Argus, martie 1923 (Anul 14, nr. 2957-2983)
1923-03-28 / nr. 2980
UDI Iff H 2980 abonamente IN TARA Un an 500 lei 0 luni 250 3 luni 150 ff fl IN STRĂINĂTATE Un an 700 lei 6 luni 350 h 3 luni 200 6 PAGINI ORGAN ZILNIC a! COMERȚULUI Directori : Chr. D. Staicovici Si S. Pauker INDUSTRIEI si FINANTE! Administrator : H. F. Valentin Miercuri /b Martie lee*» EXEMPLARUL 2 Lei în țară 4 Lei în Străinătate B I R O U R ILE: BUC U R EȘTI, Str. Sărindar 14 TELEFON : 6/93 și 23/69 Budgetul pe 1923 O analiză sumară / Denumirea de mai sus constitue o inovaţie în gestiunea noastră financiară, o inovaţie ce depăşeştesemnificaţia pur calendaristică. Până acum, bugetul tăre era călare pe doi ani, şi ultimul exerciţiu, cel din 1922-1923, început la 1 Aprilie 1923. Din momentul ce se zice ,bugetul pe 1923“ numai aceasta însemnează ca, prin excepţiune, el va cuprinde de data aceasta numai nouă luni, rămânând ca de la 1 Ianuarie 1924 să intrăm în regula normală a unui an întreg. S'ar putea obiecta că finanţele statului n’au nimic comun cu calendarul şi că puţin importă dacă bugetul începe la 1 Aprilie sau la1 Iulie- Nu e însă tocmai aşa. ■ Intr’o ţară agricolă ca România, şi a cărei principală avuţie va fi agricultura ori cât s’ar desvolta industria — gospodăria financiară a statului trebue să fie în legătură directă cu campania agricolă Deschizându-se parlamentul la 15 octombrie, bugetul care, va începe la 1 Ianuarie poate fi discutat în cursul ultimului trimestru al anului când e cu putinţă să se ţie seama de roadele recoltei. Dacă a fost bună, prevederile bugetare vor fi mai largi ; dacă e lipsă, se vor mai strânge şireturile pungei. Afară de aceasta, lucrările ce sunt de executat din creditele bugetare vor putea fi pregătite la timp. Inovaţia este deci oportună. •»» •» Bugetul pe 1923, cuprinzând numai nouă luni, are necesarmente un caracter de tranziţie şi nu poate, chiar prin acest fapt, oglindi toate nevoile statului, nici să dea imagina exactă a resurselor pe care poate conta. Reforma fiscală se aplică, e adevărat, de la 1 Aprilie 1923, însă roade definitive nu se vor putea alege decât după recensământul și constatările ce se vor face în cursul verei. Impozitul pe venit nu-şi va produce efectele sale decât în parte, în cursul aplicărei noului buget pe 9 luni. • Aşa fiind s’ar putea considera ca prea optimiste evaluările ministrului de finanţe care, pentru bugetul pe 9 luni din 1923 prevede un venit total de 15,4 miliarde, pe când evaluările — socotite tot pe 9 luni ale anului precedent, au fost numai de 7.4 miliarde. Pri D. Vintilă Brătianu întâmpină această obiecţie arătând că bugetul pe 1922—1923, acela care se sfârşeşte la 1 Aprilie 1923, a fost nu numai primul de la război încoace care s’a echilibrat dar a mai dat, numai pe 9 luni, un plus de încasări de 1,1 miliarde. Pentru prima oară după marele zdruncin, încasările provenind din toate ramurile de contribuţii, au fost în progres, iar faptul că nu s’au emis bilete noui la Banca Naţională, că statul a putut răscumpăra din datoria sa la această insttuţie aproape 600 milioane, că a fost în stare să achite din datoriile trecutului peste un miliard şi jumătate consolidând totodată datoria flotantă externă, denotă că, prin simpla desvoltare normală a veniturilor — cu alte cuvinte prin produsul crescând al muncii poporului — prevederile bugetului pe 1923 vor putea fi atinse deşi ele se sprijină pe aceleaşi resurse ca bugetul în curs 1 In expunerea sa de motive, ministrul de finanţe insistă în special asupra consideraţiei că nu trebue dat o importanţă exagerată, ca productivitate fiscală, nouilor impozite directe. Chiar cu birurile vechi, dacă s’ar fi evaluat printr’un nou recensământ materia impozabilă rămasă neconstatată o serie de ani, fiscul s’ar fi apropiat de prevederile pe anul viitor pentru impozitele elementare. Trebua însă înfăptuită unificarea impozitară pentru România întregită. Astfel, că de fapt, singurul adaus fiscal nou va fi, pe 1923, impozitul global E însă de talie ! •» * ' Un examen al creditelor ce se acordă în bugetul pe 9 luni- 1923, comparat cu creditele, pe 9 luni ale exerciţiului 1922—1923, compoartă o dare de seamă separată şi amănunţită. Vom releva totuşi câteva teitre bătătoare la ochi şi asupra cărora cititorul o va putea mentrita. Ministerului de război i se atrie ,bite de data aceasta. 2338 milioane contra 1280 milioane, anul trecut. Popoarele gem sub povara armarentelor, ele aşteaptă cu nerăbdare clipa liberatoare, însă momentul fericit întârzie. Frământări /In Orient, nesiguranţa în occident, nesiguranţa la frontiere. Putem schimba acum arma contra togei ? Ministerul de finanţe cere 4750 milioane contra 563 milioane, un spor de peste trei miliarde rezultând, în mare parte, din plata cuponului în legătură cu deprecierea valutei. In schimb la instrucţie un spor cu peste 400 milioane numai iar la lucrări publice — economii feroce — un spor de 31 milioane. Iată însă două sporuri împotriva cărora nimeni nu se va ridica : 200 milioane la sănătatea publica şi 1500 milioane la căi de comunicaţie. * *• -X- «• Din întreg bugetul pe 1923 şi din expunerea de motive, se degajază o impresie liniştitoare şi care n’ar părea de fel deplasată dacă n’ar fi două necunoscute : valuta şi recolta. Cea ce mai apasă greu asupra creditului statului este şi datoria flotantă internă a cărei rezolvire încă n’a puut fi atacată. Datoria aceasta se compune, pe de o parte din bonurile de tezaur interne şi bonuri de rechiziţie în suma de 2,5 miliarde , apoi din datoria la Banca Natomală de 12 miliarde. Cele 2 şi jumătate miliarde ar putea fi acoperite cu un împrumut de 2 500.000 lire sterline pe cursul actual. Datoria la Banca Naţională s’ar stinge într’un termen mai îndelungat spre a nu, se provoca o deflaţie tulburătoare : o dată prin garanţia germană a biletelor Băncii Generale şi prin sumele ce ne revin de la Banca Austro-Ungară , printr’o sumă afectată stingerei, şi care s’ar înscrie în bugetul ordinar al fiecăruia an; în fine, prin produsul unui împrumut extern în rentă de stat, spre a reporta o parte din sarcini asupra generaţiilor viitoare. Aceştia sunt, în trăsături generale, principalele indicaţiuni ce răsar dintr’o analiză , sumară a bugetului pe 1923. II vom mai spicui în amănuntele sale interesante. Viitor Budgetul Comunei Bucureşti Veniturile şi cheltuelile pe anul 1923 Membrii comisiei interimare s’au întrunit aseară într’o şedinţă publică sub preşedinţia d-lui d-l Costinescu. După îndeplinirea formalităţilor obişnuite se dă citire noului proect de buget al comunei, pe exerciţiul 1923—1924. Din rezultă că veniturile, pe nouă luni, dela 1 Aprilie la 31 Decembrie 1923, au fost evaluate la 279 milioane 219 mii 165 lei iar cheltuelile la 258 milioane 849 mii 157 lei. Rezultă un excedent de 20 milioane 370 mii, care va fi întrebuinţat la deschiderea de credite extraordinare, necesare serviciilor cărora nu le vor ajunge sumele prevăzute de prezentul buget. PREVEDERILE PERCEPŢIILOR Direcţiunea financiară a comunei a făcut următoarele prevederi asupra încasărilor pe nouă luni—1 Aprilie—31 Ianuarie — ce vor fi făcute prin percepţiile comunale din următoarele taxe : Din impos. de 6 la sută lei 2 dar topos. 14 % lei 252.539 ; Din topos. zece la sută (magazii) lei 25.778.396 ; Din zece la sută (camere mobilate) lei 735.392; Din topos. 15 la sută (hoteluri) lei 2.215.635 ; Din 12 la sută lei 2.644.409 ; Din 20 la sută lei 3.914.372; Taxe de prestaţii lei 5.087.470; Taxe de automobile particulare lei 337.900; Taxe de automobile de piaţă lei 1.440.000; Autocamioane lei 184.520; Autobuze lei 81.000; Camioane cu cai lei 242.380; Trăsuri de piaţă lei 2.334.480 ; Căruţe lei 264.710; Cai de lux lei 116.400; Cai de serviciu 121.490; Ciurele cu fir 56.500; Ciurele simple lei 188.640; Firme române lei 1.063.180; Firme străine lei 192.000 ; Brisci de Hereasca lei 176.400 ; Taxa de gunoi lei 9.395.620 ; Taxape metrul pătrat lei 2.855.811 ; Taxa pe metrul liniar lei 3 mii. 909.728; Taxa pentru servitori lei 256660. Taxa ferestraelor mecanice lei 790. In total lei 66 mii, 605 mii si 141. * *• Proectul a fost pus la dispoziția membrilor comisiei interimare, spre a-l studia și prezenta modifeările ce le cred necesare. Oficiu! Devizelor Oficiul de control al devizelor aduce la cunoştinţa băncilor că numai până la 1 Aprilie a. c. se mai pot primi depuneri în lei pentru contul caselor din străinătate. De la această dată orice depunere va fi refuzată, dacă nu va avea aprobarea oficiului respectiv. Am dat om ştirea că oficiul de control al devizelor ar fi dat noui autorizări câtorva bănci din Bucureşti şi din ţară pentru comerţul de devize. Din partea Băncei Naţionale suntem rugaţi să arătăm că acea ştire nu este întemeiată şi că primul nostru institut de credit îşi menţine. In această privinţă, cunoscutul său punct de vedere, Oficiul central de control al devizelor de pe lângă Banca Naţională aduce la cunoştinţa Băncilor neautorizate, că li s’a acordat termenul până la Mai a. c., pentru lichidarea stocurilor de devize achiziţionate până la 28 Februarie 1923. Operațiunile făcute în acest scop vor fi comunicate oficiului respectiv. -------------- m I mm Situaţia industriei metalurgice In raport cu refacerea C. F. R. In numărul nostru precedent am făcut, în linii generale, o expunere a situaţiunei critice prin care trece în prezent marea industrie metalurgică, din cauze cari decurg deadreptul din actuala politică industrială a Statului. Industriaşii se plâng că tocmai astăzi, când, prin alipirea noilor teritorii româneşti, ţara noastră a intrat oarecum in rândul ţărilor industriale , factorii noştri autorizaţi trec de la politica de încurajare şi protecţiune din trecut a industriei naţionale, la o politică fundamental opusă, care se caracterizează, mai cu seamă, printr’o regretabilă lipsă de solicitudine şi de sprijin din partea statului. Pentru a ne documenta cu date şi amănunte precise, asupra adevăratei situaţiuni a industriei metalurgice, de care se leagă In mod indisolubil refacerea C. F. R., cea mai gravă problemă de actualitate a vieţii noastre economice, ne vom adresa pe rînd reprezentanţilor autorizaţi ai industriei. Azi vom reda declaraţiunile d-lui M. N. Schapira administrator delegat al societăţii „Astra“, fabrică de vagoane şi motoare din Arad şi vice-preşedinte al Uniunea Industriilor metalurgice din România. D-l M. N. Schapira, a răspuns multiplelor întrebări formulate de noi, cu toată sinceritatea şi convingerea, încât socotim că facem un real serviciu cititorilor şi factorilor competenţi, consemnând aceste importante declaration« [DIFICULTĂȚILE FINANCIARE ALE INDUSTRIEI METALURGICE — Cunoaște fi, fără îndoială, domnule administrator delegat, că ziarul nostru s’a ocupat în diverse rânduri de criza acută, prin care trece industria metalurgică. Cred că ne ați putea da câteva preţioase lămuriri asupra acestei chestiuni. — Nu sunt în măsură să discut în public, situaţia generală de altfel foarte complicată a acestei chestiuni, deoarece nici nu am calitatea, nici nu doresc să fac cuiva vreun reproş, sau să dau sfaturi şi îndrumări. Aş putea totuşi să vă dau unele lămuriri cu privire la societatea noastră. Ca şi celelalte industrii mari şi mici din întreaga ţară, situaţia metalurgiştilor a devenit extrem de dificilă. Industria metalurgică luptă deun an şi jumătate cu dificultăţi insurmontabile. Ştiţi că Statul, datorează pentru furnituri neachitate şi reparaţiuni de material rulant, mai bine de un miliard. „Astra“ singură are de primit azi pentru furnituri executate aproape trei sute milioane lei. TRĂIM DE AZI PE MÂINE! — Cu ce mijloace menţineţi totuşi activitatea fabricilor? — rAm epuizat până în prezent toate resurseleproprii; ne-am folosit în cea mai largă măsură de creditul băncilor şi al furnizorilor de materiale, astfel că putem mărturisi, că am ajuns au bout des forces. După cum vedeţi, industrii de importanţa noastră, au fost astfel aduse într’o situaţie ce nu maî poat« dăinui, situaţie tot atât de gravă, pe cât de puţin demnă de reputaţia şi numele nostit». Pot afirmă că In aceiaşi situaţie critică se găsesc şi celelaite mari industrii similare, în deajuns de cunoscute şi a căror soliditate nu poate, fi discutată. — Credeţi că Viatul a luat măsuri pentru ameliorarea acestei situaţiuni? — Nu ştiu nimic precis. Ni s'au făcut însă promisiuni de tot felul, iar între timp suntem întreţinuţi cu... oxigen. Trăim de azi, pe mâine, luptând pentru a obţine, în ultimul moment, doar sumele necesare pentru plata lucrătorilor şi nu arareori lucrătorii au fost plătiţi cu mari întârzieri. discreditarea industriei STRIBI Ne?Are acest fapt urmări mai grav Fărăîndoială. Situaţia atrage după sine o discreditare pe piaţă şi o desorganizare complectă, în fabrică. O producţiune intensă nu poate fi menţinută à la longue numai cu plata salariilor. Depozitele de materiale trebuesc în continuu reînoite. Combustibilul şi materialele de întreţinere sunt foarte costisitoare. Intr’o mare uzină sânt apoi, în permanenţă lucrări de amenajare lucrări de întreţinere şi modernizare, etc., cari absorb sume foarte importante. CREDITUL BANCI NAŢIONALE — Am auzit totuşi, că Banca Naţională. v’ar fi avansat sume importante în contul C. F. R? — Intr’adevăr, Banca Naţională a susţinut industria cu multă bună-voinţă, acordând mari credite întreprinderilor metalurgice, ce au de primit sume de la Stat. Din nenorocire, acest sistem de plată reprezintă însă o inovaţie puţin comodă şi destul de costisitoare pentru industrie. DIMINUAREA PRODUCŢIEI — Credeţi că aceste neajunsuri ţinţificulăţi financiare ale industrilor metalurgice vor avea vre-o repercusiune şi, asupra refacerii C. F. R.? — Cred că o repercusiune asupra refacerii C. F. R., se vă produce din cauze cu totul speciale, independente de situaţia şi de bună-voinţa şi intenţiunile noastre. Este vorba de noul proiect de budget al C. F. R., care ne obligă pur şi simplu să diminuăm producţia noastră. Acest proiect prevede «rame foarte reduse în raport cu cele din anul trecut pentru furniturile unora dintre marile industrii metalurgice, printre cari comptăm şi noi. • ACTIVITATEA „ASTREI“ — Care a fost producunea D.voastră din 1922 pentru C^F. R.? — In 1922 activitatea uzinelor „Astra“ pentru C. F. R. s’a ridi-:at la o producţie, în valoare de 225 milioane lei. Spre surprinderea noastră, cu toate că necesităţile de refacerele materialului rulant al C. F. R., sunt astăzi tot aşa de mari ca şi cele din trecut, constatăm că cifra trecută în noul proiect de buget al C. F. R. pentru furniturile societăţii ,,Astra“ pe 1923" s’a redus la 138 milioane lei, reprezentând la prima vedere o micşorare a producţiei cu 30 la sută. Dar cifra de 158 milioane reprezintă în realitate o reducere şi mai mare a producţiei. Luând în consideraţie factorii cari contribuesc la scumpirea producţiei, — cum sunt urcările continue ale preţurilor materiilor prime, deprecierea valutei, scumpirea mânei de lucru, amortizarea nouilor investiţiuni, etc.— putem spune că această reducere 'Însemnează mai bine de 50 la sută din capacitatea noastră de producţie. — Şi ce consecinţe decurg din această situaţie? — In ce ne priveşte, este lesne de înţeles perturbarea ce se produce în activitatea şi dezvoltarea unei industrii ca aceia a societăţii „Astra“, atunci când, printr-o singură trăsătură de condei, se răstoarnă un întreg program de activitate urmărit cu asiduitate de mai bine de doi ani şi jumătate atât de direcţia C. F. R. cât şi de noi, sub impulsul celei dintâiu. CONCEDIEREA PERSONALULUI Reducerea de 50 la sută a producţiei, pune deocamdată în stare de inutilizare nouile investiţiuni şi o parte din cele vechi, obligându-ne totodată la concedierea ba un mare număr de lătrători şi funcţionari. Până în prezent am şi concediat aproape 400 de lucrători, urmând să concediem treptat până la 1200 lucrători şi 100 de funcţionari. Pe de altă parte ne gândim acum la reorganizarea uzinelor pe noui baze în scopul de a ne ro drepta activitatea in altă direcţie, specializându-ne în lucrări şi construcţii de tot felul pentru industriile particulare, petrolifere, etc. MOTIVE BUGETARE?... — Cum explicaţi d-voastră această reducere survenită în proiectul de buget, al C. F. R.? — Cred că ea este dictată din motive bugetare, întrucât nu numai la C. F. R., dare în general, la toate administraţiile publice, guvernul urmăreşte economii forţate, impuse de criza generală financiară.. Totuşi s-a prevăzut în buget suma de aproape şase sute milioane pentru un număr însemnat de mici ateliere, a căror producţie anul trecut a fost minimă. Unele din aceste mici ateliere, nu sunt conduse de oameni de specialitate ci sunt improvizate adhoc cu instalaţii nudimentare, improprii pentru astfel de lucrări. SOLUŢIUNI — In Unii generale, ce soluţii preconizaţia-voastră pentru ameliorarea situaţiunii actuale a industriei metalurgice, în legătură cu dezvoltarea acestei industrii şi refacerea C. F. R.? — Rămân la linia de conduită ce mi-am propus şi nu pot da sfaturi sau indica soluţii. Totuşi părerea mea este că dacă Statul nu are, în împrejurările actuale, posibilitatea de a da un sprijin efectiv industriei, sau dacă cumva acest lucru nu intră în vederile sale, se impune cel puţin să lase industriei putinţa unei desvoltări normale, conlucrfind cu ea pentru înlăturarea dificultăţilor prin cari trece in prezent. Cu alte cuvinte, dacă industria nu poate obţine avantagii, să poată căpăta drepturile ei. Orice soluţie practică, ce ne poate scoate din această situaţie este bine-venită. A găsi aceste soluţii rămâne în seama ministerului de finanţe. I. Radu URMARILEACESTOR CERI REDUI Românii din iugoslavii Ţăranii din comuna Carada (partea judeţului Caraş-Severin, care a căzut la Sârbi) au înaintat un memoriu guvernului român, prin care cer ca să, intervie, numind o comisiune mixtă, compusă din reprezentanţii vămilor grănicerilor, ministe-trelor de interne şi prefecţii judeţelor vecine de frontieră ale ambelor state, spre a se putea ajunge la o înţelegere, în ce priveşte chestiunea pământurilor cultivable ale unora dintre ţăranii români din partea sârbească, ce le posed la noi şi ale căror produse nu le pot exploata din cauza greutăţilor ce întâmpină din partea, autorităţilor, sârbeşti de la, ganiţă. KEK—HHL Amenzile judecătorești 1 - a.i _ Legea pentru majorarea și încasarea lor „Monitorul Oficial" No. 279 din 25 Martie a. c. promulgă legea privitoare la majorarea cifrei amenzilor judecătorești și la modul încasărilor lor, în cuprinsul următor : MINIMUM AMENZEI Art. î. — Se mărește ]a înzecit suma amenzilor penale, civile, de procedură şi disciplinare prevăzut© de codurile penal, civil şi comercial, cum şi de orice alte legi şi regulamente în vigoare in întreaga ţara până la li August 1916, iar in teritoriile alipite şi de legile în vigoare în vechul regat până la acea dată cari se aplică în timpul de faţă în aclte teritorii. Suma de lei 50 este minimum ce se poate pronunţa ca amendă chiar în cazul când se acordă condamnatului circumstanţe atenuante. DEPUNEREA RECIPISEI Art. 2. — In termen de o lună, socotit dela data când o hotărâre de condamnaţiune la amendă a rămas definitivă, condamnatul va dspune la judecătoria de ocol, după cum hotărârea rămasă definitivă emana de la judecătoria de ocol ori de la autorităţile administrative și la parchetul tribunalului dacă hotărârile emană de la tribunal, de la Curtea de apel sau de la, înalta Curte de csati©, recipisa administrațiunii financiare sau a percepției pentru amenzile cuvenite Statului ori instituțiunilor dependinte de Stat sau a percepției comunale pentru cele pronunțate în folosul comunei, constatând vărsarea sumei integrale a amenzii la care a fost condamnat. In Bucovina recipisa de plata amenzilor pronunţate la tribunale şi la Curtea de apel se va depune la preşedintele tribunalului respectiv. Această obligaţiune se va prevedea în fiecare hotărâre de condamnare la amendă. Art 3. — Pentru plata amenzilor pronunţate de instanţele extraordinare recipisa se va depune la judecătoria de ocol sau la parchetul tribunaluliui resepectiv, după, cum în compunerea acestor instanţe ia parte judecătorul de ocol sau un judecător al tribunalului. Recipisele de plata amenzilor de procedură pronunţate contra agenţilor administrativi pentru neîndeplinire de procedură, în contra martorilor, a membrilor consiliilor de familie, a juraţilor, etc., precum şi a amenzilor disciplinare, vor fi depuse la judecătoria de ocol respectivă cele pronunţate de ea sau la parchet cele pronunţate de tribunal, de Curtea de apel sau de Curtea cu juraţi, in termen de o lună, socotit de la data incunoştiinţării celui amendat. EMITEREA MANDATULUI DE ARESTARE Art. 4. — Dacă la expirarea termenului de o lună de care se vorbeşte mai sus condamnatul la amendă judiciară, penală, nu va fi depus recipisa de vărsarea ei, judecătorul olitocol sau procurorul, iar în Bucovina tribunalul, va emite în contra condamnatului cuvenitul mandat de arestare socotindu-se 50 lei amendă drept o zi de închisoare. Executarea mandatului de arestare va putea fi suspendată şi mandatul anulat dacă condamnatul achită amenda. In cazul când condamnatul produce, cu o cerere adresată judecătorului de ocol, procurorului tribunalului sau în Bucovina preşedintelui tribunalului, dovada temeinică a solvabilităţii, aceste autorităţi îi vor acorda un singur termen de maximum o lună de zile pentru achitarea întregei amenzi, iar dacă nici la expirarea acestui termen nu va depune recipisa de plată, vor emite cuvianitul mandat de arestare. Coroana in Bucovina, Transilvania, Bnat, Crişana şi Maramureş şi rubla în Basarabia se vor socoti egale în valoare cu un leu. AMENZILE CIVILE Pentru încasarea amenzilor civile, a celor de procedură și disciplinare, va interveni la administraţiunea șiva interveni la administraţiunea financiară sau la primăria respectivă spre a fi încasate conform legii de urmărire. Agentul fiscal sau comunal care nu va săvârşi încasarea acestor din urmă amenzi in termen de 2 luni dala primirea cererii autorităţii judecătoreşti respective, va fi condamnat la o amendă dela 100 la 2.000 lei. Agentul care cu rea credință va constata ca insolvabil pe un condamnat la emandă, care dispune de avere spre a o plăti, precum şi partea amendată care de conivenţa cu agentul fiscal şi-a ascuns solvabilitatea pentru a se sustrage dela plata amenzii, se vor pedepsi conform dispoziţiunilor din codul penal privitoare la fals. Dacă, după legile în vigoare în teritoriile alipite, amenzile prevăzute la alin. II de sub art. 3 trebuesc transformate în închisoare în caz de insolvabilitate, se va proceda în acest fel de judecătorul de ocol sau de procuror atunci când martorul, juratul, etc., nu depun în termenul de o lună recipisa de plata amenzii. Art. 5. — Recipisele pentru plata amenzilor pronunţate prin hotărîri rămase definitive până la data promulgării legii de față vor fi depuse în termen de o lună dela promulgarea acestei legi. .Art. C — Nu sunt supuse dispoziţiunilor legii de faţă amenzile ce se pronunţă direct de autorităţile superioare în contra funcţionarilor pentru nereguli sau abateri de la îndatoririle lor. Art. 7. — Se abrogă orice dispoziţiuni existente în această materie în Bucovina, Transilvania, Banat, Crişana şi şi Maramureş, precum şi orice alte dispoziţiuni contrarii legii de faţă. Import-Export Noui taxe vamale aplicate la importul $i exportul diferitelor mărfuri Prin Monitorul Oficial No. 279 din 25 Martie a. c. a apărut decretul prin care s-au aprobat următoarele taxe de import și export: TAXE DE IMPORT * Art. 233 ex. Drojdii de bere kgr., taxă vamală de import 601 Art. 588. Nota 2: Fierul laminat în orice formă, importat de sindicatele şi societăţile de cultivatori de vin, pentru a fi întrebuinţat ca araci sau stâlpi la cultura viilor, se taxează cu taxele reduse la o treime, întrucât nu se va produce în ţară. Importul se va face cu autorizarea ministerului de finanţe şi pe baza avizului comisari Industriale. Art. 824. Notă: Sârma de fier galvanizată de 1,5 mm, sau mai mult în diametru importată de sindicatele şi societăţile de cultivatori de vin, pentru a fi întrebuinţată la cultura viilor, se taxează cu taxele reduse la o treime, întrucât nu se va produce în ţară. Importul se va face cu autorizareaministerului de finanţe şi pe baza avizului comisiunii industriale. TAXE DE EXPORT Ciment fabricat în ţară 100 kgr„ taxa vamală de export lei 5. Nuci în coaje, însă numai dela 1 Aprilie şi până la 1 Octombrie 1923, 1 kgr, taxa vamală de export lei 3. Nuci decorticate (miei), însă numai dela 1 Aprilie şi până la 1 Octombrie 1923, 1 kgr. lei, idem lei 7. Jucării fabricate în ţară 100 kgr., taxa vamală de export lei 5 . Ţesături de in şi cânepă 100 kgr., idem lei 5. Sulfatul de fier (calaian)-100 kgr. idem lei 5. Obiectele de lemn ca: părţi de care şi căruţe, mânere de scule etc., IOC kgr. idem lei 5. Borhot de fructe 100 kgr. lei 5. Turte oleaginoase vagonul lei 3000. COMISIONUL In această taxă de 3000 lei vagonul intră şi comisionul - - DATA INTRAREI IN VIGOARE Direcţiunea generală a vămilor a trimis ieri un ordin circular telegrafic tuturor punctelor vamale, prin care le pune în vedere că aplicaţiunea toxcelor vamale de import şi export de mai sus, prevăzute de decretul No. 1241 din 24 Martie, intră în vigoare pe ziua de 1 Aprilie 1923, când dela această dată urmează să se ţină cont de dispoziţiile art. 5 din legea generală a vămilor. / — ------------infți^ t | ___ 100 lei Mséé vândute de Éré verni Direcţia generala a vămilor, a dat ora dimineaţă o circulară către toate vămile din ţară cu privire la vinderea mărfurilor văzute in relent şi in urmă scoase la licitaţie de către vămi. Prin această circulară se spune că după informaţiile ce Ie are ministerul de finanţe, aceste mărfuri şi in special cele scumpe ca mătăsurile, etc., sunt cumpărate pe preţuri derizorii de către anumiţi funcţionari şi In urmă revândute populaţiei pe nişte preţuri fabuloase. Din această cauză s’a dat ordin tuturor vămilor cu mult înaintea ţinerii unor ast-, fel de licitaţii să fie anunţaţi comercianţii de specialitate, societăţile de binefacere şi instituţiile statului, făcindu-li-se cu a esent felul şi cantitatea mărfii De asemeni se vor aplica cu stricteţe toate regulile privitoare la ţinerea licitaţiilor, spre a nu fi păgubit statul ca până acum