Ardealul Nou, 1950 (Anul 5, nr. 210-268)

1950-01-01 / nr. 210

a­r.ir.v ,țt f­î ., j • iv 1 'ill A «: •. FU * i \jK ,1 Jiu* o» ,e ] ~»9 ­. Ci I ra s 8 g f r « ir î ta. s â. 1 o. r I ra p r o t­ ti cf ie care prin murea lor co.IrlLuie a întărirea i-Lirii noastre Repu­b»iica Popu­ ară N­ 'îmânăl Regimul de democraţie populara a dat ştiinţei medicale din tara noastră, un avânt necunoscut pana azi de dr. HARANGI LÁSZLÓ profesor la Institutul Medico-Farmaceutic cu limba de predare maghiară din Tg.-Mureş •sunt nenumărate şi excep­ţionale succesele înregistrate in cei doi ani ai Republicii Po­pulare Române, in toate dome­niile vieţii de Stat. Ştiinţa me­dicală din ţara noastră a contri­buit in mod firesc la realizarea acestor succese. Spunem in mod firesc, deoarece Partidul Mun­citoresc Român, Guvernul, pre­cum şi fiecare om al muncii sunt pătrunşi de însemnătatea cuvintelor tovarăşului Stalin: „cel mai de preţ capital, cel mai hotăritor dintre toate capi­talurile, este omul“. Prin ur­mare toţi factorii ţării noastre consideră deslegarea probleme­lor arzătoare de sănătate ca sarcini de prin ordin, şi astfel rezultatele nu puteau intârzia. Fiind imposibil să cuprinzi i­ntr'o comunicare sumară toate ac­es­te rezultate, voi pomeni in tine ce urmează numai pe cele mai importante, iar ca profesor­­ii institutului Medico-Farma­­uturi din Tg.-Mureş, le voia co.nplacta cu câteva realizări uccite in această direcţie, înainte de toate, trebuie să subumiez ca după eliberare, şi mai cu seamă, după instaurarea Republicii, in toate domeniile ştiinţei medicale din ţara noas­tră se impune din ce în ce mai puternic concepţia despre lume a marxism-leninismului, mate­rialismul dialectic. Această orientare unitară progresistă, a dus, atât in medicina preventi­vă cât şi in cea curativă la nume­roase rezultate noi, preţioase. S'a realizat pe deplin legă­tura strânsă dintre teorie şi practică, in locul unei ştiinţe medicale individualiste, ruptă de realitate, păşind pe Loc, co­mercializată, s‘au pus bazele unei ştiinţe medicale strâns le­gată de massere Largi populare, o ştiinţă medicală cu spirit pro­gresist, socialistă, care a şi re­zolvat din problemele sanitare ale ţării mai mult decât s‘a rea­lizat in toţi anii anteriori. Ajun­ge să pomenim in această pri­vinţă numai faptul că mortali­tatea infantilă, care în România era cea mai ridicată din Euro­pa, şi care in 1938 a ajuns până la 18%, a fost redusă in unele regiuni ale ţării la 11%, în une­le părţi fiind chiar şi mai scă­zută. Această mare realizare în­făptuită in scurtul răgaz de doi ani, este fructul măsurilor luate pentru apărarea mamei şi copi­lului. Şi fără îndoială, d­esvol­­tarea viitoare a instituţiei noas­tre medicale va aduce rezultate şi mai minunate. Statul care construieşte so­cialismul se străduieşte să pla­nifice toate domeniile vieţii. Acest principiu se aplică în mod firesc şi în ştiinţa medicală. Măsurile luate pentru înfrân­gerea mortalităţii infantile nu sunt izolate, ci se cuprind orga­nic in totalitatea înfăptuirilor ţintind transformarea întregii ştiinţe medicale. Primul pas în această direcţie a fost noua or­ganizare a învăţământului me­dical, în cadrul reformei învă­ţământului. Institutele supe­rioare de învăţământ medical au devenit de sine stătătoare şi s-a­u înfiinţat noi facultăţi (de stomatologie, pediatrie, medi­cină socială). Prin garantarea şcolilor tehnice medii sanitare a fost rezolvată problema cad­relor personalului sanitar auxi­liar (asistent). Metoda de în­văţământ in institutele medicale s-a modificat în conformitate cu necesităţile. Organizarea grupelor de studii şi de specia­litate au perfecţionat în mare măsură pregătirea medicilor. Prin înfiinţarea catedrelor de ideologie în institutele medica­le, s‘a asigurat însuşirea celei mai înaintate concepţii despre lume. Institutul Medical cu limba de predar­e maghiară din Tg.-Mureş, s‘a întărit în mare măsură, în sensul punctelor de vedere mai sus amintite. Având cel mai larg sprijin al Guver­nului, au fost înfiinţate şi azi sunt în plină activitate diferi­tele facultăţi. Facultatea nouă de stomatologie a primit o clă­dire separată. Institutele teore­tice, în mare parte, au primit aşezarea definitivă, şi s-a în­fiinţat o staţiune de igienă şi o plasă sanitară model în strânsă legătură cu facultatea de igienă. Cele două catedre de ideologie, din sânul institutului desfăşoară o activitate deosebit de intensă. Concomitent cu pregătirea medicilor se desvoltă cu avânt diferitele instituţii de medicină preventivă şi curativă. Măsurile de apărar­e a mamei şi copilu­lui şi de apărare împotriva epi­demiilor s au îmbunătăţit într‘ un mod neobişnuit. Numărul şi acti-.tatea putşilor sanitare mod. s.c. extins, s'a început org^.zMea reţelei sanitare scutare. Noul regim al asigură­rilor sociale a devenit unul din mijloacele cele mai eficace de desvoltare a igienei. S'a perfec­ţionat intr o mare măsură tra­tarea bolnavilor, s'a ridicat nu­mărul puţurilor de spital. La Tg.-Mureş, e pe terminate clă­direa noii policlinici. Secţia fti­­ziologie a primit un local nou, şi în acelaş timp, numărul de paturi la clinica de boli conta­gioase s'a ridicat mult. S'a de­schis noua secţie de psihiatrie, şi s’a ridicat numărul de paturi la celelalte clinici. Un însemnat progres în tra­tarea bolnavilor reprezintă acea măsură după care profesorii institutelor superioare vizitează periodic spitalele din jur, dând ajutor medicilor de spital. In vederea ridicării calificării pro­fesionale a medicilor, a fost in­trodus schimbul de medici între clinici și policlinici. Personalul didactic ale institutelor supe­­roare poate să-şi îmbogăţească experienţa în celelalte institute de medicină din ţară. E în curs de organizare lupta împotriva cancerului. Institutul nostru a şi primit sarcini în această direcţie şi se ocupă cu cercetări în problema prevenirii, tratării şi descoperirii cauzelor Cancerului. In institutul de igie­nă din Tg.-Mureş se lucrează Ci., seruri şi vaccine noi şi sunt în curs ample cercetări de igie­na muncii. De curând s-au în­cheiat lucrările de analizare a situaţiei sanitare a muncitorilor din industria forestieră şi de la fabrica de zahăr. Paralel cu munca practică se desaora munca ştinţifica. conformitate cu rezoluţia Comi­tetului Central al Partidului Muncitoresc Român, guvernul nostru sprijină în cea mai mare măsură cercetările ştiinţifice, creind toate posibilităţile pentru realizarea unităţii dintre teorie şi practică. Academia de ştiinţă organizată din nou a dat ştiinţei un avânt necunoscut până acu­ma, dând posibilitate valorilor ştiinţifice din ţara noastră să dobândească mijloace şi posi­bilităţi optime de cercetare. Patru dintre profesorii Institu­tului Medical din Tg.-Mureş au primit sarcini de colaboratori, iar cercetările unora sunt spriji­nite şi materialiceşte de acade­mie. O muncă ştiinţifică inten­sivă se duce în cadrul fiecărei catedre a Institutului superior şi guvernul nostru se îngrijeşte ca naţionalitatea maghiară, ţi­nută departe de ştiinţă de regi­murile şoviniste din trecut, să dea noi cadre ştiinţifice dintre cei capabili. Societăţile de ştiinţe medica­le înfiinţate în 1949 asigură ac­tivitate ştiinţifică pe tărâm sa­nitar pentru toţi oamenii muncii." Ele dau posbilitatea ca fiecare să cunoască rezultatele ştiin­ţifice din Uniunea Sovietică, să le valorifice şi să întrebuin­ţeze metodele ei. Numeroase reviste şi cărţi de ştiinţă medi­cală răspândesc cele mai noi descoperiri ale ştiinţei medicale. Editura de Stat scoate cărţi de specialitate şi de popularizare a ştiinţei medicale la un preţ ac­­cesibil pentru orişicine. Revista medicală in limba maghiară, care va apare în curând este o nouă dovadă a politicii de ega­litate­ între naţionalităţile con­locuitoare dusă de guvernul nostru. Cele de mai sus sunt numai câteva exemple din minunata desvoltare prin care trece în ultimii doi ani ştiinţa medicală din ţara noastră. Încă nici nu suntem in măsură de a calcula în mod complect rezultatele acestei desvoltari. Suntem însă convinşi că acestea sunt numai succesele începutului după care vor urma rezultate mult mai mari. Guvernul nostru depune toate eforturile pentru desvoltă­­rea ştiinţei medicale şi împreu­nă cu democraţia noastră po­pulară se desvoltă situaţia sa­nitară şi ştiinţa medicală. Nu trebuie să uităm însă că toate acestea nu le-am fi putut obţine fără ajutorul Uniunii So­vietice. Ne conducem după ex­perienţa şi metodele sovietice şi sprijinul neîntrerupt al Uniu­nii Sovietice ne ajută să înlă­turăm toate greutăţile ce ne stau în cale. Am simţit ajutorul ştiinţei sovietice cu prilejul vi­zitei la Tg.-Mureş a academi­cianului Anicikov şi considerăm ca cel mai mare rezultat vizita făcută la Institutul nostru de preşedintele Academiei de Ştiin­ţe Medicale din Uniunea Sovie­tică şi cuvintele de apreciere ale acestuia. Ştim că suntem la începutul începutului, dar sun­tem convinşi că cu ajutorul Uniunii Sovietice, ştii­nţa me­dicală din Republica noastră populară va ajunge le rezultate miâmite până acuma. I­ D îs? atenţia propagandiştilor cercuritor de politică curentă Cercurile d­e politică curentă rezolvarea democratică a prole­­vor studia la perioada de la 1­­emei naţionale în România, ianuarie 1950 — 15 Ianuarie (broşură apărută în Editura P. 1950, următoarea problemă: M. R., colecţia: Pentru curm­a Patriotismului şi internaţii)­ rile serale de partid). 1 nalismul proletar. Lupta pentru ______ _ . . j, I in in I i mi I I 11 11 y11 w r I > 111 t11 ii 11111 ^ I 1 11 1 n MmiiMii wiii iiw Gospodăriile Agricole de Stat pârghii de construire a soc­­iîsmuîuî la sate In urma desăvârşirii refor­mei agrare din Martie a ace­stui an, în judeţul Mureş au luat fiinţa 15 Gospodării Agri­cole de Stat. Primul plan de Stat a pus sarcini importante acestor mlădiţe tinere ale sec­torului nostru socialist în agri­cultură. La puţin timp după înfiinţa­rea lor, salariaţii Gospodăriilor Agricole de Stat au pornit la luptă pentru realizarea planului de însămânţări de primăvară. Nu era muncă uşoară, căci foştii moşieri au lăsat gospodă­riile în păragină. Se simţea lipsa de atelaje, pluguri, trac­toare, animale de muncă, iar uneltirile chiabureşti cari cău­tau să compromită noile gospo­dării s-au înteţit. Cu toate ace­ste greutăţi, cu ajutorul ţărăni­mii muncitoare, bătălia însă­­mânţărilor de primăvară a fost câştigată. In felul acesta, chiar din primul an, ţărănimea mun­citoare s-a putut convinge că, pământul lucrat pe suprafeţe mari, fără răzoare, după meto­de şi cu unelte mai înaintate, dă roade mult mai bune. Iată unele rezultate obţinute de Gos­podăriile Agricole de Stat, faţa de sectorul particular: grâu de toamnă 121.30%, secară de toamnă 136%, grâu de primă­vară 141%, ovăz de primăvară 121%, floarea soarelui 189%, faţă de recolta sectorului par­ticular. Aceste succese au asigurat baze solide în vederea organi­zării campaniei însămânţărilor de toamnă, care s'au făcut în condiţiuni mai bune. Tot tere­nul s-a semănat cu grâu selec­tat, producţie proprie. Seminţele de floarea soarelui „Jdanov" recoltate la Gospodă­riile Agricole de Stat au însem­nat, atât din punct de vedere al producţiei la hectar, cât şi din punct de vedere calitativ,­­un rezultat concret. Din aceste seminţe se asigură 66% din necesarul judeţului Mureş pen­tru însămânţatul floarei soare­lui Un alt rezultat demn de re­marcat s-a obţinut la sfecla de zahăr butaşi şi semiceri. Pro­ducţia din acest an acoperă 11 % din necesarul judeţului, în anul 1950 va acoperi 65%, urmând ca în 1951 să ajungă la 107%. In felul acesta Gos­podăriile Agricole de Stat vor putea da un însemnat aport la îmbunătăţirea calităţii sfeclei de zahăr.’ In viticultură rezultatele se văd în special la producţia de coarde de viţă, gospodăriile având ca sarcină producţia ca­litativă. Astfel Gospodăriile Agricole de Stat din judeţul Mureş asigură plantaţii noi de­­ viţă pe 175 Ha. *■ jtfl trecut şeram­ieie de pgmnî lălbatîci au fost aruncate.­­.cum au fost strânse 1258 kg. lemniţe de măr şi păr pădureţ­­u care se vor putea planta 1.016.000­ pomi în 1953, pe o suprafaţă de 40.000 Ha. Cu terenurile luate de la mo­şieri s-au primit o serie de clă­diri, grajduri, magazii, etc., în cea mai mare parte avariate, tărăpănate. Pe tărâmul con­strucţiilor au fost foarte multe de rezolvat. Astfel s‘au reparat , amenajat 44 grajduri dife­cte, s‘au construit 4 fântâni îpui, un grajd nou de vite, o ăptărie, două maternități pen­­tru 200 scroafe fătătoare şi 100 tineret porcin, 20 puerniţ­. pentru cazarea a 15.000 pui, 2 oale de ouat pentru 5000 găini, nfîrmerie pentru găini bolnave, o magazie, 4 adăposturi pentru raţe şi gâşte, 40 coteţe mobile etc. Concomitent cu întărirea gos­podăriilor îin producţie, s-au pus bazele primelor cursuri profe­sionale, cari au menirea să ridi­ce cadre noui profesionale din rândurile salariaţilor Gospodă­riilor Agricole de Stat Astfel direcţia judeţeană a organizat la Bistriţa un curs pentru viti­cultori cu 16 elevi, şi un curs pentru şefi de echipă la culturi agricole la Sângeorgiul de Mu­reş cu 19 elevi. In afară de aceasta au fost trimise la şcoa­la medie de apicultori practi­canţi 4 muncitoare, 2 muncitoa­re la şcoala de şefi de secţie avicolă, 9 muncitori la şcoala pentru îngrijitori de scroafe, 3 muncitori la şcoala pentru viţe­lari. Gospodăriile Agricole d­e Stat din judeţul Mureş au des­făşurat o vasta activitate, iot acelaş timp insa au avut­­ multe greutăţi şi lipsuri, pro­venite din lipsa de grijă faţa de avutul obştesc, atitudinea faţa de munca, şi mai ales lipsa de muncă politica la cele mai mul­te unităţi. O serie întreagă ,de elemente duşmănoase, foşti mo­şieri şi codiţe de ale lor au pro­fitat de lipsa de vigilenţa, stre­­curându-se în diferite gospo­dării, pentru a duce o muncă de subminare. S-a resimţit şi se resimte încă lipsa de cadre tehnice, iar unii conducători nu aveau încă experienţa şi pregă­tirea necesară. Nu s-a pus ac­cent corespunzător pe însuşirea experienţelor agriculturii sovie­tice, cea mai înaintată agricul­tură din lume. Va trebui ca în anul 1950 să se înlăture aceste lipsuri pen­­tru ca într'adevâr Gospodăriile Agricole de Stat să devină mo­dele pentru ţărănimea munci­toare şi să pună la dispoziţia clasei muncitoare produse şi seminţe alese. KQ.KAMUOM

Next