Argus, decembrie 1922 (Anul 13, nr. 2890-2912)

1922-12-08 / nr. 2892

r V Lei Lei BANCA BRAIL S VouellRegimul pâinei Socie­tate Anonimă ^ Capital 5.000.000 Lei Rezerve Lei 1.795.534.Gol BRAIL A. Prospect de Subsc In Țară. Emisiune*» Cv.«» In vprlerfs mersului -i^.nor Băncel. Consiliu! de Admlnklrațl*. In conformitate ru­dir’ statut­ a hotărât sporirea capitelului social al Bănce' la suma rie 20 i Of» nnriZ|'!­U^r Pnn pmepsul său verbal din ‘25 Noembrie a. c. a decis emisiunea tn comptai acestui ca-’“ a unei subscrireri de 5.0'»'\0‘ O lei, astfel ca în viitor capitalul emis al Băn­­* - cei să fie ^.OflO lei, pr&Stjemisiunea a lOOOOactiuni la purtător în valoare de lei 500 fie­care. Ar­s'c'acţ­iunii se atribue'de preferinţă vechilor acţionari în proporţie de una acţiune nouă la una-'Cfiune veche. • Aceştia vor trebui să presinte la subscriere vechile acţiuni pentru stampilare, cel mai târziu până la 20 Dec­mbrie 1922. Prisosul de acţiuni asupra cărora acţionarii vechi nu îşi vor fi exercitat dreptul de preferinţă, sunt rezervate subcripţiuni publice şi vor fi repartizate de Consilul de Administraţie In modul cum se va găsi de cv­iinţa. Acţiunile se emit pentru vechi acţ­onari pe cursul de 500 lei bucata, iar 575 pentru noui acţio­nari, din care 500 trej capital şi 75 lei pentru fondul de rezervă. Sub­scrierea va începe în ziua de 5 Decembrie a. c. şi se va închide în ziua de 20 Decembrie 1922. Consiliul îşi rezervă dreptul de a închide subscripţia ori­când şi mai înainte de această dată şi de a reţine sau nu în vederea unei sporiri mai mare de capital, eventualele subscrieri ce ar depăşi emisiunea de mai sus de cinci milioane lei. Plata acţiunilor subscrise se face astfel: 100.—­adică 20% din capitalul subscris, plua 25 lei cheltuieli de emisiune de fie­care acţiune subscrisă, pentru vechi acţionari. " 100. — capital, plus 75 lei pentru fondul de rezervă şi 25 lei cheltuieli de emisiune, de fie­care acţiune subscrisă, pentru noul acţionari Restul de vărsăminte se vor face în modul şi la epocile ce se vor fixa de Consiliul de Administraţie. Subscrie­rile făcute până azi în contul acestei emisiuni rămân valabile. Acţiunile subscrise şi atribuite beneficiază de dividendele anului 1923. La subscriere se vor libera subscriitorilor chitanţe provizorii, iar la efectuarea celui de al doilea vărsământ, li se vor libera certificate provizorii, contra presentărei chitanţelor respective. Subscrierile se vor face in Brăila la Banca Brel­a. In Bucureşti La Banca de Scont a României, Banca Comercială Română, Banca Cerea­­liştilor şi Banca­­de Industrie şi Comerţ. La Sucursalele Băncei de Scont a României, Banca Bacăului Banca Iaşilor şi Banca Dacia. Banca României, în celelalte oraşe din ţară la Băncile noastre corespondente locale. In Transilvania, Sibiu, Braşov, Cluj şi Timişoara, la Banca de Scont a României Bucovina . La Cernăuţi. La Banca de Est. Basarabia: La Kişinau, Banca Basarabiei, Banca Iaşilor şi Banca Dacia Consiliul de Administraţie Bacău, Iassy, Craiova, Brăila, 1 Decembrie 1922. „Dealul Zorilor“ Vinde cu Începere dela 1 Oct. a.c. VIN alb de masă, etichetă verde Litru VIN alb de Drăgăşani etichetă roşie VIN alb superior VIN negru Adubeşti • VIN negru superior PELIN roş TUICA veche ŢUICA de Văleni Serviciu la domteliu de la zece st­ele t­ sus. Când­ clienţi sunt rugaţi a observa preţul pe sticle. Pentru informaţiuni şi reclarara­ţiuni rog adresaţi-vot biroului nostru din Calea Victoriei 107. Telef. 151911 Casa de vânzare în liva­da Doctor Clunet (fost Popa­ Petre) 34 prin licitaţie pu­blică în ziua de 11 Decembrie 1922 ora 12 la Tribunalul Ilfov secţia notariat, dosarul No. 172341922 Sot. Continentala p. Comerţul Ferului KtFKdkCo. ■KonfB, Str. Lipse­ani-Noi, N®. 10 Telefon 4/82 ÎRUHl­iT Cernanţi-CîuJ-Timîşoar,. Articole pentru Instalatul­ d* aburi, apă si gaz precum și peanii IrttaMiia Petroliferă î­ W Lei 10 M n » I* 51 15 55 11 12 10 12 10 20 15 de import 91 Export BUCUREȘTI 1Câmpineanu 13 — 15 GALAȚI BRĂILA , Portului .*. Str. Imp Traian GIURGIU Fornisearl promut din d*imît: Curele de F­iere Balata și Păr de Cămilă Pânze de Ferăstrae nentru Gatere $1 Circulare „Plaiss" Polisoare m«* Carborundum Cărămiz’ refractara străine I Garnituri ?! plici Klingeril, Asbest, Cai». | etc. I Furtuni de Cauciuc, I Furtuni de Metal Flexibil, Aramă în bare T ul şi Table lacerate dif renţiale­­ VINCIURI şi orice alte I ARTIOLE TE­HNKIE ! Case de Bani uşa. atu Impermead­le, Saci Calcutta, Cucerină engleză Săpunuri chemicale p. Tăbăcarii etc.­­.CIUIPAGNIE ROYALE NEERLANDAISE Navigation à Vapeur K.N.S.I TARIF a FORFAIT din orice centru din Olanda Germania etc. Reprezentanţi: I. A. R. Bots« A 5’Bell . Agenţie de Vapoare Galaţi—Brăila—Bucureşti Con­stanţa—etc. VAPOARE SOSITE „Hector“ ny,1806‘om-Constanţa ls Noembrie Constanţa 23 »UIYSSGS Noembrie Galaţi 26 Noembr­e Turte de G raDit De vânzare 3-4 vagoane preda­­bile imediat în Gara Călăraşi Fraţi Prodănescu Călăraş! IALOMIŢA 1402 1.800.000 lei vând casă liberă chiar de azi cu mobilă luxoasă sau fără înles­niri de plată, splendită pentru Societăţi, Doctori, Advocaţi etc. pozit furte admirabi­l, cinci minute de Gişmigiu, cinci minute de Gri­­viţei, cartier sănătos boieresc opt camere, dependinţa tot confortul modern. Adresaţi POC AR Fân­tânei 63 - 14126 da Lucrările oficiului de control al grâului Oficiul de control al grâului, făi­­nei şi polineî, In şedinţa dela 5 De­­vembrie c., a discutat următoarele chestiuni: Se citeşte adresa Sind. Morarilor din Romank,­­ prin care aceasta înaintează in copie, diferite scrisori dela diferite mori din tară, în cari morile roagă că, în loc de scrisorile de trăsură sau duplicatele lor, să trimită certificate de la gara de ex­pediţie constatatoare de expedierea făineî. Comisia de prime aprobă propu­nerea şi roagă Sind. Morarilor să dea o circulară morilor în acest , sens, cu adăogirea că, pe bonurile model 4 sau 4 bis, să se indice tot­deauna de.către moara No. vag, cu care s’a expediat făina. —­IDEM adresă Sind. Morarilor din România, prin care se cere în­scrierea moreî Fraţii Curelea din Târgovişte. Oficiul a­proba. FAINA CAL. II C­omisiune­a de prime cere a se da o circulară Adm. Financiare pen­tru ca la finele chenzinei să trimită, pentru fiecare moară în parte câte un tablou în care să se arate deta­ilat cantitatea de făină, cal. II ce s’a vândut pentru fiecare localita­te, numărul bonului de eșire din moară, data expediere! și numărul vagonului cu care făina s’a expe­diat.­­ Oficiul aprobă, darea circulăreî. PLATA PRIMEI Oficiul aprobă să se intente la Ministerul de finanţe pentru plata primei, cuvenită moare! Olmazu din Bucureşti pentru făină, vândută la : Storojideţ, Rădăuţi şi Sabote pen­­tru lei 87.384. MAJORAREA PREŢULUI LA CHI­ŞINĂU Primăria Chişinău cere majora­rea preţului cu 25 bani de fiecare kgr. de pâine de ambele calităţi, pe­ste preţul fixat de Oficiu adică să poată vinde pâinea cu 5.75 şi 3.75. Oficiul respinge cererea şi cere Primăriei Chişinău să dea date pre­cise şi complecte pentru susţinerea majorarei preţului. DOLEANŢELE MOR­ARILOR din BUCUREŞTI Oficiul ascultă doleanţele morari­lor din Bucureşti cari vin să se plân­gă în faţa Oficiului că nu mai pot merge Înainte cu acest regim, de­oarece grâu nu mai pot cumpăra la­­ preţ maximal, combustibil nu mai pot lua decât cu preţuri de patru ori mai mari ca cele avut in vedere la fixarea preţului şi cere măsuri de schimbarea răului. Ei propun: 1I.Sau schimbarea preţurilor, 2) Sau să li se pună la dispozi­ţie materia primă şi necesarele la preţ maximal. Depune Oficiului o copie după ce­rerea ce a înmânat-o domnul Pri­mar în ziua de 2 Dec. 922. Oficiul dă citire petitiunei în che­stiune, prin care­ se cere mărirea prețului fjiinei cu 50 bani la kgr­. sau dacă fft făina cal. II nu se va acorda acest spor, atunci să se mă­rească, prima cu 50 bani, adică să li se dea 1.50 de kgr. de făină cal. îl­­ pusă în consumaţie. D. Elefteriu a luat cuvântul spu­nând că mărirea primei nu este de competinţa Oficiului şi deci nu se­­ va putea vorbi despre aceasta, dar­­ ceea ce poată să spună, este că mo­rarii din Capitală au dreptate în ceea ce priveşte aplicarea regimului, care neaplicându-se egal în toată ţara, morarii din Capitală, suferă. Le cere morarilor să comunice unde se găseşte grâu, ca astfel Oficiul să ordone rechiziţia lui. Dacă însă nici atunci nu se va putea da grâu cu preţ maximal, atunci nu se poate face decât să se ceară să se facă dreptate morarilor. D-sa este de părere a se aviza gu­vernul de aceasta, arătându-se din nou şi chestiunea combustibilului. Oficiul hotărăște a se face o in­­cheere In sensul­­celor constatate pâ­nă azi în mersul acestui oficiu și a se comunica guvernului vederile O­­ficiului, ca să poartă din vreme lua măsurile necesare. Rezultate de licitaţii DIRECŢIUNEA GENERALA DE PODURI ŞI ŞOSELE Irefacerea tablierurii podului de harm pe şoseaua Vadul Săpat-Fâantâ­­rlete, jud. Prahova, deviz lei 10.000. Licitaţie la 1 Decembrie 1922. O­­ferrte: George Bmjiu­i-Proeişti oferă cu rabat de lei 7.80 la suta sub deviz. Petre Ionescu-­&wzusreşti oferă cu rabat de lei: 680 la sută sub deviz. R­econstruirea podului de lemn pe şoseaua Galaţi-Foilenii jud. Covuln­ji, deviz lei 155.000. Licitaţie la 1 Decembrie 10®3. » Oferte: Aldea Gulana-Galaţi oferă cu ra­bat de lei 350 la sută sub deviz. Aprovizionarea a 616 m. e. pe­­triş pe şoseaua Vorniceni-Ungureni, jud. Botoşani, deviz lei: 99964. . Licitaţie la 1 Decembrie 1922. Oferte: Ineera Fad­e­r-Botoşană, oferă .­cte rabat de iei: 2 la sută sub deviz. * Înlocuirea tablierelor de lemn la podul de pe şoseaua Hosnouiuc,*Os­­maniac judeţul Constanţa, deviz lei 180.000. Licitaţie la 1 Decembrie 1922. Oferte: D. O hîsdcuniriBuiouh­aşu­­ oferă cu rabat de lei 0.50 la sută sub deviz. Almanach „ARGUS” Conte după Raportul făcut D-lui Ministru de Comunicaţii Tă. No. 85985/10905/3638 M IAU din 922. Accidentele ce au avut loc pe calea ferată în anul curent au fost mult trâmbiţate şi comentate de o parte din presă care a atacat şi atacă pe acest motiv direcţiunea generală C. F. R. aducându-i o vină pentru a­­eaasta. , Nu este cale ferată în lume, d-te ministru, pe care­ să nu aibă loc ac­cidente. Pe unele reţele accidentele sunt mult mai numeroase, şi cu con­­secinţe mult mai grave de­cât la noi, cu toate că condiţiunile de exploa­tare pe acele căi ferate sunt mai bune decât la noi. În adevăr ele se servesc , şi de un material rulant mai puţin­­ uzat ca al nostru, care în timpul­­ războiului şi chiar după, nu a putut­­ fi nici revizuit nici reparat la timp.­­ El posedă către ei staţiunile în bună r­atare şi înzestrate cu mijloacele cele mai perfecţionate de siguranţă, şi semnalizare, şi deşi nu suferă de lipsa de personali şi mai ales de per­sonal bine pregătit, de care suferim noi. În adevăr prin alipirea ţărilor surori a trebuit să înhăunăm liniile ferate de pe teritoriile alipite cu per­sonal din vechiul regat, în locul personalului străin ce a părăsit ţa­ra, rămânând să complectăm vacan­ţele cu personal mai puţin pregătit. Accidentele întâmplate pe căile ferate străine, ramân însă in majo­ritate, trecute numai in statisticile acestor căi ferate publicul neluând cunoştiinţă decât de parte din ele, fără a se alarma, ştiind că unde este mişcare nu se poate să nu fie şi ac­cidente. Este foarte semnificativă liniştea cu care publicul din Statele­ Unite, a luat cunoştinţă de cifrele accidentelor ce au avut loc în Sta­tele Unite în timpul ră­zboiului mon­dial din care se vede că numărul morţilor prin accidente (de ori­ce fel, nu numai pe calea ferată) este de circa două ori mai mare ca nu­mărul soldaţilor americani morţi In războiu, iar numărul răniţilor prin accidente este de circa 5 ori mai ma­re ca numărul soldaţilor americani răniţi în războiu. La noi însă anunţarea accidentelor pe C. F. R. nu mai păstrează pentru unele jurnale caracterul informativ şi servă de platformă pentru atacu­rile politice deşi personalul C. F. R. care face exploatarea este acel­aş ca şi în trecut Pentru a Învedera patima ce se pu­ne pentru a exploata in interesul po­litic accidentele ce au avut loc în a­­nul curent pe C. F. R., avem onoa­rea a vă înainta anexat un tablou al accidentelor ce au avut loc pe a­­ceastă reţea la fiecare an, din 1919 până acum. In tablou se arată accidentele du­pă felul lor: deraeri, acostări, cioc­niri şi diverse, pe Direcţiuni Regio­nale. Din tablou lipsesc însă cifrele, foarte însemnate ale accidentelor din Direcţiunea Regională Bucureşti în anii 1919, 1920 şi 1921 din cauza distrugerei arhivelor acestei Direc­ţiuni, de incendiul ce a avut loc la 25 Octombrie 1921 în gara de Nord. Cu toate că numărul şi tonajele trenurilor au fost considerabil spo­rite în anul curent, iar vitezele de circulaţi­iue mult mai mari ca în tre­cut, graţie măsurilor luate de Direc­ţiunea Generală pentru consolidarea căiei prin înlocuirea unui număr considerabil de traverse care ar fi trebuit înlocuite de anii trecuţi şi prin complectările de pietriş şi schim­barea materialului metalic mai uzat precum şi a măsurilor luate pentru reparaţiunea materialului rulant, şi a altor măsu­ri chibzuite în exploa­tare numărul total al accidentelor în anul 1922 este de 2080 (fără Reg. Bucureşti) faţă de 2611 în 1921 (de asemeni fără Regionala Bucureşti), de 3264 în 1920 şi de 1960 în 1919 când numărul trenurilor în circu­laţie era cu totul restrâns. In anii precedenţi însă acea parte din pre­să care exagerează acum accidentele nu a dus niicio campanie. Dacă se ţine seamă şi de acccidentele nu a dus nici o campanie. Dacă se ţine seama şi de accidentele de pe Direcţiunea Regională Bucu­reşti, numărul total al accidentelor pe reţeaua C. F. R. este de 3291 în 1922, adică chiar aşa, mai mic decât numărul accidentelor în 1920, fără Regionala Bucureşti. In aceşti ani traficul (reprezentat, prin milioane lei,) la încasări a cres­cut de la 277 milioane în 1919, 724 milioane în 1920, la 1396 milioane în 1921 şi la 1550 milioane în 1922, (pe 9 luni) adică deşi traficul a a­­juns In 1922 să fie de 5.66 orî mai mare ca In 1919 şi de 2 ori maî mare ca în 1920, numărul­ accidentelor în 1922 este sensibil egal cu cel din 1919 şi mai mic de­cât cel din 1921. Pentru a evidenţia şi mai bine proporţia accidentelor, vedem că ra­portul între numărul accidentelor şi trafic în fiecare an este de 7,07 în 1919, de 4,50 în 1920, de 3,07 în 1921 şi numai de 1,93 In 1922 fără Regionala Bucureşti, pentru compa­raţie) şi de 2,12 cu Regionala Bucu­reşti care nu este cuprinsă în cifre­le din 1921. Se vede deci din tabloul anexat că numărul accidentelor s’a împuţinat iar nu s’a mărit în anul 1922. Din cifrele arătate, se vede clar. Domnule Ministru, pornirea nejus­­tificată a acelei părţi din presă care intenţionat, cu bună ştiinţă a trecut şi trece sub tăcere accidentele întîm­­plate în anii precedenţi şi exagerea­ză accidentele din anul curent şi vă rugăm că dacă credeţi necesar pen­tru orientarea opiniei publice să daţi un comunicat oficial, la presa im­parţială, în această privinţă. Director general TANC­RED CONS­TA­N­TINESCU DEVIZIA M 2 DIRECTIUNEA GENERALA C F. R. v/ SERV. M. TABLOU de totalul accidentelor cari au avut loc pe întreaga reţea C. F. R. în anii de după râzboiu 1) Archiva f­ind distrusă de ta se­diul din 25/12/921, se dau datele numai pe anul curent. 2) An­i 1919 $i 1920 cuprind Basarabia și Bucovina caii făceau parte din regionala lași. 3) Anul 1920 începe dela 1 Decemvrie data infii­nârei regionalei. 4c 495 •) începând dela 1 Noemvrie 1918. ~w * 1 Noemvrie 1918, s. ,s 1 Decemvr. 1920 data talii m­ăre regionalei, ti *) Fără region­ila Bucure?t m) Cu egionala București Licitaţii noui DIRECŢIUNEA DOMENIILOR MI­LITARE ŞI CAZARMAMENTUL 26 Decembrie 1922. — Ministerul de război doreşte să înfiinţeze în garnizoana Bazargic, în asociaţie cu particularii, într’un lo­cal militar, o moară cu două pere­chi pietre, o uzină electrică cu un motor şi dinam pentru iluminatul cazărmilor şi o manutanţă cu 5 cup­toare. Dosarul special relativ la aportul ce aduce ministerul şi obligaţiunile concurenţilor, se pot vedea în fiecare zi de lucru la direcţia 12 domenii militare, Bucureşti şi garnizoana Ba­zargie. 29 Decembrie 1922.­­• In localul ocupat de garnizoa­na Botoşani şi în oraşul Iaşi la co­mandamentul IV teritorial serviciul domeniilor militare, pentru darea în întreprindere a lucrărilor de repa­rarea şi refacerea zidurilor crăpate la pavilionul de administraţie litera A din cazarma de infanterie „Prin­cipele Nicolae" din garnizona Boto­șani, în valoare totală de lei 22.000 după deviz. DIRECTIA­­ SANITARA 30 Decembrie 1922. — Aprovizionarea medicamentelor, materialelor de pansamente, instru­mentelor şi obiectelor chirurgicale, pentru uzul veterinar., COMANDAMENTUL DIVIZIEI XIV BACAU Vinderea cantităţii circa 5 vagoa­ne lână aflată în staţiile Buhuşi şi Podoleni. ARSENALUL ARMATEI 2 Ianuarie 1923 orele 9 dim. — Aprovizionarea cu următoarele materiale : 5.700 kgr. oțel de arc 30(4 mm.; 10.000 kgr. tablă de fier de 05 mm.; 3.100 kgr­. fier colțar de 20/20 mm.; 30 kgr. nituri de aramă 3 1/2/7 cap lat.; 550 kgr. nituri de fier­­ de No. 00 cap bombat; 300 kgr. nituri­­ de fier de 5/14 cap bombat; 400 kgr.­­ nituri de fier de 5/12 cap bombat ; 15 kgr. nituri­ de fier de 4/10 cap­­ bombat; 20 kgr. nituri de fier de 5/25 cap bombat; 10 kgr. nituri de fier de 6/30 cap bombat; 25 kgr. ni­turi de fier de 6/20 cap lat ; 25 kgr. nituri de fier de 4/10 cap lat.­­ 15 kgr. nituri de fier de 25/7 cap bombați; 40 kgr. nituri de fier de 31-S /8 cap lat. 15 kgr. pâslă de 10­­ mm. grosime. PULBERĂRIA ARMATEI BUDEȘTI 20 Decembrie ora 11 : Vânzarea parţială sau totală a circa 17 vagoane acid sulfuric. Probele de acid sulfuric se pot ve­dea la pu­berărie la orice zi de lu­cru între orele 9—16. PRIMĂRIA CAPITALEI 20 Decembrie Pentru Uzina electrică comunală diverse aparate de control precum şi un grup de două cazane, întreaga furnitură va trebui pre­dată in stare de funcţiune. Aparatele vor fi cele mai perfec­ţionate iar materialele,­­robinetele etc. etc., vor fi de cea mai bună ca­litate. Robinetele de aburi vor fi speciale pentru aburi supraîncălziţi Condiţiunile speciale se pot vedea în­ fiecare zi la Direcţia Exploată­rilor. Se va arăta termenul de furnizare şi termenul pentru complectă termi­nare şi predarea în stare de func­ţiune. Ofertele în plic închis se vor pre­zenta în ziua de 20 Decembrie ora 11 a. m. la Primăria Capitalei în ca­binetul d-lui vice-preşedinte St. Bur­cuş. Preţul se va face la lei sau franci elveţieni • la Burse în Rusia O telegramă din Moscova cu data de 30 Noembrie anunţă că Sfatul comisarilor a aprobat un decret in virtutea căruia se creiază burse de efecte. Ele vor fi încorporate la ac­tualele burse de mărfuri. J ARON­«. CEAŢA Mai mult decât frigul ceaţa este pentru astmaller şi cei cu cath­ar o c­iuga de accese dureroase şi prelun­gite.­ Se previn aceste f­rize ti­tre* ‘ Uinţându-se Padra Lou­s Legras, a­­cest minuna* reridiu care a obţinut cea mai Înaltă recompensă la Ext­­i­zii­a Universală ci­e iv/c, pume­­ză .. stantaneu şi vindecă progresiv , st­­ma opresiuni, difi­cită­ţi de respiraţie, cathar şi tuse de bronşite cronice. Depozit : Farm c­a BERI Ipp. Bucureşti Calea Lorilor 169 JUDICIARE ILFOV INTEROGATOR ADMIS IN MA­­TERIE CAMBIALA Tribunalul comercial, secţia II-a, a avut să rezolve o chestiune foar­te importantă, relativă la admisibi­litatea interogatoriului in materie cambială, in speţă, d. Companul­ a acţionat In judecată cambiala pe d-nii Angelescu şi Marcus pe baza unor poliţe emanate de aceştia, in valoare de 80.000 iei la ordinul soc. „Universala“ şi girate de aceasta d-lul Companetz. Reclamantul prin d. avocat Solo­monescu, a cerut admiterea acţiu­nii pe baza poliţelor prezentate. D. avocat Negreanu din partea d-lui Marcus şi d. avocat Aurelia Weiss din partea d-lui Azielescu, au susţinut că, girul poliţelor este fictiv şi că e făcut numai in scopul de a opera în mod dolosiv o supo­­ziţiune de nume şi de calitate, spre a pune in imposibilitate pe pârâţi de a ridica excepţiuni personale contra soc. „Universala“ atât rela­tiv la exerciţiul drepturilor cam­biale, cât şi la plata integrală a poliţelor. In sprijinul susţinerilor lor, pâ­râţii au expus tribunalului o serie de prezumpţiuni grave şi au cerut chemarea d-lui Companetz la inter­rogator pentru dovedirea celor afir,­mata Recl­amantul a cerut respingerea cererii de chemare la interogator,­­ca­­fiind neadmisib­ilă în materii cambială. . Tribunalul deliberând, a­­dmie chemarea la interogator a d-lui Companetz. IN AFACEREA CERURILOR FALSE Am vorbit la timp despre «rest», rea lui Anton G. Sârbu, şef de ser­­viciu la Centrala Băncilor Populare, care a falsificat — şi a mărtunsit-o la faţa judecătorului de instrucţie — mai multe ceruri asupra Băncii Naţionale, în vioare de peste 2 mh Moans. Cercetările urmate în această a­­­facere, au stabilit că unul din com­­­plicii arestatului, este fratele lui Constantin Sârbu, care se prestata sub numele persoanelor fictive tre­­cute In ceh şi încasa sumele respec­tive de la Banca Naţională. Concluziile, la această privinţă, ale expertului-caligraf, ar fi gdrosi­toare. Pe baza lor și a altor elemente, judecătorul de instrucție a arestat aii­ni pe Constantin Sârbu. afacerea lazarescu Recursurile contra deciziilor de trimitere ale Camerei de acuzare Camera de punere sub acuzare, la urma apelului făcut de d-na P.ltt. neanu ca parte civilă, reformase or­­donanţa definitivă a judecătorului de instrucţie al cab. 1 prin care d. AL Em. Lazar­escu, fusese găsit ne­vinovat de acuzarea că la 1916 la Dtaard (franţa) a rănit mortal cu cuţitul pe prietenul său Dominic Păltineanu. In consecinţă Camera, găsind din împrejurările cauzei că d. Lăzărescu n­u se afla în legitimft apărare, l-ai timis în Judecata Curţii cu jurate pentru lovituri cari au cauzat moartea. Dr. Lăzărescu a atacat ca rec­um decizia de trimetere. Erî, în faţa Curţii de Casaţie S. N­, s’a pus mai prealabil chestiunea de drept dacă recursul este admisibil la principiu. Din parte­a nel Păltineanu s’a ri­dicat incidentul de către d. av. Os­, vald Teodoreanu, că, recursul este inadmisibil fiind şi prematur, căci el trebuia făcut nu în termen de 5 zile dela darea deciziei, ci în termen­ de 5 zile dela îndeplinirea primei formalităţi a procedurei juraţilor, adică a luării interogatorului acu­zatului, de către preşedintele tribu­nalului, că la tot cazul recursul contra unei deciziinî de trimitere a Cameriî de acuzare, nu poate fi fă­cut decât pentru un număr limitat de motive de nulitate, prevăzute de art 416 pr. penală, iar nu pentru orice motiv ca lo cazul de forţă (omisiune esenţială, exces de putere, greşită interpretare). D. Perieţeanu din partea recuren­tului şi d. procuror Al. Oprescu, au­ combătut incidentul ca neîntemeiat, susţinând­­că după doctrină şi ju­risprudenţă, în special cea franceză care se aplică textelor noastre de lege respective, se poate face recure contra deciziilor de trimitere şi la termenul ordinar de 5 zile —­ şi a­­tunci se pot invoca orice motive de recurs —• şi în termenul de 5 zîle de la interogatorul preşedintelui tribu­nalului, — însă în acest caz el tre­­bue , să invoace mimai cele patru motive de nulitate, ©numărate la ar­ticolul respectiv. Curtea de Casație a respins Inci­dentul, declarând recursul admisi­bil în principiu. Desbaterile acum­a fondului re­cursului vor avea loc la 22 Decem­brie. Portul Brăila 6 Decembrie VAPOARE SUB INCARCARE „Vitses” pav. olandez cu orz pen­­tru Hamburg. „Avention” pav. olandez cu ovăz şi porumb pentru Veneţia şi Triest. „AnchorUm” pav. englez cu orz pentru Anvers. Şlepul „Angelici” cu orz pentru Sulina. Maid of Corfu” pav. englez cu orz pentru Anvers. E­­x­portul macului Ministerul de Industrie şi co­­merţ —­ în urma avizului co­misiei de import-export — a permis exportul macului cu autorizaţie specială şi contra taxelor vamale respective in monedă forte. I 1 4 I

Next