Ardealul Nou, 1952 (Anul 7, nr. 373-425)

1952-01-03 / nr. 373

o­rumi arte­ra. ARDEALUL NOU. Peste 144 milioane economii Muncitorii, technicienii şi funcţionarii Uzinelor Chimice în cursul primului an al primu­lui nostru plan cincinal au ob­ţinut importante succese. Aplicând pe o scară largă me­todele stahanoviştilor sovietici, introducând o serie de inovaţii şi raţionalizări ei şi-au dovedit dragostea faţă de partid, în­­deplinindu-şi cu cinste angaja­mentele luate cu ocazia celei de a 30-a aniversări a partidu­lui. Unele secţii ale acestei în­treprinderi lucrează de acuma în contul lunilor Iunie şi Iulie 1952. In ce priveşte lupta pen­­tru reducerea preţului de cost al produselor, rezultate ca cele din primul an al cincinalului nu­ au fost atinse niciodată de muncitorii acestei fabrici. Prin buna organizare a muncii s-a reuşit în bună măsură să se lichideze timpii morţi. Datorită utilizării raţionale a materiilor şi materialelor cât şi datorită inovaţiilor şi raţio­nalizărilor numai în timp de 11 luni din anul 1951, au fost rea­lizate de muncitorii acestei în­treprinderi economii în valoa­re de 144-172.000 lei. Conduce­rea fabricii a acordat munci­torilor şi tehnicienilor care s-au evidenţiat în lupta pentru în­deplinirea planului înainte de termen premii în valoare de peste 1.500.000 lei. Un număr de 6 muncitori, urmând exem­plul oamenilor sovietici au do­bândit titlu­ de stahanovişti. Productivitatea muncii în anul 1951, s-a ridicat cu 38 la sută peste nivelul atins în anul 1950. Acest procentaj însem­nează că depunând mai puţin efort fizic muncitorii produc mai mult şi mai bine, având totodată un nivel de trai con­siderabil mai ridicat decât în anii precedenţi. Stahanovistu’­ Dragomir Teodor lucrează la 3 maşini preluate în păstrare socialistă după metoda Ninei Nazarova. Aplicând metoda sta­hanoviştilor Bâkov-Bortkevici el îşi depăşeşte zilnic planul de muncă cu 65 la sută. Câştigul lui s‘a ridicat cu mult în ulti­mele luni. Aplicând metodele sovietice, în ultimul timp s’au ridicat în rândurile fruntaşilor în producţie şi muncitorii Mol­dovan Petru şi Nistor Vasile. Salariaţii întreprinderii în­tâmpină noul an, cel de al doi­lea an al planului cincinal cu nou entuziasm în muncă, do­vedindu-şi astfel dragostea de patrie. Ţăranii muncitori şi-au făcut cu cinste datoria întâmpinând cea de a patra aniversare a proclamării Re­publicii Populare Române, ţă­rănimea muncitoare din regiu­nea Mureş şi-a făcut cu cin­ste datoria faţă de Stat, în numeroase comune ca Adămuş, Dâmbău, Găneşti, Laslăul Mare şi altele din raionul Târnăveni, Corunca, Miercu­rea Niraj, Luca, Crăciuneşti, Acăţari, Ungheni, Mureşeni, Râciu, Sânpaul şi altele din raionul Tg.-Mureş, planul co­lectărilor a fost îndeplinit. Cei dintâi care şi-au predat cotele de cereale au fost mem­brii de partid şi deputaţii sfaturilor populare. Comunis­tul Şerban Ştefan din comuna Luduş de exemplu a primit chitanţa Nr. 1 pe regiune la predarea cotei de grâu. Şi la predarea cotelor din restul pro­duselor agricole el a fost pri­mul, arătând prin exemplul său personal ţăranilor munci­tori din comună că predarea cotelor este o datorie patrio­tică pentru fiecare ţăran mun­citor. Prin munca politică desfă­şurată de organizaţiile de par­tid, prin eforturile depuse de organele de stat şi de fiecare ţăran muncitor s-a reuşit ca până la data de 30 Decembrie 1951, planul colectărilor să fie realizat în proporţie de 99,4 la sută pe regiune. La grâu planul colectărilor a fost rea­lizat în proporţie de ICO la sută, la secară în proporţie de 100,8 la sută, la ovăz de ICO la sută, la porumb de sută la sută, la cartofi 101 la sută, la fân 110,1 la sută. Colectarea produselor agri­cole s-a desfăşurat sub sem­nul întăririi vigilenţei şi com­bativităţii mi­eselor împotriva chiaburilor. „Ţăranii săraci şi mijlocaşi din Oroiu şi-au pre­dat cu toţii cotele de cereale, scrie corespondentul nostru Covalevschi Nichifor. — Ei au demascat şi dat pe mâna autorităţilor pe chia­burii Ro­man Gr­igore şi Chiri­lean Gri­­gore care au căutat să se sus­tragă de la predarea cotelor “ Peste tot, ţăranii muncitori au demascat cu tărie pe chia­burii sabotori, care prin ne­­predarea cotelor au urmărit să lovească în interesele celor ce muncesc. Numai în comuna Berghia, raionul Tg.-Mureş, la chiaburii sabotori Lörinczi Gavrilă şiKarunbai Edmund au fost confiscate şi predate bazei de recepţionare 60 care de produse agricole. La chia­burul Kacsó Gavril din co­muna Ceuaş numai porumb a fost găsit un vagon. In comu­na Beşineu, în timp ce toţi ţăranii muncitori şi-au predat cotele, chiaburul Medieşan Toma căuta să saboteze co­lectările. Intr’o adunare ge­nerală, uneltirile chiaburului au fost demascate fără cruţare. Chiaburul Tamba Teodor din comuna L­umbre­va, raionul Reghin, nici cotele din anul trecut nu le-a predat în întregime. I-a mai rămas de predat 113 kg orz 763 kg. ovăz, 312 kg. port mb şi 1120 kg fân. Chia­burul, pentru a sabota colectă­rile nu şi-a declarat nici oile toate. El a declarat numai 40 de 01 în loc de 90 câte are. Fă­­cându-se perchiziţie la domi­ciliul chiaburului, pe lângă alte produse, s-au găsit şi confiscat 2 828 kg porumb, 57 kg. lână, 12. 335 kg fân, etc Ţăranii mun­citori din comună cât şi din co­munele vecine au primit cu bu­curie vestea că mârşavul de chia­bur lamba Teodor a fost con­damnat la 6 luni închisoare, pentru nepredarea cotelor de ceteaie. Mai multă atenţie cursurilor populare de limba rusă In fiecare loc de producţie, întreprindere, instituţie, in co­mune şi sate oamenii muncii s’au înscris cu multă dragoste la cursurile populare de limba rusă deschise în cursul lunei Oc­tombrie 1951. Peste 4.400 muncitori, func­ţionari, ţărani colectivişti, ţărani săraci şi mijlocaşi frecventează in mod regulat cursurile popu­lare de limba rusă. In asigura­rea bunei desfăşurări a cursuri­lor Consiliul General A . L.U.S. a editat manuale speciale pen­tru cursurile populare de limba rusă, care apoi au fost puse la dispoziţia cursanţilor prin orga­nizaţiile raionale A . L.U.S. Acolo unde cursurile au pri­mit tot sprijinul din partea or­ganelor competente, au fost ob­ţinute succese frumoase. La cursul popular de limba ru­să de pe lângă cooperativa meş­teşugăreasca „Lemn-Mobila" din Tg -Mureş, cursanţii şi-au însu­şit pe deplin alfabetul, trecând la citit şi conversaţii. Deasemeni la cursul popular de limba rusă din comuna Brâncoveneşti, raio­nul Reghin, în urma activităţii rodnice a Sfatului Popular şi a corpului didactic, cursurile se desfăşoară în bune condiţiuni, frecvenţa fiind de 100 la sută. Asemenea exemple sunt ne­numărate Oamenii muncii in­vaţă cu mult drag limba mare­lui popor rus. Totuşi in unele locuri se ivesc lipsuri serioase în buna desfăşurare a cursuri­lor populare de limba rusă Astfel, la I. C. S. „Secera", nu­mărul cursanţilor înscrişi este de 19. Din lipsă de organizare cursurile nu sunt ţinute în mod regulat, se amână de pe o zi pe alta, caz întâmplat chiar în zia de 1 Decembrie, când cursul a fost amânat pentru ziua de 8 Decembrie. însăşi tovarăşul Far­kas Francisc, responsabilul cursu­lui în loc­ea sa mobilizeze sa­lariaţii la cursuri, tocmai el lip­seşte cel mai mult. Asemenea cazuri de desinteres şi nepăsare faţă de buna desfăşurare a cursu­rilor populare de limba rusă s-au înregistrat şi la cooperativa „Partizanul“, la I. C. S„ A.Târg­u- Mureş", şi la fabrica „Petőfi Sándor". In raionul Luduş cursurile se desfăşoară destul de bine. Or­ganizaţia raională ARL.U.S., îndr­um­ată şi sprijinită de Comi­tetul de partid al raionului, în strânsă colaborare cu organele U. I. M. desfăşoară o rodnică activitate mobilizatoare în rân­dul ţărănimii muncitoare. Din cei peste 780 participanţi la cursurile populare de limba rusă 60 la suta sunt ţărani muncitori Comisia raională de organi­zare a învăţământului popular­­ nu îndrumează şi nu controlează cursurile în mod satisfăcător. Astfel, în evidenţa organizaţiei­ raionale A.R L.U.S., la cursul po­pular de limba rusă de pe lângă gospodăria agricolă de stat din Luduş figurează 20 cursanţi To­tuşi tovarăşul Regner, conducă­torul cursului nu cunoaşte nu­mărul cursanţilor deşi după dec­laraţiile lui proprii ar fi ţi­nut până in prezent 5 lecţii.­­ In instrucţiunile elaborate de Consiliul General A. R. L U. S. publicate în Buletinul ARLUS Nr. 6—7. Septembrie—Octom­brie 1951, este arătat în mod clar că profesorul care condu­ce cursul, este obligat ca să ţină la zi un catalog in care să fie trecută prezenţa şi calificativele fiecărui cursant în parte, tocmai pentru a se putea urmări prog- p­resul de zi cu zi al cursanţilor Acest fapt a fost neglijat atât de tov­răşul Regner, cât şi de Comisia raională pentru orga­nizarea învăţământului popu­ar. Lipsă de interes se manifes­tă şi din partea tovarăşului Vodă Ioan, preşedintele C­omite­tului Executiv al Sfatului Popular al comunei Topliţa, care cu toate­­ că şi el este înscris la curs, re­fuză ca să dea petrolul necesari pentru iluminatul sălii unde se ţin cursurile OCHIUL GOSPODARULUI Allo... Centrala ! Sunt cunoscute unele dificultăţi pe care le întâmpină în munca lor salariaţii de la telefoane. Ştim prea bine că mai sunt elemente care utilizează telefoanele pentru con­­vorbiri intime sau dedându-se la discursuri îndelungate prin telefon scăpând din vedere că nu numai ei sunt pe această lume, ci mai sunt şi alţii care ar mai vrea să utilizeze tele­foanele. Aşa bunăoară unii tovarăşi de la întreprinderea „24 Construcţii“ din Tg.-Mureş au obiceiul să vorbească într-una câte 60 de minute prin telefon, ţinând adevărate conferinţe sau dări de seamă, închipuindu-şi că dreptul de a vorbi le apar­ţine numai lor şi uită faptul că cei care sunt nevoiţi să-i asculte se cam plictisesc de atâta vorbărie. Aceste greutăţi însă nu motivează nici în cea mai mică măsură atitudinea neglijentă şi nepăsătoare a unor angajaţi de la oficiu! P. T. T. de regiune, care conştienţi sau inconş­­tien­ţi frânează avântul muncii unor întreprinderi şi insti­tuţii. Aşa de exemplu în ziua de 22 Decembrie la orele 8 dimineaţa un tovarăş dintr-o instituţie a vrut să vorbească cu nr. 561. Ridicând receptorul timp de 5 minute centrala nu s‘a prezentat. A pus jos receptorul și după un interval de timp l-a ridicat din nou. Prezentându-se telefonista la aparat aceasta a fost întrebată care a fost motivul că nu s-a prezentat la prima chemare. Telefonista drept răspuns a închis telefonul cu un aer de supărare. La a treia chemare ambiţia telefonistei a crescut, neprezentându-se timp de 7 minute. Cerând apoi secţia cadre, tovarăşul în chestiune după ce a arătat cazul, a fost lămurit cu cuvintele „o să vedem“. Ridicând din nou receptorul, a fost nevoit să aş­tepte de data aceasta timp de 15 minute, operatoarea bă­tând recordurile sale anterioare. De două ori dearândui i s‘a răspuns că numărul cerut este ocupat, ceeace s‘a aliat ulterior că n‘a corespuns realităţii. In ziua de 29 Decembrie Comitetul Executiv al Sfatu­lui Popular a avut de transmis Sfaturilor Populare raio­­nale o notă telefonică urgentă. Comanda pentru convorbi­rea cu Gheorgheni a fost făcută la orele 10 dimineaţa. După mai multe urgentări, fără de efect, la orele 14 co­manda a fost făcută fulger. La orele 17,15 în sfârșit s-a pre­zentat Comitetul Executiv a Sfatului Popular din Gheor­gheni. Dacă aceasta se cheamă fulger nu mai putem şti ce le trăzneşte prin cap operatoarelor atunci când nu se fac comenzi fulger. Dar culmea este convorbirea unui tovarăş în ziua de 28 Decembrie la orele 12,30 cu tovarăşul Arczfalvy Ioan, şeful serviciului exploatare la poştă şi telecomunicaţie. — „Allo tov. Arczfalvy ?“ — „Da eu sunt, ce doriţi ?“ — „ Uitaţi, tov. Arczfalvy, noi am avea câteva recla­­maţii în legătură cu deservirea abonaţilor la telefoane“. — „Ah ! Despre asta e vorba ?! Eu sunt vulpoi bătrân ! Cunosc aceste reclamaţii“. — „Ei bine tovarăşe Arczfalvy. Dar nici nu aţi ascul­tat despre ce e vorba“. — „Eu sunt vulpoi bătrân­.“ O asemenea atitudine faţă de sesizările oamenilor muncii este de aşteptat din partea unor angajaţi ai mena­­geriei de la circul Franzini şi nici­decum din partea şefului secţiei de exploatare, de la P. T. I. 3 Cuilajewr safector irsiniat justiţiei (Sânger, raionul Luduş) Un mare număr de ţărani săraci şi mijlocaşi din comuna noas­tră, urmând îndrumările par­tidului au pornit pe drumul unei vieţi fericite, înfiinţând o gospodărie agricolă colectivă. • Recoltele obţinute în anul acesta de membrii gospodăriei agricole colective au contri­buit la îmbunătăţirea vieţii colectiviştilor. Mulţi colecti­vişti ca Ventel Gligor, Pulpă­­Ludovica, Cormoş Florentin, Fabian­esii şi alţii au primit atâtea cereale câte nu puteau câştiga nici în 4­5 ani mun­cind pe parcelele lor mici de pământ. Chiaburii din sat crapă de mânie când văd succesele colectiviştilor. Ei caută prin toate mijloacele să lovească în clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare. Aşa chiaburul Mathe Ştefan din comuna noastră, duşman crâncen al celor ce muncesc, dacă prin alte metode mârşave nu putea lovi în interesele celor ce muncesc, a căutat să saboteze planul de colectări. Această viperă veninoasă are o res­tanţă încă din anul 1950 de 183 kg. grâu, 243 kg. orz, 237 kg. ovăz, 196 kg. floarea soa­­relui, 591 kg. carton­ şi însem­nate cantităţi de alte produse. Nici cotele din anul 1951 nu le-a predat în întregime. Zilele trecute ţăranii mun­citori din comună au demas­­cat mârşăviile chiaburului. Apoi, Sfatul Popular comunal a sechestrat toate produsele agricole găsite la domiciliul chiaburului, iar chiaburul a a fost deferit justiţiei pentru a-și primi pedeapsa binemeri­tată. MĂRGINEAN IACOB coresp.

Next