Ardealul Nou, 1950 (Anul 5, nr. 210-268)
1950-06-11 / nr. 235
DIN TARA SOCIALISMULUI Recolte bogate prin polenizare artificială „SA NU AŞTEPTĂM BINEFACERILE NATURII, SA I LE SMULGEM!", aceste cuvinte ale lui Mciurin, marele transformator al naturii, au devenit lozincalupa care se conduc in munca lor şi colhoznicii şi oamenii de ştiinţa. Ei găsesc mereu metode noi pentru a obţine rod tot mai bogat. O asemenea metoda este si metoda de polenizare artificiala suplimentara a unor plante agricole, metoda descoperita de A. S. Musiiko, laureat al Premiului Stalin. Agronomii de la SMT si colhozuri, dar şi colhoznicii fruntaşi fac ca aceasta metodă să-şi găsească o răspândire tot mai larga. Datorită polenizării artificiale se obţin recolte de secară, floarea soarelui, mei, cânepă, sămânţa de lucerna, porumb şi hrişcă cu 10 20% mai mari decât recoltele obişnuite. Polenizarea artificiala la floarea soarelui La floarea soarelui polenizarea naturală o fac mai ales albinele. Seriii frunţii , însă foarte des 'ca ' măciuliile de floare'a soarelui prezintă un mare număr de semințe goale. Deobicei în mijlocul lor. Polenizarea artificială face ca întreaga floare să lege rod. Colhoznicii sovietici aplică două moduri de polenizare la floarea soarelui, ambele pe cât de simple pe atât de folositoare. Fie că se iau doua măciulii vecine şi se ating de câteva ori una de alta, scuturându-le uşor. In felul acesta polenul trece de pe o floare pe cealaltă. Fie ca se ia o mânuşă speciala, mare şi rotundă, de mărimea linei măciulii, cu care se freacă, uşurel, de tot florile. Mânuşa aceasta cusută din stofă groasă, păroasă, şi umplută cu vată, se acoperă de polen, care este depus apoi pe măciulia altei flori. Aceasta se fecundează. Nu toate florile întăresc însă în acelaș timp. Mijlocul măciuliilor, mai ales, se desvoltă mai târziu. Pe acea e bine sa se facă polenizarea la floarea soarelui deLuacri. Prin scuturarea plantelor în timpul înfloririi lor, lamei cu o măturică la cânepă cu mâna, se face polenizarea artificială la aceste plante. Cu ajutorul sforii întinse, trase de doi cai dealungul câmpului şi înapoi, la fel ca la secara se face polenizarea artificială a lucernei. Astfel, toate florile se deschid şi se polenizează. La lucerna polenizarea suplimentară aduce o recoltă de seminţe de zece ori mai mare ca cea obişnuita. Minunatele rezultate ale aplicării polenizării artificiale Colhozul „Budionoveţ”, regiunea Stalingrad, a aplicat metoda polenizării suplimentare pe un lot de secara, care avea o suprafaţa de 140 ha. Rezultatul a fost un spor de recoltă de 56 tone. Sporul s‘a stabilit în comparaţie cu un lot învecinat, unde secara a fost cultivată în aceleaşi condiţiuni de sol, clima şi îngrijire, însă fără aplicarea polenizării suplimentare. Pentru obţinerea acestui plus de recoltă s‘au cheltuit doar 36 zile-muncă. Fiecare zilniica, cheltuita în plus cu polenizarea a dat câte 1.550 kg. secară. Colhozul „Taras Şevcenco“ din regiunea Odesa a obţinut în ultimii ani cu ajutorul polenizării suplimentare artificiale un plus de 44 tone seminţe de floarea soarelui şi 1600 tone porumb, cheltuind pentru aceasta doar 330 zile-muncă. Prin polenizarea suplimentară a lucernei în colhozul „Pobeda“ regiunea Cicalov, s-au obţinut câte 150 kg. sămânţă de lucerna de pe fiecare din cele 22 ha, unde s-a aplicat această ihibireintâ măsfira agrotehnică. Astfel de exemple se pot cita nenumărate. Faptul ca în I JRSSI în anul 1947, polenizarea suplimentară s-a făcut pe o suprafaţă de 3.000.000 ha., în 1916 pe o suprafaţa de 0.000.000 ha., iar anul trecut pe aproape 10.000.000 ha., dând in mod suplimentar zeci şi sute de mii de tone de secară, lucerna, floarea soarelui, hrişcă, porumb, dovedeşte uriaşa importanţa pe care o are această nouă metoda agrotehnica sovietică. Pin tarile de democratie populară R. P. CHINEZA in L .'„publica Populara Chine- / T. oi penuii ridicarea culturala a nuisseior se intensifică tiu.u u. m ţinutul Ciahar, de pilda, ai. .ost Înfiinţate 4.306 de noi şcoli primare care sunt frecveinate de aproape 460.006 de copii. in cursul iernii trecute, în şcolile speciale pentru analfabeţi din Nordul R. P. Chineze au.. învăţat peste 250.000 de ţărani. (Agerpres.) R. CEHOSLOVACA In cursul anului 1948 s'au cheltuit 92 de milioane cinci sute mii coroane pentru înzestrarea cu cărţi a bibliotecilor existente şi a celor noi înfiinţate, pe cât timp, în anul 1938, se cheltuiseră în acelaşi scop numai 13 milioane coroane Regimul de democraţie populară acordă o mare atenţie mediului sătesc, care a fost ţinut atâta vreme in bezna adăncă a ignoranţei. Din 11 biblioteci publice, zece se află in satele și cătunele din R. Cehoslovacă. Bibliotecile din mediul sătesc sunt instalate în localuri proprii și au un personal bine pregătit. Ele nu frigi oferii ca înainte literaturii pornografică, dulceaga sau fantastică liparita de concernele de editura burgheze, ci pun în mâna sătenilor literatura sovietica, operele clasice ale literaturii universale, cărţile tehnice de care au nevoe oamenii muncii de in suie. (Agerpres.) R. P. BULGARIA la cursul anului trecut, în Republica Populară Bulgaria au fost editate 1.925 titluri de cărţi în limba bulgara şi 110 titluri de cărţi în alte limbi. Dintre primele, 1.328 sunt lucrări originale ale scriitorilor bulgari, iar 597 sunt traduceri. Aceste cărţi au fost tipărite într'un tiraj de 15.672.000 exemplare. Acest număr e de trei ori mai mare decât acela înregistrat în anul 1939 şi întrece cu 5.100.000 exemplare producţia de cărţi din anul 1948. (Agerpres.) PENTRU O RECOLTA BOGATA Muncile de întreţinere a culturilor, se desfăşoară într’un ritm sporit în întreg judeţul nostru. Ţărănimea săracă şi mijlocaşă îndrumată de organizaţiile de Partid şi sprijinită de comitetele provizorii, depune eforturi sporite în muncă pentru a obţine o recoltă bogată. Au terminat prăşîla doua pentru pace şi socialism. Plivitul păioaselor este pe terminate. Prăşitul întâi s’a executat pe suprafaţa de 45.254 hectare din cele 47.860 hectare. Din prăşila a doua s’a executat 17.161 hectare. Stă în frunte plasa Band, unde până la data de 4 Iunie, s’a făcut prăşil a doua pe o suprafaţă de 4. 819 hectare,unele comune , terminând prăşitul al doilea. Prăşitul al doilea a fost terminat şi în alte comune din judeţul nostru. De exemplu Comuna Breaza, Poarta, Voivodeni, Goreni şi Toldat din plasa Reghinul de Sus, în ziua de 4 iunie au terminat prăşitul al doilea. Situaţia lucrărilor de reparaţie a uneltelor şi maşinilor agricole Pregătirile in vederea campaniei de recoltare şi colectare se desfăşoară în întreg judeţul nostru. Din cele 18 secerătoare simple existente în oraşul nostru, (16 la Gospodăriile Agricole de Stat şi 2 la particulari), au fost reparate 17 până în ziua de 4 Iunie. Secerătoare legătoare au fost reparate 7 din 12. Batozele, deasemenea au fost reparate 241 din 838, iar tractoare. 161 din 228 până la 4 Iunie. In fiecare plasă au fost organizate comisii, care controlează executarea lucrărilor în vederea campaniei de recoltare şi colectare. In şedinţa de analiză a lucrări-lor care a avut loc în ziua de 5 iunie, s-a constatat ca mai sunt unele lipsuri în ce priveşte pregătirile pentru recoltare şi colectare. De exemplu situaţia despre batozele şi tractoarele din judeţ, alcătuita de Comitetul Provizoriu Judeţean, nu corespunde cu situaţiile alcătuiteîn plaşi. De pildă in situaţia secţiei agricole judeţene, plasa Reghinul de Sus figurează, cu 32, batoze din care 23 reparate, 6 în reparaţie şi trei reformate, la data de 4 iunie. In situaţia secţiei agricole de plasa figurează numai 25 batoze în total din care 19 reparate până in ziua de 4 iunie. Este necesar să se ia măsuri cât mai urgent pentru a se face o verificare temeinică şi să se stabilească situaţia exactă a tuturor batozelor, tractoarelor, motoarelor şi celorlalte maşini agricole ca să nu se întâmple ca in anii trecuţi când în toiul treerişului ne-am pomenit că ne lipsesc o sene de batoze şi maşini pe care se conta şi In realitate nu existau. ■ ■*‚ο •' Au cerut ridicarea normelor Intr-o adunare generală, membrii gospodăriei agricole colective din Aculari, au cerut ridicarea normelor fixate. Ei ştiu că lucrând cât mai mult şi cât mai bine, luptă pentru pace, luptă pentru îmbunătăţirea nivelului lor de viaţă şi înflorirea gospodăriei lor colective. Normele au fost ridicate astfel: La prășitul cu mâna dela 0.09 ha, cât era înainte a fost ridicată la 0.12 ha., iar la cosit dela 0.30 ha., la 0.43 ha. Deasemenea au fost ridicate normele și la alte lucruri.- ■ :A 6,85 zile-muncă in 4 zile de lucru Membrii gospodăriei agricole colective „Gheorghe Dózsa“ din Acățari, prin întrecerile socialiste organizate, în cinstea zilei de 23 August, obfiîTpe cî re trece tot mai bune rezultate. Astfel, tovarășul ötvös Alexandru, in patru zile de lucru, a realizat 6,85 zile munca, iar Szatmári Etelca 6,55 zile munca ter"uV"" patru zile de lucru. Szatmári Imre deasemenea într'o zi de lucru a realizat 1,85 zile muncă. La fel şi ceilalţi membri ai gospodăriei depăşesc normele stabilite. din Republica Populară Română Tarife transtonnate în prăşitori ul ZĂU. — Una din metodele avansate ale agrotehniciisovietice, care a început sa se aplice pe scară întinsa şi in ţara noastră, este folosirea prăşitoarelor care fac lucrarea de affiliare a solului mai bine, mai repede şi fara ca apa din pământ sa se evapore. In judeţul Buzău se practica de mult metoda lucrului cu rariţele,care este veche şi păgubitoare. Comitetul .Provizoriu al plash Mihoneşti işi luase sarcina să înlocuiască rarifele folosite până acuma cu prăşitori. Acţiunea aceasta de transformare a rariţelor în prăşitori a început aci încă de anul trecut şi a fost continuată mai intens în primăvara acestui an. Până acum, în plasa Mihoneşti au fost transformate în praşitori 717 rărite, adică peste Soţia, din numărul total. (Din „Scânteia”*.) Două batoze la un tractor Cele 6 SMT-uri existente în judeţul Tulcea posedă peste 200 batoze şi tractoare. Pentru ca odată cu treerişul să se facă şi desmiriştitul, tehnicienii Centrului mecanic SMT-Tulcea s-au străduit sa găsească o metodă practică pentru a angrena câte 2 batoze la un tractor. In felul acesta, jumătate din numărul tractoarelor de la batoze pot trece la desmiriştit. Inovaţia constă în confecţionarea unor şaibe duble de transmisie care permit purtarea a două batoze cu acelaş tractor. Ideia aceasta trebuia pusă în practică. Greutăţile şi piedicile au început să apară. Chiar responsabilul tehnic de la SMTDâeni se îndoia ca aceasta ar fi posibil. Tov. Buraciuc Eugen, directorul Centrului, mecanic SMT Tulcea şi tov. Atmonia Alexandru, subinginer, împreună cu mecanicii au pus la punct calculele necesare şi au trecut la confecţionarea şaibelor care se toarnă şi se strunjesc chiar la Centrul mecanic SMT-Tulcea (Din „Scânteia“..) Creşte valul nemulţumirilor contra elicei fasciste a lui Tito Cu toate că în Iugoslavia exista 600.000 de poliţişti care iau măsuri represive sângeroase contra justelor mişcări revendicative ale muncitorilor, grevele se înmulţesc din ce în ce mai mult. „ Poliţia secretă iugoslava dispune astăzi de 300.000 de agenţi civili şi peste 300.000 de poliţişti care ascultă de ordinele lui Rankovici. Aceşti 600.000 de spioni ai lui Rankovici au posibilitatea de a folosi toate măsurile represive, printre care ame- ninţarea de a fi concediat din serviciu, precum şi arestarea, sunt cele mai obişnuite. Cu toate acestea, grevele isbucnesc din ce în ce mai des, aproape în toate uzinele. Deasemenea, în armată, nemulţumirea creşte mereu, odata cu mărirea efectivelor armatei lui Tito, care înglobează acum un milion de ostaşi. In cazărmi soldaţii spun: „Vom fi din nou carne de tun pentru imperialişti". Numărul dezertările creşte pe zi ce trece. Ei vor fie demobilizaţi. Dar teroare lu Tito s-a năpustit şi asupr lor. Toate acestea dovedesc c valul nemulţumirilor contrelicei fasciste a lui Tito creşt necontenit. (Agerpres.) Popescu Marin, , domiciliat Tg.-Mureş, pierdut Bir. Populaţiei eliberat de oraşul Turnul Severin 1940. Declar anularea. Redacţia şi administraţia Tg.-Mureş, Piaţa Stalin Nr. 19 Tiparul: ,Mureşul” tipografie şi legatari« întreprindere de Stel — Toane. Redacţia 999. Administraţia 50. Tipografia 643. - Taxa poştala plătită în.numerar «Inf. aprobării - Dir. Gen. ■ P.I.T Nr. 179.850-946-