Ardealul Nou, 1952 (Anul 7, nr. 373-425)

1952-01-05 / nr. 374

fab­ri­carea pretinselor agricole prin cooperative Oamenii muncii din patria noastră au pornit cu elan la lup­ta pentru realizarea planului de stat pe anul 1952, al doilea an al planului cincinal. Realizarea planului de stat pe anul 1952 pune în faţa tuturor oamenilor muncii din ţara noastră sarcini măreţe, menite să contribue la construirea cât­ mai grabnică a socialismului în patria noastră, la lupta pentru pace. Prin mun­ca însufleţită depusă de oamenii muncii, realizări însemnate au fost obţinute şi în anul 1951. Numeroase întreprinderi din re­giunea Mureş nu realizat planul anual în 11 şi chiar şi în 10 luni. In numai doi ani de econo­mie planificată (1949 şi 1950) datorită muncii creatoare de­pusă de clasa muncitoare, con­dusă de partid şi cu ajutorul frăţesc al Uniunii Sovietice, vo­lumul producţiei industriale a ţării noastre s-a dublat. Au fost puse în funcţiune noi fabrici, industria noastră socialistă a luat un avânt necunoscut până acum. Ca urmare a desvoltării tutu­ror ramurilor de producţie, în acest an se vor crea condiţii pentru îmbunătăţirea aprovizio­nării oamenilor muncii, pentru ridicarea continuă a nivelului material şi cultural al celor ce muncesc. Pentru prima dată în ţara noastră, în planul de stat pe anul 1952 este cuprinsă pla­nificarea locală, care înseamnă o desvoltare şi o adâncire a planificării economiei naţionale. Aceasta este o contribuţie în­semnată la intensificarea schim­bului de mărfuri dintre oraş şi sat, la întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea mun­citoare. Schimbul de mărfuri dintre oraş şi sat constitue baza des­voltării economiei socialiste. Clasa muncitoare, conştientă de marea răspundere şi de rolul ce-l are în construirea socialis­mului, luptă cu hotărîre pentru a produce tot mai multe bunuri necesare poporului muncitor. Volumul mărfurilor industriale distribuite prin cooperative creşte mereu. Numai în trimes­trul III al anului 1951, coopera­tivele săteşti din regiunea Mureş au primit cu 17 la sută mai multe produse industriale decât în primul trimestru. Mărfurile industriale distribuite prin co­operative întrec cu mult produ­sele agricole valorificate prin cooperative. In luna Noembrie 1951 de exemplu, faţă de pro­dusele industriale distribuite, planul de achiziţii a fost îndepli­nit numai în proporţie de 23 la sută. Pentru asigurarea unei cât mai bune aprovizionări a oame­nilor muncii din oraşe, şi centre muncitoreşti cu produse alimen­tare, cooperaţia de consum are sarcini de mare răspundere. De asemenea ea trebue să fie în stare să satisfacă cerinţele ţă­rănimii muncitoare, arătând prin aceasta avantajele valorifi­cării produselor sale agricole prin cooperaţie. La multe cooperative săteşti din regiunea Mureş, unde atât organizaţiile de bază cât şi conducerile cooperativelor au dus o susţinută muncă politică în rândurile ţărănimii munci­toare, au fost obţinute succese însemnate în domeniul valorifi­carii produselor agricole prin cooperative. Cooperativele din Troiţa, Crăieşti, Râciu, Band, Mădăraş, Grebeniş, Ceuaş şi altele, şi-au îmbunătăţit simţi­tor activitatea de valorificare a produselor agricole. Numai la cooperativa din Râciu în trimes­trul IV al anului 1951 au fost valorificate 6 vagoane grâu. Intre 20 Noembrie—20 Decem­brie cooperativele din raionul Tg.-Mureş au achiziţionat peste 25 vagoane grâu. Numeroşi ţărani muncitori din regiunea Mureş au încheiat contracte cu cooperativele pentru cultivarea legumelor şi zarzava­turilor. In comuna Oroiu de pildă, ţăranul muncitor David loan, a predat 2.000 kg. morcovi în loc de 400 kg. pentru cât a contractat, Roman Nicolas a predat 1.500 kg. zarzavaturi în loc de 600 kg. pentru cât a contractat. O greșală mare au avut însă uniunile raionale ale cooperativelor de consum că nu au preluat la timp zarzavatu­rile pentru care au contractat. In multe comune ca de exemplu la Râciu, Cuci, etc., au fost arun­cate sute de kilograme de zar­zavaturi din cauză că n‘au fost preluate la timp. Nu peste tot organizaţiile de bază şi conducerile cooperative­lor au dus o temeinică muncă politică în vederea intensificării schimbului dintre oraş şi sat. Ţăranii muncitori n‘au fost lă­muriţi în suficientă măsură de avantajele pe care le au vân­­zându-şi prisosul de cereale prin cooperative. Unele cooperative ca cele din Beşineu, Iedu şi Pogăceaua, datorită faptului că conducerile lor nu au înţeles că problema valorificărilor trebue să capete un caracter organizat şi permanent, au rămas mult în urmă cu realizarea planului de valorificări. Sarcinile sporite ale, celui de al doilea an al planului nostru cincinal, sarcini menite să con­tribue la ridicarea nivelului de viață al poporului muncitor, pot fi realizate numai prin partici­parea activă a tuturor oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Orga­nizaţiile de bază de la sate au datoria să ducă o intensă mun­că politică de lămurire în rân­durile ţărănimii muncitoare, ară­­tându-i cum este ajutată ţărăni­mea muncitoare de clasa mun­citoare prin cooperative, ară­­tându-i importanţa valorificării produselor agricole prin coope­rative. Ele trebue să îndrumeze şi să ajute conducerile coopera­tivelor săteşti în buna organi­zare a muncii şi în buna gos­podărire. Problema valorificării produ­selor agricole prin cooperative trebue să stea printre preocu­pările de seamă ale organiza­ţiilor de partid de la sate. Comitetele de partid­ raionale au sarcina să îndrumeze şi să controleze îndeaproape activi­tatea organizaţiilor de bază de­la sate, în domeniul valorifică­rilor.­­ Comuniştii să fie cei dintâi care-şi valorifică produsele prin cooperative şi să arate şi ce­lorlalţi ţărani muncitori că vânzându-şi prisosul de cereale prin cooperativă ei ajută pe fraţii lor muncitori din uzine şi fabrici, totodată luptă împot­riva speculei. Agitatorii să du­că în permanenţă o temeinică muncă de agitaţie în aşa fel ca din zi în zi tot mai mulţi ţărani muncitori să privească cu în­credere în cooperaţie. Luptând pentru atragerea ţă­ranilor muncitori în acţiunea pentru valorificarea prisosului de cereale prin cooperative, vom contribui la cimentarea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţără­nimea muncitoare, vom contri­bui la realizarea și depășirea planului de stat pe anul 1952, al doilea an al planului cincinal. Hordan din îcate țăr­ile.uniti-wd} Anul VII. Nr. 374. 4 pagini 4 lei Sâmbătă, 5 Ianuarie 1952. Telegrame de felicitare cu prilejul Anului Nou Tovarăşului Iosif Vissarionovici Stalin-Moscova-Kremlin Cu prilejul Anului Nou 1952, Comitetul Central al PMR vă transmite felicitări fierbinţi şi urări de sănătate. Urăm ca anul 1952 să aducă cauzei lui Lenin şi Stalin noi şi strălucite victorii. Să trăiţi ani mulţi, iubite conducător şi învăţător. In numele C. C. al P.M.R. GH. GHEORGHIU-DEJ Generalissimului Iosif Vissarionovici Stalin Preşedintele Consiliului de Miniştri al U R.S.S. Moscova-Kremlin In numele poporului român, al Guvernului Republicii Populare Române şi al meu personal, vă doresc, scumpe tovarăşe Stalin, multă sănătate şi cele mai călduroase urări pentru prosperitatea URSS, eliberatoare­a şi prietena poporului român. Dl PETRU GROZA Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române N. M. Svernik Preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Moscova-Kremlin Cu prilejul Anului Nou, în numele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române cât şi al meu personal, vă transmit Dvs. şi popoarelor Uniunii Sovietice, cele mai calde felicitări şi urări de noi succese în construirea comunismului şi apărarea păcii. Prof. Dr. C. I. PARHON Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Tovarăşului Andrei Ianuarevici Vîşinski Ministrul Afacerilor Externe al Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice Moscova Cu prilejul Noului An vă rog să primiţi din partea mea cele mai călduroase urări de viaţă lungă şi succes în lupta D-voastră pentru progres şi pace în lumea întreagă. ANA PAUKER In cinstea Conferinţei regionale de partid Şi-au îndeplinit angajamentele In întâmpinarea Conferinţei regionale de partid, muncitorii de la fabrica IPEIL din Sovata, îndrumaţi zi de zi de organizaţia de bază, în ziua schimbului de onoare au obţinut succese însemnate. Angajamentele luate în cinstea Conferin­ţei regionale de partid au fost duse la îndepli­nire cu cinste. Dintre muncitorii care lucrează în schimbul de zi s-a evidenţiat gateristul Molnar Ştefan, cu o depăşire de normă de 45 la sută. In ziua schimbului de onoare el şi-a orga­nizat munca în aşa fel, ca cele 480 minute de muncă, să fie folosite pe deplin. Baricz Ştefan, gaterist, prin buna organizare a muncii de ase­menea a reuşit să-şi depăşească norma în ziua schimbului de onoare cu 40 la sută. Dintre muncitorii circularişti s-au evidenţiat Kiss Dio­­nisie, Bardos Alexandru şi Si­kösd Carol. In ziua schimbului de onoare ei şi-au depăşit nor­mele cu 15—35 la sută. Muncitorii din schimbul de noapte au ob­ţinut de asemenea rezultate însemnate. Gateris­tul Bende Francisc şi-a depăşit norma în această zi cu 45 la sută. Puskas Ignat, gaterist, cu ocazia schimbului de onoare şi-a depăşit norma cu 40 la sută. Dintre circulariştii din schimbul de noapte s-a evidenţiat Katona Ludovic, cu în­semnate realizări. Ajut cu toată priceperea organizaţiile de bază Alături de ceilalţi delegaţi aleşi în cadrul Conferinţei raio­nale de partid, sunt ales şi eu ca delegat la Conferinţa regio­­­nală. Conştient că alegerea or­ganelor co­nducătoare de partid duce la întărirea partidului, la creşterea influenţei şi prestigiu­lui său în faţa oamenilor muncii, pe care îi conduce cu o mână si­gură din victorie în victorie în măreaţa luptă pentru apărarea păcii şi făurirea unei vieţi feri­cite, simt această sarcină ca una din cele mai importante pe care mi-a încredinţat-o Partidul. Consider că pentru a duce la îndeplinire cu cinste sarcina ce mi-a încredinţat-o Conferinţa raională, pe lângă autoeducarea pe care mi-o fac, este de datoria mea să ajut cu toată priceperea organizaţiile de baza din raio­nul nostru, în justa planificare a muncii, în aşa fel încât fiecare membru de partid să aibă sar­cini concrete. Le arăt apoi felul cum acestea trebuesc duse la îndeplinire. Am căutat să stau de vorbă în parte cu membrii organizaţiei de bază din gospo­dăria agricola­ colectivă „Drum nou“ din Petea, dându-le în­drumări şi ajutor în domeniul învăţămănului de partid, în problemele agitaţiei politice de mass, precum şi în problema întăririi organizatorico-econo­­mică a gospodăriei colective, în scopul desvoltării ramurilor anexe şi al întăririi brigăzilor permanente.­­ Am avut mult de învăţat din Conferinţa raională de partid, îmi dau tot interesul ca hotărî­­rile ce s'au luat aici să fie apli­cate şi duse la îndeplinire. Pentru a da ajutor cât mai eficace Conferinţei regionale de partid mi-am notat în carneţe­lul meu câteva probleme mai importante pe care le voiu ridi­ca la Conferinţa regională. In cadrul desfăşurării lucrărilor Conferinţei voiu urmări cu mul­tă atenţie atât darea de seamă cât şi discuţiile ce vor avea loc, pentru ca la rândul meu să pot, da un ajutor cât mai preţios Conferinţei. Mă voiu strădui să arăt în spirit critic şi autocritic lipsurile Comitetului regional de partid cât şi acelea ale Co­mitetului nostru raional. Voiu participa activ la alegerea nou­lui comitet, voiu participa la discuţia asupra celor propuşi de a candida şi voiu veghia ca în noul comitet, ce va fi ales să­­intre cei mai buni şi mai cin­stiţi comunişti. GHIDIU TEODOR Secretar al Comitetului de partid al raionului Tg.-Mureş

Next