Argeş, 1986 (Anul 21, nr. 1-12)
1986-01-01 / nr. 1
* » i / I Pentru drag Du-te dorule in zbor la cel drag conducător ! şi-a du de pe-ntinsa glie sănătate, bucurie Că de cind a fost ales la al IX-lea Congres, glia noastră strămoşească a-nceput să înflorească. Peste dealuri şi cimpii se-aud mii de ciocirlii. conducător Noi trăim in România pacea şi prietenia. Pentru drag conducător am cules de pe ogor flori de cimp şi flori de glie, drumul presărat să-i fie cu mulţi ani in sănătate pentru a noastră libertate. Ilie DOBRE, rapsod popular ______________| ________________ amagiul Agresului de dezvoltare puternică a industriei socialiste, de amplasare a forţelor de producţie şi a unităţilor industriale pe întregul teritoriu al ţării...". Stadiul inait de evoluţie a judeţului nostru se datoreşte faptului că în cadrul programelor adoptate la Congresele şi Conferinţele Naţionale ale partidului, Argeşul a beneficiat de un important volum de investiţii, iar ca urmare, s-au creat condiţii favorabile pentru dezvoltarea producţiei industriale, ceea ce a favorizat, totodată, creşterea producţiilor agricole, importante sporuri calitative în învăţămînt, ştiinţă şi cultură, în toate celelalte domenii sociale. Prin numeroasele vizite de lucru efectuate de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, împreună cu tovarăşa ELENA CEAUŞESCU, in judeţul Argeş, se poate spune că, întotdeauna, conducătorul partidului şi statului nostru a fost prezent la stabilirea locului de amplasare a marilor obiective industriale, a îndrumat îndeaproape construirea lor, a participat la inaugurarea acestora, direcţionind activitatea viitoare din toate sectoarele creaţiei materiale şi spirituale. In cuvintările ţinute la intilnirile cu oamenii muncii din Argeş, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a expus idei noi, privind politica internă şi externă a partidului şi a statului nostru, a transmis indicaţii de inestimabilă valoare teoretică şi practică, a orientat activitatea organelor şi organizaţiilor de partid, a comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii spre creşterea continuă a eficienţei economice, pentru înalta valorificare a resurselor materiale, în vederea sporirii contribuţiei judeţului la înfăptuirea programului de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare spre comunism. Sunt înscrise pentru totdeauna in istoria Argeşului datele de 10—11 iunie 1966, 9 decembrie 1966, 20 octombrie 1967, 20 august 1968, 21 iulie 1969, 12 martie 1970, 20 iulie 1971, 8 iunie 1972, 20 septembrie 1974, 7 iulie şi 20 septembrie 1975, 17 septembrie 1976, 23 octombrie 1977, 31 octombrie 1978, 16 aprilie 1981 sau 11—12 august 1982, zile in care oamenii muncii din Piteşti, Cimpulung, Curtea de Argeş, Ungheni, Coteasca, Boteni, Leordeni, Aninoasa, Mărăcineni, Goleşti şi din multe alte locuri, au trăit bucuria intilnirilor cu iubitul nostru conducător, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Cea mai concludentă expresie a rezultatelor vizitelor tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU in Argeş o reprezintă dezvoltarea intr-un ritm susţinut a judeţului nostru, sporirea considerabilă a potenţialului său material şi spiritual, integrarea viguroasă a oraşelor şi a satelor sale, pe baza hotăririlor Congresului аГ Xlll-lea al partidului, în amplul proces de modernizare a ţării. În perspectiva istoriei, activitatea şi vizitele tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în Argeş devin, prin semnificaţia şi importanţa lor, aspecte fundamentale ale politicii partidului şi statului nostru, o dovadă concludentă a legăturilor directe şi trainice pe care cel mai iubit fiu al naţiunii le realizează permanent cu masele de oameni ai muncii. Ca urmare, realizările Argeşului zilelor noastre, ca de altfel şi cele din întreaga ţară, constituie o expresie elocventă a ceea ce întregul popor numeşte, cu inaltă mândrie patriotică, EPOCA NICOLAE CEAUŞESCU ! In aceste momente de aleasă sărbătoare, adresăm tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, din adineul inimilor noastre, cele mai calde mulţumiri pentru dezvoltarea multilaterală a Argeşului contemporan, însoţite de strămoşeasca urare „LA MULŢI ANI, IUBITE ŞI STIMATE CONDUCĂTOR", spre binele şi fericirea patriei şi a poporului, spre gloria şi măreţia ROMÂNIEI SOCIALISTE ! Prof. dr. Petre POPA, preşedinte al Comitetului Judeţean pentru Cultură şi Educaţie Socialistă Argeş „Fie ca 1986 — primul an al noului cincinal — să deschidă calea unor noi şi tot mai mari realizări în toate domeniile de activitate, în munca şi lupta harnicului nostru popor pentru înfăptuirea hotărârilor istorice ale Congresului al Xlll-lea, a Programului partidului, să asigure înaintarea neabătută a patriei pe calea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, ridicarea gradului de civilizaţie şi bunăstare a întregii naţiuni, întărirea continuă a independenţei şi suveranităţii României !“ NICOLAE CEAUŞESCU ---------------. N r Lucrareale Cornelia IONESCU. Soare de adevăr Cind spunem CEAUŞESCU noi spunem adevăr Şi braţul LUI e soarele de vară Cuvintele-i sinte arome dulci de măr Cuvintele-i sint fapte tricolor de ţară Cind spunem CEAUŞESCU noi spunem prietenie Şi fruntea LUI e-un orizont de cint Congresele luminii sint apa noastră vie Cind tea-şi pune libertatea-n cuvînt A___________________________ Cind spunem CEAUŞESCU noi spunem împlinire Şi Carpaţii horesc in balade de dor Cind spunem CEAUŞESCU, spunem suprema zidire Şi cuvintele sale sint crez de tricolor Cind spunem CEAUŞESCU noi spunem iubire Cuvintele-i sint roditoare gîndire Cuvintele-i sint o planetă de soare. Chiriac SAMOILA Acum cinci anii SĂI rodesc a sărbătoare Aşa cum rezultă din opera de inestimabilă valoare a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, politicul ca realitate socială devenită conştientă are funcţii multiple (cognitive, axiologice, praxiologice, organizatorice etc.), contribuie efectiv la conştientizarea şi activizarea forţelor sociale, la mobilizarea resurselor umane şi la realizarea coeziunii sociale, a unităţii moral-politice a poporului. Prin aceasta, politicul asigură sistemului social „capacitatea reglatoare“, care-i permite să coordoneze comportamentele individuale şi colective, să transforme realitatea dintr-un posibil ansamblu de procese spontane intr-un proces conştient, în totalitate sau în parte. In aceste condiţii, edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate este posibilă odată cu afirmarea plenară a fiecărui individ în parte, cu formarea personalităţii umane multilateral dezvoltate. In acest scop, P.C.R., secretarul general, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, pornesc de la concepţia care susţine şi promovează necesitatea perfecţionării tuturor laturilor vieţii sociale şi aşezării înţelegerii omului ca valoare supremă, ca scop al întregii activităţi economice şi social-politice. Capacităţile „distributive“ (repartizarea resurselor extrase din mediu! ex- Florea STAN (Continuare în pag. 4) Marea platformă industrială a Colibaşilor are istoria sa, întrupată în marea şi tumultuoasa istorie a patriei socialiste. Ea este un semn şi o împlinire a vocaţiei noastre constructive. Şi mai este o demonstraţie a faptului că industrializarea determină în chip hotărîtor progresul, bunăstarea, independenţa unui popor. Iar judecăţile severe ale istoriei, examenele pe care, iată, le-am trecut cu succes în aceste ultime două decenii, confirmă fără putinţă de tăgadă că înălţarea, la Colibaşi, a „cetăţii de scaun“ a celui dinţii autoturism românesc de oraş este o minunată creaţie a spiritului vizionar, cutezător şi înţelept ce caracterizează întreaga muncă şi luptă a secretarului general a! partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, rod al unei concepţii profund ori,"aate ştiinţific temeluite privind implementarea progresului şi civilizaţiei în destinul unui popor pentru întîia oară cu adevărat stăpîn pe fiinţa sa naţională. Drumul de la pinioanele, bolţurile, supapele şi celelalte piese ce se fabricau aici pentru autocamionul SR—101 şi pentru tractor, şî pînă la „mezî-ul“ familiei de autoturisme „Dacia" are semnificaţii profunde, ce atestă că industria construcţiei de autoturisme este o industrie prin însăşi structura sa revoluţionară, purtătoare de progres tehnic, de nouă civilizaţie, al cărui făuritor şi beneficiar este omul însuşi. Să nu uităm că era transformărilor şi a înnoirilor de substanţă, eră inaugurată de Congresul al IX-lea al partidului, a început de fapt cu oamenii, cu conştiinţa lor. Pe aceşti oameni, urmaţi ai unui lung şir de generaţii de agricultori sau forestieri, i-a chemat cu înflăcărat vizionarism tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU să susţină, printr-o mare cheltuire de forţă şi de crez, o evoluţie de un dinamism impresionant, să fie constructorii unui autoturism prin care să ne înfăţişăm lumii. Din acest timp comprimat de neostoita noastră nădejde de construcţie, aş alege doar două date cu valoare de simbol. La 10 iunie 1986, secretarul general al partidului stabilea, la faţa locului, amplasamentul viitoarei uzine de autoturisme. La 20 august 1363, orele 13:15, cea dinţii „Dacie—1100" ieşea de pe banda de montaj. Prezent la acest eveniment cu adevărat istoric, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU ura primului autoturism românesc de oraş „Drum bun", dorindu-i să ducă în lume faima constructorilor piteşteni de maşini, expresie a geniului constructiv al poporului român. Şi ca să mai facem puţină istorie, se cuvine să reamintim data de 2 octombrie 1969, cînd se năştea cea dinţii „Dacie 1300“, producţia din acelaşi an fiind de 12.600 autoturisme, aceasta cifrîndu-se, în 1985, la 95.000 autoturisme. Iar ca un corolar al acestor impresionante investiţii materiale şi de inteligenţă, spre sfîrşitul anului trecut am putut raporta tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU construirea autoturismului cu numărul 1.000.000. Neîndoielnic, devenirile uzinei pot fi repovestite prin graiul oarecum sec, dar clar şi precis al cifrelor. Platforma Colibaşilor, cele peste 100 de hectare unde a fost amplasată o tehnică de vîrf reprezintă în acelaşi timp, prin cele 23.000 de destine muncitoreşti, şi o mare platformă umană. Oamenii au zidit uzina, dar şi uzina a crescut oameni. Constructori cu o calificare tot mai înaltă cu o conştiinţă muncitorească, revoluţionară înaintată. Oameni noi, la Ţară nouă Sau, altfel spus, oameni de vîrf la tehnică de vîrf. Nu-i de puţină importanţă de aceea pentru aceşti constructori în conştiinţa cărora partidul comunist a sădit speranţa şi orgoliul verticalităţii, să spunem că unul din patru oameni ai muncii de la întreprinderea de Autoturisme Piteşti este inventator sau inovator. La fel de însemnată este şi constatarea că, dacă în 1933 erau aici 99 ingineri, anul acesta numărul lor depăşeşte 1 600. Regăsim şi în uzina noastră — aşa cum o regăsim la scara întregii ţări — înţeleaptă aplecare a gîndului la condiţia omului ca om, prin acţiunea cutezătoare, proprie practicii revoluţionare a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, întru deplina libertate şi demnitate a acestuia. Viaţa ne-a demonstrat că recunoştinţa şi în cazul nostru ne mărturisim deplina recunoştinţă faţă de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, ctitorul renaşterii româneşti, ctitorul de ţară nouă şi de oameni noi — aşadar, această recunoştinţă se exprimă prin faptă. Graţie gîndirii sale prospective, graţie grijii permanente cu care ne-a înconjurat, „Dacia“ şi-a cîştigat în sume un nume şi un renume. Sînten cu toată fiinţa noastră angajaţi să purcedem la atingerea, în acest nou şi decisiv cincinal, a unei producţii de 162.000 autoturisme pe an, la dublarea productivităţii muncii înainte de 1990, la modernizarea, înnoirea şi diversific-rea familiei autoturismului „Daca“, la ridicarea continuă ■a performanţelor sale tehnicofuncţionale şi de confort. Prin grija personală a secretarului general al partidului, întreprinderea noastră se află intr-un amplu şi dinamic proces de modernizare, aceasta însemnînd, în cîteva cuvinte, mecanizare, automatizare, electronizare şi robotizare a producţiei. Este singurul răspuns pe care-l ştim. De a pura, cu pricepere şi chibzuinţă semnul egal între vorbă şi faptă. Ing. Simion SĂPUNARU, director general al C.A. Piteşti Platformele umane ale Argeşului De la SR-101 la CN-1 ARGES NR. 1/1986 — pag. 3