Ardealul Nou, 1952 (Anul 7, nr. 373-425)
1952-06-11 / nr. 420
Pentru un avânt mereu crescând al întrecerii socialiste Una din principalele forţe: motrice pentru, îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor primului nostru plan cincinal este întrecerea socialistă. Vorbind despre întreceri, tovarăşul Stalin a spus: „întrecerea este o metodă co- ' munistă de construire a socia- ' lismului pe baza activităţii ma- ximale a milioanelor de oameni ai muncii... este pârghia cu ajutorul căreia clasa muncitoare este chemată să aşeze întreaga viaţă economică şi culturală a ţării pe bazele socialismului”. Principiul întrecerii, în formularea dată de tovarăşul Stalin arată că sensul acestei mişcări este ajutorul tovărăşesc dat de muncitorii fruntaşi celor rămaşi în urmă. Drumul parcurs de mişcarea de întrecere socialistă este lung şi plin de învăţăminte. De la primele subotnice comuniste şi până în prezent, întrecerea socialistă s’a desvolltat îmbrăcând forme noi, ajungând la aceea formă înaintată a întrecerii socialiste, stahanovismul. La noi în ţară întrecerea socialista se desvoltă pe baza folosirii experienţei sovietice, a formelor de muncă înaintate sovietice, contribuind în mod hotărît la formarea unui om de tip nou, cu o atitudine nouă faţă de muncă, desvoltă adevăratul patriotism care face din fiecare om a muncii un constructor activ al societăţii socialiste, un apărător al cauzei păcii. In raportul făcut în ziua de 22 August 1949 cu prilejul adunării festive în cinstea eliberării patriei noastre de sub jugul fascist de către glorioasa Armată Sovietică, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, a arătat: „Amploarea, pe care a luat-o întrecerea socialistă în ţara noastră constitue o dovadă puternică a sprijinului entuziast pe care massele muncitoare îl dau din toată inima regimului de democraţie populară. Mereu sunt scoase la iveală noi şi noi rezerve interne in întreprinderi şi mobilizate in lupta pentru progresul ţării. Iniţiativa creatoare a massei, inovaţiile şi metodele de raţionalizare a muncii propuse de muncitori şi tehnicieni constitue din ce în ce mai mult un factor de realizare şi depăşire a programului de producţie. Acesta este rezultatul creşterii conştiinţei socialiste in sânul masselor noastre muncitoare. liste răspunsul lor hotarit dat aţâţătorilor la război anglo-americani”. In viaţa poporului nostru muncitor eliberat de sub exploatare, întâmpinarea zilelor însemnate cu noi realizări în producţie a devenit o tradiţie. Ziua de 1 Mai, Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc a fost întâmpinată şi în anul acesta de muncitorii din fabrici, uzine, întreprinderi şi instituţii cu noi succese în întrecerea socialistă. Răspunzând chemării colectivului de la schela „Sovrompetro!” Târgovişte, muncitorii din întreprinderile regiunii Mureş şi-au luat angajamentul să îndeplinească planul pe acest an în 10 sau 11 luni. In întâmpinarea zilei de 23 August, măreaţa sărbătoare a eliberării noastre naţionale din ghiarele imperialiştilor fascişti, chemarea petroliştilor patriei noastre a constituit un puternic imbold muncitorilor şi tehnicienilor din întreprinderile şi instituţiile din regiunea Mureş, însufleţiţi de angajamentele petroliştilor şi dornici de a întâmpina ziua de 23 August cu noi realizări în lupta pentru consolidarea succesului reformei băneşti, muncitorii şi tehnicienii de la Fabrica de geamuri din Târnăveni s’au angajat în cinstea acestei măreţe zile să depăşească planul producţiei globale cu 5 la sută până la 23 August şi cu 6 la sută până la sfârşitul anului, să reducă indicii de consum specific, să îmbunătăţească calitatea producţiei prin o mai bună organizare a muncii şi prin participarea largă a masselor de muncitori în întrecerea socialistă. Pornind de jos, în întrecerea socialistă în cinstea celei de a 8-a aniversări de la eliberarea naţională a României, la această fabrică au fost încheiate 228 contracte de întrecere individuală, 119 între echipe, 112 între brigăzi şi 32 între secţii, cuprinzând marea majoritate a salariaţilor întreprinderii. Avântaţi în întrecerea socialistă în cinstea zilei de 23 August, muncitorii şi tehnicienii de la Atelierele de reparaţii AUTO din Tg.-Mureş au îndeplinit planul pe luna Mai în proporţie de 126 la sută. Trebue să arătăm însă că pe lângă nenumăratele realizări obţinute, în organizarea întrecerii se ivesc lipsuri serioase. Planul de producţie pe luna Mai, în special la întreprinderile forestiere de pe valea Mureşului, nu a fost îndeplinit pe toţi indicii de producţie, pe toate sortimentele, întrecerea socialistă nu este îndrumată pe calea permanentizării. Unele organe sindicale ca de exemplu la CCM Târnăveni, se scuză pentru anumite lipsuri sub pretextul că sunt prea aglomeraţi cu alegerile sindicale. Hotărîrea CC al CGM arată clar şi îndeamnă comitetele sindicale să îmbine activitatea de pregătire şi desfăşurare a alegerilor cu munca pentru ridicarea producţiei şi productivităţii muncii, ridicarea întrecerii la o treaptă mai superioară. La fel se întâmplă şi la alte întreprinderi ca la IPEIL Capul Corbului, IPEIL Voşlobeni, etc. unde întrecerea „s’a terminat la 1 Mai”, întrecerea socialistă pe care poporul nostru o consideră o cauză proprie, constitue o imensă forţă creatoare, ce trebue necontenit desvoltată şi îmbogăţită. Obiectivul principal în întrecerea socialistă trebue să fie îndeplinirea de către fiecare muncitor, echipă, brigadă, secţie sau atelier şi întreprindere nu numai a sarcinilor cantitative ci şi a celor calitative, respectarea întocmai a calităţii produselor, lupta pentru reducerea preţului de cost, îmbinarea alegerilor sindicale cu, continua desvoltare a întrecerilor socialiste este sarcina principală a fiecărui comitet sindical şi a fiecărei organizaţii de bază, care sunt chemate să îndrumeze activitatea acestora. Aplicarea pe o scară tot mai largă şi într’un mod tot mai temeinic a înaintatelor metode sovietice şi a valoroaselor iniţiative ivite în întreprinderile patriei noastre, chezăşie a obţinerii de noi succese în lupta pentru consolidarea succesului reformei băneşti, este sarcina de căpetenie a organizaţiilor de partid, sindicale şi ale cercurilor ASIT , înlăturând lipsurile ivite în muncă să înălţăm tot mai sus ■ steagul întrecerii socialiste, aducând noi şi noi realizări în munca noastră pentru continua ■ întărire a leului nou, pentru noi victorii pe drumul construirrii socialismului în patria noas■tră. %diaridisi toate țările curaliddal Cea de a V-a sesiune a Sfatului Popular regional Sub semnul luptei pentru consolidarea succesului reformei băneşti s-au desfăşurat Duminică, 8 iunie, lucrările celei de a V-a sesiuni a Sfatului Popular regional. Cu această ocazie deputaţiii regionali au participat activ, la descoperirea şi îndreptarea lipsurilor în domeniul activităţii financiare, pentru realizarea integrală a bugetului local pe anul 1952 precum şi la desbaterea problemelor privitoare la desvoltarea şi înflorirea comunelor şi satelor din regiunea Mureş. La discuţiile asupra celor două puncte din ordinea de zi au participat mai bine de o treime din deputaţi. Discuţiile au avut un înalt nivel combativ, au scos la iveală o serie de lipsuri, au contribuit la luarea unor hotărîri juste, menite să asigure consolidarea succesului reformei băneşti, creşterea nivelului de trai al celor ce muncesc. În raportul asupra primului punct din ordinea de zi, deputatul Teodor Macavei, şeful Secţiunii Financiare a Sfatului Popular regional a arătat că exerciţiul bugetar pe anul 1951 s-a încheiat cu o realizare de 103,3 la sută a veniturilor planificate. Datorită economiilor efectuate lacheltuelile administrative prevederile bugetare referitoare la cheltueli nu au fost epuizate decât în proporţie de 93,4 la sută, fiind astfel restituite statului sume însemnate de bani. In domeniul social-cultural au fost obţinute de asemenea însemnate realizări. Astfel, pentru copiii oamenilor muncii, au fost construite 7 şcoli noi, nenumărate săli de clasă au fost reparate, au fost achitate sume importante pentru bursele copiilor muncitorilor şi ţăranilor muncitori din regiunea noastră. Căminele culturale au fost dotate cu 45.000 volume, de cărţi, 535 unităţi culturale au fost aprovizionate cu diferite reviste şi ziare, cu, 10 aparate de radio, 5 patefoane şi multe altele. Au fost înfiinţate 6 case de naştere, un serviciu de salvare la Luduş, 6 dispensare pentru copii, au fost puse în funcţiune 5 autosalvări noi, fiind totodată mereu aprovizionate din bugetul local cu medicamente şi instrumente medicale toate instituţiile sanitare de pe cuprinsul regiunii. Raportul a scos la iveală totodată şi o serie de lipsuri, îndeosebi în ce priveşte încasarea impozitelor la sate, sau lipsa de vigilenţă a unor organe faţă de chiaburi. Numeroşi deputaţi au luat cuvântul la discuţii. Deputatul Szövérfi Zoltán, membru al Comitetului regional de partid a demascat atitudinea împăciuitoristă a secretarului Comitetului Executiv al Sfatului Popular din Miercurea Nirajului, care a eliberat dovadă de bună purtare unui chiabur din sat, fost proprietar de fabrică şi deţinător de mari suprafeţe de pământ, pentru ca acesta să fie achitat de organele judecătoreşti într’un proces, pe baza certificatului dat de organul local al puterii de stat. Deputaţii Mireşteanu Petre, Bujor Milania, Andrei Demeter şi alţii au arătat gravele abateri ale unor salariaţi din aparatul secţiunilor financiare de pe lângă sfaturile populare de teapa chiaburilor Pop Ioan şi Szabadi Iuliu care s’au infiltrat în aparatul fiscal sub masca de „specialişti”, ducând muncă subversivă, scutind chiaburii de impozite, etc. S’a mai arătat că datorită tocirii vigilenţei revoluţionare de clasă atât Comitetul Executiv al Sfatului Popular regional cât şi cele raionale au aprobat ca în cursul anului trecut peste 800 de chiaburi din regiune să fie trecuţi în rândurile mijlocaşilor, dându-li-se posibilitatea să ducă şi mai intens politica lor de subminare a regimului nostru de democraţie populară. Deputaţii Hossu Vasile, Sia Ştefan, Vass Grigore şi alţii au arătat în spirit autocritic că nici ei n’au contribuit la demascarea chiaburilor, ■ luându-şi totodată angajamentul de a fi de acum încolo cu mult mai vigilenţi şi mai activi în circumscripţiile lor electorale. După discuţii au fost supuse votului bugetul local pe anul 1952 şi conturile de execuţie ale bugetului pe anul 1951. S-a hotărît totodată luarea unor măsuri pentru îndepărtarea în cel mai scurt timp a elementelor duşmănoase din aparatul secţiunii financiare, încadrarea în cel mai scurt timp a unui numărsuficient de contabili pricepuţi pentru asigurarea celei mai stricte discipline financiare în fiecare comună, organizarea de cursuri speciale pentru cadre muncitoreşti care să înlocuiască elementele duşmănoase scoase din aparatul financiar, reorganizarea comisiunilor permanente agricole şi propunerea celei mai bune modalităţi pentru încasarea impozitului agricol. A urmat apoi raportul tovarăşului Cârdan Alexandru, preşedintele Comitetului Executiv al Sfatului Popular regional, cu privire la aplicarea hotărîrii Consiliului de Miniştri referitoare la autoimpunere. Raportorul a subliniat însufleţirea cu care ţărănimea muncitoare din toate colţurile regiunii a contribuit la buna reuşită a acestei acţiuni. Cu ocazia adunărilor generale ce au avut loc în comunele şi satele regiunii, ţărănimea muncitoare dornică să lupte pentru înfrumuseţarea şi desvoltarea satelor a hotărît construirea a 91 cămine culturale, 50 şcoli elementare, 3 grădiniţe pentru copii, 6 sedii pentru sfaturile populare, 7 grajduri comunale, 7 băi populare, 7 apaducte, 24 fântâni publice, 68 poduri, electrificarea a 15 comune, construirea de cinematografe, cărămidarii, cămine de zi, ateliere de fierărie, popicării şi altele. Cu toate succesele obţinute în privinţa autoimpunerii, deputaţii care au luat cuvântul au atras atenţia că nutrebue subapreciat pentru nici un moment pericolul pe care-l constitue activitatea de subminare desfășurată de chiaburi, activitate ce ia forme variate. Deputatul Kovács György a arătat de exemplu cum chiaburii din Săbcud pătrunzând în adunarea populară au încercat să ridice limita sumei stabilite în Hotărîrea Consiliului de Miniștrii crezând că astfel vor reuşi să zădărnicească autoimpunerea. Ţăranii muncitori i-au demascat insă pe chiaburii care se strecuraseră în rândurile mijlocaşilor prin îngăduinţa condamnabilă a Comitetului Executiv al Sfatului Popular comunal. Asemenea manifestări s’au constatat și la Ernei, Porceşti, etc. Pe baza propunerilor deputaţilor Hotărîrea ce s’a luat obliga pe membrii comitetului executiv să-și organizeze mai bine controlul și sa respecte formele organizatorice precise prevăzute în Hotărîrea Consiliului ,de Miniştri cu privire la autoimpuneri. De asemenea, deputaţii Sfatului Popular regional au obligaţia să organizeze odata pe lună consfătuiri cu alegătorii în fiecare circumscripţie. Cu ocazia acestor consfătuiri să se impulsioneze terminarea construcţiilor hotărîte în adunările populare. Comitetele Executive ale Sfaturilor Populare comunale sunt obligate să facă lunar dări de seamă în fața alegătorilor asupra modului de folosire a sumelor încasate prin autoimpunere. Sesiunea Sfatului Popular regional a hotărît scoaterea din Comitetul Executiv a deputatului Hirschhorn Soma, care folosindu-se de lipsa de vigilenţă a membrilor Comitetului Executiv a ajuns în postul de şef al secţiunii comerciale, deşi este un element capitalist, fost exploatator. Scoaterea acestui element capitalist constitue dovada creşterii vigilenţei revoluţionare a deputaţilor. Cea de a V-a sesiune a Sfatului Popular regional Mureş a adresat un fierbinte salut tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- Dej în care asigură pe cel mai iubit fiu al clasei muncitoare că va urma cu fermitate linia trasată de partid. Va lupta cu toate puterile pentru lichidarea oricăror manifestări a devierii de dreapta şi a împăciuitorii răilor faţă de devieri. Cu acest prilej deputaţii Sfatului Popular şi-au exprimat adânca lor indignare faţă de samavolniciile comise de guvernul americanizat al Franţei, trimiţând o telegramă de protest guvernului francez. Ei au cerut punerea imediată în libertate a tovarăşului Jacques Duclos, unul din cei mai iubiţi conducători ai clasei muncitoare din Franţa.