Argeş, 1967 (Anul 2, nr. 1-12)

1967-01-01 / nr. 1

PROLETArU MN TOANU TABUL, UNITI-VA­T 241 „Numele cel mai adevărat, autentic, de la pri­mul descălecat prin Traian este rumân sau roma­­nus, care nume acest popor l-a păstrat întotdeau­na între dînşii şi... acelaşi nume este dat îndeobşte şi muntenilor, şi moldovenilor, şi celor ce locuiesc în Ţara Transilvaniei“. MIRON COSTIN „Unire naţională este frumoasa deviză ce ră­sună din toate părţile şi deşteaptă duhurile cu pu­tere multă. Popoarele Europei pricep şi cunosc cum că tăria şi puterea unui popor, baza sa, politica sa de cumpănire, nădejdile sale, prezentul şi vii­torul său zac în unirea naţională". GEORGE BARIŢIU „Revoluţia viitoare nu se mai poate mărgini a voi ca românii sâ fie liberi, egali... Ea nu se va mărgini a cere libertatea din afară, libertatea de supt domnirea străină, ci va cere unitatea şi liber­tatea naţională". NICOLAE BALCESCU ANUARIE Adeziunea argeșenilor la unificarea legisla­tivă și administrativă de la 24 Ianuarie 1862 2^Zu/'///У^П?г?ш/&агУУ*у J/r »///zf/z* frS / /fórja zz/yzi /fóri'ns / .//// //y/s/fa/ss /f f/6 / tiyfó/S/ zz&tndS Jz ts/'//j/e’ztá'z//a fi '/wsA?///''' Ус / ramev/t/ c^/"la<z vatááffo /J/w/a/ziy tcur/,/*/^ JJ-fóv/,,/ Оу, о MĂRII SALE DOMNITORU­LUI ROMÂNILOR ALEC­­SANDRU IO­AN I Românii din Câmpulungă şi din Districtul­ Muscelu au primită cu intusiasmă şi recu­noştinţă proectul­ de lege e­­lectorală dată de Ministeriul Cogâlniceanulă în desbaterea Cameei, elin garantează li­bertatea, egalitatea şi primi urmare dreptatea pentru totă poporul, va rămîne in veci re­cunoscătorii că aţi fost singu­rul Domnitorii românii care a sdrobitit lanţurile robiei po­porului românii şi aţi ridicată, neamul omenescă desmoşte­­nită de apăsătorii săi seculari la demnitatea de popor liber, de naţiune. Să trăească dar Abesală de la 5/24 Ianuarie, desăvîrşito­­rul Unirei, întemeietorul sta­tului română, să trăească Mi­nistru Cogălniceanu, cel mai patriotă, cel mai naţională. Posteritatea să binecuvinte­­ze pe Ыпе­ voitorul­ poporului românii. Ai Mării voastre Prea plecaţi şi Prea supuşi. La Cozia, pe peretele de la intrarea în foişorul lui Mir­cea cel Bătrîn, se găseşte o veche pictură reprezentînd un proiect de stemă pentru Unirea Principatelor descoperită im anul 1938 de N. Iorga, care o socotește a fi opera unui pictor de la jumătatea veacului trecut. Stema ilustrează idealurile unio­niste ale revoluției de la 1848. / //lU'iyz '/9Гун. Peceţi comunale pe adeziunile argeşeni­lor la actul unifică­rii administrative definitive din 24 ia­nuarie 1862 (facsi­mil după origina­lul comunicat de Augustin Z. N. Pop). / / „Nici o putere omenească nu va mai putea despărţi ceea ce e de mult unit pentru eternitate“ înfăptuită în urma unei îndir­­jite lupte a maselor populare, a­­legerea lui Alexandru loan Cuza — om nou la vremuri noi, după expresia lui Mihail Kogălnicea­­nu — a produs o adîncă impre­sie asupra întregii opinii publice. Ecourile alegerii sale ca domn al Moldovei la 5 ianuarie şi a­­poi ca domn al Ţării Româneşti la 24 ianuarie 1859 sunt înfăţişa­te în toate periodicele româneşti ale timpului, atât din Moldova cât şi din Ţara Românească şi Tran­silvania. A doua zi după alegerea de la Iaşi, adusă la cunoştinţa opi­niei publice prin ziarul moldo­vean „Steaua Dunării“, ziarul „Românul“ din­ Bucureşti, al că­rii director era C. A. Rosetti, publica un entuziast editorial din care reţinem fragmentul următor: „Colegiul electorali din Bucureşti au însărcinat ieri seară pe comi­tetul electoral a saluta pe prin­ţul Alexandru Cuza din partea alegătorilor d’aci prin depeşă e­­lectrică, ceea ce s-a şi făcut as­tăzi. Fie-ne­ertat şi nouă, în nu­mele presei celei libere, a strigat să trăiască prinţul Alexandru“. Cu acelaşi entuziasm era salu­tată noua domnie şi de către zia­rul „Naţionalul“, care la 8 ia­nuarie arăta că: „Bucuria mol­dovenilor, ca şi ia românilor de aci, a fost fără margini. In Iaşi, cetăţenii toată noaptea s-­au plim­bat­­pe stradă, cu facle şi cu mu­zică strigînd: „Să trăiască prin­ţul Alexandru!“ In Transilvania, evenimentul a fost anunţat de ziarele „Gaze­ta Transilvaniei“ de la Braşov şi de „Telegraful român“ de la Sibiu. Gazeta braşoveană, amin­tind alegerea lui Cuza la 5 ia­nuarie, dădea o biografie elogi­oasă a noului domn şi publica totodată o mare fotografie a a­­cestuia. In acelaşi reportaj „Ga­zeta Transilvaniei“ sublinia şi marea impresie produsă de dis­cursul lui M. Kogălniceanu la a­­legerea lui Cuza, arătând că a­­cesta a fost „atît de atingător, încât se văzură toţi ochii plini de lacrimi“. Ziarul sibian la 15 ianuarie a­­nunţa, p­laconic dar categoric: „Unioniştii au învins“. Peste două zile „Telegraful român“ re­venea asupra evenimentului şi menţiona „voioşia“ maselor popu­lare de la Iaşi şi făcea o amplă dare de seamă asupra manifes­taţiilor organizate în cinstea nou­lui ales. La 17 ianuarie, relatând desfă­şurarea banchetului oferit de unioniştii munteni în cinstea de­legaţiei moldovene care în dru­mul spre Constantinopol, făcuse un scurt popas la Bucureşti, zia­rul „Românul“ scria: „Ne este peste putinţă a da cititorilor noş­tri o idee despre sincera şi fru­moasa veselie Ce domnea în toa­te inimile şi pe toate feţele. Tot ce putem zice — afirma în con­tinuare „Românul“ — este că am fi dorit să fi fost de faţă agenţii acelor puteri care­­au arătat că se îndoiesc despre dorinţa Prin­cipatelor de a se contopi unul cu altul, căci ar fi avut ieri do­vada cea mai pipăită că nici o putere omenească nu va mai pu­tea în viitor, despărţi ceea ce e unit pentru eternitate“. In legătură cu venirea lui Cuza la Bucureşti, „Naţionalul“ dădea la 12 februarie o emoţionantă descriere din care spicuim urmă­toarele: „Pana — scria ziarul bucureştean — nu poate descrie acel entuziasm. Numai aceia ce au văzut acele zeci de mii de oameni ce împletea strada Mo­­goşoaia de la barieră pînă la Mi­tropolie şi mai multe poşte îna­inte de Bucureşti, acele ferestre şi acoperişuri de case garnisite de lume, acele stindarde şi de­coraţii care împodobeau toate casele, acele strigături nebune de entuziasm şi veselie, acele buche­te ce curgeau pe Prinţ, acele­­arcuri de triumf ce se zăreau din distanţă în distanţă, în fine acea iluminaţie splendidă şi generală, precum nu a mai văzut Capitala, trebuie, zic, să se fi văzut toate acestea pentru ca să poată cineva simţi bine toată mărimea acestei sărbători". Sutele de articole şi reportaje scrise în le­gătură cu alegerea lui Alexandru Ioan Cuza şi cu pro­clamarea Unirii Principatelor, ar merita însă cinstea unei ample culegeri care să mărturisească pentru toate timpurile marea dra­goste a poporului român pentru Domnul Unirii, pentru reformele sale și pentru crearea statului român modern. G. A. NETEA

Next