Ardealul Nou, 1949 (Anul 4, nr. 198-209)

1949-10-09 / nr. 198

9. Octombrie 1949. O noua maşina pentru plantarea tutunului In URSS a fost creată o nouă maşină pentru plantarea tutu­nului. Noua maşină , creată de inginerii sovietici, posedă ma­ri calităţi technice. Cu ajutorul ARDEALUL NOU Muncitorii dela fa­bnca de cherestea Her­bus răspund chemării muncitorilor dela Gălăuţaş IN CINSTEA ZILEI DE 7 NOEMVRIE MUNCITORII FABRICII DE CHERESTEA GALAUTAS AU CHEMAT LA ÎNTRECERE MUNCIT­ORII TUTUROR FABRICILOR FO­RESTIERE DIN TARA, SUB LOZINCA: „SA DAM LEMN MAI BUN SI MAI EFTIN/’ La Reghin, muncitorii şi technicienii fabricii „Herbus” au ţinut zilele trecute o şedin­ţă în care au fixat punctele întrecerii, pornită în urma apelului plecat de la Gălăuţaş. S-au hotărit următoarele: La brad, o îmbunătăţire ca­litativă de 1 la sută faţă de trimestrul III al Planului, re­ducerea preţului de cost cu 8 la sută. Executarea comenzilor la termen şi gospodărirea uzi­nei fără împrumuturi. La fa­brica de lăzi ridicarea productivităţii cu 3 la sută, scăderea preţului de cost cu 8 la sută, ridicarea randamentu­lui cu 2 la sută. Uzina de bărci care are în program livrarea a 50 de bărci pe dată de 15 Noemvrie, le va terminai până la 7 Noemvrie. Preţul va fi scăzut cu 10 la su­tă.­­ La uzina de barăci preţul va fi scăzut cu 10 la sută, deşeu­­rile vor scădea cu 1 la sută şi o comandă importantă, progra­mată pentru 20 Noemvrie, va fi gata la 7 Noemvrie. Muncitorii de la calea ferată vor repera până la 7 Noemvrie o locomotivă şi 4 vagoane. Gateriştii Bagoly Ferenc şi Király Domokos şi-au luat an­gajamentul ca prin tăieturi exacte să ridice calitatea cu 1 la sută. Circularistul Buksa ANGAJAMENTE INDIVIDUALE După ce secretarul sindica­tului, Eugen Glied, a dat citire angajamentelor fabricii, rând pe rând s-au ridicat muncitorii cei mai buni, luând angaja­mente individuale. Sándor şi-a luat angajamentul de a menţine depăşirea normei cu 62 la sută. Din partea mun­citorilor de la calea ferată in­dustrială, Fábian Nicolaie a anunțat că până la 7 Noem­vrie vor termina repararea a 40 de vagoane, programate pen­tru data de 15 a lunei. fmn­ajamen­te de luate de m­unca uzinei d­in vatrai Răspunzând apelului munci­torilor de la Gălăuţaş, muncito­rii şi tehnicienii uz­nei fores­tiere Sovata şi-au luat urmă­toarele angajamente în cinstea zilei de 7 Noemvrie: Depăşirea prevederilor tri­mestrului II. al Planului, privind calitatea, cu 1 %. Dimensionare exactă. Scăderea preţului de cost cu 2 % la prelucrarea materiei prime. Faţă de trimestrul II, ridica­rea randamentului de exploa­tare cu 2 %. Prin livrarea imediată a co­menzilor descongestionarea de­pozitului. Lupta pentru gospodărirea uzinei fără împrumuturi. Zidarii de pe şantierul 24.001 Tg.-Mureş răspund chemăm zidarilor breştven Răspunzând chemării la în­­dovic şi-a luat angajamentul trecere lansată de zidarii din să acopere cu ţiglă în 8 ore Braşov, zidarii de pe şantierul 1500 metri pat­­aţi de acoperiş, nr. 24.001 din întreprinderea In prima Săptămână acest an­de Construcţii nr. 24 Tg.-Mn­­gajament a fost depăşit, acope­­reş, cari construiesc îngraşă­­rindu-se în medie 2000 de torile de ivire ale fabricii de metri la 8 ore. zahăr „Bernáth Andrei” au Echipele zidarilor Gál János hotărit să organizeze întreceri şi Sipos Iosif s’au chemat la individuale şi între echipe, întrecere pe­ntru realizarea de luându-şi în acelaş timp anga- 14 metri patraţi de tencuială ramen­e concrete în cinstea în 8 ore, în loc de 8 m. p. iar zilei de 7 Noembrie, perevede norma. Astfel echipa lui Sipos La- Coresp. MIHAI MISCU ACTIIAXITATI SOVlJEKiCE '' — - ---- ----------„ .________ # saturau de ranne nm umb sonn Peste 30 de regiuni și repub­lici ale Uniunii Sovietice, au îndeplinit planul semănăturilor de toamnă. Până la mijlocul lunii Septembrie a fost semă­nată o întindere cu 2 milioane hectare mai mult decât în tim­pul corespunzător al anului trecut. Mii de colhozuri şi-au mărit câmpurile de semănătu­ri de toamnă,­­ în special ce­le din regiunea Altai, Novosi­birsk şi alte regiuni de stepă ale Siberiei. In aceste regiuni, semănarea grâului de toamnă se face du­pă metodele lui Lâsenco, adi­că pe mirişti păioase, neîntoar­se. ----­Timpul uscat favorizează desvoltarea normală a plantei; ei se mecanizează plantarea răsadurilor, — una din cele mai complicate operaţii din munca de cultivare a tutunu­lui. — Noua maşină îndeplineşte, simultan, câteva operaţii: tra­ge brazda, o umple cu apă pentru stropirea tutunului, plantează răsadurile şi acope­ră brazda. Noua maşină are 6 rânduri şi este trasă de un tractor cu roate. Productivitatea acestei ma­şini este de 15-20 hectare în zece ore. Datorită acestei ma­şini, utilizarea muncii manuale s-a redus cu 70 la sută, şi una din cele mai mari între­prinderi textile din URSS. Astfel de ţesăturii se cons­truiesc şi în Georgia, Turkme­nia, Kazahstan şi în Republica Autonomă Mordvină. Noui spetii de plante şi culturi create de oamenii de stiinta sovietici Oamenii de ştiinţă sovietici lucr­ează intens pentru crearea de nouă specii, mai fertile, de cereale şi plante industriale. Academicianul Guriev, direc­torul Institutului de cercetări ştiinţifice de genetică şi selec­ţionare din URSS, a creat o nouă specie de grâu de toamnă, — K­arodnaia, — care şi în anii de secetă a dat o recoltă de 3.700 kg. de grâu la hectar. El a creat, de asemenea, noile spe­cii de grâu şi orz de toamnă, rezistente la frig şi de o mare fertilitate. AVANTUL INDUSTRIEI TEXTILE SOVIETICE In multe oraşe sovietice s’a terminat construcţia a nume­roase uzine şi fabrici care pro­duc mărfuri de mare utilitate. In capitala Republicii Autono­me Ciuvaşe, în Cimkent şi în Kanks, au început să funcţio­neze mari ţesătorii de bumbac, care produc pânzeturi, caşmir şi tricotaje. Zeci de fabrici de încălţăminte, de piele şi de tricotaje se construiesc în ora­şele din RSFSR. De curând s-a terminat construcţia unei fab­rici de sticlă în oraşul Vladi­mir. In RSS Bielorusă au int­rat în funcţiune 4 fabrici tex­tile şi una de tricotaje. Cea mai mare din ele se află la Minsk, capitala Republicii Bie­loruse și produce zeci de felu­ri de materiale de calitate su­perioară. A fost deplin refăcu­tă cea mai mare fabrică texti­lă de in, ale cărei produse erau mult cerute înainte de războiu. In Asia Centrală, patria bum­bacului sovietic, se termină construcția a două țesătorii de bumbac. Cea din Fergana­va I In cinstea lui 7 Noembrie Muncitorii gostatului-'t­eaca CHEAMA LA ÎNTRECERE celelalte gostaturi din judeţ Răspunzând chemării la întrecere a muncitorilor de la Griviţa Roşie, muncitorii şi tehnicieni Gospodăriei de Stat „Octombrie Roşu” din Teaca, au chemat la întrecere urmă­toarele Gospodării de Stat din judeţul nostru Tg.-Mureş, Re­ghin, Batoş, Căpuş, Porumbeni Sincai, Gorneşti,­ Băla, Mă­­dăraş, Cuiejd, Grebeniş, Mur­geşti, Topliţa şi Milaş. Condiţiunele chemării sunt următoarele: — Semăna al grâului de toamnă între 1-10 Octombrie a c. Selecţionarea în mod optim a seminţelor ca şi tratarea Ier. Dispunerea maşinilor de semănat conform planului 1949. — Să nu se facă greşeli cu plugul sau semănătoarea. — Recol­area fructelor proporţionată la numărul pomilor roditori. Floarea soarelui şi a porumbului proporţionate la hectar. Valorificarea produselor conform datelor contabile. Inmagazinarea tuturor produselor. Muncitorii morii naţionalizate „înfrăţirea“, şi a presei de ulei „Făclia“ răspund chemării morii „Filimon Gârbu“, din Bucureşti întruniţi în adunare generală, muncitorii morii naţionalizate „Făclia“ şi ai fabricei de ulei „Înfrăţirea“, au luat în discu­ţie chemarea la întrecere a mo­rii „Filimon Sârbu“ din Bucu­reşti, şi au adus în unanimitate hotărîrea să răspundă, socotin­­du-se în întrecere, în cinstea lui 7 Noembrie, cu moara respec­tivă, şi toate celelalte care se vor alătura apelului. Angajamentele pe care le-au luat muncitorii, în această între­cere sunt: Depăşirea planului până la 7 Noembrie cu 20 la sută, reducerea resturilor de ulei din coji şi turte cu 4, respectiv 3 la sută, îndeplinirea în pro­porţie de sută la sută a planu­lui, în ceea ce priveşte calitatea mărfurilor, ridicarea producti­vităţii muncii cu 5 la sută, re­ducerea cheltuielilor de admi­nistraţie cu 5 la sută, îmbună­­ţirea condiţiunilor de muncă prin instalarea unui ventilator şi a unui aspirator de praf, lic­hidarea complectă a întârzieri­lor, eliminarea timpilor morţi în proporţie de 90 la sută. 3 Cooperativa,, UNITATEA“ se mim întrecerii Răspunzând chemării fabri­cei de încălţăminte „JÁNOS HERB­AR“ din Cluj, şi a coo­­p­erativei de producţie „AL­BINA“ din Miercurea Ciucu­­lui, muncitorii cooperativei de producţie de încălţăminte „UNI­TATEA“ din Tg.-Mureş au ho­­tărît în unanimitate in adunare generală, să se alăture întrece­rii cu următoarele angaja­mente: — Ridicarea calităţii produ­selor, reducerea rămăşiţelor cu 2%, lichidarea deşeurilor, 2% economie la materiale, lichida­rea intarizerilor în muncă şi in livrarea mărfii. Muncitorii cooperativei de producţie de încălţăminte „UNITATEA“ din Tg.-Mureş, au hotărit totodată să cheme la întrecere cooperativele de pro­ducţie de încălţăminte „VIC­TORIA“ din Cluj şi „SOLIDA­RIT­AT­EA“ din Reghin. Corespondent: GHEORGHE CZEGO CONSTRUIREA UNUI POD LA VATAVA Ţăranii muncitori din aceas­tă comună — din iniţiativa Co­mitetului Provizoriu — au con­struit prin muncă voluntară un pod peste valea Râpei, în lungime de 13 m. S’a dat astfel posibilitate tu­turor locuitorilor de a putea căra cerealele la arie, pentru treerat. Merită laudă ţăranii cari au jertfit timpul şi munca lor, pentru a asigura reuşita trans­porturilor în campania treeri­­şului. Coresp. E. Neagu

Next