Ardealul Nou, 1950 (Anul 5, nr. 210-268)

1950-01-01 / nr. 210

iraiasca scumpa noastră Patrie REPUBLICA POPULARA ROMANA! -Anul V. Nr. 210 12 pagini lei 4 Duminică 1 Ianuarie 1950 Cftifi în pag Sărbătorirea aniversării tovarăşului STALIN măreaţă manifestaţie a solidarităţii oamenilor muncii din lumea Întreagă în lupta pentru pace DOI ANI p® drumul construirii Socialismului La 30 Decembrie 1947, ca ur­mare a luptei îndârjite dusa de poporul muU-itor în frunte cu clasa muncitoare, sub condu­cerea Partidului Comunist Ro­mân, a lost alungata clin frun­te^ Statului monarhia, în per­soana lui Miliai de Hohenzol­­lern, cel mai. mare moşier, fab­ricant şi bancher din România şi agent al imperialismului aii­­gtâ-american sprijinitorul şi nădejea reacţiitnii din ţara no­astră Im urm» doborârii aces­tei citadele burghezo moşie­reşti, Patria noastră a devenit republică populară, în care pu­terea se afla în mâna clasei muncitoare în alianţă cu ţăcăni mea muncitoare, sub conduce­rea clasei muncitoare. Iii această seu: ta perioadă de .tunai 2 afli, în Tara noastră u avut Ioc adânci prefaceri revoluţie nare. Anii 1348-49 vor rămâne fti istoria ţării noastre ea anii în care poporul munci­­tor a trecut la construirea terne fiâor socialismului, atât în oraşe cât şî în s&te. Rolul conducător al clasei muncitoare s-a întărit consi­derabil, în lupta pentru desvol­­fârea democraţiei populare ye drumul socialismului. Călăuzit rfb învăţăturile marilor dascăli ai proletariatului, Marx, En­gels, Lenín şi StaEn, Partidul noáfrti a condus clasa munci­toare şi întregul popor «muci­lor sţpre însemnate succese în lupt» de clasă împotriva explo­atării. Partidul Muncitoresc Romă» forţa conducătoare a Democraţiei Populare îudru­­mează întreaga vîeaţâ noiitică, economică şi culturală în ţara noastră. Refacerea unităţii clasei muncitoare a consolidat şi mai mult prestigiul şi autorita­te» Partidului în ochii masselor populare. Alegerile pentru Ma­re» Adunate Naţională an în­semnat o victorie hotârîtoare a regimului de democraţie popu­lară, dovedind ca Partidul are »«Steri de el m«sa covârşitoare a jjopoTuIui nostru. Votul popo­rului în alegerile pentru Ma­rea Adunare Naţională a fost tm-vov pentru nou* Constituţie a Republicii Populare Române. La 11 Iunie 1948 clasa mun­­.’-itoerre condusă de Partid, în »Hanf» en ţărănimea munci­­toatei’-* smuls din mâinile bur­gheziei principalele mijloace de producţie, transformându-le jn nropriefeîte a Statului, adică ţt Kin» comun al celor ce muu cesc. Acest act revoluţionar constitue un pas însemnat pe calea construirii socialismului. Ulterior au fost naţionalizate şi puse în serviciul celor ce mun­cesc instituţiile sanitare şi ci­nematografice. Schimbarea produsă prin na­ţionalizare dă un conţinut nou muncii din fabrici şî uzine. Muncitorii, tehnicienii şi ingi­nerii din fabrici şi uzine nu mai lucrează pentru buzunarul ex­ploatatorilor, Rodul muncii lor este folosit pentru întărirea şi desyoliârea economică a Patriei noastre şi pentru treptata îm­bunătăţire a condiţiunilor de trai a celor ce muncesc. Pătrunşi de această nouă ati­tudine faţă de muncă, oamenii muncii din mine, fabrici şi uzine s au avântat în întreceri soci­aliste organizate de sindicat, sub conducerea Partidului. în­trecerilor socialiste cuprind mase din ce in ce mai largi ale oamenilor muncii. Primul nos­tru plan de Stat a fost depăşit în fiecare trimestru şi sigur că va fi depăşit şi în întregul său, datorită entuziasmului oa­menilor muncii, în întrecerile socialiste. întrecerile in cinstea celei de a 70-a aniversări a to­varăşul Stalin au antrenat un număr nemaivăzut până atunci de muncitori m întreceri, cari ţineau să-l sărbătorească în fe­lni acesta pe cel mai mare bine­făcător ai poporului noütru. In judeţul nostru muncitorii şi tehnicienii din fabrici şi uzine au îndeplinit înainte de termen pianul de Stat pe amil acesta. Astfel Fabrica de mobile „Si­­mo Géza" a depăşit planul cu 10%, Fabrica de Cherestea din Topliţa a lucrat în contul anu­lui 1950 dela 29 Septembrie, Gălăuţaşi dela 26 Octombrie, Ia Fabrica de Zahăr în ziua de 26 Dec. sa încheiat eampania realizândiî-se peste plan 500 vagoane sfeclă, ATELIERELE Rata au realizat 25%peste plan, etc. In aceşti 2 ani de Republică Populară salariul real al oame­nilor muncii a crescut. Daca facem o comparaţie intre feiul cum am trăit acum 2 auî şi cum trăim acuma, ne putem da sea­ma uşor de acest lucru, în­trezărind totodată şi perspec­tivele pentru viitor. Pentru oamenii muncii din fabrici şî uzine, asistenţa medicală este gratuită, copiii învaţă la. scoli gratuit s'au plătind taxe în ra ^Continuam a pag, 8-t) S*a «Hescliis sesiunea l?9ai>®i üdunäri Naţional® In ziua de 28 Decemvrie, ora 9 a. m. s‘a deschis sesiunea Marii Adunări Naţionale. De­schiderea a fost prezidată de academicianul Constantin Par­­hon, preşedintele. Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Au fost prezenţi Membrii Prezidiu­lui Marii Adunări Naţionale, membrii guvernului în frunte cu primul ministru Petru Groza şi cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, primvictpreşe­­dinte al Consiliului de Miniştrii, precum şi membrii Marii Adu­nări Naţionale. După ce s‘a citit Decretul Prezidiului Marii Adunări Naţionale de convocare a sesiunii, s‘a trecut la alege­rea Biroului. Preşedinte al acestei sesiuni a fost ales tova­răşul Alexandru Drăghici. După aceea s‘a trecut la alegerea di­feritelor comisiuni. După o scurtă pauză, şedinţa s‘a redeschis şi tovarăşul Miron Constantinescu, preşedintele Comisiunii de Stat a Planifi­cării a depus, în ovaţiile celor prezenţi, proectul de lege pen­tru planul de stat pe 1950, ce­rând urgenţă, care a şi fost aprobată. Tovarăşul Stelian Niţulescu ministrul justiţiei a depus proec . tul de lege pentru ratificarea decretelor emise de Prezidiul Marii Adunări Naţionale în in­tervalul dintre cele 2 sesiuni. Urgenţa cerută a fost aprobata. La ora 10 şi 45 minute şedin­ţa a luat sfârşit, urmând ca să fie redeschisă după amiază la ora 16, cu discuţia generală- 4 proectelor. Muncitorii dela ^Unitatea" au depăşit planul cu 74 °;0 Muncitorii cooperativei de producţie încălţăminte „Unita­tea“, îgptând cu hotărîre în întrecerile închinate aniversării tovarăşului Stalin, au înregis­trat importante victorii în muncă, reuşind să depăşească planul de Stat pe acest an cu 74.7 la sută. Acest succes se datoreşte însufleţirii cu care muncitorii s‘au întrecut, îndrumaţi de or­ganizaţia de Partid organizării dc întreceri individuale, şi dra­gostei pe care muncitorii o poartă marelui geniu şi condu­cător ai clasei muncitoare, to­varăşului Stalin. In întrecerile individuale s‘au evidenţiat Talán János, Osváth Anna, Ember Béláné, Nagy Zsuzsánna, Vass László, Boer Ferenc, Hegedűs Sándor, Györíy Ferenc, Borii Béla, Lu­kács József, Kelemen - János, Vásárhelyi József, care au în­trecut normele lor cu 55—100 la sută. întrecerile socialiste continuă în cinstea celei de a 2-a ani­versări a Republicii noastre scumpe. CZEGÖ GYÖRGY i a Toplite s‘a deschis o expoziţie închinata TooarOsului Stalii In seara zilei de 21 Decem­brie a avat loc in sala Cămi­nului Cultural „Nicolaie Băl­­cescu" din comuna noastră, inaugurarea unei expoziţii or­ganizate de subfiliala ARLUS, închinată tovarăşului Stalin. Expoziţia cuprinde reprodu­ceri de tablouri şi fotografii din viaţa marelui dascăl şi con­ducător al clasei muncitoare, precum şi fotograf ii din viaţa fericită a colhoznicilor sovietici, construită sub conducerea to~ vurăşului Stalin. Un mare număr dc muncitori şi ţărani muncitori vizitează zilnic această-expoziţie care va sta deschisă 2 săptămâni. GRÍGORE BRAICU Inovaţia mecanicului Fekete Anton dela Depoul C, F. R, Din realizările regi nud ui nostru de democratic populară Fasciştii aduşi de regimurile burghezo-moşiereşti au distrus zăgazul din Tg.-Mureş. Regimul nostru de democraţie populară a construit un zăgaz mai frumos şi mai modern decât cei dis­trus. — In fotografia noastră, zăgazul in reconstrucţie %ű(jdúd im tank, urnţl m! de IOSIF BANC secretar adjunct al Comitetului Judeţean Mureş al P. M, R, Muncitorii dela Depoul de locomotive din Tg.-Mureş înflă­căraţi de dragoste pentru Par­tid şi Guvern, cu noui ino­vaţii sărbătoresc cea de a doua aniversare a Republicii Popu­lare Române. Astfel tovarăşul Fekete An­ton, instructor mecanic la de­poul de locomotive, sprijinit d? organizaţia de partid şi de muncitori a reuşit să confecţio­neze un aparat nou pentru ali­mentarea locomotivelor dela calea îngustă cu cărbuni. PriTTpu né rea’ iii..“funcţie a acestui aparat se poate econo­misii o sumă de 145.600 lei, prin reducerea timpului de ali­mentare a locomotivelor şi prin reducerea braţelor dc muncă la 50 la sută. In confecţionarea aparatului nou s‘an mai evidenţiat urmă­torii tovarăşi: Ugran loan, Nagy Iosif lăcătuşi şi strungarul Si­­gizmuml. BODI IOAN T^ii I ,i »im mu ..mmmmam

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék