Argus, martie 1923 (Anul 14, nr. 2957-2983)

1923-03-28 / nr. 2980

UDI Iff H 2980 a­bonamente IN TARA Un an 500 lei 0 luni 250 3 luni 150 ff fl IN STRĂINĂTATE Un an 700 lei 6 luni 350 h 3 luni 200 6 PAGINI ORGAN ZILNIC a! COMERȚULUI Directori : Chr. D. Staicovici Si S. Pauker INDUSTRIEI si FINANTE! Administrator : H. F. Valentin Miercuri /b Martie lee*» EXEMPLARUL 2 Lei în țară 4 Lei în Străinătate B I R O U R ILE: BUC U R EȘTI, Str. Sărindar 14 TELEFON : 6/93 și 23/69 Budgetul pe 1923 O analiză sumară / Denumirea de mai sus constitue o inovaţie în gestiunea noastră fi­nanciară, o inovaţie ce depăşeşte­­semnificaţia pur calendaristică.­ Pâ­nă acum, bugetul tăre era călare pe doi ani, şi ultimul exerciţiu, cel din 1922-1923, început la 1 Aprilie 1923. Din momentul ce se zice ,buge­­tul pe 1923“ numai aceasta în­semnează ca, prin excepţiune, el va cuprinde de data aceasta nu­mai nouă luni, rămânând ca de la 1 Ianuarie 1924 să intrăm în regula normală a unui an întreg. S'ar putea obiecta că finanţele statului n’au nimic comun cu ca­lendarul şi că puţin importă dacă bugetul începe la 1 Aprilie sau la­­1 Iulie- Nu e însă tocmai aşa. ■ Intr’o ţară agricolă ca România, şi a cărei principală avuţie va fi agricultura ori cât s’ar desvolta industria — gospodăria financiară a statului trebue să fie în legătură directă cu campania agricolă­ Des­­chizându-se parlamentul la 15 oc­­­­tom­brie, bugetul care, va începe la 1 Ianuarie poate fi discutat în cursul ultimului trimestru al anu­lui când e cu putinţă să se ţie seama de roadele recoltei. Dacă a fost bună, prevederile bugetare vor fi mai largi ; dacă e lipsă, se vor mai strânge şireturile pungei. A­­fară de aceasta, lucrările ce sunt de executat din creditele bugetare vor putea fi pregătite la timp. Inovaţia este deci oportună. •»­­» •» Bugetul pe 1923, cuprinzând nu­mai nouă luni, are necesarmente un caracter de tranziţie şi nu poa­te, chiar prin acest fapt, oglindi toate nevoile statului, nici să dea­­ imagina exactă a resurselor pe care poate conta. Reforma fiscală se aplică, e adevărat, de la 1 A­­prilie 1923, însă roade definitive nu se vor putea alege de­cât după recensământul și constatările ce se vor face în cursul­ verei. Impozitul pe venit nu-şi va produce efectele sale de­cât în parte, în cursul apli­­cărei noului buget pe 9 luni. • Aşa fiind s’ar putea considera ca prea optimiste evaluările mini­strului de finanţe care, pentru bu­getul pe 9 luni din 1923 prevede un venit total de 15,4 miliarde, pe când evaluările — socotite tot pe 9 luni ale anului precedent, au fost numai de 7.4 miliarde. Pri D. Vintilă Brătianu întâmpină a­­ceastă obiecţie arătând că bugetul pe 1922—1923, acela care se sfâr­şeşte la 1 Aprilie 1923, a fost nu numai primul de la război încoace care s’a echilibrat dar a mai dat, numai pe 9 luni, un plus de înca­sări de 1,1 miliarde. Pentru pri­ma oară după marele zdruncin, încasările provenind din toate ra­murile de contribuţii, au fost în progres, iar faptul că nu s’au emis bilete noui la Banca Naţională, că statul a putut răscumpăra din da­toria sa la această insttuţie a­­proape 600 milioane, că a fost în stare să achite din datoriile tre­cutului peste un miliard şi jumă­tate consolidând totodată datoria flotantă externă, denotă că, prin simpla desvoltare normală a veni­turilor — cu alte cuvinte prin pro­dusul crescând al muncii poporu­lui — prevederile bugetului pe 1923 vor putea fi atinse deşi ele se spri­jină pe aceleaşi resurse ca bugetul în curs­ 1 In expunerea sa de motive, mi­nistrul de finanţe insistă în special asupra consideraţiei că nu trebue dat o importanţă exagerată, ca productivitate fiscală, nouilor im­pozite directe. Chiar cu birurile vechi, dacă s’ar fi evaluat prin­­tr’un nou recensământ materia im­pozabilă rămasă neconstatată o serie de ani, fiscul s’ar fi apropiat de prevederile pe anul viitor pen­tru impozitele elementare. Trebua însă înfăptuită unificarea impo­zitară pentru România întregită. Astfel, că de fapt, singurul adaus fiscal nou va fi, pe 1923, impozitul global E însă de talie ! •» * ' Un examen al creditelor ce se acordă în bugetul pe 9 luni- 1923, comparat cu creditele, pe 9 luni ale exerciţiului 1922—1923, compoartă o dare de seamă separată şi amă­nunţită. Vom releva totuşi câteva tei­tre bătătoare la ochi şi asupra cărora cititorul o va putea me­­ntrita.­­ Ministerului de război i se a­trie ,bite de data aceasta. 2338 milioane contra 1280 milioane, anul trecut. Popoarele gem sub povara arma­­rentelor, ele aşteaptă cu nerăb­dare clipa liberatoare, însă mo­mentul fericit întârzie. Frământări /In Orient, nesiguranţa în occident,­­ nesiguranţa la­­ frontiere. Putem schimba acum arma contra togei ? Ministerul de finanţe cere 4750 milioane contra 563 milioane, un spor de peste trei miliarde rezul­tând, în mare parte, din plata cu­ponului în legătură cu deprecierea valutei.­ In schimb la instrucţie un spor cu peste 400 milioane numai iar la lucrări publice — economii feroce — un spor de 31 milioane. Iată însă două sporuri împotriva cărora nimeni nu se va ridica : 200 milioane la sănătatea publica şi 1500 milioane la căi de comunica­ţie. * *• -X- «• Din întreg bugetul pe 1923 şi din expunerea de motive, se degajază o impresie liniştitoare şi care n’ar părea de fel deplasată dacă n’ar fi două necunoscute : valuta şi re­colta. Cea ce mai apasă greu asu­pra creditului statului este şi dato­ria flotantă internă a cărei­ rezol­­vire încă n’a puut fi atacată. Da­toria aceasta se compune, pe de o parte din bonurile de tezaur inter­ne şi bonuri de rechiziţie în suma de 2,5 miliarde , apoi din datoria la Banca Natomală de 12 miliarde. Cele 2 şi jumătate miliarde ar pu­tea fi acoperite cu un împrumut de 2­ 500.000 lire sterline pe cursul ac­tual. Datoria la Banca Naţională s’ar stinge într’un termen mai îndelun­gat spre a nu, se provoca o deflaţie tulburătoare : o dată prin garan­ţia germană a biletelor Băncii Ge­nerale şi prin sumele ce ne revin de la Banca Austr­o-Ungară , prin­­tr’o sumă afectată stingerei, şi­ ca­re s’ar înscrie în bugetul ordinar al fiecăruia an; în fine, prin produ­sul unui împrumut extern în rentă de stat, spre a reporta o parte din sarcini asupra generaţiilor vii­toare. Aceştia sunt, în trăsături gene­rale, principalele indicaţiuni ce ră­sar dintr’o analiză , sumară a bu­getului pe 1923. II vom mai spicui în amănuntele sale interesante. Viitor Budgetul Comunei Bucureşti Veniturile şi cheltuelile pe anul 1923 Membrii comisiei interimare s’au întrunit aseară într’o şedin­­ţă publică sub preşedinţia d-lui d-l Costinescu. După îndeplinirea formalităţi­lor obişnuite se dă citire noului proect de buget al comunei, pe exerciţiul 1923—1924. Din rezultă că veniturile, pe nouă luni, dela 1 Aprilie la 31 Decembrie 1923, au fost evaluate la 279 milioane 219 mii 165 lei iar cheltuelile la 258 milioane 849 mii 157 lei. Rezultă un excedent de 20 mi­lioane 370 mii, care va fi întrebu­inţat la deschiderea de credite extraordinare, necesare servicii­lor cărora nu le vor ajunge su­mele prevăzute de prezentul bu­get. PREVEDERILE PERCEP­ŢIILOR Direcţiunea financiară a comu­nei a făcut următoarele preve­deri asupra încasărilor pe nouă luni—1 Aprilie—31 Ianuarie — ce vor fi făcute prin percepţiile co­munale din următoarele taxe : Din impos. de 6 la sută lei 2­ dar topos. 14 % lei 252.539 ; Din topos. zece la sută (maga­zii) lei 25.778.396 ; Din zece la sută (camere mobi­late) lei 735.392; Din topos. 15 la sută (hoteluri) lei 2.215.635 ; Din 12 la sută lei 2.644.409 ; Din 20 la sută lei 3.914.372; Taxe de prestaţii lei 5.087.470; Taxe de automobile particulare lei 337.900; Taxe de automobile de piaţă lei 1.440.000; Autocamioane lei 184.520; Autobuze lei 81.000; Camioane cu cai lei 242.380; Trăsuri de piaţă lei 2.334.480 ; Căruţe lei 264.710; Cai de lux lei 116.400; Cai de serviciu 121.490; Ciurele cu fir 56.500; Ciurele simple lei 188.640; Firme române lei 1.063.180; Firme străine lei 192.000 ; Brisci de Hereasca lei 176.400 ; Taxa de gunoi lei 9.395.620 ; Taxa­­pe metrul pătrat lei 2.855.811 ; Taxa pe metrul liniar lei 3 mii. 909.728; Taxa pentru servitori lei 256660. Taxa ferestraelor mecanice lei 790. In total lei 66 mii, 605 mii si 141. * *• Proectul a fost pus la dispozi­ția membrilor comisiei interima­re, spre a-l studia și prezenta mo­­difeările ce le cred necesare. Oficiu! Devizelor Oficiul de control al devizelor aduce la cunoştinţa băncilor că numai până la 1 Aprilie a. c. se mai pot primi depuneri­ în lei pentru contul caselor din străi­nătate. De la această dată orice depu­nere va­ fi refuzată, dacă nu va avea aprobarea oficiului respec­tiv. Am dat om­ ştirea că oficiul de control al devizelor ar fi dat noui autorizări câtorva bănci din Bu­cureşti şi din ţară pentru comer­ţul de devize. Din partea Băncei Naţionale suntem rugaţi să arătăm că acea ştire nu este întemeiată şi că pri­mul nostru institut de credit îşi menţine. In această privinţă, cu­noscutul său punct de vedere, Oficiul central de control al de­vizelor de pe lângă Banca Naţio­nală aduce la cunoştinţa Bănci­lor neautorizate, că li s’a acordat termenul până la Mai a. c., pen­tru lichidarea stocurilor de devi­ze achiziţionate până la 28 Fe­bruarie 1923. Operațiunile făcute în acest scop vor fi comunicate oficiului respectiv. -------------- m I mm Situaţia industriei metalurgice In raport cu refacerea C. F. R. In numărul nostru precedent am făcut, în linii generale, o ex­punere a situaţiunei critice prin care trece în prezent marea in­dustrie metalurgică, din cauze cari decurg deadreptul din actu­ala politică industrială a Statu­lui. Industriaşii se plâng că tocmai astăzi, când, prin alipirea noilor teritorii româneşti, ţara noastră a intrat oarecum in rândul ţări­lor industriale , factorii noştri autorizaţi trec de la politica de încurajare şi protecţiune din tre­cut a industriei naţionale, la o politică fundamental opusă, care se caracterizează, mai cu seamă, printr’o regretabilă lipsă de soli­citudine şi de sprijin din partea statului. Pentru a ne documenta cu date şi amănunte precise, asupra a­­devăratei situaţiuni a industriei metalurgice,­­ de care se leagă In mod indisolubil refacerea C. F. R., cea mai gravă problemă de actualitate a vieţii noastre eco­nomice,­­ ne vom adresa pe rînd reprezentanţilor autorizaţi ai in­dustriei. Azi vom reda declara­­ţiunile d-lui M. N. Schapira ad­ministrator delegat al societăţii „Astra“, fabrică de vagoane şi motoare din Arad şi vice-preşe­­dinte al Uniunea Industriilor me­talurgice din România. D-l M. N. Schapira, a răspuns multiplelor întrebări formulate de noi, cu toată sinceritatea şi convingerea, încât socotim că fa­cem un real serviciu cititorilor şi factorilor competenţi, consem­nând aceste importante declara­tion« [DIFICULTĂȚILE FINANCIARE ALE INDUSTRIEI ME­TALURGICE — Cunoaște fi, fără îndoială, dom­nule administrator delegat, că ziarul nostru­ s’a ocupat în diverse rânduri de criza acută, prin care trece indu­stria metalurgică. Cred că ne­ ați pu­tea da câteva preţioase lămuriri asu­pra acestei chestiuni. — Nu sunt în măsură să dis­cut în public, situaţia generală de altfel foarte complicată a a­­cestei chestiuni, de­oarece nici nu am calitatea, nici nu doresc să fac cuiva vre­un reproş, sau să dau sfaturi şi îndrumări. Aş putea totuşi să vă dau unele lă­muriri cu privire la societatea noastră. Ca şi celelalte industrii mari şi mici din întreaga ţară, situa­ţia metalurgiştilor a devenit ex­trem de dificilă. Industria me­talurgică luptă de­­un an şi ju­mătate cu dificultăţi insurmon­tabile. Ştiţi că Statul, datorează pentru furnituri neachitate şi re­­paraţiuni de material rulant, mai bine de un miliard. „Astra“ singură are de primit azi pentru furnituri executate a­­proape trei sute milioane lei. TRĂIM DE AZI PE MÂINE! — Cu ce mijloace menţineţi totuşi activitatea fabricilor? — rAm epuizat până în pr­ezent toate resursele­­proprii; ne-am folosit în cea mai largă măsură de creditul băncilor şi al furni­zorilor de materiale, astfel că putem mărturisi, că am ajuns au bout des forces. După cum vedeţi, industrii de importanţa noastră, au fost ast­fel aduse într’o situaţie ce nu maî poat« dăinui, situaţie tot atât de gravă, pe cât de puţin demnă de reputaţia şi numele nostit». Pot afirmă că In aceiaşi situaţie critică se găsesc şi cele­laite mari industrii similare, în deajuns de cunoscute şi a căror soliditate nu poate, fi discutată. — Credeţi că Viatul a­ luat măsuri pentru ameliorarea acestei situaţi­­uni? — Nu ştiu nimic precis. Ni s'au făcut însă promisiuni de tot felul, iar între timp suntem în­treţinuţi cu... oxigen. Trăim de azi, pe mâine, lup­tând pentru a obţine, în ultimul moment, doar sumele necesare pent­ru plata lucrătorilor şi nu arareori lucrătorii au fost plătiţi cu mari întârzieri. discreditarea industriei STRIBI­ Ne?Are acest fapt urmări mai gra­v Fără­­îndoială. Situaţia atra­­ge după sine o discreditare pe piaţă şi o desorganizare complec­tă, în fabrică. O producţiun­e in­tensă nu poate fi menţinută à la longue numai cu plata salarii­lor. Depozitele de materiale tre­buesc în continuu reînoite. Com­bustibilul şi materialele de în­treţinere sunt foarte costisitoare. Intr’o mare uzină sânt apoi, în permanenţă lucrări de amenajare lucrări de întreţinere şi moder­nizare, etc., cari absorb sume foarte importante. CREDITUL BANCI NAŢIO­NALE — Am auzit totuşi, că Banca Na­ţională. v’ar fi avansat sume im­portante în contul C. F. R? — Intr’adevăr, Banca­ Naţio­nală a susţinut industria cu multă bună-voinţă, acordând mari credite întreprinderilor me­talurgice, ce au de primit sume de la Stat. Din nenorocire, acest sistem de plată reprezintă însă o inovaţie puţin comodă şi de­stul de costisitoare pentru in­dustrie. DIMINUAREA PRODUC­ŢIEI — Credeţi că aceste neajunsuri ţi­nţificulăţi financiare ale indu­­strilor metalurgice vor avea vre-o repercusiune şi, asupra refacerii C. F. R.? — Cred că o repercusiune asu­pra refacerii C. F. R., se vă pro­duce din cauze cu totul speciale, independente de situaţia şi de bună-voinţa­ şi intenţiunile noa­stre. Este vorba de noul proiect de budget al C. F. R., care ne o­­bligă pur şi simplu să diminuăm producţia noastră. Acest proiect prevede «rame foarte reduse în raport cu cele din an­ul trecut pentru furniturile unora dintre marile industrii metalurgice, prin­tre cari comptăm şi noi. • ACTIVITATEA „ASTREI“ — Care a fost produc­unea D.voa­­stră din 1922 pentru C­^F. R.? — In 1922 activitatea uzinelor „Astra“ pentru C. F. R. s’a ridi-:at la o producţie, în valoare de 225 milioane lei. Spre surprinde­rea noastră, cu toate că necesită­ţile de refa­cerele materialului ru­lant al C. F. R., sunt astăzi tot aşa de mari ca şi cele din tre­cut, constatăm că cifra trecută în noul proiect de buget al C. F. R. pentru furniturile societăţii ,,A­­stra“ pe 1923" s’a redus la 138 mi­lioane lei, reprezentând la prima vedere o micşorare a producţiei cu 30 la sută. Dar cifra de 158 milioane re­prezintă în realitate o reducere şi mai mare a producţiei. Luând în consideraţie factorii cari contribuesc la scumpirea producţiei, — cum sunt­ urcările continue ale preţurilor materii­lor prime, deprecierea valutei, scumpirea mânei de lucru, amor­tizarea nouilor investiţiuni, etc.­— putem spune că această reducere 'Însemnează mai bine de 50 la su­tă din capacitatea noastră de producţie. — Şi ce consecinţe decurg din a­­ceastă situaţie? — In ce ne priveşte, este lesne de înţeles perturbarea ce se produ­ce în activitatea şi dezvoltarea unei industrii ca aceia a societă­ţii „Astra“, atunci când, printr-o singură trăsătură de condei, se răstoarnă un întreg program de activitate urmărit cu asiduitate de mai bine de doi ani şi jumă­tate atât de direcţia C. F. R. cât şi de noi, sub impulsul celei din­­tâiu. CONCEDIEREA­ PERSONA­LULUI Reducerea de 50 la sută a pro­ducţiei, pune deocamdată în sta­re de inutilizare nouile investi­­ţiuni şi o parte din cele vechi, o­­bligându-ne tot­odată la concedi­erea b­a un mare număr de lătră­tori şi funcţionari. Până în prezent am şi concediat aproape 400 de lucrători, urmând să concediem treptat până la 1200 lucrători şi 100 de funcţio­nari. Pe de altă parte ne gândim a­­cum la reorganizarea uzinelor pe noui baze în scopul de a ne ro drepta activitatea in altă direc­ţie, specializându-ne în lucrări şi construcţii de tot felul pentru in­dustriile particulare, petrolifere, etc. MOTIVE BUGETARE?... — Cum explicaţi d-voastră acea­stă reducere survenită în proiectul de buget, al C. F. R.? — Cred că ea este dictată din motive bu­getare, întrucât nu numai la C. F. R., dare în gene­ral, la toate administraţiile pu­blice, guvernul urmăreşte econo­mii forţate, impuse de criza ge­nerală financiară.. Totuşi s-a pre­văzut în buget suma de aproape şase sute milioane pentru un nu­măr însemnat de mici ateliere, a căror producţie anul trecut a fost minimă. Unele din aceste mici a­teliere, nu sunt conduse de oa­meni de specialitate ci sunt im­provizate adhoc cu instalaţii nu­dimentare, improprii pentru ast­­fel de lucrări. SOLUŢIUNI — In Unii generale, ce soluţii pre­conizaţi­a-voastră pentru ameliora­rea situaţiunii actuale a industriei metalurgice, în legătură cu dezvol­­tarea acestei industrii şi refacerea C. F. R.? — Rămân la linia de condu­ită ce mi-am propus şi nu pot da sfaturi sau indica soluţii. Totuşi părerea­ mea este că dacă Statul nu are, în împreju­rările actuale, posibilitatea de a da un sprijin efectiv industriei, sau dacă cumva acest lucru nu intră în vederile sale, se impune cel puţin să lase industriei pu­tinţa unei desvoltări normale, conlucrfind cu ea pentru înlătu­rarea dificultăţilor prin cari tre­­ce in prezent. Cu alte cuvinte, dacă industria nu poate obţine avantagii, să poată căpăta drepturile ei. Or­ice soluţie practică, ce ne poate scoate din această situaţie este bine-venită. A găsi aceste soluţii rămâne în seama ministerului de finanţe. I. Radu URMARILEACESTOR CERI REDUI­ Românii din iugoslavii Ţăranii din comuna Carada (par­tea judeţului Caraş-Severin, care a căzut la Sârbi) au înaintat un me­moriu guvernului român, prin care c­er ca să, intervie, numind o comi­­siune mixtă, compusă din repr­ezen­­tanţii vămilor grănicerilor, ministe-t­relor de interne şi prefecţii judeţe­lor vecine de frontieră ale ambelor state, spre a se put­­ea ajunge la o înţelegere, în ce priveşte chestiunea pământurilor cultivable ale unora dintre ţăranii români din partea sâr­bească, ce le posed la noi şi ale că­ror produse nu le pot exploata din cauza greutăţilor ce întâmpină din partea, autorităţilor, sârbeşti de la, ganiţă. KEK—HHL Amenzile judecătorești 1 - a.­i _ Legea pentru majorarea și încasarea lor „Monitorul Oficial" No. 279 din 25 Martie a. c. promulgă legea privi­toare la majorarea cifrei amenzilor judecătorești și la modul încasări­lor lor, în cuprinsul următor : MINIMUM AMENZEI Art. î. — Se mărește ]a înzecit su­ma amenzilor penale, civile, de pro­cedură şi disciplinare prevăzut© de codurile penal, civil şi comercial, cum şi de orice alte legi şi regula­mente în vigoare in întreaga ţara până la li August 1916, iar in teri­toriile alipite şi de legile în vigoare în vechu­l regat până la acea dată cari se aplică în timpul de faţă în aclte teritorii. Suma de lei 50 este minimum ce se poate pronunţa ca amendă chiar în cazul când se acordă condamna­tului circumstanţe atenuante. DEPUNEREA RECIPISEI Art. 2. — In termen de o lună, so­cotit dela data când o hotărâre de condamnaţiune la amendă a rămas definitivă, condamnatul va d­spune la judecătoria de ocol, după cum ho­tărârea rămasă definitivă emana de la judecătoria de ocol ori de la au­torităţile administrative și la par­chetul tribunalului dacă hotărârile emană de la tribunal, de la Curtea de apel sau de la, înalta Curte de csati©, recipisa administrațiunii fi­nanciare sau a percepției pentru a­­menzile cuvenite Statului ori insti­­tuțiunilor dependinte de Stat sau a percepției comunale pentru cele pro­nunțate în folosul comunei, consta­tând vărsarea sumei integrale a a­­menzii la care a fost condamnat. In Bucovina recipisa de plata a­­menzilor pronunţate la tribunale şi la Curtea de apel se va depune la preşedintele tribunalului respectiv. Această obligaţiune se va preve­dea în fiecare hotărâre de condam­nare la amendă. Art 3. — Pentru plata amenzilor pronunţate de instanţele extraordi­nare recipisa se va depune la ju­decătoria de ocol sau la parchetul tribunaluliui resepectiv, d­upă, cum în compunerea acestor instanţe ia par­­te judecătorul de ocol sau un jude­cător al tribunalului. Recipisele de plata amenzilor de procedură pronunţate contra agenţi­lor administrativi pentru neîndepli­­nire de procedură, în contra marto­­rilor, a membrilor consiliilor de fa­milie, a juraţilor, etc., precum şi a amenzilor disciplinare, vor fi depuse la judecători­a de ocol respectivă cele pronunţate de ea sau la parchet cele pronunţate de tribunal, de Cur­tea de apel sau de Curtea cu juraţi, in termen de o lună, socotit de la data incunoştiinţării celui amendat. EMITEREA MANDATULUI DE A­­RESTARE Art. 4. — Dacă la expirarea terme­nului de o lună de care se vorbeşte mai sus condamnatul la amendă ju­diciară, penală, nu va fi depus reci­pisa de vărsarea ei, judecătorul olit­ocol sau procurorul, iar în Bucovi­na tribunalul, va emite în contra condamnatului cuvenitul mandat de arestare socotindu-se 50 lei amendă drept o zi de închisoare. Executarea mandatului de aresta­re va putea fi suspendată şi man­datul anulat dacă condamnatul a­­chită amenda.­­ In cazul când condamnatul produ­­ce, cu o cerere adresată judecătoru­lui de ocol, procurorului tribunalului sau în Bucovina preşedintelui tri­bunalului, dovada temeinică a sol­vabilităţii, aceste autorităţi îi vor a­­corda un singur termen de maxi­mum o lună de zile pentru achita­­rea întregei amenzi, iar dacă nici la expirarea acestui termen nu va de­pune recipisa de plată, vor emite cuvianitul mandat de arestare. Coroana in Bucovina, Transilva­nia, Bnat, Crişana şi Maramureş şi rubla în Basarabia se vor socoti e­­gale în valoare cu un leu.­ ­ AMENZILE CIVILE Pentru încasarea amenzilor civile, a celor de procedură și disciplinare, va interveni la administraţiunea și­­va interveni la administraţiunea fi­nanciară sau la primăria respectivă spre a fi încasate conform legii de urmărire. Agentul fiscal sa­u comunal care­ nu­ va săvârşi încasarea acestor din ur­mă amenzi in termen de 2 luni dala primirea cererii autorităţii judecăto­­reşti respective, va fi condamnat la o amendă dela 100 la 2.000 lei. Agentul care cu rea credință va constata ca insolvabil pe un condam­nat la emandă, care dispune de a­­vere spre a o plăti, precum şi par­tea amendată care de conivenţa cu agentul fiscal şi-a ascuns solvabi­litatea pentru a se sustrage dela pla­­ta amenzii, se vor pedepsi conform dispoziţiunilor din codul penal pri­vitoare la fals.­­ Dacă, după legile în vigoare în teritoriile alipite, amenzile prevăzute la alin. II de sub art. 3 trebuesc transformate în închisoare în caz de insolvabilitate, se va proceda în a­­cest fel de judecătorul de ocol sau de procuror atunci când martorul, juratul, etc., nu depun în termenul de o lună recipisa de plata amenzii. Art. 5. — Recipisele pentru plata amenzilor pronunţate prin hotărîri rămase definitive până la data pro­mulgării legii de față vor fi depuse în termen de o lună dela promul­garea acestei legi. .Art. C — Nu sunt supuse dispo­ziţiunilor legii de faţă amenzile ce se pronunţă direct de autorităţile superioare în contra funcţionarilor pentru nereguli sau abateri de la în­datoririle lor. Art. 7. — Se abrogă orice dispozi­­ţiuni existente în această materie în Bucovina, Transilvania, Banat, Cri­­şana şi şi Maramureş, precum şi ori­ce alte dispoziţiuni contrarii legii de faţă. Import-Export Noui taxe vamale aplicate la importul $i ex­portul diferitelor mărfuri Prin Monitorul Oficial No. 279 din 25 Martie a. c. a apărut decretul prin care s-au aprobat următoarele taxe de import și export: TAXE DE IMPORT * Art. 233 ex. Drojdii de bere kgr., taxă vamală de import 601 Art. 588. Nota 2: Fierul laminat în orice formă, importat de sindicatele şi societăţile de cultivatori de vin, pentru a fi întrebuinţat ca araci sau stâlpi la cultura viilor, se taxează cu taxele reduse la o treime, întru­cât nu se va produce în ţară. Impor­tul se va face cu autorizarea mini­sterului de finanţe şi pe baza avizu­lui comisari Industriale. Art. 824. Notă: Sârma de fier gal­­vanizată de 1,5 mm, sau mai mult în diametru importată de sindicatele şi societăţile de cultivatori de vin, pentru a fi întrebuinţată la cultura viilor, se taxează cu taxele reduse la o treime, întru­cât nu se va pro­duce în ţară. Importul se va fac­e cu autorizarea­­ministerului de fi­nanţe şi pe baza avizului comisiunii industriale. TAXE DE EXPORT Ciment fabricat în ţară 100 kgr„ taxa vamală de export lei 5. Nuci în coaje, însă numai dela 1 Aprilie şi până la 1 Octombrie 1923, 1 kgr, taxa vamală de export lei 3. Nuci decorticate (miei), însă numai dela 1 Aprilie şi până la 1 Octom­brie 1923, 1 kgr. lei, idem lei 7. Jucării fabricate în ţară 100 kgr., taxa vamală de export lei 5­ . Ţesături de in şi cânepă 100 kgr., idem lei 5. Sulfatul de fier (calai­an)-100 kgr. idem lei 5. Obiectele de lemn ca: părţi de care şi căruţe, mânere de scule etc., IOC kgr. idem lei 5. Borh­ot de fructe 100 kgr. lei 5. Turte oleaginoase vagonul lei 3000. COMISIONUL In această taxă de 3000 lei vagonul intră şi comisionul - - DATA INTRAREI IN VIGOARE Direcţiunea generală a vămilor a trimis ieri un­ ordin circular telegrafic tuturor punctelor vama­­le, prin care le pune în vedere că aplicaţiunea to­­xcelor vamale de import şi export de mai sus, prevă­zute de decretul No. 1241 din 24 Martie, intră în vi­goare pe ziua de 1 Aprilie 1923, când dela această dată urmează să se ţină cont de dispoziţiile art. 5 din legea generală a vă­­milor. / — ------------infți^ t | ___ 100 lei Mséé vândute de Éré verni Direcţia generala a vămilor, a dat ora dimineaţă o circulară că­tre toate vămile din ţară cu pri­vire la vinderea mărfurilor vă­­zute in relent şi in urmă scoase la licitaţie de către vămi. Prin această circulară se spu­ne că după informaţiile ce Ie are ministerul de finanţe, aceste măr­furi şi in special cele scumpe ca mătăsurile, etc., sunt cumpărate pe preţuri derizorii de către a­­numiţi funcţionari şi In urmă revândute populaţiei pe nişte pre­ţuri fabuloase. Din această cau­­ză s’a dat ordin tuturor vămilor cu mult înaintea ţinerii unor ast-, fel de licitaţii să fie anunţaţi co­mercianţii de specialitate, socie­tăţile de binefacere şi instituţii­le statului, făc­indu-li-se cu a es­ent felul şi cantitatea mărfii De asemeni se vor aplica cu stricteţe toate regulile privitoare la ţine­rea licitaţiilor, spre a nu fi pă­­gubit statul ca până acum

Next