Ardealul Nou, 1950 (Anul 5, nr. 210-268)

1950-06-11 / nr. 235

DIN TARA SOCIALISMULUI Recolte bogate prin polenizare artificială „SA NU AŞTEPTĂM BINE­­FACERILE NATURII, SA I LE SMULGEM!", aceste cuvinte ale lui Mciurin, marele trans­­formator al naturii, au deve­nit lozinca­­lupa care se conduc in munca lor şi colhoznicii şi oamenii de ştiinţa. Ei găsesc mereu metode noi pentru a ob­ţine rod tot mai bogat. O asemenea metoda este si metoda de polenizare artificiala suplimentara a unor plante ag­ricole, metoda descoperita de A. S. Musiiko, laureat al Pre­miului Stalin. Agronomii de la SMT si colhozuri, dar şi col­hoznicii fruntaşi fac ca aceasta metodă să-şi găsească o răspân­dire tot mai larga. Datorită polenizării artificiale se obţin recolte de secară, floa­rea soarelui, mei, cânepă, să­mânţa de lucerna, porumb şi hrişcă cu 10 20%­ mai mari decât recoltele obişnuite. Polenizarea artificiala la floarea soarelui La floarea soarelui poleniza­rea naturală o fac mai ales al­binele. Ser­iii frunţii , însă foarte des 'ca ' măciuliile de floare'a soarelui prezintă un mare nu­măr de semințe goale. Deobicei în mijlocul lor. Polenizarea arti­ficială face ca întreaga floare să lege rod. Colhoznicii sovietici aplică două moduri de polenizare la floarea soarelui, ambele pe cât de simple pe atât de folositoare. Fie că se iau doua măciulii ve­cine şi se ating de câteva ori una de alta, scuturându-le uşor. In felul acesta polenul trece de pe o floare pe cealaltă. Fie ca se ia o mânuşă speciala, mare şi rotundă, de mărimea linei mă­ciulii, cu care­ se freacă, uşurel, de tot florile. Mânuşa aceasta cusută din stofă groasă, păroa­să, şi umplută cu vată, se aco­peră de polen, care este depus apoi pe măciulia altei flori. Aceasta se fecundează. Nu toate florile înt­ăresc însă în acelaș timp. Mij­locul măciuliilor, mai ales, se desvoltă mai târziu. Pe ace­a e bine sa se facă pole­nizarea la floarea soarelui de­­Lua­cri. Prin scuturarea plantelor în timpul înfloririi lor, la­mei cu o măturică la cânepă cu mâna, se face polenizarea artificială la aceste plante. Cu ajutorul sforii întinse, trase de doi cai dealun­­gul câmpului şi înapoi, la fel ca la secara se face polenizarea ar­tificială a lucernei. Astfel, toate florile se deschid şi se poleni­­zează. La lucerna polenizarea suplimentară aduce o recoltă de seminţe de zece ori mai mare ca cea obişnuita. Minunatele rezultate ale aplicării polenizării artificiale Colhozul „Budionoveţ”, re­giunea Stalingrad, a aplicat metoda polenizării suplimen­tare pe un lot de secara, care avea o suprafaţa de 140 ha. Rezultatul a fost un spor de re­coltă de 56 tone. Sporul s‘a stabilit în comparaţie cu un lot învecinat, unde secara a fost cultivată în aceleaşi condiţiuni de sol, clima şi îngrijire, însă­ fără aplicarea polenizării supli­mentare. Pentru obţinerea aces­tui plus de recoltă s‘au cheltuit doar 36 zile-muncă. Fiecare zi­­lniica, cheltuita în plus cu po­lenizarea a dat câte 1.550 kg. secară. Colhozul „Taras Şevcenco“ din regiunea Odesa a obţinut în ultimii ani cu ajutorul pole­nizării suplimentare artificiale un plus de 44 tone seminţe de floarea soarelui şi 1600 tone porumb, cheltuind pentru aceas­ta doar 330 zile-muncă. Prin polenizarea suplimenta­ră a lucernei în colhozul „Po­­beda“ regiunea Cicalov, s-au obţinut câte 150 kg. sămânţă de lucerna de pe fiecare din cele 22 ha, unde s-a aplicat această i­hibirein­tâ m­ăsfira agro­tehnică. Astfel de exemple se pot ci­ta­­ nenumărate. Faptul ca în I JRSS­­I în anul 1947­, polenizarea supli­mentară s-a făcut pe o supra­­faţă de 3.000.000 ha., în 19­16 pe o suprafaţa de 0.000.000 ha., iar anul trecut pe aproape 10.000.000 ha., dând in mod sup­limentar zeci şi sute de mii de tone de secară, lucerna, floarea soarelui, hrişcă, porumb, dove­deşte uriaşa importanţa pe care o are această nouă metoda ag­rotehnica sovietică. Pin tarile de democratie populară R. P. CHINEZA in L .'„publica Populara Chine- / T. oi penuii ridicarea cultu­rala a nuisseior se intensifică tiu.­u u. m ţinutul Ciahar, de pil­da, ai. .ost Înfiinţate 4.306 de noi şcoli primare care sunt frec­­veinate de aproape 460.006 de copii. in cursul iernii trecute, în şcolile speciale pentru analfa­beţi din Nordul R. P. Chineze au.. învăţat peste 250.000 de ţă­rani. (Agerpres.) R. CEHOSLOVACA In cursul anului 1948 s'au cheltuit 92 de milioane cinci sute mii coroane pentru înzes­trarea cu cărţi a bibliotecilor existente şi a celor noi înfiin­ţate, pe cât timp, în anul 1938, se cheltuiseră în acelaşi scop numai 13 milioane coroane Regimul de democraţie popu­lară acordă o mare atenţie me­diului sătesc, care a fost ţinut atâta vreme in bezna adăncă a ignoranţei. Din 11 biblioteci publice, zece se află in satele și cătunele din R. Cehoslovacă. Bibliotecile din mediul sătesc sunt instalate în localuri prop­rii și au un personal bine pre­gătit. Ele nu frigi oferii ca înain­te literaturii pornografică, dul­ceaga sau fantastică liparita de concernele de editura burgheze, ci pun în mâna sătenilor litera­tura sovietica, operele clasice ale literaturii universale, cărţile tehnice de care au nevoe oame­nii­ muncii de in suie. (Ager­pres.) R. P. BULGARIA la cursul anului trecut, în Re­publica Populară Bulgaria au fost editate 1.925 titluri de cărţi în limba bulgara şi 110 titluri de cărţi în alte limbi. Dintre primele, 1.328 sunt luc­rări originale ale scriitorilor bulgari, iar 597 sunt traduceri. Aceste cărţi au fost tipărite în­­tr'un tiraj de 15.672.000 exem­plare. Acest număr e de trei ori mai mare decât acela înre­gistrat în anul 1939 şi întrece cu 5.100.000 exemplare produc­ţia de cărţi din anul 1948. (Agerpres.) PENTRU O RECOLTA BOGATA Muncile de întreţinere a cul­turilor, se desfăşoară într’un ritm sporit în întreg judeţul nostru. Ţărănimea săracă şi mijlocaşă îndrumată de organi­zaţiile de Partid şi sprijinită de comitetele provizorii, depune eforturi sporite în muncă pen­tru a obţine o recoltă bogată. Au terminat prăşîla doua pentru pace şi socialism. Plivitul păioaselor este pe terminate. Prăşitul întâi s’a executat pe suprafaţa de 45.254 hectare din cele 47.860 hectare. Din prăşila a doua s’a executat 17.161 hectare. Stă în frunte plasa Band, unde până la data de 4 Iunie, s’a făcut prăşil a doua pe o suprafaţă de 4. 819 hectare,­­unele com­une , termi­nând prăşitul al doilea. Prăşitul al doilea a fost ter­minat şi în alte comune din ju­deţul nostru. De exemplu Co­muna Breaza, Poarta, Voivo­­deni, Goreni şi Toldat din pla­sa Reghinul de Sus, în ziua de 4 iunie au terminat prăşitul al doilea. Situaţia lucrărilor de reparaţie a uneltelor şi maşinilor agricole Pregătirile in vederea campa­niei­ de recoltare şi colectare se desfăşoară în întreg judeţul nostru. Din cele 18 secerătoare simple existente în oraşul nos­tru, (16 la Gospodăriile Agricole de Stat şi 2 la particulari), au fost reparate 17 până în ziua de 4 Iunie. Secerătoare legă­­toare au fost reparate 7 din 12. Batozele, deasem­enea au fost repar­ate 241 din 838, iar trac­toare. 161 din 228 până la 4 Iunie. In fiecare plasă au fost orga­nizate comisii, care controlează executarea lucrărilor în vederea campaniei de recoltare şi colec­tare. In şedinţa de­ analiză a lucrări-­­­lor care a avut loc în ziua de 5 iunie, s-a constatat ca mai sunt unele lipsuri în­ ce priveşte pre­gătirile pentru recoltare şi colec­tare. De exemplu situaţia despre batozele şi trac­toarele din jud­eţ, alcătuita de Comitetul Provizo­riu Judeţean, nu corespunde cu situaţiile alcătuite­­în plaşi. De pildă in situaţia secţiei agricole judeţene, plasa Reghinul de Sus figurează, cu 32, batoze din care 23 reparate, 6 în reparaţie şi trei reformate, la data de 4 iunie. In situaţia secţiei agricole de plasa figurează numai 25 batoze în total din care 19 re­parate până in ziua de 4 iunie. Este necesar să se­ ia măsuri cât mai­ urgent pentru a se face o verificare temeinică şi să se stabilească situaţia exactă a tu­turor batozelor, tractoarelor, mo­toarelor şi celorlalte maşini ag­ricole ca să nu se întâmple ca in­ anii trecuţi când în toiul treerişului ne-am­ pomenit că ne lipsesc o sene de batoze şi ma­şini pe care se conta şi In reali­tate nu existau. ■ ■*‚ο •' Au cerut ridicarea normelor Intr-o adunare generală, membrii gospodăriei agricole colective din Aculari, au cerut ridicarea normelor fixate. Ei ştiu că lucrând cât mai mult şi cât mai bine, luptă pentru pace, luptă pentru­ îmbunătăţi­­rea nivelului lor de viaţă şi­ în­florirea gospodăriei lor colec­tive. Normele au fost ridicate ast­fel: La prășitul cu mâna dela 0.09 ha, cât era înainte a fost ridicată la 0.12 ha., iar la­ cosit dela 0.30 ha., la­ 0.43 ha. Dease­­menea au fost ridicate normele și la alte lucruri.- ■ :A 6,85 zile-muncă in 4 zile de lucru Membrii gospodăriei agricole colective „Gheorghe Dózsa“ din Acățari, prin întrecerile socia­liste organizate, î­n cinstea zilei de 23 August, obfiîTpe cî re tre­ce tot m­ai bune rezul­tate. Astfel, tovarășul ötvös Alexandru, in­ patru zile de lucru, a realizat 6,85 zile munca, iar Szatmári Etelca 6,55 zile munca ter"uV"" patru zile de lucru. Szatmári Imre dease­­menea într'o zi de lucru a rea­lizat 1,85 zile muncă. La fel şi ceilalţi membri ai gospodăriei depăşesc normele stabilite. din Republica Populară Română Tarife trans­tonna­te în prăşitori­ ul ZĂU. — Una din metodele avansate ale agrotehnicii­­so­vietice, care a început sa se ap­lice pe scară întinsa şi in ţara noastră, este folosirea prăşitoa­relor care fac lucrarea de affilia­re a solului mai bine, mai re­pede şi fara ca apa din pământ sa se evapore. In judeţul Buzău se practica de mult metoda luc­rului cu rariţele,­­care este veche şi păgubitoare. Comitetul .Provizoriu al pla­sh Mihon­eşti işi luase sarcina să înlocuiască rarifele folosite până acuma cu prăşitori. Acţiu­nea aceasta de transformare a rariţelor în prăşitori a început aci încă de anul trecut şi a fost continuată mai intens în pri­măvara acestui an. Până acum, în plasa Mihon­­eşti au fost transformate în praşitori 717 rărite, adică­ peste Soţia, din numărul total. (Din „Scânteia”*.) Două batoze la un tractor Cele 6 SMT-uri existente în judeţul Tulcea posedă peste 200 batoze şi tractoare. Pentru ca odată cu treerişul să se facă şi desmiriştitul, tehnicienii Cen­trului mecanic SMT-Tulcea s-au străduit sa găsească o metodă practică pentru a angrena câte 2 batoze la un tractor. In felul acesta, jumătate din numărul tractoarelor de la batoze pot trece la desm­iriştit. Inovaţia constă în confecţionarea unor şaibe duble de transmisie care permit purtarea a două batoze cu acelaş tractor. Ideia aceasta trebuia pusă în practică. Greutăţile şi piedicile au început să apară. Chiar res­ponsabilul tehnic de la SMT­­Dâeni se îndoia ca aceasta ar fi posibil. Tov. Buraciuc Eugen, directorul Centrului, mecanic SMT­ Tulcea şi tov. Atmonia Alexandru, subinginer, împreu­nă cu mecanicii au pus la punct calculele necesare şi au trecut la confecţionarea şaibelor care se toarnă şi se strunjesc chiar la Centrul mecanic SMT-Tulcea (Din „Scânteia“..) Creşte valul nemulţumirilor contra elicei fasciste a lui Tito Cu toate că în Iugoslavia exista 600.000 de poliţişti care iau măsuri represive sângeroa­se contra justelor mişcări reven­dicative ale muncitorilor, greve­le se înmulţesc din ce în ce mai­­ mult. „ Poliţia secretă iugoslava dis­­­­pune astăzi de­ 300.000 de agenţi­­ civili şi peste 300.000 de poli­ţişti care ascultă de ordinele­­ lui Rankovici. Aceşti 600.000 de­­ spioni ai lui Rankovici au posi­­­­bilitatea de a folosi toate măsu­rile represive, printre care am­e-­ ninţarea de a fi concediat din serviciu, precum­­ şi arestarea, sunt cele mai obişnuite. Cu toate acestea, grevele is­­bucnesc din ce în ce mai des, aproape în toate uzinele. Deasem­enea, în armată, ne­mulţumirea creşte mereu, odata cu mărirea efectivelor armatei lui Tito, care înglobează acum un milion de ostaşi. In cazărmi soldaţii spun:­ „Vom fi din nou carne de tun pentru imperia­lişti". Numărul dezertările creşte pe zi ce trece. Ei vor­­ fie demobilizaţi. Dar teroare lu Tito s-a năpustit şi­ asupr lor. Toate acestea dovedesc c valul nemulţumirilor contr­elicei fasciste a lui Tito creşt necontenit. (Agerpres.) Popescu Marin, ,­ domiciliat Tg.-Mureş, pierdut Bir. Popula­ţiei eliberat de oraşul Turnul Severin 1940. Declar anularea. Redacţia şi administraţia Tg.-Mureş, Piaţa Stalin Nr. 19 Tiparul: ,Mureşul” tipografie şi legatari« întreprindere de Stel — Toane. Redacţia 999. Administraţia 50. Tipografia 643. - Taxa poştala plătită în­.numerar «Inf. aprobării - Dir. Gen. ■ P.I.T Nr. 179.850-946-

Next