Argeş, 1986 (Anul 21, nr. 1-12)

1986-01-01 / nr. 1

* » i / I Pentru drag­ ­ Du-te dorule in zbor la cel drag conducător ! şi-a du de pe-ntinsa glie sănătate, bucurie Că de cind a fost ales la al IX-lea Congres, glia noastră strămoşească a-nceput să înflorească. Peste dealuri şi cimpii se-aud mii de ciocirlii. conducător Noi trăim in România pacea şi prietenia. Pentru drag conducător am cules de pe ogor flori de cimp şi flori de glie, drumul presărat să-i fie cu mulţi ani in sănătate pentru­ a noastră libertate. Ilie DOBRE, rapsod popular ______________| ________________ amagiul A­gresului­ de dezvoltare puternică a in­dustriei socialiste, de amplasare a forţelor de producţie şi a uni­tăţilor industriale pe întregul te­ritoriu al ţării...". Stadiul inait de evoluţie a ju­deţului nostru se datoreşte fap­tului că în cadrul programelor adoptate la Congresele şi Con­ferinţele Naţionale ale partidu­lui, Argeşul a beneficiat de un important volum de investiţii, iar ca urmare, s-au creat condiţii fa­vorabile pentru dezvoltarea pro­ducţiei industriale, ceea ce a fa­vorizat, totodată, creşterea pro­ducţiilor agricole, importante sporuri calitative în învăţămînt, ştiinţă şi cultură, în toate cele­lalte domenii sociale. Prin numeroasele vizite de lu­cru efectuate de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, împreună cu tovarăşa ELENA CEAUŞESCU, in judeţul Argeş, se poate spune că, întotdeauna, conducătorul partidului şi statului nostru a fost prezent la stabilirea locului de amplasare a marilor obiective industriale, a îndrumat îndea­proape construirea lor, a parti­cipat la inaugurarea acestora, direcţionind activitatea viitoare din toate sectoarele creaţiei ma­teriale şi spirituale. In cuvintările ţinute la intil­­nirile cu oamenii muncii din Ar­geş, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a expus idei noi, privind politica internă şi exter­nă a partidului şi a statului nos­tru, a transmis indicaţii de ines­timabilă valoare teoretică şi practică, a orientat activitatea organelor şi organizaţiilor de partid, a comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii spre creşterea continuă a eficienţei economice, pentru înalta valorificare a re­surselor materiale, în vederea sporirii contribuţiei judeţului la înfăptuirea programului de edi­ficare a societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate şi de înain­tare spre comunism. Sunt înscrise pentru totdeauna in istoria Argeşului datele de 10—11 iunie 1966, 9 decembrie 1966, 20 octombrie 1967, 20 au­gust 1968, 21 iulie 1969, 12 mar­tie 1970, 20 iulie 1971, 8 iunie 1972, 20 septembrie 1974, 7 iulie şi 20 septembrie 1975, 17 sep­tembrie 1976, 23 octombrie 1977, 31 octombrie 1978, 16 aprilie 1981 sau 11—12 august 1982, zile in care oamenii muncii din Piteşti, Cimpulung, Curtea de Argeş, Ungheni, Coteasca, Bo­­teni, Leordeni, Aninoasa, Mără­­cineni, Goleşti şi din multe alte locuri, au trăit bucuria intilniri­­lor cu iubitul nostru conducător, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Cea mai concludentă expre­sie a rezultatelor vizitelor tova­răşului NICOLAE CEAUŞESCU in Argeş o reprezintă dezvoltarea intr-un ritm susţinut a judeţului nostru, sporirea considerabilă a potenţialului său material şi spi­ritual, integrarea viguroasă a oraşelor şi a satelor sale, pe baza hotăririlor Congresului аГ Xlll-lea al partidului, în amplul proces de modernizare a ţării. În perspectiva istoriei, activi­tatea şi vizitele tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în Argeş devin, prin semnificaţia şi impor­tanţa lor, aspecte fundamentale ale politicii partidului şi statului nostru, o dovadă concludentă a legăturilor directe şi trainice pe care cel mai iubit fiu al naţiu­nii le realizează permanent cu masele de oameni ai muncii. Ca urmare, realizările Argeşu­lui zilelor noastre, ca de altfel şi cele din întreaga ţară, con­stituie o expresie elocventă a ceea ce întregul popor numeşte, cu inaltă mândrie patriotică, EPOCA NICOLAE CEAUŞESCU ! In aceste momente de aleasă sărbătoare, adresăm tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, din a­­dineul inimilor noastre, cele mai calde mulţumiri pentru dezvolta­rea multilaterală a Argeşului contemporan, însoţite de stră­moşeasca urare „LA MULŢI ANI, IUBITE ŞI STIMATE CONDUCĂ­TOR", spre binele şi fericirea patriei şi a poporului, spre glo­ria şi măreţia ROMÂNIEI SO­CIALISTE ! Prof. dr. Petre POPA, preşedinte al Comitetului Judeţean pentru Cultură şi Educaţie Socialistă Argeş „Fie ca 1986 — primul an al noului cincinal — să deschidă calea unor noi şi tot mai mari realizări în toate domeniile de activitate, în munca şi lupta harnicului nostru popor pentru înfăptuirea hotărârilor istorice ale Congresului al Xlll-lea, a Programului partidului, să asigure înaintarea neabătută a patriei pe calea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, ridi­carea gradului de civilizaţie şi bunăstare a întregii naţiuni, întărirea continuă a independen­ţei şi suveranităţii României !“ NICOLAE CEAUŞESCU ---------------. N r Lucrare­ale Cornelia IONESCU. Soare de adevăr Cind spunem CEAUŞESCU noi spunem adevăr Şi braţul LUI e soarele de vară Cuvintele-i sint­­e­ arome dulci de măr Cuvintele-i sint fapte tricolor de ţară Cind spunem CEAUŞESCU noi spunem prietenie Şi fruntea LUI e-un orizont de cint Congresele luminii sint apa noastră vie Cind tea-şi pune libertatea-n cuvînt A­­___________________________ Cind spunem CEAUŞESCU noi spunem împlinire Şi Carpaţii horesc in balade de dor Cind spunem CEAUŞESCU, spunem suprema zidire Şi cuvintele sale sint crez de tricolor Cind spunem CEAUŞESCU noi spunem iubire Cuvintele-i sint roditoare gîndire Cuvintele-i sint o planetă de soare. Chiriac SAMOILA Acum cinci anii SĂI rodesc a sărbătoare Aşa cum rezultă din opera de inestimabilă valoare a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, politicul ca rea­litate socială devenită conşti­entă are funcţii multiple (cog­nitive, axiologice, praxiologice, organizatorice etc.), contribuie efectiv la conştientizarea şi activizarea forţelor sociale, la mobilizarea resurselor umane şi la realizarea coeziunii so­ciale, a unităţii moral-politice a poporului. Prin aceasta, po­liticul asigură sistemului so­cial „capacitatea reglatoare“, care-i permite să coordoneze comportamentele individuale şi colective, să transforme reali­tatea dintr-un posibil ansam­blu de procese spontane in­tr-un proces conştient, în to­talitate sau în parte. In aces­te condiţii, edificarea societă­ţi­­i socialiste multilateral dez­voltate este posibilă odată cu afirmarea plenară a fiecărui individ în parte, cu formarea personalităţii umane multila­teral dezvoltate. In acest scop, P.C.R., secre­tarul general, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, por­nesc de la concepţia care sus­ţine şi promovează necesita­tea perfecţionării tuturor la­turilor vieţii sociale şi aşeză­rii înţelegerii omului ca valoa­re supremă, ca scop al între­gii activităţi economice şi so­­cial-politice. Capacităţile „dis­tributive“ (repartizarea resur­selor extrase din mediu! ex- Florea STAN (Continuare în pag. 4) M­area platformă indus­trială a Colibaşilor are istoria sa, întrupată în marea şi tumultuoasa istorie a patriei socialiste. Ea este un semn şi o împlinire a vocaţiei noastre constructive. Şi mai este o demonstraţie a faptului că industrializarea determină în chip hotărîtor progresul, bunăstarea, independenţa u­­nui popor. Iar judecăţile seve­re ale istoriei, examenele pe care, iată, le-am trecut cu suc­ces în aceste ultime două de­cenii, confirmă fără putinţă de tăgadă că înălţarea, la Co­­libaşi, a „cetăţii de scaun“ a celui dinţii autoturism româ­nesc de oraş este o minunată creaţie a spiritului vizionar, cutezător şi înţelept ce carac­terizează întreaga muncă şi luptă a secretarului general a! partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, rod al unei concepţii profund ori­­,"­aate ştiinţific temeluite pri­vind implementarea progresu­lui şi civilizaţiei în destinul unui popor pentru întîia oară cu adevărat stăpîn pe fiinţa sa naţională. Drumul de la pinioanele, bolţurile, supapele şi celelalte piese ce se fabricau aici pentru autocamionul SR—101 şi pen­tru tractor, şî pînă la „mezî­­-ul“ familiei de autoturisme „Dacia" are semnificaţii pro­funde, ce atestă că industria construcţiei de autoturisme este o industrie prin însăşi structura sa revoluţionară, purtătoare de progres tehnic, de nouă civilizaţie, al cărui făuritor şi beneficiar este o­­mul însuşi. Să nu uităm că era transformărilor şi a înnoirilor de substanţă, eră inaugurată de Congresul al IX-lea al par­tidului, a început de fapt cu oamenii, cu conştiinţa lor. Pe aceşti oameni, urmaţi ai unui lung şir de generaţii de agri­cultori sau forestieri, i-a chemat cu înflăcărat vizio­­narism tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU să susţină, prin­­tr-o mare cheltuire de forţă şi de crez, o evoluţie de un dinamism impresionant, să fie constructorii unui autotu­rism prin care să ne înfăţişăm lumii. Din acest timp compri­mat de neostoita noastră nă­dejde de construcţie, aş alege doar două date cu valoare de simbol. La 10 iunie 1986, se­cretarul general al partidului stabilea, la faţa locului, am­plasamentul viitoarei uzine de autoturisme. La 20 august 1363, orele 13:15, cea dinţii „Dacie—1100" ieşea de pe ban­da de montaj. Prezent la acest eveniment cu adevărat istoric, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU ura primului autoturism românesc de oraş „Drum bun", dorindu-i să ducă în lume faima construc­torilor piteşteni de maşini, expresie a geniului constructiv al poporului român. Şi ca să mai facem puţină istorie, se cuvine să reamintim data de 2 octombrie 1969, cînd se năştea cea dinţii „Dacie 1300“, producţia din acelaşi an fiind de 12.600 autoturisme, aceasta cifrîndu-se, în 1985, la 95.000 autoturisme. Iar ca un corolar al acestor impresionante in­vestiţii materiale şi de inteli­genţă, spre sfîrşitul anului tre­cut am putut raporta tova­răşului NICOLAE CEAUŞESCU construirea autoturismului cu numărul 1.000.000. Neîndoielnic, devenirile u­­zinei pot fi repovestite prin graiul oarecum sec, dar clar şi precis al cifrelor. Platforma Colibaşilor, cele peste 100 de hectare unde a fost amplasată o tehnică de vîrf reprezintă în acelaşi timp, prin cele 23.000 de destine muncitoreşti, şi o mare platformă umană. Oamenii au zidit uzina, dar şi uzina a crescut oameni. Con­structori cu o calificare tot mai înaltă cu o conştiinţă muncitorească, revoluţionară înaintată. Oameni noi, la Ţară nouă Sau, altfel spus, oameni de vîrf la tehnică de vîrf. Nu-i de puţină importanţă de aceea pentru aceşti constructori în conştiinţa cărora partidul co­munist a sădit speranţa şi orgoliul verticalităţii­, să spu­nem că unul din patru oameni ai muncii de la întreprinderea de Autoturisme Piteşti este inventator sau inovator. La fel de însemnată este şi con­statarea că, dacă în 1933 erau aici 99 ingineri, anul acesta numărul lor depăşeşte 1 600. Regăsim şi în uzina noastră — aşa cum o regăsim la scara întregii ţări — înţeleaptă a­­plecare a gîndului la condiţia omului ca om, prin acţiunea cutezătoare, proprie practicii revoluţionare a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, întru deplina libertate şi demnitate a acestuia. Viaţa ne-a demonstrat că recunoştinţa­­ şi în cazul nostru ne mărturisim deplina recunoştinţă faţă de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, cti­torul renaşterii româneşti, ctitorul de ţară nouă şi de oa­meni noi — aşadar, această recunoştinţă se exprimă prin faptă. Graţie gîndirii sale prospective, graţie grijii per­manente cu care ne-a încon­jurat, „Dacia“ şi-a cîştigat în sume un nume şi un renume. Sînte­n cu toată fiinţa noastră angajaţi să purcedem la atin­gerea, în acest nou şi decisiv cincinal, a unei producţii de 162.000 autoturisme pe an, la dublarea productivităţii mun­cii înainte de 1990, la moder­nizarea, înnoirea şi diversifi­­c-rea familiei autoturismului „Dac­a“, la ridicarea continuă ■a performanţelor sale tehnico­­funcţionale şi de confort. Prin grija personală a secretarului general al partidului, între­prinderea noastră se află intr-un amplu şi dinamic pro­ces de modernizare, aceasta însemnînd, în cîteva cuvinte, mecanizare, automatizare, e­­lectronizare şi robotizare a producţiei. Este singurul răspuns pe care-l ştim. De a pura, cu pri­cepere şi chibzuinţă semnul egal între vorbă şi faptă. Ing. Simion SĂPUNARU, director general al C­­.A. Piteşti Platformele umane ale Argeşului De la SR-101 la CN-1 ARGES NR. 1/1986 — pag. 3

Next