Ardealul Nou, 1952 (Anul 7, nr. 373-425)

1952-06-11 / nr. 420

Pentru un avânt mereu crescând al întrecerii socialiste Una din principalele forţe­: motrice pentru, îndeplinirea şi­­ depăşirea sarcinilor primului­­ nostru plan cincinal este între­cerea socialistă. Vorbind despre întreceri, to­varăşul Stalin a spus: „întrecerea este o metodă co- ' munistă de construire a socia- ' lismului pe baza activităţii ma-­­ ximale a milioanelor de oameni ai muncii... este pârghia cu aju­torul căreia clasa muncitoare este chemată să aşeze întreaga viaţă economică şi culturală a ţării pe bazele socialismului”. Principiul întrecerii, în formu­larea dată de tovarăşul Stalin arată că sensul acestei mişcări este ajutorul tovărăşesc dat de muncitorii fruntaşi celor rămaşi în urmă. Drumul parcurs de mişcarea de întrecere socialistă este lung şi plin de învăţăminte. De la primele subotnice comuniste şi până în prezent, întrecerea so­cialistă s’a desvolltat îmbră­când forme noi, ajungând la aceea formă înaintată a între­cerii socialiste, stahanovismul. La noi în ţară întrecerea so­cialista se desvoltă pe baza fo­losirii experienţei sovietice, a formelor de muncă înaintate so­vietice, contribuind în mod ho­­tărît la formarea unui om de tip nou, cu o atitudine nouă faţă de muncă, desvoltă adevăratul patriotism care face din fiecare om a­ muncii un­­ constructor activ al societăţii socialiste, un apărător al cauzei păcii. In raportul făcut în ziua de 22 August 1949 cu prilejul adu­nării festive în cinstea eliberă­rii patriei noastre de sub jugul fascist de către glorioasa Ar­mată Sovietică, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, a a­­rătat: „Amploarea, pe care a luat-o întrecerea socialistă în ţara noastră constitue o dovadă puternică a sprijinului entuziast pe care massele muncitoare îl dau din toată inima regimului de democraţie populară. Mereu sunt scoase la iveală noi şi noi rezerve interne in întreprinderi şi mobilizate in lupta pentru progresul ţării. Iniţiativa crea­toare a massei, inovaţiile şi metodele de raţionalizare a muncii propuse de muncitori şi tehnicieni constitue din ce în ce mai mult un factor de realizare şi depăşire a programului de producţie. Acesta este rezultatul creşterii conştiinţei socialiste in sânul masselor noastre mun­citoare. liste răspunsul lor ho­­tarit dat aţâţătorilor la război anglo-am­ericani”. In viaţa poporului nostru muncitor eliberat de sub ex­ploatare, întâmpinarea zilelor însemnate cu noi realizări în producţie a devenit o tradiţie. Ziua de 1 Mai, Ziua solidarită­ţii internaţionale a celor ce muncesc a fost întâmpinată şi în anul acesta de muncitorii din fabrici, uzine, întreprinderi şi instituţii cu noi succese în întrecerea socialistă. Răspun­zând chemării colectivului de la schela „Sovrompetro!” Târgoviş­­te, muncitorii din întreprinderi­le regiunii Mureş şi-au luat an­gajamentul să îndeplinească planul pe acest an în 10 sau 11 luni. In întâmpinarea zilei de 23 August, măreaţa sărbătoare a eliberării noastre naţionale din ghiarele imperialiştilor fascişti, chemarea petroliştilor patriei noastre a constituit un puternic imbold muncitorilor şi tehnicie­nilor din întreprinderile şi ins­tituţiile din regiunea Mureş, însufleţiţi de angajamentele petroliştilor şi dornici de a în­tâmpina ziua de 23 August cu noi realizări în lupta pentru consolidarea succesului refor­mei băneşti, muncitorii şi teh­nicienii de la Fabrica de gea­muri din Târnăveni s’au anga­jat în cinstea acestei măreţe zile să depăşească planul pro­ducţiei globale cu 5 la sută până la 23 August şi cu 6 la sută până la sfârşitul anului, să reducă indicii de consum specific, să îmbunătăţească ca­litatea producţiei prin o mai bună organizare a muncii şi prin participarea largă a mas­­selor de muncitori în întrecerea socialistă. Pornind de jos, în întrecerea socialistă în cinstea celei de a 8-a aniversări de la e­­liberarea naţională a României, la această fabrică au fost în­cheiate 228 contracte de între­cere individuală, 119 între echi­pe, 112 între brigăzi şi 32 între secţii, cuprinzând marea majo­ritate a salariaţilor întreprinde­rii. Avântaţi în întrecerea so­cialistă în cinstea zilei de 23 August, muncitorii şi tehnicienii de la Atelierele de reparaţii AUTO din Tg.-Mureş au înde­plinit planul pe luna Mai în proporţie de 126 la sută. Trebue să arătăm însă că pe lângă nenumăratele realizări obţinute, în­­ organizarea între­­cerii se ivesc lipsuri serioase. Planul de producţie pe luna Mai, în special la întreprinde­rile forestiere de pe valea Mu­reşului, nu a fost îndeplinit pe toţi indicii de producţie, pe toa­te sortimentele, întrecerea so­cialistă nu este îndrumată pe calea permanentizării. Une­le organe sindicale ca de e­­xemplu la CCM Târnăveni, se scuză pentru anumite lipsuri s­ub pretextul că sunt prea a­­glomeraţi cu alegerile sindica­le. Hotărîrea CC al CGM arată clar şi îndeamnă comitetele sin­dicale să îmbine activitatea de pregătire şi desfăşurare a ale­gerilor cu munca pentru ri­dicarea producţiei şi productivi­tăţii muncii, ridicarea întrecerii la o treaptă mai superioară. La fel se întâmplă şi la alte între­prinderi ca la IPEIL Capul Corbului, IPEIL Voşlobeni, etc. unde întrecerea „s’a terminat la 1 Mai”, întrecerea socialistă pe care poporul nostru o consideră o cauză proprie, constitue o imensă forţă creatoare, ce tre­bue necontenit desvoltată şi îm­bogăţită. Obiectivul principal în între­cerea socialistă trebue să fie îndeplinirea de către fiecare muncitor, echipă, brigadă, sec­ţie sau atelier şi întreprindere nu numai a sarcinilor cantita­tive ci şi a celor calitative, res­pectarea întocmai a calităţii produselor, lupta pentru reduce­rea preţului de cost, îmbinarea alegerilor sindica­le cu, continua desvoltare a în­trecerilor socialiste este sarcina principală a fiecărui comitet sindical şi a fiecărei organizaţii de bază, care sunt chemate să îndrumeze activitatea acestora. Aplicarea pe o scară tot mai largă şi într’un mod tot mai temeinic a înaintatelor metode sovietice şi a valoroaselor ini­ţiative ivite în întreprinderile patriei noastre, chezăşie a ob­ţinerii de noi succese în lupta pentru consolidarea succesului reformei băneşti, este sarcina de căpetenie a organizaţiilor de partid, sindicale şi ale cercu­rilor AS­IT , înlăturând lipsurile ivite în­­ muncă să înălţăm tot mai sus ■ steagul întrecerii socialiste, a­­­­ducând noi şi noi realizări în­­ munca noastră pentru continua ■ întărire a leului nou, pentru­­ noi victorii pe drumul construir­­­rii socialismului în patria noas­■­tră. %d­­iaridisi toate țările curaliddal Cea de a V-a sesiune a Sfatului Popular regional Sub semnul luptei pentru consolidarea succesului refor­mei băneşti s-au desfăşurat Du­minică, 8 iunie, lucrările celei de a V-a sesiuni a Sfatului Popular regional. Cu această ocazie deputaţiii regionali au participat activ, la descoperirea şi îndreptarea lipsurilor în do­meniul activităţii financiare, pentru realizarea integrală a bugetului local pe anul 1952 precum şi la desbaterea proble­melor privitoare la desvoltarea şi înflorirea comunelor şi sate­lor din regiunea Mureş. La discuţiile asupra celor două puncte din ordinea de zi au participat mai bine de o treime din deputaţi. Discuţiile au avut un înalt nivel combativ, au scos la iveală o serie de lipsuri, au contribuit la luarea unor ho­tă­rîri juste, menite să asigure consolidarea succesului refor­mei băneşti, creşterea nivelului de trai al celor ce muncesc. În raportul asupra primului punct din ordinea de zi, depu­tatul Teodor Macavei, şeful Sec­ţiunii Financiare a Sfatului Popular regional a arătat că exerciţiul bugetar pe anul 1951 s-a încheiat cu o realizare de 103,3 la sută a veniturilor pla­nificate. Datorită economiilor efectuate la­­cheltuelile admi­nistrative prevederile bugetare referitoare la cheltueli nu au fost epuizate decât în proporţie de 93,4 la sută, fiind astfel res­tituite statului sume însemnate de bani. In domeniul social-cultural au fost obţinute de asemenea în­semnate realizări. Astfel, pen­tru copiii oamenilor muncii, au fost construite 7 şcoli noi, nenu­mărate săli de clasă au fost re­parate, au fost achitate­­ sume importante pentru bursele copii­lor muncitorilor şi ţăranilor muncitori din regiunea noastră. Căminele culturale au fost do­tate cu 45.000 volume, de cărţi, 535 unităţi culturale au fost a­­provizionate cu diferite reviste şi ziare, cu, 10 aparate de radio, 5 patefoane şi multe altele. Au fost înfiinţate 6 case de naşte­re, un serviciu de salvare la Luduş, 6 dispensare pentru co­pii, au fost puse în funcţiune 5 autosalvări noi, fiind totodată mereu aprovizionate din buge­tul local cu medicamente şi in­strumente medicale toate insti­tuţiile sanitare de pe cuprinsul regiunii. Raportul a scos la iveală tot­odată şi o serie de lipsuri, în­deosebi în ce priveşte încasarea impozitelor la sate, sau lip­sa de vigilenţă a unor organe faţă de­ chiaburi. Numeroşi deputaţi au luat cuvântul la discuţii. Deputatul Szövérfi Zoltán, membru al Co­mitetului regional de partid a demascat atitudinea împăciuito­­ristă a secretarului Comitetul­ui Executiv al Sfatului Popular din Miercurea Nirajului, care a eliberat dovadă de bună pur­tare unui chiabur din sat, fost proprietar de fabrică şi deţină­tor de mari suprafeţe de pă­­mânt, pentru ca acesta să fie a­­chitat de organele judecătoreşti într’un proces, pe baza certifi­catului dat de organul local al puterii de stat. Deputaţii Mireş­­teanu Petre, Bujor Milania, An­drei Demeter şi alţii au arătat gravele abateri ale unor sala­riaţi din aparatul secţiunilor fi­nanciare de pe lângă sfaturile populare de teapa chiaburilor Pop Ioan şi Szabadi Iul­iu care s’au infiltrat în aparatul fiscal sub masca de „specialişti”, du­când muncă subversivă, scutind chiaburii de impozite, etc. S’a mai arătat că datorită tocirii vigilenţei revoluţionare de cla­să atât Comitetul Executiv al Sfatului Popular regional cât şi cele raionale au aprobat ca în cursul anului trecut peste 800 de chiaburi din regiune să fie trecuţi în rândurile mijloca­şilor, dându-li-se posibilitatea să ducă şi mai intens politica lor de subminare a regimului nostru de democraţie populară. Deputaţii Hossu Vasile, Sia Ştefan, Vass Grigore şi alţii au arătat în spirit autocritic că nici ei n’au contribuit la dem­­as­­carea chiaburilor, ■ luându-şi tot­odată angajamentul de a fi de acum încolo cu mult mai vigi­lenţi şi mai activi în circum­scripţiile lor electorale. După discuţii au fost supuse votului bugetul local pe anul 1952 şi conturile de execuţie ale bugetului pe anul 1951. S-a hotărît totodată luarea unor măsuri pentru îndepărtarea în cel mai scurt timp a elementelor duşmănoase din aparatul sec­ţiunii financiare, încadrarea în cel mai scurt timp a unui nu­măr­­suficient de contabili pri­cepuţi pentru asigurarea celei mai stricte discipline financia­re în fiecare comună, organiza­rea de cursuri speciale pentru cadre muncitoreşti care să în­locuiască elementele duşmă­noase scoase din aparatul fi­nanciar, reorganizarea comisiu­­nilor permanente agricole şi propunerea celei mai bune mo­dalităţi pentru încasarea impo­zitului agricol. A urmat apoi raportul tova­răşului Cârdan Alexandru, pre­şedintele Comitetului Executiv al Sfatului Popular regional, cu privire la aplicarea hotărî­­rii Consiliului de Miniştri refe­ritoare la autoimpunere. Raportorul a subliniat însu­fleţirea cu care ţărănimea mun­citoare din toate colţurile re­giunii a contribuit la buna reu­şită a acestei acţiuni. Cu ocazia adunărilor gene­rale ce au avut loc în comunele şi satele regiunii, ţărănimea muncitoare dornică să lupte pentru înfrumuseţarea şi des­voltarea satelor a hotărît cons­truirea a 91 cămine culturale, 50 şcoli elementare, 3 grădini­ţe pentru copii, 6 sedii pentru sfaturile populare, 7 grajduri comunale, 7 băi­ populare, 7 a­­paducte, 24 fântâni publice, 68 poduri, electrificarea a 15 co­mune, construirea de cinemato­grafe, cărămidarii, cămine de zi, ateliere de fierărie, popică­­rii şi altele. Cu toate succesele obţinute î­n privinţa autoimpunerii, de­putaţii care au luat cuvântul au atras atenţia că nu­­trebue subapreciat pentru nici un mo­ment pericolul pe care-l consti­tue activitatea de subminare desfășurată de chiaburi, activi­tate ce ia forme variate. Depu­tatul Kovács György a arătat de exemplu cum chiaburii din Săbcud pătrunzând în adu­narea populară au încercat să ridice limita sumei stabilite în Hotărîrea Consiliului de Mi­niștrii crezând că astfel vor reuşi să zădărnicească autoim­­punerea. Ţăranii muncitori i-au demascat insă pe chiaburii ca­re se strecuraseră în rândurile mijlocaşilor prin îngăduinţa condamnabilă a Comitetului E­­xecutiv al Sfatului Popular co­munal. Asemenea manifestări s’au constatat și la Ernei, Por­ceşti, etc. Pe baza propunerilor deputa­ţilor Hotărîrea ce s’a luat obli­ga pe membrii comitetului exe­cutiv să-și organizeze mai bine controlul și sa respecte formele organizatorice precise prevăzu­te în Hotărîrea Consiliului ,de Miniştri cu privire la autoim­­puneri. De asemenea,­ deputaţii Sfatului Popular regional au o­­bligaţia să organizeze odata pe lună consfătuiri cu alegătorii în fiecare circumscripţie. Cu o­­cazia acestor consfătuiri să se impulsioneze terminarea cons­trucţiilor hotărîte în adunările populare. Comitetele Executive ale Sfaturilor Populare comu­nale sunt obligate să facă lunar dări de seamă în fața alegăto­rilor asupra modului de folosi­re a sum­elor încasate prin au­toimpunere. Sesiunea Sfatului Popular regional a hotărît scoa­terea din Comitetul E­­xecutiv a deputatului Hirsch­horn Soma, care folosindu-se de lipsa de vigilenţă a membri­lor Comitetului Executiv a a­­juns în postul de şef al secţiu­nii comerciale, deşi este un e­­lement capitalist, fost exploa­tator. Scoaterea acestui element capitalist constitue dovada creş­terii vigilenţei revoluţionare a deputaţilor. Cea de a V-a sesiune a Sfa­tului Popular regional Mureş a adresat un fierbinte salut tova­răşului Gheorghe Gheorghiu- Dej în care asigură pe cel mai iubit fiu al clasei muncitoare că va urma cu fermitate linia trasată de partid. Va lupta cu toate puterile pentru lichidarea oricăror manifestări a devierii de dreapta şi a împăciuitorii răi­lor faţă de devieri. Cu acest prilej deputaţii Sfa­tului Popular şi-au exprimat a­­dânca lor indignare faţă de sa­mavolniciile comise de guver­nul americanizat al Franţei, trimiţând o telegramă de pro­test guvernului francez. Ei au cerut punerea imediată în liber­tate a tovarăşului Jacques Du­­clos, unul din cei mai iubiţi conducători ai clasei muncitoa­re din Franţa.

Next