Ardealul Nou, 1952 (Anul 7, nr. 373-425)
1952-01-03 / nr. 373
orumi artera. ARDEALUL NOU. Peste 144 milioane economii Muncitorii, technicienii şi funcţionarii Uzinelor Chimice în cursul primului an al primului nostru plan cincinal au obţinut importante succese. Aplicând pe o scară largă metodele stahanoviştilor sovietici, introducând o serie de inovaţii şi raţionalizări ei şi-au dovedit dragostea faţă de partid, îndeplinindu-şi cu cinste angajamentele luate cu ocazia celei de a 30-a aniversări a partidului. Unele secţii ale acestei întreprinderi lucrează de acuma în contul lunilor Iunie şi Iulie 1952. In ce priveşte lupta pentru reducerea preţului de cost al produselor, rezultate ca cele din primul an al cincinalului nu au fost atinse niciodată de muncitorii acestei fabrici. Prin buna organizare a muncii s-a reuşit în bună măsură să se lichideze timpii morţi. Datorită utilizării raţionale a materiilor şi materialelor cât şi datorită inovaţiilor şi raţionalizărilor numai în timp de 11 luni din anul 1951, au fost realizate de muncitorii acestei întreprinderi economii în valoare de 144-172.000 lei. Conducerea fabricii a acordat muncitorilor şi tehnicienilor care s-au evidenţiat în lupta pentru îndeplinirea planului înainte de termen premii în valoare de peste 1.500.000 lei. Un număr de 6 muncitori, urmând exemplul oamenilor sovietici au dobândit titlu de stahanovişti. Productivitatea muncii în anul 1951, s-a ridicat cu 38 la sută peste nivelul atins în anul 1950. Acest procentaj însemnează că depunând mai puţin efort fizic muncitorii produc mai mult şi mai bine, având totodată un nivel de trai considerabil mai ridicat decât în anii precedenţi. Stahanovistu’ Dragomir Teodor lucrează la 3 maşini preluate în păstrare socialistă după metoda Ninei Nazarova. Aplicând metoda stahanoviştilor Bâkov-Bortkevici el îşi depăşeşte zilnic planul de muncă cu 65 la sută. Câştigul lui s‘a ridicat cu mult în ultimele luni. Aplicând metodele sovietice, în ultimul timp s’au ridicat în rândurile fruntaşilor în producţie şi muncitorii Moldovan Petru şi Nistor Vasile. Salariaţii întreprinderii întâmpină noul an, cel de al doilea an al planului cincinal cu nou entuziasm în muncă, dovedindu-şi astfel dragostea de patrie. Ţăranii muncitori şi-au făcut cu cinste datoria întâmpinând cea de a patra aniversare a proclamării Republicii Populare Române, ţărănimea muncitoare din regiunea Mureş şi-a făcut cu cinste datoria faţă de Stat, în numeroase comune ca Adămuş, Dâmbău, Găneşti, Laslăul Mare şi altele din raionul Târnăveni, Corunca, Miercurea Niraj, Luca, Crăciuneşti, Acăţari, Ungheni, Mureşeni, Râciu, Sânpaul şi altele din raionul Tg.-Mureş, planul colectărilor a fost îndeplinit. Cei dintâi care şi-au predat cotele de cereale au fost membrii de partid şi deputaţii sfaturilor populare. Comunistul Şerban Ştefan din comuna Luduş de exemplu a primit chitanţa Nr. 1 pe regiune la predarea cotei de grâu. Şi la predarea cotelor din restul produselor agricole el a fost primul, arătând prin exemplul său personal ţăranilor muncitori din comună că predarea cotelor este o datorie patriotică pentru fiecare ţăran muncitor. Prin munca politică desfăşurată de organizaţiile de partid, prin eforturile depuse de organele de stat şi de fiecare ţăran muncitor s-a reuşit ca până la data de 30 Decembrie 1951, planul colectărilor să fie realizat în proporţie de 99,4 la sută pe regiune. La grâu planul colectărilor a fost realizat în proporţie de ICO la sută, la secară în proporţie de 100,8 la sută, la ovăz de ICO la sută, la porumb de sută la sută, la cartofi 101 la sută, la fân 110,1 la sută. Colectarea produselor agricole s-a desfăşurat sub semnul întăririi vigilenţei şi combativităţii mieselor împotriva chiaburilor. „Ţăranii săraci şi mijlocaşi din Oroiu şi-au predat cu toţii cotele de cereale, scrie corespondentul nostru Covalevschi Nichifor. — Ei au demascat şi dat pe mâna autorităţilor pe chiaburii Roman Grigore şi Chirilean Grigore care au căutat să se sustragă de la predarea cotelor “ Peste tot, ţăranii muncitori au demascat cu tărie pe chiaburii sabotori, care prin nepredarea cotelor au urmărit să lovească în interesele celor ce muncesc. Numai în comuna Berghia, raionul Tg.-Mureş, la chiaburii sabotori Lörinczi Gavrilă şiKarunbai Edmund au fost confiscate şi predate bazei de recepţionare 60 care de produse agricole. La chiaburul Kacsó Gavril din comuna Ceuaş numai porumb a fost găsit un vagon. In comuna Beşineu, în timp ce toţi ţăranii muncitori şi-au predat cotele, chiaburul Medieşan Toma căuta să saboteze colectările. Intr’o adunare generală, uneltirile chiaburului au fost demascate fără cruţare. Chiaburul Tamba Teodor din comuna Lumbreva, raionul Reghin, nici cotele din anul trecut nu le-a predat în întregime. I-a mai rămas de predat 113 kg orz 763 kg. ovăz, 312 kg. port mb şi 1120 kg fân. Chiaburul, pentru a sabota colectările nu şi-a declarat nici oile toate. El a declarat numai 40 de 01 în loc de 90 câte are. Făcându-se perchiziţie la domiciliul chiaburului, pe lângă alte produse, s-au găsit şi confiscat 2 828 kg porumb, 57 kg. lână, 12. 335 kg fân, etc Ţăranii muncitori din comună cât şi din comunele vecine au primit cu bucurie vestea că mârşavul de chiabur lamba Teodor a fost condamnat la 6 luni închisoare, pentru nepredarea cotelor de ceteaie. Mai multă atenţie cursurilor populare de limba rusă In fiecare loc de producţie, întreprindere, instituţie, in comune şi sate oamenii muncii s’au înscris cu multă dragoste la cursurile populare de limba rusă deschise în cursul lunei Octombrie 1951. Peste 4.400 muncitori, funcţionari, ţărani colectivişti, ţărani săraci şi mijlocaşi frecventează in mod regulat cursurile populare de limba rusă. In asigurarea bunei desfăşurări a cursurilor Consiliul General A . L.U.S. a editat manuale speciale pentru cursurile populare de limba rusă, care apoi au fost puse la dispoziţia cursanţilor prin organizaţiile raionale A . L.U.S. Acolo unde cursurile au primit tot sprijinul din partea organelor competente, au fost obţinute succese frumoase. La cursul popular de limba rusă de pe lângă cooperativa meşteşugăreasca „Lemn-Mobila" din Tg -Mureş, cursanţii şi-au însuşit pe deplin alfabetul, trecând la citit şi conversaţii. Deasemeni la cursul popular de limba rusă din comuna Brâncoveneşti, raionul Reghin, în urma activităţii rodnice a Sfatului Popular şi a corpului didactic, cursurile se desfăşoară în bune condiţiuni, frecvenţa fiind de 100 la sută. Asemenea exemple sunt nenumărate Oamenii muncii invaţă cu mult drag limba marelui popor rus. Totuşi in unele locuri se ivesc lipsuri serioase în buna desfăşurare a cursurilor populare de limba rusă Astfel, la I. C. S. „Secera", numărul cursanţilor înscrişi este de 19. Din lipsă de organizare cursurile nu sunt ţinute în mod regulat, se amână de pe o zi pe alta, caz întâmplat chiar în zia de 1 Decembrie, când cursul a fost amânat pentru ziua de 8 Decembrie. însăşi tovarăşul Farkas Francisc, responsabilul cursului în locea sa mobilizeze salariaţii la cursuri, tocmai el lipseşte cel mai mult. Asemenea cazuri de desinteres şi nepăsare faţă de buna desfăşurare a cursurilor populare de limba rusă s-au înregistrat şi la cooperativa „Partizanul“, la I. C. S„ A.Târgu- Mureş", şi la fabrica „Petőfi Sándor". In raionul Luduş cursurile se desfăşoară destul de bine. Organizaţia raională ARL.U.S., îndrumată şi sprijinită de Comitetul de partid al raionului, în strânsă colaborare cu organele U. I. M. desfăşoară o rodnică activitate mobilizatoare în rândul ţărănimii muncitoare. Din cei peste 780 participanţi la cursurile populare de limba rusă 60 la suta sunt ţărani muncitori Comisia raională de organizare a învăţământului popular nu îndrumează şi nu controlează cursurile în mod satisfăcător. Astfel, în evidenţa organizaţiei raionale A.R L.U.S., la cursul popular de limba rusă de pe lângă gospodăria agricolă de stat din Luduş figurează 20 cursanţi Totuşi tovarăşul Regner, conducătorul cursului nu cunoaşte numărul cursanţilor deşi după declaraţiile lui proprii ar fi ţinut până in prezent 5 lecţii. In instrucţiunile elaborate de Consiliul General A. R. L U. S. publicate în Buletinul ARLUS Nr. 6—7. Septembrie—Octombrie 1951, este arătat în mod clar că profesorul care conduce cursul, este obligat ca să ţină la zi un catalog in care să fie trecută prezenţa şi calificativele fiecărui cursant în parte, tocmai pentru a se putea urmări prog- presul de zi cu zi al cursanţilor Acest fapt a fost neglijat atât de tovrăşul Regner, cât şi de Comisia raională pentru organizarea învăţământului popuar. Lipsă de interes se manifestă şi din partea tovarăşului Vodă Ioan, preşedintele Comitetului Executiv al Sfatului Popular al comunei Topliţa, care cu toate că şi el este înscris la curs, refuză ca să dea petrolul necesari pentru iluminatul sălii unde se ţin cursurile OCHIUL GOSPODARULUI Allo... Centrala ! Sunt cunoscute unele dificultăţi pe care le întâmpină în munca lor salariaţii de la telefoane. Ştim prea bine că mai sunt elemente care utilizează telefoanele pentru convorbiri intime sau dedându-se la discursuri îndelungate prin telefon scăpând din vedere că nu numai ei sunt pe această lume, ci mai sunt şi alţii care ar mai vrea să utilizeze telefoanele. Aşa bunăoară unii tovarăşi de la întreprinderea „24 Construcţii“ din Tg.-Mureş au obiceiul să vorbească într-una câte 60 de minute prin telefon, ţinând adevărate conferinţe sau dări de seamă, închipuindu-şi că dreptul de a vorbi le aparţine numai lor şi uită faptul că cei care sunt nevoiţi să-i asculte se cam plictisesc de atâta vorbărie. Aceste greutăţi însă nu motivează nici în cea mai mică măsură atitudinea neglijentă şi nepăsătoare a unor angajaţi de la oficiu! P. T. T. de regiune, care conştienţi sau inconştienţi frânează avântul muncii unor întreprinderi şi instituţii. Aşa de exemplu în ziua de 22 Decembrie la orele 8 dimineaţa un tovarăş dintr-o instituţie a vrut să vorbească cu nr. 561. Ridicând receptorul timp de 5 minute centrala nu s‘a prezentat. A pus jos receptorul și după un interval de timp l-a ridicat din nou. Prezentându-se telefonista la aparat aceasta a fost întrebată care a fost motivul că nu s-a prezentat la prima chemare. Telefonista drept răspuns a închis telefonul cu un aer de supărare. La a treia chemare ambiţia telefonistei a crescut, neprezentându-se timp de 7 minute. Cerând apoi secţia cadre, tovarăşul în chestiune după ce a arătat cazul, a fost lămurit cu cuvintele „o să vedem“. Ridicând din nou receptorul, a fost nevoit să aştepte de data aceasta timp de 15 minute, operatoarea bătând recordurile sale anterioare. De două ori dearândui i s‘a răspuns că numărul cerut este ocupat, ceeace s‘a aliat ulterior că n‘a corespuns realităţii. In ziua de 29 Decembrie Comitetul Executiv al Sfatului Popular a avut de transmis Sfaturilor Populare raionale o notă telefonică urgentă. Comanda pentru convorbirea cu Gheorgheni a fost făcută la orele 10 dimineaţa. După mai multe urgentări, fără de efect, la orele 14 comanda a fost făcută fulger. La orele 17,15 în sfârșit s-a prezentat Comitetul Executiv a Sfatului Popular din Gheorgheni. Dacă aceasta se cheamă fulger nu mai putem şti ce le trăzneşte prin cap operatoarelor atunci când nu se fac comenzi fulger. Dar culmea este convorbirea unui tovarăş în ziua de 28 Decembrie la orele 12,30 cu tovarăşul Arczfalvy Ioan, şeful serviciului exploatare la poştă şi telecomunicaţie. — „Allo tov. Arczfalvy ?“ — „Da eu sunt, ce doriţi ?“ — „ Uitaţi, tov. Arczfalvy, noi am avea câteva reclamaţii în legătură cu deservirea abonaţilor la telefoane“. — „Ah ! Despre asta e vorba ?! Eu sunt vulpoi bătrân ! Cunosc aceste reclamaţii“. — „Ei bine tovarăşe Arczfalvy. Dar nici nu aţi ascultat despre ce e vorba“. — „Eu sunt vulpoi bătrân.“ O asemenea atitudine faţă de sesizările oamenilor muncii este de aşteptat din partea unor angajaţi ai menageriei de la circul Franzini şi nicidecum din partea şefului secţiei de exploatare, de la P. T. I. 3 Cuilajewr safector irsiniat justiţiei (Sânger, raionul Luduş) Un mare număr de ţărani săraci şi mijlocaşi din comuna noastră, urmând îndrumările partidului au pornit pe drumul unei vieţi fericite, înfiinţând o gospodărie agricolă colectivă. • Recoltele obţinute în anul acesta de membrii gospodăriei agricole colective au contribuit la îmbunătăţirea vieţii colectiviştilor. Mulţi colectivişti ca Ventel Gligor, PulpăLudovica, Cormoş Florentin, Fabianesii şi alţii au primit atâtea cereale câte nu puteau câştiga nici în 45 ani muncind pe parcelele lor mici de pământ. Chiaburii din sat crapă de mânie când văd succesele colectiviştilor. Ei caută prin toate mijloacele să lovească în clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare. Aşa chiaburul Mathe Ştefan din comuna noastră, duşman crâncen al celor ce muncesc, dacă prin alte metode mârşave nu putea lovi în interesele celor ce muncesc, a căutat să saboteze planul de colectări. Această viperă veninoasă are o restanţă încă din anul 1950 de 183 kg. grâu, 243 kg. orz, 237 kg. ovăz, 196 kg. floarea soarelui, 591 kg. carton şi însemnate cantităţi de alte produse. Nici cotele din anul 1951 nu le-a predat în întregime. Zilele trecute ţăranii muncitori din comună au demascat mârşăviile chiaburului. Apoi, Sfatul Popular comunal a sechestrat toate produsele agricole găsite la domiciliul chiaburului, iar chiaburul a a fost deferit justiţiei pentru a-și primi pedeapsa binemeritată. MĂRGINEAN IACOB coresp.