Ardealul Nou, 1952 (Anul 7, nr. 373-425)

1952-01-03 / nr. 373

ARDEALUL NOU 3 Ianuarie 1952. 2* «■ Din viaţa gospodăriilor agricole colective Belşug în casele colectiviştilor Să folosim filmul, ca mijloc de educare La 30 Decembrie oamenii mun­cii din ţara noastră au sărbăto­rit cea de a 4-a aniversare a proclamării Republicii Popu­lare Române. Cu inimile pline de bucurie, membrii gospodă­riilor agricole colective din regiunea Mureş, în această zi şi-au manifestat dragostea faţă de partidul şi guvernul nostru, pentru viaţa din ce în ce mai bună şi mai fru­moasă ce şi-o crează ţărăni­mea muncitoare. Succesele mă­reţe obţinute în domeniul îm­bunătăţirii nivelului de viaţă al ţărănimii muncitoare au fost posibile datorită faptu­lui că partidul şi guvernul nostru îndrumează şi ajută zi de zi, ceas cu ceas ţără­nimea muncitoare să scape de sărăcie şi de mizerie. Sub ochii noştri prind viaţă şi se consolidează tinerele gos­podării agricole colective, che­zăşia scăpării ţărănimii mun­citoare de sărăcie şi de ex­ploatarea chiaburească. Mem­brii gospodăriei agricole co­lective „Steaua Libertăţii" din comuna Sâmpetru de Câm­pie, raionul Luduş, prin mutica lor plină de elan au făcut ca gospodăria lor colec­tivă să fie exemplu pentru ţărănimea muncitoare din co­munele din jur. Recoltele ob­ţinute de gospodăria colectivă întrec cu mult cele obţinute de ţăranii cu gospodării indi­viduale. Prin aceasta au cres­cut simţitor şi veniturile co­lectiviştilor. Aici, pentru fie­care zi-muncă colectiviştii au primit câte 6,400 kg grâu câte 5,5C0 kg, porumb, 1 kg. car­tofi, 6 kg. fân, 12 kg. paie, 3 kg. sfeclă de nutreţ, precum şi alte produse. Mulţi colec­tivişti ca Rad loan, Belean loan, Kelemen Francisc şi alţii, au primit atâtea cereale în­cât nu au unde să le pună. Colectivistul Kelemen Fran­cisc pentru zilele muncă reali­zate de el şi familia sa a pri­mit 4.700 kg. grâu, 4.200 kg. porumb şi însemnate canti­tăţi de alte produse. — Niciodată în viata mea n'am avut în casă atâtea ce­reale câte avem azi din gos­podăria colectivă : spune soţia colectivistului Luca Filon, din gospodăria agricolă colectivă „Mihail Eminescu" din Sân­ger. Am lucrat toată viaţa la moşieri şi chiaburi, până ne curgea sângele din mâini şi pe iarnă aproape că nu aveam ce să mâncăm. Acum mulţumim partidului că ne-a îndrumat spre o viată fericităPentru cele 731,'/7 zile-muncă, familia Ini Luca Filon a primit, pe lângă alte produse, 5.536 kg. grâu. Numeroşi colectivişti înain­te de a intra în gospodăriile agricole colective au fost ţă­rani mijlocaşi. Dar nici în­­tr’un an n'au putut obţine a­­tâlea venituri cât au primit din gospodăria colectivă. Co­lectivistul Abraham Imre, din gospodăria agricola coleccivă .Drumul lui * enin“ din Mier­­curea-Niraj (raionul Târgu- Mureş) de exemplu, a întrat în gos odăria colectivă cu 4 hectare şi jumătate pământ- Muncind cu sârguinţă, îm­preună cu familia sa a reali­zat 667 zile muncă pentru ca­re a primit 2.668 kg. grâu, 3.860 kg. porumb, 1.314 kg. cartofi, 23 345 lei, precum şi alte produse. „i»f până ce n'am intrat în gospodăria colectivă am lucrat mult, spune Abra­ham Imre. Dar niciodată n'am putut să câştig atâta cât am primit din gospodăria colectivă." Cu produsele ce le primesc pot să facă ce vreau. Ei nu mai trebue să se gândească la im­pozit, nu trebue să se îngri­jească de seminţe. In gospo­dăriile agricole colective se. minţele sunt rezervate înainte de repartizarea veniturilor. Tocmai deaceea tot mai mulţi ţărani muncitori se îndreaptă sore gospodăriile agricole co" lective, ştiind că numai în felul acesta pot să-şi creeze o viaţă frumoasă, lipsită de nevoi.nevoi. Rezultatele întrecerii între regiunile Mureş şi Stalin In campaniile agricole din cursul anului 1951, regiunea Mureş a fost în întrecere cu regiunea Stalin, având ca obiective realizarea şi depăşi­rea planului în sectorul agricol, zootehnic şi sanitar-veterinar. Pe baza obiectivelor întrece­rii, întrecerea socialistă în sec­torul socialist al agriculturii şi întrecerea patriotică în sectorul particular au luat un avânt deosebit. Muncitorii gospodă­riilor agricole de stat, ai Sta­ţiunilor de Maşini şi Tractoare, membrii gospodăriilor agricole colective şi ţărănimea munci­toare din satele regiunii Mureş, au depus mari eforturi pentru realizarea planului în agricul­tură. In felul acesta s‘a reuşit ca regiunea Mureş să câştige întrecerea. Planul acţiunilor zootehnice şi al lucrărilor de îmbunătăţire a capacităţii de păşunat în părţile muntoase din regiunea Mureş a fost depăşit cu 64 la sută, faţă de 51%, cu cât a fost depăşit în regiunea Stalin. In regiunea Mureş, da­torită măsurilor luate din timp pentru combaterea bolilor la animale, indicii de mortalitate a animalelor au fost cu 15 la sută mai reduşi decât în regiu­nea Stalin. In ce priveşte realizarea pla­nului de producţie la grâu, orz, secară, porumb, floarea soare­lui şi cartofi, succese mai fru­moase au fost obţinute în re­giunea Stalin, unde datorită fo­losirii pe o scară largă a mij­loacelor mecanizate, planul de producţie a fost realizat în pro­porţie de 132 la sută, faţă de 122 la sută cât a fost realizat în regiunea Mureş. In regiunea Mureş, succese însemnate au fost obţinute la cultivarea plantelor industriale. Aici planul de producţie a fost realizat în proporţie de 124 la sută, faţă de 78 la sută cât a fo6t realizat în regiunea Stalin. Insămânţările de toamnă în regiunea Mureş au fost realiza­te în proporţie de 104,1 la sută, iar în regiunea Stalin în pro­porţie de 103,2 la sută. In ce priveşte arăturile adânci de toamnă în regiunea Stalin pla­nul a fost realizat în proporţie de 113 la sută, iar în regiunea Mureş în proporţie de 102,2 la sută. In urma analizei desfăşurării întrecerii şi rezultatele obţinu­te, întrecerea a fost câştigată de regiunea Mureş, cu 308 puncte faţă de 304,5 puncte ob­ţinute de regiunea Stalin. Un agregat special pentru reţinerea zăpezii de P. GAVRILENCO încă dela finele lună Octom­brie în multe raioane ale Cazah­­stanului Apusean a căzut prima zăpadă. Pe câmpurile colhozu­rilor din raionul Burlinse şi din alte raioane stratul de zăpadă a atins 15—20 de centimetri. Căl­durile de după prima cădere a zăpezii au fost curând urmate de geruri. Iarna s‘a aşezat te­meinic. ' Vara trecută s'a remarcat printr'o uscăciune extremă. Ea a convins încă odată pe colhoz­nici ce mare influenţă exercită asupra recoltelor lucrările de reţinere a zăpezii, făcute la timp. Pe câmpurile Staţiunii de selec­ţie a Uralului, datorită lucrări­lor de reţinere a zăpezii efectua­te în două rânduri, grosimea stratului de zăpadă a atins anul trecut 35—40 centimetri Şi, deşi seceta s'a făcut simţită, considerabilele rezerve de umi­ditate din sol, create prin acu­mularea zăpezii pe câmpuri, au permis staţiunii de selecţie să obţină o recoltă de cereale, şi in special de seminţe de ierburi perene, de două ori mai mare decât cea obţinută de colhozu­rile vecine, unde aceste măsuri au fost aplicate, însă cu întâr­ziere. Tot cu atât de mare suc­ces s'au ocupat de reţinerea umezelii de peste iarnă şi col­hoznicii artelului „Şaisprezece ani dela Octombrie” din regiu­nea Ural. Secara adăpostită de o pătură de zăpadă a iernat bi­ne şi în cursul întregei veri rm a suferit de lipsă de umiditate. Ca urmare, artelul a obţinut anul acesta o recoltă de secară mai mare decât toate celelalte colhozuri din raion. S'ar mai putea cita numeroase asemenea exemple. Măsurile pentru reţinerea ză­pezii trebuesc organizate din timp, iar lucrările trebue să fie executate chiar dela începutul iernii. De mulţi ani Staţiunea de se­lecţie a Uralului practică ca succes reţinerea zăpezii cu aju­torul unor dispozitive grele, din lemn sau din fier, pentru strân­gerea zăpezii in grinduri. Lăţi­mea acestei unelte la partea ei dinainte, este de trei metri, iar înălţimea pereţilor laterali, de 70 centimetri. Lărgimea spaţiu­lui liber, pe unde iese zăpada, este deasemenea de 70 centime­tri. Dispozitivul strânge zăpa­da de pe o făşie lată de trei metri si, lăsând-o să treacă prin ieşirea îngustă din spate, for­mează grinduri de zăpadă, late de 70 centimetri şi înalte de 90 centimetri. Aceste dispozitive pot fi întrebuinţate şi în agre­gate de câte trei tmelte trase de un tractor. In acest caz se pot Lucra pe zi câte 40—50 hec­tare şi ciiiar mai mult. Prelu­crarea tmui câmp cu asemenea agregate în cruciş şi în curme­ziş dă rezultate excelente. Grin­durile de zăpadă îndesată se opun temeinic acţiunii vântului, iar în spaţiile formate între ele se acumulează o mare cantitate de zăpadă. Un asemenea pro­cedeu merită desigur să fie larg răspândit. Iama trecută nume­roase SMT-uri au aplicat cu succes acest procedeu, obţinând bune rezuHaie. (Din jSodatisticesvae Zet&ie­­detieT) Industria de filme a ţărilor capitaliste este pusă in slujba consolidării existenţei orândui­rii capitaliste. Produsele ei cau­­j tă să îndepărteze atenţia dela I problemele ce frământă tnasse- i le, căutând să adoarmă vigi­lenţa acestora, servind totodată ! propaganda deşănţată a impe­rialismului egoist şi aţâţător la 1 război. Victoria Revoluţiei Socialiste din Octombrie a deschis noi perspective şi pentru arta cine­matografică. In locul filmelor care înceţoşează cunoştinţele masselor, care răspândesc ideo­logia burgheză, falsa distracti­­j vitaié, au apărut filmele sooie- 1 lice, cure aduc problemele ce I frământă massele, în faţa mas­­, selor. Cunoaşterea maréi impor­tanţe a filmului a însufleţit pe muncitorii cinematografiei so­vietice, indemnându-i la muncă neobosită. Printrio adâncă cu­noaştere a realităţii filmul so­vietic oglindeşte în mod drept şi devotat adevărul, desvoltarea revoluţionară, viaţa comunită­ţii, munca paşnică constructivă a poporului. Partidul Comunist Bolşevic şi Guvernul Uniunii Sovietice au ajutat prin toate mijloacele desvoltarea filmului, despre care Lenin a arătat că este una din cele mai importante arte. Odată cu desvoltarea cine­­t matografiei sovietice a crescut şi numărul filmelor instructive, precum şi nivelul lor tehnic. încă acum un sfert de veac s'au făcut primele încer­cări pentru a veni în ajutorul şcolilor sovietice cu mijloace pedagogice noi, în vederea edu­cării tineretului. Astfel au apărut filmele „Apele subterane", „Pârâuri şi râuri de munte“, „Munca vân­tului'', „Vasele comunicante“, „Prima, a doua Şi a treia lege a lui Newton“, ,,Lucrările lui Miciurin“, „ Viaţa insectelor“ şi multe alte filme tratând pro­bleme din domeniul geografiei, fizicei, biologiei şi zoologiei. La fel au apărut filme care tra­tează probleme din domeniul astronomiei, matematicii, lite­raturii, etc. care sunt de un preţios ajutor în munca elevilor şi profesorilor. Datorită nepre­ţuitului ajutor sovietic, aceste filme pot fi vizionate astăzi şi la noi in ţară. Printre nenumăratele reali­zări ale regimului de democra­ţie populară, in oraşul Tg.­­Mureş a fost deschis cinematog­raful’ „TIMPURI NOI“, pe ec­ranul căruia sunt prezentate filme cu conţinut documentar şi instructiv. Elevii şcolilor noastre au posibilitatea ca, sub conducerea profesorilor să vi­zioneze aceste filme. O parte din cadrele didacti­ce preţuesc aceste filme la justa lor valoare, căutând să le folo­sească în aprofundarea lecţiilor predate. Ele îşi dau seama că aceste filme trezesc curiozitatea şi interesul elevilor asupra ma­teriilor de studiu. Deasemenea filmele de desen i animat prezentate la cinemet I tograful „TIMPURI NOI“, prin conţinutul lor, produc o vie impresie asupra conştiinţei co­piilor. Cu toate acestea, dacă cer­cetăm mai de aproape felul în care este frecventat cinematog­raful ..TIMPURI NOI“, suntem surh, inşi de numărul redus al elevilor care cercetează acest cinematograf. O mare parte dintre membrii corpului didac­tic neglijează organizarea vi­zionării filmelor documentare şi ştiinţifice prezentate la acest cinematograf. Aceste cadre di­dactico dau dovadă de un nivel scăzut, atât din punct de ve­dere politic cât şi profesional, nereuşind încă să-şi dea seama de ajutorul preţios ce-l pot primi în munca lor prin vizio­narea acestor filme cu elevii. O dovadă a neglijenţei ce o manifestă unele cadre didactice faţă de film, este faptul că fil­mul documentar „Lumina rusă“ a fost vizionat în decurs de o săptămână doar de 936 persoa­ne, in timp ce numai la şcolile medii din Tg.-Mureş urmează peste 4.800 de elevi, fără să mai vorbim de elevii şcolilor elementare cu ciclul II şi de elevii şcolilor profesio­nale. Filmul „Şcolăriţa“ ca­re ilustrează in primul rând munca importantă a pedagogi­lor, deşi a rulat de două ori in Tg.-Mureş, abia este cunoscut de învăţătorii noştri. Filmele „Palatul Pionierilor" şi „Cana­lul Dunăre—Marea Neagră" au fost vizionate zilnic de circa 140 persoane, în timp ce numai numărul pionierilor din oraş trece de 1.400. Filmul „Albania Nouă“ a fost vizionat în decurs de o săptămână de 537 per­soane. Toate a ceste date ne dovedesc că membrii corpului didactic, ca şi organizaţiile UTM nu-şi dau încă seama îndeajuns de marele rol educativ al filmelor instructive sovietice. Nici direc­torii şcolilor n'au dus muncă de lămurire in acest sens. Or­ganizarea vizionării filmelor o lasă pe seama personalului ad­ministrativ. Direcţiunea şcolii elementare Nr. 4 dela începutul anului şcolar, deabia pe la mij­locul lunci Decembrie a organi­zat prima vizionare în comun a unui film. Corpul didactic al Liceului de Băeţi Nr. 1 nu se ocupă de loc cu această proble­mă, care ar trebui să fie una din principalele preocupări ale consiliului pedagogic. Unii dintre profesorii liceelor şi ai şcolilor tehnice, ca şi o parte dintre înxmţători, conside­ră aceste munci organizatorice şi de popularizare a filmelor ca nedemne faţă de funcţia lor. Este necesară o cât mai grab­nică schimbare a acestei atitu­dini. Directorii şcolilor, cadrele didactice, membrii organizaţiilor UTM au datoria de a folosi fil­mul ca un mijloc de educare. Trebuesc întrebuinţate toate mijloacele pentruca posibilităţi le educative oferite de cinema­tograful „TIMPURI NOI" să fie încadrate în unitatea mun­cilor şcolare pentru ridicarea nivelului de învăţământ. HUSZÁR ELENA Cărţi pentru copii, apărute în Editura Tineretului cu prilejul ,JPomului de iarna¥* Pentru copiii de vârstă preşcolară V. Maiacovschi: — Ce e bine, ce e rău. (Apare în limbile română, maghiară şi germană.) V. Uşacova: — Asta ce-i? George Coşbuc: — Nunta‘n codru. Pentru copiii de vârstă şcolară — — — — Poezii despre Stafm. George Coşbuc: — Poezii. M. Sodomeautf: — Cântece bătrâneşti.

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék