenii sovietici, nu este decât traducerea în fapte a teoriei leniniste, materiali­zarea leninismului. Lenin a acordat în opera sa o atenţie deosebită problemei naţionale. Pornind de'a adevărul ca „nu poate fi liber un popor, care asupreşte pe altul", Lenin demonstrează necesi­tatea unei convieţuiri frăţeşti între naţiona'ităjile conlocuitoare, ca sin­gură soluţie a problemei naţionale. Urmând calea trasată de Lenin, po­poarele din Uniunea Sovietică au transformat „închisoarea popoarelor“ — cum caracterizase Lenin, Rusia ţa­ristă — într‘o patrie comună a tuturor naţiunilor, cari o locuesc. dând tot­odată exemplu celorlaltor popoare din lumea întreagă. Munca încordată şi un atentat care era cât pe aci să-l coste viaţa, i-au măcinat srnăta*ea şi la 21 Ianuarie 1924 închide ochii pentru totdeauna, în vârsta de numa1’ 54 de ani, lăsând destinele Statului Sovietic în mâna lui Iosif Visarionovid Stalin, cel mai apropriat colaborator pe care Fa avut. Stalin a continuat şi a dus la bun sfârşit ooera omului care de 23 de ani doarme în sicriul de sticlă din Masoleul din Piaţa Roşie, iar oamenii sovietld s’au obişnuit să spună: „Stalin este Lenin de astăzi". Alegerile din Polonia împroprietărirea ţăranilor, secula­rizarea averilor mănăstireşti, legea obl gativitâiii şcolare, înfiinţarea de şcoli secundare şi universităţi, sunt reforme care îl situiază pe acest orm Domn al Principatelor Unite »lături de marii voevozi care ilus rea-Ji epocile de strălucire ale nea­­ului nostru. Şi dacă prin legea lusă de el, problema agrară nu a st definitiv rezolvată ; împroprietă rea ţăranilor a avut totuşi meritul e a fi trezit în sufletul acestora leea dreptuiu’ lor asupra pomântu­­oi pe care sudoarea munc i lor îl acea să rodească, deschizând astfel lrumul spre îmbunătăţire a situaţiei je care sacrificiile generaţiilor viitoare aveam să o confiinţească. Astăzi. 24 Ianuarie, răscruce a drumului nostru prin ani, răscoleşte ~iai adânc sufletele si îndreaptă pri­­ire nădejdile ce înfloresc la de aşteptări. după ce cu eroică hotărîre, ug- 1944, neamul nostru îm- i negurile apropriatului tre­­ncrestat pe răbojul istoriei jl unei roui etape de viată, zârdu şi drumul prin alegerile Nov, cuvine-se ca ziua de uarte sa ne ne ^rum na toate în noul drum şi în lupta mai binele pop Jur noctn Neregulile dela Economatul Funcţionarilor Publici Dela o vreme încoace se vorbeşte în oraş cu insistente despre nerfguh ce slar fi petrecut la Economatul Func­ţionarilor Publici din localitate. Pfntru cercetarea cazului s'a deplasat la Co­misia loca-lă a Sindicatelor Unite, de­legatul nostru care ne comunică că i s a pus la dispoziţie un dosar conţi­nând câteva piese edificatoare, printre cari un proces vtrbal dresat de d nii Nicolaie Viciu, subdirector şi Ttban Maximilian, ştf de setvicu şi conlra­­semnat de gestionatul delegat al eco­nomatul d. Cioloboc, cu ocazia unui control câteva copii după facturile ş. a. D'n citirea procesului verb»! rezultă La „Agrofera1 din Tg.-Mures nu se mai febrică oxigenul din lipsă de sodă caustică premiilor prcducţiaa tins3800—4600 me ri, cubi de oxigen pe lună. Acum însă, din lipsă de rraterii prime, süniem nevoiţi să închidem fabrica. Soda caustică este malcria primă din care se fabrică oxigenul, şi pentru a putea produce 4000 metri cubi de oxigen avem nevoie doar de 150 kg. de sodă caustică pe lună. Deoarece funţionarea acestei fab­rici es-te de mare importanţă pentru j industria metalurgică din această i regiunea impune iirrfo~* alocarea { d; -apenstica pen Ir a „Agrokr a’ î r ires. că funcţionarii economatului n‘au con­dus regisţrele în regulă, ba în mare parte nici m‘au uzat de registrele im­puse de lege, că multe mărfuri au fost vândute cu preţuri majorata exa­gerat, că multe mărfuri nu pot fi jus­tificate, că a'îele care nu figurează în nici o rubrică de ieşire nu existau la data controlului în magazia economa­tului, că unele mărfuri alterable nu au fost repartizate just, ci cumpărate (uneori pe credit) de funcţionarii cari deservesc economatul, (ca untura şi ouăle ş. a.) ce mnlte măi furi restante s‘au vândut cu preţuri majorate după preţul mărfurilor nou achiziţionate, pentru măifurile alterate n'au dresat actele legale, că economatu? la data controlului deţinea plusuri nejustifi­cate, cau nu putea justifica mărfuri lipsă. La pagina 6 a numitului proces ver­bale ci,, In registrele de distribuire sunt greşeli la totalizate şi la transport şi report, apoi mai ales mărfurile identice cu. preţuri de 1 d ferite, sunt operaţii pop. ziar democratic babnea „Agrolera dn ig-Mureş aprovizionează atelierele şi intre prinderile industriale din Ardeal cu oxigen. C,_ F. R.-ul uti­lizează oxigenul la sudatul vagoane­lor şi la vulcanizare. Deşi fabrica a suferit mari pagube în timpul războiului, depozitul de pelroi de pe lângă fabrică este în funcţiune, datorită efortului depus de muncitori. Dl. Barriliu Preşedintele comitetu­lui de fabrit ă ne spune : l-oir.+o de tăzboill fabrica nrndn­eca 1600—20C0 u-ctri cubi cL crd^sr ; dar de când am introdus sistemul *

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék