Ardealul Nou, 1952 (Anul 7, nr. 373-425)
1952-01-03 / nr. 373
2* «■ ARDEALUL NOU Din viaţa gospodăriilor agricole colective Belşug în casele colectiviştilor La 30 Decembrie oamenii muncii din ţara noastră au sărbătorit cea de a 4-a aniversare a proclamării Republicii Populare Române. Cu inimile pline de bucurie, membrii gospodăriilor agricole colective din regiunea Mureş, în această zi şi-au manifestat dragostea faţă de partidul şi guvernul nostru, pentru viaţa din ce în ce mai bună şi mai frumoasă ce şi-o crează ţărănimea muncitoare. Succesele măreţe obţinute în domeniul îmbunătăţirii nivelului de viaţă al ţărănimii muncitoare au fost posibile datorită faptului că partidul şi guvernul nostru îndrumează şi ajută zi de zi, ceas cu ceas ţărănimea muncitoare să scape de sărăcie şi de mizerie. Sub ochii noştri prind viaţă şi se consolidează tinerele gospodării agricole colective, chezăşia scăpării ţărănimii muncitoare de sărăcie şi de exploatarea chiaburească. Membrii gospodăriei agricole colective „Steaua Libertăţii" din comuna Sâmpetru de Câmpie, raionul Luduş, prin muzica lor plină de elan au făcut ca gospodăria lor colectivă să fie exemplu pentru ţărănimea muncitoare din comunele din jur. Recoltele obţinute de gospodăria colectivă întrec cu mult cele obţinute de ţăranii cu gospodării individuale. Prin aceasta au crescut simţitor şi veniturile colectiviştilor. Aici, pentru fiecare zi muncă colectiviştii au primit câte 6,400 kg grâu câte 5,500 kg. porumb, 1 kg. cartofi, 6 kg. fân, 12 kg. paie, 3 kg. sfeclă de nutreţ, precum şi alte produse. Mulţi colectivişti ca Rad Ioan, Belean Ioan, Kelemen Francisc şi alţii, au primit atâtea cereale încât nu au unde să le pună. Colectivistul Kelemen Francisc pentru zilele muncă realizate de el şi familia sa a primit 4.700 kg. grâu, 4.200 kg. porumb şi însemnate cantităţi de alte produse. „ Niciodată în viaţa mea n'am avut în casă atâtea cereale câte avem azi din gospodăria colectivă , spune soţia colectivistului Luca Filon, din gospodăria agricolă colectivă „Mihail Eminescu" din Sânger. Am lucrat toată viaţa la moşieri şi chiaburi, până ne curgea sângele din mâini şi pe iarnă aproape că nu aveam ce să mâncăm. Acum mulţumim partidului că ne-a îndrumat spre o viaţă fericităPentru cele 731,7 zile-muncă, familia lui Luca Filon a primit, pe lângă alte produse, 5.536 kg. grâu. Numeroşi colectivişti înainte de a intra în gospodăriile agricole colective au fost ţărani mijlocaşi. Dar nici într’un an n'au putut obţine atâtea venituri cât au primit din gospodăria colectivă. Colectivistul Abraham Imre, din gospodăria agricola colectivă .Drumul lui Lenin“ din Miercurea-Niraj (raionul Târgu- Mureş) de exemplu, a întrat în gosodăria colectivă cu 4 hectare şi jumătate pământ Muncind cu sârguinţă, împreună cu familia sa a realizat 667 zile muncă pentru care a primit 2.668 kg. grâu, 3.860 kg. porumb, 1.314 kg. cartofi, 23 345 lei, precum și alte produse. „iar până ce n'am intrat în gospodăria colectivă am lucrat mult, spune Abraham Imre. Dar niciodată n'am putut să câștig atâta cât am primit din gospodăria colectivă." Cu produsele ce le primesc pot să facă ce vreau. Ei nu mai trebue să se gândească la impozit, nu trebue să se îngrijească de seminţe. In gospodăriile agricole colective seminţele sunt rezervate înainte de repartizarea veniturilor. Tocmai de aceea tot mai mulţi ţărani muncitori se îndreaptă spre gospodăriile agricole colective, ştiind că numai în felul acesta pot să-şi creeze o viaţă frumoasă, lipsită de nevoi, nevoi. Rezultatele întrecerii între regiunile Mureş şi Stalin In campaniile agricole din cursul anului 1951, regiunea Mureş a fost în întrecere cu regiunea Stalin, având ca obiective realizarea şi depăşirea planului în sectorul agricol, zootehnic şi sanitar-veterinar. Pe baza obiectivelor întrecerii, întrecerea socialistă în sectorul socialist al agriculturii şi întrecerea patriotică în sectorul particular au luat un avânt deosebit. Muncitorii gospodăriilor agricole de stat, ai Staţiunilor de Maşini şi Tractoare, membrii gospodăriilor agricole colective şi ţărănimea muncitoare din satele regiunii Mureş, au depus mari eforturi pentru realizarea planului în agricultură. In felul acesta s-a reuşit ca regiunea Mureş să câştige întrecerea. Planul acţiunilor zootehnice şi al lucrărilor de îmbunătăţire a capacităţii de păşunat în părţile muntoase din regiunea Mureş a fost depăşit cu 64 la sută, faţă de 51%, cu cât a fost depăşit în regiunea Stalin. In regiunea Mureş, datorită măsurilor luate din timp pentru combaterea bolilor la animale, indicii de mortalitate a animalelor au fost cu 15 la sută mai reduşi decât în regiunea Stalin. In ce priveşte realizarea planului de producţie la grâu, orz, secară, porumb, floarea soarelui şi cartofi, succese mai frumoase au fost obţinute în regiunea Stalin, unde datorită folosirii pe o scară largă a mijloacelor mecanizate, planul de producţie a fost realizat în proporţie de 132 la sută, faţă de 122 la sută cât a fost realizat în regiunea Mureş. In regiunea Mureş, succese însemnate au fost obţinute la cultivarea plantelor industriale. Aici planul de producţie a fost realizat în proporţie de 124 la sută, faţă de 78 la sută cât a fost realizat în regiunea Stalin. Insămânţările de toamnă în regiunea Mureş au fost realizate în proporţie de 104,1 la sută, iar în regiunea Stalin în proporţie de 103,2 la sută. In ce priveşte arăturile adânci de toamnă în regiunea Stalin planul a fost realizat în proporţie de 113 la sută, iar în regiunea Mureş în proporţie de 102,2 la sută. In urma analizei desfăşurării întrecerii şi rezultatele obţinute, întrecerea a fost câştigată de regiunea Mureş, cu 308 puncte faţă de 304,5 puncte obţinute de regiunea Stalin. Un agregat special pentru reţinerea zăpezii de P. GAVRILENCO încă de la finele lună octombrie în multe raioane ale Cazahstanului Apusean a căzut prima zăpadă. Pe câmpurile colhozurilor din raionul Burlinse şi din alte raioane stratul de zăpadă a atins 15—20 de centimetri. Căldurile de după prima cădere a zăpezii au fost curând urmate de geruri. Iarna s-a aşezat temeinic. Vara trecută s'a remarcat printr'o uscăciune extremă. Ea a convins încă odată pe colhoznici ce mare influenţă exercită asupra recoltelor lucrările de reţinere a zăpezii, făcute la timp. Pe câmpurile Staţiunii de selecţie a Uralului, datorită lucrărilor de reţinere a zăpezii efectuate în două rânduri, grosimea stratului de zăpadă a atins anul trecut 35—40 centimetri Şi, deşi seceta s-a făcut simţită, considerabilele rezerve de umiditate din sol, create prin acumularea zăpezii pe câmpuri, au permis staţiunii de selecţie să obţină o recoltă de cereale, şi in special de seminţe de ierburi perene, de două ori mai mare decât cea obţinută de colhozurile vecine, unde aceste măsuri au fost aplicate, însă cu întârziere. Tot cu atât de mare succes s'au ocupat de reţinerea umezelii de peste iarnă şi colhoznicii artelului „Şaisprezece ani de la Octombrie” din regiunea Ural. Secara adăpostită de o pătură de zăpadă a iernat bine şi în cursul întregei veri rii a suferit de lipsă de umiditate. Ca urmare, artelul a obţinut anul acesta o recoltă de secară mai mare decât toate celelalte colhozuri din raion. S'ar mai putea cita numeroase asemenea exemple. Măsurile pentru reţinerea zăpezii trebuesc organizate din timp, iar lucrările trebue să fie executate chiar de la începutul iernii. De mulţi ani Staţiunea de selecţie a Uralului practică cu succes reţinerea zăpezii cu ajutorul unor dispozitive grele, din lemn sau din fier, pentru strângerea zăpezii in grinduri. Lăţimea acestei unelte la partea ei dinainte, este de trei metri, iar înălţimea pereţilor laterali, de 70 centimetri. Lărgimea spaţiului liber, pe unde iese zăpada, este de asemenea de 70 centimetri. Dispozitivul strânge zăpada de pe o făşie lată de trei metri şi, lăsând-o să treacă prin ieşirea îngustă din spate, formează grinduri de zăpadă, late de 70 centimetri şi înalte de 90 centimetri. Aceste dispozitive pot fi întrebuinţate şi în agregate de câte trei tunelte trase de un tractor. In acest caz se pot lucra pe zi câte 40—50 hectare şi chiar mai mult. Prelucrarea uui câmp cu asemenea agregate în cruciş şi în curmeziş dă rezultate excelente. Grindurile de zăpadă îndesată se opun temeinic acţiunii vântului, iar în spaţiile formate între ele se acumulează o mare cantitate de zăpadă. Un asemenea procedeu merită desigur să fie larg răspândit. Iarna trecută numeroase SMT-uri au aplicat cu succes acest procedeu, obţinând bune rezumate. (Din jSodatisticesvae Zet&iedetieT) 3 Ianuarie 1952. Să folosim filmul, ca mijloc de educare Industria de filme a ţărilor capitaliste este pusă in slujba consolidării existenţei orânduirii capitaliste. Produsele ei caută să îndepărteze atenţia de la problemele ce frământă masse- ile, căutând să adoarmă vigilenţa acestora, servind totodată propaganda deşănţată a imperialismului egoist şi aţâţător la război. Victoria Revoluţiei Socialiste din Octombrie a deschis noi perspective şi pentru arta cinematografică. In locul filmelor care înceţoşează cunoştinţele masselor, care răspândesc ideologia burgheză, falsa distracţie vitale, au apărut filmele socie- lice, care aduc problemele ce frământă massele, în faţa masselor. Cunoaşterea marei importanţe a filmului a însufleţit pe muncitorii cinematografiei sovietice, indemnându-i la muncă neobosită. Printr-o adâncă cunoaştere a realităţii filmul sovietic oglindeşte în mod drept şi devotat adevărul, desvoltarea revoluţionară, viaţa comunităţii, munca paşnică constructivă a poporului. Partidul Comunist Bolşevic şi Guvernul Uniunii Sovietice au ajutat prin toate mijloacele desvoltarea filmului, despre care Lenin a arătat că este una din cele mai importante arte. Odată cu desvoltarea cinematografiei sovietice a crescut şi numărul filmelor instructive, precum şi nivelul lor tehnic. încă acum un sfert de veac s'au făcut primele încercări pentru a veni în ajutorul şcolilor sovietice cu mijloace pedagogice noi, în vederea educării tineretului. Astfel au apărut filmele „Apele subterane", „Pârâuri şi râuri de munte“, „Munca vântului'', „Vasele comunicante“, „Prima, a doua şi a treia lege a lui Newton“, ,,Lucrările lui Miciurin“, „ Viaţa insectelor“ şi multe alte filme tratând probleme din domeniul geografiei, fizicei, biologiei şi zoologiei. La fel au apărut filme care tratează probleme din domeniul astronomiei, matematicii, literaturii, etc. care sunt de un preţios ajutor în munca elevilor şi profesorilor. Datorită nepreţuitului ajutor sovietic, aceste filme pot fi vizionate astăzi şi la noi in ţară. Printre nenumăratele realizări ale regimului de democraţie populară, in oraşul Tg.Mureş a fost deschis cinematograful „TIMPURI NOI“, pe ecranul căruia sunt prezentate filme cu conţinut documentar şi instructiv. Elevii şcolilor noastre au posibilitatea ca, sub conducerea profesorilor să vizioneze aceste filme. O parte din cadrele didactice preţuesc aceste filme la justa lor valoare, căutând să le folosească în aprofundarea lecţiilor predate. Ele îşi dau seama că aceste filme trezesc curiozitatea şi interesul elevilor asupra materiilor de studiu. De asemenea filmele de desen animat prezentate la cinemetaograful „TIMPURI NOI“, prin conţinutul lor, produc o vie impresie asupra conştiinţei copiilor. Cu toate acestea, dacă cercetăm mai de aproape felul în care este frecventat cinematograful ,,TIMPURI NOI“, suntem surbrinși de numărul redus al elevilor care cercetează acest cinematograf. O mare parte dintre membrii corpului didactic neglijează organizarea vizionării filmelor documentare şi ştiinţifice prezentate la acest cinematograf. Aceste cadre didactice dau dovadă de un nivel scăzut, atât din punct de vedere politic cât şi profesional, nereuşind încă să-şi dea seama de ajutorul preţios ce-l pot primi în munca lor prin vizionarea acestor filme cu elevii. O dovadă a neglijenţei ce o manifestă unele cadre didactice faţă de film, este faptul că filmul documentar „Lumina rusă“ a fost vizionat în decurs de o săptămână doar de 936 persoane, in timp ce numai la şcolile medii din Tg.-Mureş urmează peste 4.800 de elevi, fără să mai vorbim de elevii şcolilor elementare cu ciclul II şi de elevii şcolilor profesionale. Filmul „Şcolăriţa“ care ilustrează in primul rând munca importantă a pedagogilor, deşi a rulat de două ori in Tg.-Mureş, abia este cunoscut de învăţătorii noştri. Filmele „Palatul Pionierilor" și „Canalul Dunăre—Marea Neagră" au fost vizionate zilnic de circa 140 persoane, în timp ce numai numărul pionierilor din oraș trece de 1.400. Filmul „Albania Nouă“ a fost vizionat în decurs de o săptămână de 537 persoane. Toate aceste date ne dovedesc că membrii corpului didactic, ca şi organizaţiile UTM nu-şi dau încă seama îndeajuns de marele rol educativ al filmelor instructive sovietice. Nici directorii şcolilor n'au dus muncă de lămurire in acest sens. Organizarea vizionării filmelor o lasă pe seama personalului administrativ. Direcţiunea şcolii elementare Nr. 4 de la începutul anului şcolar, deabia pe la mijlocul lunii Decembrie a organizat prima vizionare în comun a unui film. Corpul didactic al Liceului de Băeţi Nr. 1 nu se ocupă de loc cu această problemă, care ar trebui să fie una din principalele preocupări ale consiliului pedagogic. Unii dintre profesorii liceelor şi ai şcolilor tehnice, ca şi o parte dintre înainţători, consideră aceste munci organizatorice şi de popularizare a filmelor ca nedemne faţă de funcţia lor. Este necesară o cât mai grabnică schimbare a acestei atitudini. Directorii şcolilor, cadrele didactice, membrii organizaţiilor UTM au datoria de a folosi filmul ca un mijloc de educare. Trebuesc întrebuinţate toate mijloacele pentru ca posibilităţile educative oferite de cinematograful „TIMPURI NOI" să fie încadrate în unitatea muncilor şcolare pentru ridicarea nivelului de învăţământ. HUSZÁR ELENA Cărţi pentru copii, apărute în Editura Tineretului cu prilejul ,JPomului de iarna¥* Pentru copiii de vârstă preşcolară V. Maiacovschi: — Ce e bine, ce e rău. (Apare în limbile română, maghiară şi germană.) V. Uşacova: — Asta ce-i? George Coşbuc: — Nunta‘n codru. Pentru copiii de vârstă şcolară — — — — Poezii despre Stafin. George Coşbuc: — Poezii. M. Sodomeautf: — Cântece bătrâneşti.