Ardealul Nou, 1952 (Anul 7, nr. 373-425)
1952-01-05 / nr. 374
fabricarea pretinselor agricole prin cooperative Oamenii muncii din patria noastră au pornit cu elan la lupta pentru realizarea planului de stat pe anul 1952, al doilea an al planului cincinal. Realizarea planului de stat pe anul 1952 pune în faţa tuturor oamenilor muncii din ţara noastră sarcini măreţe, menite să contribue la construirea cât mai grabnică a socialismului în patria noastră, la lupta pentru pace. Prin munca însufleţită depusă de oamenii muncii, realizări însemnate au fost obţinute şi în anul 1951. Numeroase întreprinderi din regiunea Mureş nu realizat planul anual în 11 şi chiar şi în 10 luni. In numai doi ani de economie planificată (1949 şi 1950) datorită muncii creatoare depusă de clasa muncitoare, condusă de partid şi cu ajutorul frăţesc al Uniunii Sovietice, volumul producţiei industriale a ţării noastre s-a dublat. Au fost puse în funcţiune noi fabrici, industria noastră socialistă a luat un avânt necunoscut până acum. Ca urmare a desvoltării tuturor ramurilor de producţie, în acest an se vor crea condiţii pentru îmbunătăţirea aprovizionării oamenilor muncii, pentru ridicarea continuă a nivelului material şi cultural al celor ce muncesc. Pentru prima dată în ţara noastră, în planul de stat pe anul 1952 este cuprinsă planificarea locală, care înseamnă o desvoltare şi o adâncire a planificării economiei naţionale. Aceasta este o contribuţie însemnată la intensificarea schimbului de mărfuri dintre oraş şi sat, la întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare. Schimbul de mărfuri dintre oraş şi sat constitue baza desvoltării economiei socialiste. Clasa muncitoare, conştientă de marea răspundere şi de rolul ce-l are în construirea socialismului, luptă cu hotărîre pentru a produce tot mai multe bunuri necesare poporului muncitor. Volumul mărfurilor industriale distribuite prin cooperative creşte mereu. Numai în trimestrul III al anului 1951, cooperativele săteşti din regiunea Mureş au primit cu 17 la sută mai multe produse industriale decât în primul trimestru. Mărfurile industriale distribuite prin cooperative întrec cu mult produsele agricole valorificate prin cooperative. In luna Noembrie 1951 de exemplu, faţă de produsele industriale distribuite, planul de achiziţii a fost îndeplinit numai în proporţie de 23 la sută. Pentru asigurarea unei cât mai bune aprovizionări a oamenilor muncii din oraşe, şi centre muncitoreşti cu produse alimentare, cooperaţia de consum are sarcini de mare răspundere. De asemenea ea trebue să fie în stare să satisfacă cerinţele ţărănimii muncitoare, arătând prin aceasta avantajele valorificării produselor sale agricole prin cooperaţie. La multe cooperative săteşti din regiunea Mureş, unde atât organizaţiile de bază cât şi conducerile cooperativelor au dus o susţinută muncă politică în rândurile ţărănimii muncitoare, au fost obţinute succese însemnate în domeniul valorificarii produselor agricole prin cooperative. Cooperativele din Troiţa, Crăieşti, Râciu, Band, Mădăraş, Grebeniş, Ceuaş şi altele, şi-au îmbunătăţit simţitor activitatea de valorificare a produselor agricole. Numai la cooperativa din Râciu în trimestrul IV al anului 1951 au fost valorificate 6 vagoane grâu. Intre 20 Noembrie—20 Decembrie cooperativele din raionul Tg.-Mureş au achiziţionat peste 25 vagoane grâu. Numeroşi ţărani muncitori din regiunea Mureş au încheiat contracte cu cooperativele pentru cultivarea legumelor şi zarzavaturilor. In comuna Oroiu de pildă, ţăranul muncitor David loan, a predat 2.000 kg. morcovi în loc de 400 kg. pentru cât a contractat, Roman Nicolas a predat 1.500 kg. zarzavaturi în loc de 600 kg. pentru cât a contractat. O greșală mare au avut însă uniunile raionale ale cooperativelor de consum că nu au preluat la timp zarzavaturile pentru care au contractat. In multe comune ca de exemplu la Râciu, Cuci, etc., au fost aruncate sute de kilograme de zarzavaturi din cauză că n‘au fost preluate la timp. Nu peste tot organizaţiile de bază şi conducerile cooperativelor au dus o temeinică muncă politică în vederea intensificării schimbului dintre oraş şi sat. Ţăranii muncitori n‘au fost lămuriţi în suficientă măsură de avantajele pe care le au vânzându-şi prisosul de cereale prin cooperative. Unele cooperative ca cele din Beşineu, Iedu şi Pogăceaua, datorită faptului că conducerile lor nu au înţeles că problema valorificărilor trebue să capete un caracter organizat şi permanent, au rămas mult în urmă cu realizarea planului de valorificări. Sarcinile sporite ale, celui de al doilea an al planului nostru cincinal, sarcini menite să contribue la ridicarea nivelului de viață al poporului muncitor, pot fi realizate numai prin participarea activă a tuturor oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Organizaţiile de bază de la sate au datoria să ducă o intensă muncă politică de lămurire în rândurile ţărănimii muncitoare, arătându-i cum este ajutată ţărănimea muncitoare de clasa muncitoare prin cooperative, arătându-i importanţa valorificării produselor agricole prin cooperative. Ele trebue să îndrumeze şi să ajute conducerile cooperativelor săteşti în buna organizare a muncii şi în buna gospodărire. Problema valorificării produselor agricole prin cooperative trebue să stea printre preocupările de seamă ale organizaţiilor de partid de la sate. Comitetele de partid raionale au sarcina să îndrumeze şi să controleze îndeaproape activitatea organizaţiilor de bază dela sate, în domeniul valorificărilor. Comuniştii să fie cei dintâi care-şi valorifică produsele prin cooperative şi să arate şi celorlalţi ţărani muncitori că vânzându-şi prisosul de cereale prin cooperativă ei ajută pe fraţii lor muncitori din uzine şi fabrici, totodată luptă împotriva speculei. Agitatorii să ducă în permanenţă o temeinică muncă de agitaţie în aşa fel ca din zi în zi tot mai mulţi ţărani muncitori să privească cu încredere în cooperaţie. Luptând pentru atragerea ţăranilor muncitori în acţiunea pentru valorificarea prisosului de cereale prin cooperative, vom contribui la cimentarea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, vom contribui la realizarea și depășirea planului de stat pe anul 1952, al doilea an al planului cincinal. Hordan din îcate țările.uniti-wd} Anul VII. Nr. 374. 4 pagini 4 lei Sâmbătă, 5 Ianuarie 1952. Telegrame de felicitare cu prilejul Anului Nou Tovarăşului Iosif Vissarionovici Stalin-Moscova-Kremlin Cu prilejul Anului Nou 1952, Comitetul Central al PMR vă transmite felicitări fierbinţi şi urări de sănătate. Urăm ca anul 1952 să aducă cauzei lui Lenin şi Stalin noi şi strălucite victorii. Să trăiţi ani mulţi, iubite conducător şi învăţător. In numele C. C. al P.M.R. GH. GHEORGHIU-DEJ Generalissimului Iosif Vissarionovici Stalin Preşedintele Consiliului de Miniştri al U R.S.S. Moscova-Kremlin In numele poporului român, al Guvernului Republicii Populare Române şi al meu personal, vă doresc, scumpe tovarăşe Stalin, multă sănătate şi cele mai călduroase urări pentru prosperitatea URSS, eliberatoarea şi prietena poporului român. Dl PETRU GROZA Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române N. M. Svernik Preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Moscova-Kremlin Cu prilejul Anului Nou, în numele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române cât şi al meu personal, vă transmit Dvs. şi popoarelor Uniunii Sovietice, cele mai calde felicitări şi urări de noi succese în construirea comunismului şi apărarea păcii. Prof. Dr. C. I. PARHON Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Tovarăşului Andrei Ianuarevici Vîşinski Ministrul Afacerilor Externe al Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice Moscova Cu prilejul Noului An vă rog să primiţi din partea mea cele mai călduroase urări de viaţă lungă şi succes în lupta D-voastră pentru progres şi pace în lumea întreagă. ANA PAUKER In cinstea Conferinţei regionale de partid Şi-au îndeplinit angajamentele In întâmpinarea Conferinţei regionale de partid, muncitorii de la fabrica IPEIL din Sovata, îndrumaţi zi de zi de organizaţia de bază, în ziua schimbului de onoare au obţinut succese însemnate. Angajamentele luate în cinstea Conferinţei regionale de partid au fost duse la îndeplinire cu cinste. Dintre muncitorii care lucrează în schimbul de zi s-a evidenţiat gateristul Molnar Ştefan, cu o depăşire de normă de 45 la sută. In ziua schimbului de onoare el şi-a organizat munca în aşa fel, ca cele 480 minute de muncă, să fie folosite pe deplin. Baricz Ştefan, gaterist, prin buna organizare a muncii de asemenea a reuşit să-şi depăşească norma în ziua schimbului de onoare cu 40 la sută. Dintre muncitorii circularişti s-au evidenţiat Kiss Dionisie, Bardos Alexandru şi Sikösd Carol. In ziua schimbului de onoare ei şi-au depăşit normele cu 15—35 la sută. Muncitorii din schimbul de noapte au obţinut de asemenea rezultate însemnate. Gateristul Bende Francisc şi-a depăşit norma în această zi cu 45 la sută. Puskas Ignat, gaterist, cu ocazia schimbului de onoare şi-a depăşit norma cu 40 la sută. Dintre circulariştii din schimbul de noapte s-a evidenţiat Katona Ludovic, cu însemnate realizări. Ajut cu toată priceperea organizaţiile de bază Alături de ceilalţi delegaţi aleşi în cadrul Conferinţei raionale de partid, sunt ales şi eu ca delegat la Conferinţa regională. Conştient că alegerea organelor conducătoare de partid duce la întărirea partidului, la creşterea influenţei şi prestigiului său în faţa oamenilor muncii, pe care îi conduce cu o mână sigură din victorie în victorie în măreaţa luptă pentru apărarea păcii şi făurirea unei vieţi fericite, simt această sarcină ca una din cele mai importante pe care mi-a încredinţat-o Partidul. Consider că pentru a duce la îndeplinire cu cinste sarcina ce mi-a încredinţat-o Conferinţa raională, pe lângă autoeducarea pe care mi-o fac, este de datoria mea să ajut cu toată priceperea organizaţiile de baza din raionul nostru, în justa planificare a muncii, în aşa fel încât fiecare membru de partid să aibă sarcini concrete. Le arăt apoi felul cum acestea trebuesc duse la îndeplinire. Am căutat să stau de vorbă în parte cu membrii organizaţiei de bază din gospodăria agricola colectivă „Drum nou“ din Petea, dându-le îndrumări şi ajutor în domeniul învăţămănului de partid, în problemele agitaţiei politice de mass, precum şi în problema întăririi organizatorico-economică a gospodăriei colective, în scopul desvoltării ramurilor anexe şi al întăririi brigăzilor permanente. Am avut mult de învăţat din Conferinţa raională de partid, îmi dau tot interesul ca hotărîrile ce s'au luat aici să fie aplicate şi duse la îndeplinire. Pentru a da ajutor cât mai eficace Conferinţei regionale de partid mi-am notat în carneţelul meu câteva probleme mai importante pe care le voiu ridica la Conferinţa regională. In cadrul desfăşurării lucrărilor Conferinţei voiu urmări cu multă atenţie atât darea de seamă cât şi discuţiile ce vor avea loc, pentru ca la rândul meu să pot, da un ajutor cât mai preţios Conferinţei. Mă voiu strădui să arăt în spirit critic şi autocritic lipsurile Comitetului regional de partid cât şi acelea ale Comitetului nostru raional. Voiu participa activ la alegerea noului comitet, voiu participa la discuţia asupra celor propuşi de a candida şi voiu veghia ca în noul comitet, ce va fi ales săintre cei mai buni şi mai cinstiţi comunişti. GHIDIU TEODOR Secretar al Comitetului de partid al raionului Tg.-Mureş