Ardealul Nou, 1951 (Anul 6, nr. 270-364)
1951-01-03 / nr. 270
3 ianuarie 1951 Pentru întărirea muncii de propagandă, Comitetul regional PMR Mureş, a organizat o şedinţă de consfătuire cu propagandiştii cercurilor de studiu a Scurtei Biografii a tovarăşului Stalin. Această şedinţă, având scop schimbul de experienţă, a constituit un preţios ajutor pentru fiecare propagandist. Din rapoartele date de propagandişti s-au remarcat o serie de metode bune de învăţământ şi totodată au ieşit la iveală şi unele lipsuri. O pildă bună, asupra felului cum trebuie să se pregătească un propagandist pentru a putea face faţă importantelor sarcini ce-i revin în conducerea cercului de studiu, o găsim în raportul tovarăşei Papp Lenche, propagandistă a cercului de studiu de la Şcoala Tehnică Administrativă Economica Tg.-Mureş. Ea a arătat că pentru a fi bine pregătită, a studiat amănunţit Hotărîrea C. C. al PMR asupra învăţământului de partid, înţelegând astfel îndeaproape importanţa muncii de propagandă. Pe lângă aceasta, a studiat temeinic Scurta Biografie a tovarăşului Stalin şi a luat parte în mod regulat la consultaţiile de la Cabinetul de partid. Deasemeni, pentru a fi în clar cu toate problemele şi pentru a putea explica bine cursanţilor toate noţiunile, ea a mai citit şi Istoria P. C. (b) a Uniunii Sovietice, Problemele Leninismului şi alte cărţi ideologice, reuşind în acest fel să-şi ducă cu succes la îndeplinire sarcina de propagandistă. Tot în legătură cu pregătirea propagandiştilor, un exemplu bun întâlnim şi la Târnăveni, unde sub conducerea Comitetului raional de partid, s-au ţinut şedinţe cu propagandiştii, făcându-se schimb de experienţă asupra metodelor de studiu. In ce priveşte controlul în muncă, pentru asigurarea bunei funcţionări a cursurilor, ne putem referi la situaţia din raionul Sângeorgiul de Pădure, unde tovarăşul primsecretar, Jakab Andrei a controlat activitatea cursurilor, dându-le tot sprijinul. In legătură cu lipsurile constatate din rapoartele propagandiştilor, cea mai gravă problemă este problema frecvenţei. Aşa de exemplu, la cercul de studiu de la CFR Tg.-Mureş, din 13 cursanţi înscrişi, deabia au frecventat cursurile în medie câte patru. Această lipsă se datoreşte în mare parte faptului că propagandiştii nu au căutat să stea de vorbă cu tovarăşii care au lipsit, să-i lămurească şi să-i critice obiectiv, că nu e just să privească superficial învăţământul de partid, şi nu e admisibil unui comunist, să lipsească de la cursurile de pregătire ideologică şi politică. Pentru remedierea acestor lipsuri, e necesar ca fiecare cerc de studiu să aibă câte un grafic, care să oglindească frecvenţa şi notele participanţilor la cursuri. In urma rapoartelor şi a discuţiilor, tov. Fuchs Simion, şeful sectorului de propagandă al Comitetului regional PMR Mureş, a tras concluzii asupra tuturor problemelor desbătute la şedinţă şi a trasat totodată sarcini de viitor propagandiştilor. Astfel, a arătat că cercurile de studiu a Scurtei Biografii a tovarăşului Stalin constituie una din formele principale ale învăţământului de partid şi datoria fiecărui comunist este de a le sprijini. Sarcinile propagandiştilor sunt de a educa temeinic participaţii la cursuri, de a sădi în sufletele lor dragostea faţă de Partid, dragostea faţă de marea Uniune Sovietică şi mai presus de toate, iubirea faţă de marele Stalin. Participanţii la cursuri, primind o educaţie comunistă, trebuie să dea exemple în muncă şi tovarăşilor care n’au urmat încă cercuri de studii. Ei trebuie să se găsească mereu în fruntea acţiunilor, dând dovadă de eroism şi spirit de sacrificiu. In faţa noasta stau sarcini mari ca realizarea primului nostru Plan Cincinal, aplicarea în practică a planului de electrizare şi alte lucrări măreţe, care cer mari eforturi în muncă poporului muncitor. Pentru ca toate acestea să fie duse cu succes la îndeplinire, propagandiştii trebue să lege întodeauna problemele studiului de partid cu sarcinile actuale care stau în faţa oamenilor muncii din ţara noastră, acordând o importanţă deosebită luptei pentru pace. E necesar ca propagandiştii să fie în fruntea acţiunilor, să antreneze în muncă şi participanţii cursurilor şi massele largi ale oamenilor muncii.Până acum se costată că propagandiştii n‘au făcut acest lucru şi nici nu s’au interesat de felul cum îşi îndeplinesc participanţii la cursuri, sarcinile ce le revin în câmpul muncii. Această lipsă trebuie de urgenţă lichidată. Pana la 15 ianuarie 1951, cercurile de studiu trebuiesc încheiate, iar dela 15 ianuarie la 1 februarie 1951, se vor face recapitulările. In această perioadă de timp, propagandiştii trebuie să se ocupe de tovărăşie cari nu şi-au făcut până acum notiţe la cursuri şi în mod social să se ocupe de tovarăşii cari au lipsit dela cursuri. Acestor tovarăşi li se va da ajutor, fie că se va ţine cu ei în grupuri, câte o oră de pregătire pe săptămână, fie că o să le dea ajutor elevii mai buni, în pregătirea pentru discuţii. O deosebită atenţie mai bine acordată şi cursanţilor cari în diferite întreprinderi sau instituţii lucrează noaptea. Ca metodă principală de învăţământ la cercurile de studiu a Scurtei Biografii a tovarăşului Stalin, se ridică: desbaterea problemelor la seminar, pe bază de discuţii. Ca o concluzie ‘0terală asupra probemelor învăţământului un partid, reiese că veriga principală a muncii de propagare. este propagandistul și de el depinde succesul acţiunilor muncii de partid. VIATA DE PARTID ' TI TI TiiîiiBTTiinri Ti Hl» illl iMll jHI—ii—i||| | Bin activitelea cercurilor de studii a Scoriei amgratii a iiiirusiMii Stalin ANDEALUL NOV Aducerea vitelor in. Gospodăria Agricolă Colectivă din Corunca Nu sunt decât trei luni şi jumătate de când cele 92 familii de ţărani săraci şi mijlocaşi din comuna Corunca, raionul Tg.Mureş, ascultând îndrumările Partidului, şi-au Unit pământurile, vitele şi uneltele de muncă principale, înfiinţând Gospodăria Agricolă Colectivă „Tra ritorul Roşu", imediat după înfiinţarea ei, colectiviştii au şi început munca pentru înflorirea gospodăriei lor colective, insămânţările de toamnă le-au executat la timp şi în bune condiţiuni, aplicând în lucrarea pământului cele mai avansate metode, metodele agrotehnice sovietice. După terminarea principalelor munci la câmp, membrii gospodăriei, cu sprijinul muncitorilor de la oraş, au început construirea unui grajd pentru vite, cu o încăpere de 60 vite. Prin muncă însufleţită depusă zi de zi, ei au reuşit ca în cinstea zilei de 30 Decembrie, să termine construirea complectă a grajdului. Ziua de 30 Decembrie a fost o zi de mare sărbătoare pentru membrii gospodăriei. Colectiviştii au sărbătorit această zi prin adunarea vitelor la gospodărie. Odată cu vitele, ei au dus şi furajele necesare animalelor pe timpul iernii. Cel dintâi care şi-a ros vaca a fost colectivistul Duca Ioan. El a împlinit deja 67 ani, dar îi place să fie primul la toate. Atât în muncile agricole, cât şi la construirea grajdului, el a luat parte printre cei dintâi. In urma bătrânului Ducu Ioan, mergea colectivistul Bálint Anton, fost ţăran mijlocaş, Care-şi ducea calul la gospodărie. — „De vitele care le-am adus aici trebue să avem grijă ca de ochii din cap — spune el. Trebue să le întreţinem în aşa fel ca la primăvară să avem vite bune de muncă, să putem începe din vreme arăturile şi însămânţările de primăvară, pentru ca să obţinem o recoltă până în anul 1031, recolta primului nostru Plan Cincinal. N‘a durat nicio oră, şi vitele gospodăriei se aflau în grajdul cel nou. Colectiviştii s’au adunat în jurul tov. Kiss Antal, preşedintele gospodăriei, cart vorbea despre perspectivele de desvoltare ale gospodăriei lor în Planului Cincinal, despre electrificare, despre însemnătatea zilei de 30 Decembrie. — Azi se împlinesc trei ani de când a fost alungat de la cârma ţării noastre regele, cel mai mare moşier din ţara noastră, cel mai mare capitalist şi exploatator. Atunci s a instaurat Republica Populară Română, conducerea ţării trecând în mâna celor ce muncesc. In aceşti trei ani, poporul muncitor din ţara noastră, condus de Partidul Muncitoresc Român, a obţinut victorii însemnate. O victorie este şi înfiinţarea gospodăriei noastre colective prin care noi am scăpat de exploatarea chiaburească şi păşim din zi în zi spre o viaţă mai bună, spre progres. 3 Lumina electrică a pătruns şi în casele romilor In trecut noi, romii, eram consideraţi drept lăpădături, eram batjocoriţi în fel şi chip. Pe simplul motiv cu suntem romi, eram lăsaţi în neştiinţă de carte, eram sortiţi mizeriei şi sărăcii. Aşa de pildă, eu neavând bani cu ce să cumpăr lemne , foc, am fost silit să aduc mereu la vreascuri cu spatele, din pădure, de la mari depărtări. Insă acum am scăpat de această belea. Lucrând ca fierar, la construirea zăgazului de peste Mureş, la turbina electrică din Tg.-Mureş, am câştigat bani frumoşi, cu care mi-am băgat gazul metan in locuinţă, scăpând pentru totdeauna de grija lemnelor de foc. Cu gazul ies tare bine. Pentru câ nu mă costă mult. Apoi, greu am dus-o şi cu luminatul odăii, pe timpul când la conducerea ţării erau bandiţii şi moşierii. Nu rareori se întâmpla, să nu avem in familie nici cei 4 lei necesari pentru a cumpăra o plajă de petrol, pentru lampă, fiind astfel nevoiţi să ne culcăm odată cu găinele, să stăm pe întuneric. Adeseori pentru a avea lumină, făceam focul în sobă şi luam jos cămiile sobei, pentru ca să iasă lumina flăcărilor în odaie, să lumineze. De ieşit ieşeau flăcările din sobă şi luminau odaia, dar odată cu ele ieşeau şi nori de fum înnecăcios, care ne pişcau la ochi, de ne curgeau lacrimile. Dacă totuşi se întâmpla să facem rost de bănuţi pentru a cumpăra ceva petrol, după asta vinea altă nenorocire. Dacă-i dădeam lămpii o flacără mai mare, să lumineze mai bine, se crăpa sticla, fapt ce ne provoca ceartă şi scandal. In urma venirii la putere a regimului de democraţie populară, au scăpat de grija cumpărării petrolului şi a sticlelor de lampă, fiindcă instalându-se lumina electrică în casele oamenilor din comuna noastră, nici eu n'am rămas pe dinafar. Luminarea odăii cu lampă electrică e o treabă neînchipuit de bună, pentru că nu mai stă omul cu frica în spate, când îşi lasă copţii singur acasă, că doar vor strica lampa cu petrol şi s'or aprinde cu casă cu tăt. Pe lângă aceasta, lumina electrică se deosebeşte de lampa cu petrol ca cerul de pământ, fiindcă la lumina ei poţi să lucrezi ca ziua. Iată dar cum am scăpat încetul cu încetul de mizerie şi năcaz, începând o viaţă nouă şi fericită. Pe lângă faptul că am in casă ce-mi trebuie, am instalaţie de gaz metan şi lumină electrică, mi-am cumpărat şi un aparat de radio, pe care-l socotesc cel mai bun prieten. Copiii mei învaţă carte. Cel mai mare îi pe clasa X-a la Liceul Nr. 2 din Tg.-Mureş. Mai de mult nici vorbă nu era, ca copiii dintr-o familie de romi săraci să ajungă la şcoli înalte, dar iată că acum se poate şi asta, de aceea eu voi lupta pentru pace şi socialism. Berchi Iosif fierar, comuna Sângeorgiul de Mureş PRIM li I PLOWNIjl CINCIMI te tettrtea ic mobile „Simt «cza“ Din puna zi de muncă a acestui an, muncitorii fabricei de rr. c „Simo Géza“ din lg. Mureş, îşi dovedesc voinţa şi hotărîrea în luptă pentru obţinerea de rezultate superioare în producţie, faţă de anul trecut. In vrăjia muncii, sub lozinca „Sa sporim producţia pentru realizarea planului, pentru parcer’, rezultatele nu întârzie ", se arate. Iată de exemplu, tovarăşul Kövér Iosif din secţia şlaifuit, în prima zi de muncă a anului acesta, în numai trei ore a curăţat şi şlaifuit şase bucăţi imaturi de mese, deci în opt ore de muncă el reuşeşte să termine 16 platuri de mese, depăşind în acest sens norma cu 140%. Şi în anul trecut el a dspăşit norma în medie cu 80 la sută, dar în acest an şi-a luat angajament; să depăşească mereu norma cu sută la sută. Iată-l şi pe uien.Utu! Kertes loan, la masa sa de lucru, cu mânecile suflecate din sus de cot, trăgând înfocat cu rindeaua la ajustarea unei uşi de dulap, pentru a-i da forma necesară. El lucrează la această fabrică din luna Februarie 1950. A fost angajat ca muncitor zilier, însă după două luni de zile, datorită dragostei şi silinţei sale la muncă, a ajuns muncitor calificat, iar în prezent se poate considera un bun meseriaş. In prima zi de muncă a acestui an, începând lucrul la ora 7 dimineaţa, numai până la ora 10, adică în trei ore, a reuşit să-şi depăşească norma cu 30 la sută. Pentru a ajunge la obţinerea de rezultate bune, el a fost ajuta mult de maistrul Nagy Vasile, care i-a arătat cum trebuie să-şi ascută şi să mânuiască uneltele. Asemenea voinţă hotărîtă de muncă, întâlnim şi la muncitorii din celelalte secţii. Aşa de exemplu, la secţia de pregătire îl găsim pe tovarăşul Simon Alexandru în vârstă de 61 ani, care spune: — Cu toate că sunt bătrân cu părul alb, mie îmi convine să lucrez cu norma, pentru ca lucrând cu norma mi se plăteşte toata munca şi apoi eu ştiu să lucrez, imi place să lucrez şi nu mă las să mă întreacă oricine. Şi apoi eu am citit in ziare despre Planul Cincinal — continuă el — şi am înţeles cu dacă vom munci de la început conştiincios, atunci vom ajunge cu siguranţă ca la sfârşitul primului nostru Plan Cincinal să ne îmbunătăţim nivelul de trai cu 80 la sută, faţă de cum îl avem acuma. In trimestrul 4 al anului trecut Simon Alexandru, a depăşit norma in medie cu 130%, iar în acest an şi-a luat angajantul să o depăşească cu încă 10%. Exemple bune, întâlnim şi în rândurile tovarăşelor care lucrează la secţia lustruit. Aşa de pildă, utemista Barabaş Tereza, care până acum a lucrat numai la lustruit paturi, mese şi noptiere, de acum înainte va lustrui şi dulapuri, care necesită o pregătire practică mai superioară. Şi dânsa şi-a luat angajamentul să depăşească cu 5 la sută rezultatele din anul trecut. In felul acesta înţeleg muncitorii fabricei de mobile „Simo Géza“’ să lupte pentru plan, pentru paj