Argeş, 1967 (Anul 2, nr. 1-12)
1967-01-01 / nr. 1
PROLETArU MN TOANU TABUL, UNITI-VAT 241 „Numele cel mai adevărat, autentic, de la primul descălecat prin Traian este rumân sau romanus, care nume acest popor l-a păstrat întotdeauna între dînşii şi... acelaşi nume este dat îndeobşte şi muntenilor, şi moldovenilor, şi celor ce locuiesc în Ţara Transilvaniei“. MIRON COSTIN „Unire naţională este frumoasa deviză ce răsună din toate părţile şi deşteaptă duhurile cu putere multă. Popoarele Europei pricep şi cunosc cum că tăria şi puterea unui popor, baza sa, politica sa de cumpănire, nădejdile sale, prezentul şi viitorul său zac în unirea naţională". GEORGE BARIŢIU „Revoluţia viitoare nu se mai poate mărgini a voi ca românii sâ fie liberi, egali... Ea nu se va mărgini a cere libertatea din afară, libertatea de supt domnirea străină, ci va cere unitatea şi libertatea naţională". NICOLAE BALCESCU ANUARIE Adeziunea argeșenilor la unificarea legislativă și administrativă de la 24 Ianuarie 1862 2^Zu/'///У^П?г?ш/&агУУ*у J/r »///zf/z* frS / /fórja zz/yzi /fóri'ns / .//// //y/s/fa/ss /f f/6 / tiyfó/S/ zz&tndS Jz ts/'//j/e’ztá'z//a fi '/wsA?///''' Ус / ramev/t/ c^/"la<z vatááffo /J/w/a/ziy tcur/,/*/^ JJ-fóv/,,/ Оу, о MĂRII SALE DOMNITORULUI ROMÂNILOR ALECSANDRU IOAN I Românii din Câmpulungă şi din Districtul Muscelu au primită cu intusiasmă şi recunoştinţă proectul de lege electorală dată de Ministeriul Cogâlniceanulă în desbaterea Cameei, elin garantează libertatea, egalitatea şi primi urmare dreptatea pentru totă poporul, va rămîne in veci recunoscătorii că aţi fost singurul Domnitorii românii care a sdrobitit lanţurile robiei poporului românii şi aţi ridicată, neamul omenescă desmoştenită de apăsătorii săi seculari la demnitatea de popor liber, de naţiune. Să trăească dar Abesală de la 5/24 Ianuarie, desăvîrşitorul Unirei, întemeietorul statului română, să trăească Ministru Cogălniceanu, cel mai patriotă, cel mai naţională. Posteritatea să binecuvinteze pe Ыпе voitorul poporului românii. Ai Mării voastre Prea plecaţi şi Prea supuşi. La Cozia, pe peretele de la intrarea în foişorul lui Mircea cel Bătrîn, se găseşte o veche pictură reprezentînd un proiect de stemă pentru Unirea Principatelor descoperită im anul 1938 de N. Iorga, care o socotește a fi opera unui pictor de la jumătatea veacului trecut. Stema ilustrează idealurile unioniste ale revoluției de la 1848. / //lU'iyz '/9Гун. Peceţi comunale pe adeziunile argeşenilor la actul unificării administrative definitive din 24 ianuarie 1862 (facsimil după originalul comunicat de Augustin Z. N. Pop). / / „Nici o putere omenească nu va mai putea despărţi ceea ce e de mult unit pentru eternitate“ înfăptuită în urma unei îndirjite lupte a maselor populare, alegerea lui Alexandru loan Cuza — om nou la vremuri noi, după expresia lui Mihail Kogălniceanu — a produs o adîncă impresie asupra întregii opinii publice. Ecourile alegerii sale ca domn al Moldovei la 5 ianuarie şi apoi ca domn al Ţării Româneşti la 24 ianuarie 1859 sunt înfăţişate în toate periodicele româneşti ale timpului, atât din Moldova cât şi din Ţara Românească şi Transilvania. A doua zi după alegerea de la Iaşi, adusă la cunoştinţa opiniei publice prin ziarul moldovean „Steaua Dunării“, ziarul „Românul“ din Bucureşti, al cării director era C. A. Rosetti, publica un entuziast editorial din care reţinem fragmentul următor: „Colegiul electorali din Bucureşti au însărcinat ieri seară pe comitetul electoral a saluta pe prinţul Alexandru Cuza din partea alegătorilor d’aci prin depeşă electrică, ceea ce s-a şi făcut astăzi. Fie-neertat şi nouă, în numele presei celei libere, a strigat să trăiască prinţul Alexandru“. Cu acelaşi entuziasm era salutată noua domnie şi de către ziarul „Naţionalul“, care la 8 ianuarie arăta că: „Bucuria moldovenilor, ca şi ia românilor de aci, a fost fără margini. In Iaşi, cetăţenii toată noaptea s-au plimbatpe stradă, cu facle şi cu muzică strigînd: „Să trăiască prinţul Alexandru!“ In Transilvania, evenimentul a fost anunţat de ziarele „Gazeta Transilvaniei“ de la Braşov şi de „Telegraful român“ de la Sibiu. Gazeta braşoveană, amintind alegerea lui Cuza la 5 ianuarie, dădea o biografie elogioasă a noului domn şi publica totodată o mare fotografie a acestuia. In acelaşi reportaj „Gazeta Transilvaniei“ sublinia şi marea impresie produsă de discursul lui M. Kogălniceanu la alegerea lui Cuza, arătând că acesta a fost „atît de atingător, încât se văzură toţi ochii plini de lacrimi“. Ziarul sibian la 15 ianuarie anunţa, placonic dar categoric: „Unioniştii au învins“. Peste două zile „Telegraful român“ revenea asupra evenimentului şi menţiona „voioşia“ maselor populare de la Iaşi şi făcea o amplă dare de seamă asupra manifestaţiilor organizate în cinstea noului ales. La 17 ianuarie, relatând desfăşurarea banchetului oferit de unioniştii munteni în cinstea delegaţiei moldovene care în drumul spre Constantinopol, făcuse un scurt popas la Bucureşti, ziarul „Românul“ scria: „Ne este peste putinţă a da cititorilor noştri o idee despre sincera şi frumoasa veselie Ce domnea în toate inimile şi pe toate feţele. Tot ce putem zice — afirma în continuare „Românul“ — este că am fi dorit să fi fost de faţă agenţii acelor puteri careau arătat că se îndoiesc despre dorinţa Principatelor de a se contopi unul cu altul, căci ar fi avut ieri dovada cea mai pipăită că nici o putere omenească nu va mai putea în viitor, despărţi ceea ce e unit pentru eternitate“. In legătură cu venirea lui Cuza la Bucureşti, „Naţionalul“ dădea la 12 februarie o emoţionantă descriere din care spicuim următoarele: „Pana — scria ziarul bucureştean — nu poate descrie acel entuziasm. Numai aceia ce au văzut acele zeci de mii de oameni ce împletea strada Mogoşoaia de la barieră pînă la Mitropolie şi mai multe poşte înainte de Bucureşti, acele ferestre şi acoperişuri de case garnisite de lume, acele stindarde şi decoraţii care împodobeau toate casele, acele strigături nebune de entuziasm şi veselie, acele buchete ce curgeau pe Prinţ, acelearcuri de triumf ce se zăreau din distanţă în distanţă, în fine acea iluminaţie splendidă şi generală, precum nu a mai văzut Capitala, trebuie, zic, să se fi văzut toate acestea pentru ca să poată cineva simţi bine toată mărimea acestei sărbători". Sutele de articole şi reportaje scrise în legătură cu alegerea lui Alexandru Ioan Cuza şi cu proclamarea Unirii Principatelor, ar merita însă cinstea unei ample culegeri care să mărturisească pentru toate timpurile marea dragoste a poporului român pentru Domnul Unirii, pentru reformele sale și pentru crearea statului român modern. G. A. NETEA