Argus, iunie 1923 (Anul 14, nr. 3030-3055)

1923-06-10 / nr. 3038

msmmn Lichidarea bunurilor foste inamice Textul legii pentru lichidarea bunurilor, drepturilor şi intereselor supuşilor foşti inamici şi pentru încasarea creanţelor şi datoriilor lor faţă de supuşii români Am publicat în „Argus“ No. 3026 expunerea de motive a proectului de lege pentru lichidarea bunurilor, drepturilor și intereselor supuşilor foşti inamici şi pentru încasarea Art. 1. — Bunurile, drepturile şi interesele supuşilor Statelor cu cari România s’a aflat în stare de răz­boi, vor fi reţinute în folosul Statu­lui sau lichidate, conform dispozi­­ţiunilor tratatelor de pace, pe baza prezentei legi. Produsul, reţinerii şi lichidării va fi încasat de către Stat în vederea desdăunării supuşilor români şi a Statului de pagubele pricinuite de răsboi, cari nu au fost achitate până astăzi CARI BUNURI VOR FI LICHIDATE creanţelor şi datoriilor faţă de su­puşii români. In cele ce urmează publicam tex­tul definitiv al legii, aşa cum a fost modificat în Parlament, sechestrelor, ori cu ocaziunea di­verselor măsuri de conservare a a­­celor bunuri, drepturi sau interese de car­ citatele legi şi decrete-legi se ocupau, sau oricum altfel, n’au, conform art. 2, caracterul definiti­­vităţii, ele rezolvă numai chestiuni pur conservatoare cu caracter pro­vizoriu, n’au prin urmare puterea autorităţii lucrului judecat în ce priveşte lichidarea şi reţinerea lor ce se va face acum de către Stat, şi nici nu vor putea fi opuse lui în nici un chip, indiferent de data pronunțării lor. Art. 10. — Toate actele de înstrăi­nare, de dispoziție de orice fel, făcute fie direct, fie deghizat sau oricum altfel, privind bunurile, drepturile și interesele de cari tratează prezenta lege, cari au avut drept efect scoate­rea acestor bunuri din gajul Statu­lui, sunt nule de drept şi lipsite de efect faţă de Stat. Deţinătorul unei averi care a a­­parţinut unui supus al unui Stat fost inamic nu poate invoca faţă de Stat buna lui credinţă din momen­tul dobândirii. Bunurile reintră în patrimoniul Statului în situaţia de drept şi de fapt de la I August 1916, libere de orice sarcini constituite posterior a­­celei date. Art. 11.__Dovada calităţii de cetă­ţean al unui Stat fost inamic se va face potrivit dreptului comun şi a tratatelor de pace, cu adăugire că prezentarea unui paşaport sau în­scrierea lifî în listele electorale nu pot face singure dovada cetăţeniei invocate. In ce priveşte stabilirea dreptului de apartenenţă prevăzut prin trata­tele de pace, el va fi stabilit conform legiuirilor respective. CUM SE VOR FACE LICHIDĂ­RILE Art. 12. — Ministrul de finanţe pe baza avizului Oficiului de lichidare dă o decizie de lichidare conţinând elementele esenţiale arătate mai sus. Art. 13. — Deciziunea ministrului de finanţe se publică în „Monitorul Oficial" şi se notifică neîntârziat tribunalului situaţiunii bunului, drep­tului sau intereselor, iar când aces­tea sunt situate In diverse judeţe, fiecărui tribunal, unde acestea sunt situate. Când sediul întreprinderii sau so­cietăţii s’a aflat la 14 August 1916 in un judeţ, iar bunurile in diverse alte judeţe, notificarea se va face la Sediul principal sau secundar de atunci al întreprinderii societăţii. Când pentru înlesnirea lichidării ministerul de finanţe ar crede ne­cesar, pe baza avizului conform al Oficiului, că, lichidarea tuturor bu­nurilor unui fost inamic, situate în diverse judeţe, să se facă de către un singur tribunal, lichidarea va fi făcută de către acel tribunal, arătat prin decizia ministerului de finanţe. Investirea tribunalului astfel făcută, nu poate da loc la nici un fel de contestaţiune. Afişarea ordonanţei de vânzare se va face în acest caz şi la tribunalul situatiunii fiecărui bun, drept sau interes fost inamic. ORDONANŢA PREZIDENŢI­ALA "Art. 14. __ Primul-preşedinte la tribunalele cu mai multe secţiuni şi preşedintele tribunalului, acolo unde nu există decât o singură secţiune de tribunal, este obligat ca, în trei zile liber© de la data primirii deri­ziunii ministerului de finanţe, să dea o ordonanţă prin care dispune lichidarea bunului, dreptului sau in­tereselor supusului inamic. El fixea­ză, după evaluarea din deriziunea ministerului de finanţe, preţul de la care va începe lichidarea prin li­citaţie publică, fără supralicitare, cum şi toate punctele esenţiale li­chidării şi vânzării, luate din aceeaş deciziune. In 15 zile de la darea or­donanţei, grefierul tribunalului în­tocmeşte tabloul sarcinelor existente anterior lui 14 August 1916. Art. 15. — Când tribunalul are o secţiune specială de notariat, vân­zarea imobilelor se va face prin a­­cea secţiune, căreia îi vor fi adre­sate şi contestaţiunile asupra for­melor vânzării. Contestaţiunile, însă asupra fondului ordonanţei de lichi­dare se vor adresa în termenele mai jos specificate primului-preşedinte sau preşedintelui, care a ordonat li­chidarea. Bunurile, drepturile sau interesele mobiliare vor fi vândute, prin lici­­taţiune publică, chiar înaintea sec­ţiunii primului-preşedinte sau a preşedintelui, care a ordonat lichi­darea. TERMENUL DE VANZARE Art. 16. — Ordonanța preşedin­­ţială d© lichidare și de vânzare va arăta termenul de vânzare, care pentru mobile nu poate fi mai lung de 15 zile libere dela data deciziunii de lichidare a tribunalului, iar pen­tru imobile de 30 zile libere dela aceeaş dată. Ordonanța se comunică supusului străin sau întreprinderii căreia îi a­­parţinea, luându-se drept bază pen­tru comunicare în această privinţă, situaţiunea lor din momentul de­clarării războiului (14 August, 1916), precum se indică, în deriziunea de lichidare a ministerului de finanţe. Dacă domiciliul, reşedinţa străinu­lui sau sediul principal al între­prinderii la acea epocă erau în afa­ră din ţară, comunicarea ordonanţei preşedinţial­e se va face la uşa tri­bunalului situaţiunii bunului, drep­tului sau intereselor. Pentru întrepriderile cu sediul se­cundar în ţară la 14 August 1916, comunicarea se va face la tribuna­lul acelui sediu secundar, arătat prin deriziunea ministerului de fi-Când proprietarul bunului, drep­tului sau interesului supus inamic va fi dispărut din ţară după 14 Au­gust 1916, ordonanţa preşedinţială se va afişa numai la uşa tribunalu­lui unde se face lichidarea. Art. 17. — Ordonanţa preşedin­­ţială de lichidare, de care tratează art. precedente, va fi afişată pe răs­punderea personală a grefierului în sala de anunţuri a tribunalului, în maximum 24 de ore dela data ei Copie de pe ea va fi trimisă de în­dată.­­ 1. Oficiului de lichidare din mini­sterul de finanţe; 2. Camerei de comerţ a locului situaţiunii bunurilor, drepturilor sau intereselor; iar când camera de co­merţ n’ar exista, la primăria locu­lui situaţiunii bunurilor, drepturi­lor sau intereselor. Pentru bunurile mobiliare sau imobiliar© situate în comunele rurale o copie de pe ordo­nanţa preşedinţială va fi afişată în toate cazurile la primăria respec­tivă.­ LICITAŢIA Art. 18. — Vânzarea acestor bu­nuri, drepturi şi interese se va face fără, supralicitare. Concurenţi la licitaţi­e vor fi ad­mişi numai cei cari vor depune o garanţie de 20 la sută din preţul de la care se începe vânzarea. Garan­ţia va putea fi depusă şi în numerar şi în efecte garantate de Stat, soco­tite pe valoarea nominală. Pentru lipsa de concurenţi se poate amâna vânzarea numai după cererea ministerului de finanţe. Pentru bunurile şi drepturile mo­biliare, preţul ultim eşit la licitaţie se va depune imediat chiar în mo­mentul adjudecării. Predarea lor se va face îndată după terminarea li­citaţiei. Pentru bunurile şi drepturile imo­biliare adjudecate preţul va fi depus în 10 zile nelibere. După, cererea mi­nistrului de finanţe, însă, preşedin­tele tribunalului va acorda cumpă­rătorului termene mai lungi d­e plata preţului, care să nu treacă de 2 luni de la adjudecare.­­Până la plată, ministerul de finanţe ia ins­cripţie ipotecară asupra imobilelor. PRIVILEGIILE STATULUI Art. 19. — Pentru bunuri, drepturi şi interese ce privesc apărarea na­ţională sau interesul general, Statul, prin ministerul de finanţe, poate de­clara că înţelege să se poarte ca adjudecatari asupra bunului, drep­tului sau intereselor inamice cu preţul fixat prin raportul experţilor numiţi in acest scop de oficiul de li­chidare anterior dării deciziei de li­chidare sau de tribunal, când o ase­menea evaluare prin expert­ n’ar fi fost deja făcută de Oficiu. In acest caz licitaţia nu mai are loc. Preşedintele dă ordonanţa de reţinere în folosul Statului a acelui bun pe preţul astfel fixat. Gând, Insă, este vorba de vânza­rea imobiliară şi imobilul s’a adju­decat asupra altei persoane, Statul are dreptul să comunice in­so zite nelibere dela adjudecare, că înţelege a se comporta ca adjudecatar cu preţul ieşit la licitaţie. In acest caz tribunalul ia act de această decla­raţie şi­ consideră ca fără fiinţă li­citaţia efectuată. Statul în nici o vânzare de ase­menea bunuri, drepturi­ şi interese nu depune preţul­­adjudecării. Statul va putea substitui în calita­tea de adjudecatar, asupra acestor bu­nuri, drepturi şi interese, o autori­tate de Stat, judeţ sau comună, când interesele acestora ar impune. Acea­sta se va face în condiţiunile pe cari o înţelegere specială între Stat şi a­­cea autoritate le va fixa. In cest caz ordonanţa de adjude­care se dă dea dreptul pe numele persoanei juridice instituită de Stat. DREPTUL DE RECURS Art. 20. — Când adjudecatarul bu­nurilor, drepturilor sau intereselor imobiliare este altul decât Statul, or­donanța de adjudecare va putea fi atacată cu recurs în casație în ter­men de 30 zile libere, socotite din ziua adjudecării. Ea poate fi atacată pentru ace­leași motive și în aceleaşi condițiuni prevăzute de procedura civilă, cu deo­sebire că judecarea recursului va a­­vea loc conform art. 27 și 30 din pre­zenta lege. Nici o lichidare și vânzare de ase­menea bunuri, drepturi și interese nu va putea fi anulată pentru omi­siunea vreunei formalităţi, afară de acele cari ar vătăma­ drepturile ter­­ţiilor persoane. Ele nu vor putea fi invocate decât de el şi în folosul lor exclusiv. N­EA­C­HIT­AR­EA PREŢULUI LICITAŢIEI Art. 21__Când adjudecatarul este altul decât Statul şi nu depune în termen preţul adjudecării, garanţia depu­să la licitare se atribue Statu­lui prin însăşi ordonanţa tribunalu­lui, dată în acea zi, iar dacă va fi rezultat pentru Stat şi alte pagube, tribunalul după cererea ministerului de finanţe va putea să-l condamne prin un jurnal separat şi la valoa­rea lor, care în nici un caz nu va putea întrece valoarea preţului ad­judecării. Acest jurnal va fi supus apelului în termen de 5 zile libere de la data lui, fără a fi nevoe de co­municare. Decizia Curţii în această privinţă, va fi dată cu precădere, fără opoziţ­ie, numai cu recure la înalta Curte de casaţie în 5 zile li­bere dela pronunţarea deciziei. Ape­lul şi recursul se judecă după me­morii, în Camera de consiliu, în condiţiunile arătate de art. 27 şi 30 de mai jos, şi fără drept de opoziţie. Bunul sau dreptul se va licita din nou în maximum 15 zile libere so­cotite din ziua constatării nedepune­­rii prețului adjudecării, iar vânza­rea se va face în contul primului adjudecatar. Regulele dela vânzări cum și toate dispozitiunile din pre­zenta lege sunt aplicabile. Lichidarea partiipa­t , _­RILOR Art. 22. — Când în o societate sau asociațiune comercială, industrială, agricolă sau civilă supuşii Statelor cu cari România sau aflat în stare de război ar a­vea dreptul sau părţi de interese alături de ale românilor sau aliaţilor, Statul este în drept: In ce priveşte drepturile sau ac­ţiunile în societăţi sau asociaţiuni pe acţiuni, să vândă drepturile sau acţiunile ce supuşii Puterilor foste inamice le aveau la 14 August 1916, făcând aceasta fie prin sindicul bur­sei, când ele ar fi cotate la bursă sau au un curs la bursă, fie prin licitaţie publică la tribunal, când ele n’au asemenea curs. Când societatea sau asociaţiunea nu este constituită pe acţiuni sau nu este de natură comercială, sau in­dustrială, Statul va vinde partea ce le revine acelor supuşi foşti inamici, în starea în care existau după re­gistre şi actul constitutiv la 14 Au­gust 1916.­ Art. 23. — Dispoziţiunea de mai sus cu privire la vânzarea prin bur­să sau înaintea tribunalului se va aplica şi când drepturile lor ar fi în indiviziune cu ale românilor sau ali­aţilor şi ele ar fi cert şi lămurit sta­bilite. Statul va vinde acele drepturi ale supusului fost inamic prin bur­­să, când au curs la bursă şi prin licitaţie publică la tribunalul arătat Art. 25. — In contra ordonanţei preşedinţiale de vânzare, terţiile per­soane, cari ar pretinde vre­un drept asupra vreunui bun, drept sau in­teres supus­ astfel lichidării, vor pu­tea face contestaţie. Ea va fi îndreptată tribunalului în termen de 30 zile libere socotite din ziua afişării ordonanţei preşe­­dinţiale în sala tribunalului. După expirarea acestui termen nici o contestaţie nu se mai poate face. Prin contestaţie se va face alege­rea obligatorie de domiciliu în cir­cumscripţia tribunalului lichidării. Contestația cu toate anexele ei va fi depusă tribunalului lichidării în dublu exemplar, din cari unul va fi înaintat în trei zile libere Oficiului de lichidare din ministerul de fi­nanţe. Odată cu contestația se va alătu­ra şi un memoriu detaliat, în du­blu exemplar, cu motivele contesta­ţiei, cum şi toate actele pe care se întemeiază contestaţia. Nedepunerea memoriului detaliat, sau a actelor, odată cu contestaţia, atrage de drept anularea contesta­ţiei. Oficiul de lichidare primind con­testaţia cu anexele ei, le examinea­ză şi îşi dă a­uzul sau care va ser­vi Statului în apărarea intereselor lui. Dacă Statul pentru combaterea contestaţiei va avea şi alte acte, ele vor fi înaintate de urgenţă tribu­nalului. Dreptul de contestaţie este rezer­vat şi străinului fost inamic; el îşi poate arăta întâmpinările sale Ofi­ciului de lichidare și mai înainte de a fi intervenit decizia de lichi­­dar­e ,a ministerului de finanţe, cum şi înainte de a se fi dat avizul de­­către acel Oficiu. Judecarea contestaţii­lor Art. 26. —- Contestaţiile se vor ju­deca contradictor cu Statul in pri­mă instanță de tribunal, cu apel la Curtea de apel şi cu recurs la înal­ta Curte de casaţie. La toate instan­ţele se vor judeca fără drept de opo­ziţie. Odată cu depunerea contestaţiei, atât contestatorul prin însăş con­testaţia, cât şi Statul prin cerere deosebită, făcută înainte de jude­care, vor putea cere înaintea tri­bunalului şi a Curţii de apel ca pen­tru primul termen să fie admisă chemarea la interogator sau mar­tori, acordându-se, însă, eventual numai o singură amânare pentru ambele probe. Deferirea sau referirea de jură­mânt, comunicare de noul motiva, de nouă acte, admitere sau audiere de experţi, cereri de intervenţie ne­­convenţionale nu se admit în jude­carea contestaţiilor. Judecarea se va face pe actele şi memoriile depuse, cum şi pe des­­voltările orale ale părţilor. In caz de amânare pentru alte motive legale, termenul nu va tre­ce de 10 zile şi va fi dat în cunoş­tinţa tuturor pârţilor, chiar şi re­prezentantului Statului, iar deosebit se va notifica de preşedintele tribu­nalului ministerului de finanţe—O­­ficiului de lichidare— prin o adresă a sa. Procurorul, ca parte princi­pală, va fi prezent la toate şedinţe­le, aceste afaceri fiind de ordin pu­blic. Statul va fi reprezentat atât la lichidare, cât şi la contestaţie prin advocaţii săi, ori prin funcţionarii delegaţi de ministerul de finanţe. Art. 27. — Contestaţia, fie a străi­­nului fost supus al unui Stat ina­mic, fie a unei terţii persoane, sus­pendă vânzarea cu sau fără cau­țiune, după împrejurări apreciate de instanță. Art. 28. — In contra hotăririi tri­bunalului dată asupra fondului con­testației, care nu se va comunica nici unei părți, se va putea face a­­pel în termen de cinci zile libere, socotite din ziua pronunțării. Apelul se va îndrepta primului­­preşedinte al Curţii de apel. Preşe­dintele Curţii căreia a fost reparti­zat, va fixa îndată termenul de ju­decare nu mai departe de 15 zile de prin decizia ministerului de finanţe, când n’au asemenea curs.­­ Când n’ar fi lămurite acele drep­turi, Statul va cere instanţei jude­cătoreşti ca pe cale contradictorie cu supusul străin şi cu ceilalţi copro­prietari sau cointeresat­, în camera de consiliu, să se constate in ce con­sistă partea de bunuri, drepturi şi interese ale supusului fost inamic, eventual prin numirea unui expert în acest scop. Incheerea tribunalului dată după chemarea părţilor este susceptibilă de apel în 15 zile libere dela pronun­ţare şi de recurs în 15 zile libere so­cotite tot dala pronunţarea deciziei dată în apel, fără opoziţie, la nici una din aceste instanţe. Judecata va avea loc în mod sumar în camera de consiliu și cu precădere înaintea oricărei alte afaceri. Odată stabilită partea supusului străin se va pro­ceda conform dispozițiunilor primu­lui aliniat ale acestui articol. Art. 24. — Toată procedura lichi­dării și vânzării se face prin grefă, fără taxe şi timbre. Ele însă se vor deduce la sfârşitul lichidării din preţul ieşit, la data repartiţiei şi dispune scoa­terea citaţiilor prin grefă, sub îngri­jirea şi răspunderea personală a grefierului Curţii Dispoziţiunile ar­ticolului precedent se apuca şi ju­decării apelului. Decizia Curţii se dă fără opoziţie. Art. 29. __ In contra deciziunii Curţii de apel se poate face recurs în termen de trei zile libere de la data pronunţării ei şi aceasta pen­tru motivele prevăzute de legea or­ganică a înaltei Curţi de casaţie şi justiţie. Toate recursurile în aceste afa­ceri vor fi judecate de secţia III a înaltei Curţi. Art. 30. — înaintea tuturor acestor instanţe, Tribunal, Curte de apel, înaltă Curte de casaţie, judecarea contesaţiei, apelurilor şi recursuri­lor va prima orice alte afaceri, chiar şi cela în care legi speciale le dau dreptul de a fi judecate cu pre­cădere şi urgentă.. Art. 31 — Hotărârile date în a­­c­eastă materie vor putea fi revizuite după cererea Statului, conform dreptului comun. Art. 32. __ Odată cu înfiinţarea Oficiului de lichidare pe lângă mi­nisterul de finanţe, atribuţiunile comisiei sechestrilor de pe lângă ori­care minister încetează. Ele trec în întregime asupra Oficiului de li­chidare, aceasta până la definitiva terminare a lichidărilor. Până la acea dată măsura sechestrilor se menţine în integralitatea ei, con­form dispariţiunilor tratatelor de pace, asupra acestor bunuri, drep­turi şi interese aşa precum ele se găseau la 18 August 1910. Controlul conservării şi administrării seches­trilor va fi făcut de Oficiul de li­chidare prin unii membri anume desemnaţi in acest scop. Art 33. — Contractele de arenda­re, de închiriere sau de exploatare in genere încheiate de sechestri-ad­ministratori vor fi revizuite de Ofi­ciu­ de lichidare. Sunt nule de drept­ contractele de mai sus cari depășesc limitele actelor ce pot fi făcute de un administrator legal sau cari sunt­­pătate de fraudă sau doi.­­ Actele de mai sus ce nu sunt a­pă­rate de fraudă, sau doi vor fi reduse la limita admisă convenţiunilor în­cheiate de administratorii legali. Decizia ministrului de finanţe da­tă în această privinţă va putea fi atacată cu apel înaintea Curţii de apel respective, conform legii de procedură civilă, în termen de o lu­nă dela notificarea ei arendaşului, b­iib­aşului sau exploatatorului. De­cizia se dă, fără opoziţie şi fără che­marea sechestrului-administrator, care va putea fi însă chemat pentru in­formaţiuni. Apelul se judecă conform art. 30. Decizia va putea fi atacată cu re­curs în termenul şi în condiţiunile art. 30. Art. 34. Ori de câte ori se arată în prezenta lege data de 14 August 1916, pentru provinciile alipite, ceastă dată însemnează data când măsuri excepționale au fost luate in aceste proie!’ri, iar în lipsa unor asemenea măsuri data de 4 Sep­tembrie 1920. Art. 35. — Dispoziţiunile prezentei legi vor fi aplicate cu ocazia ori­cărui litigi­u ce s’ar naşte cu privire la bunurile, drepturile şi interesele supuşilor Statelor cu cari România s'a aflat in război. Art. 36. — In contra tuturor ho­­tărtrilor date în această materie, pronunţate până la data prezentei legi se poate face recurs, conform legii organice a înaltei Curţi de casaţie, de către toate părţile, înain­tea Curţii de casaţie, secţia III, in termen de două luni de la promul­garea pre­eintei legi. De acest drept de recurs se vor folosi şi acei cari făcând recurs le-a fost respins ca inadmisibil, sau a fost lăsat In nelucrare. In contra deriziunilor ce se vor da de Curţile de apel, ulterior pre­zentei legi şi referitor la afacerile cari se judecă pe baza legilor prevă­zute în acest articol, termenul de recurs va fi de o lună dela pro­nunţare. Recursul se va judeca de urgenţă şi fără opoziţie. „Oficiului Financiar“, în 30 zile li­­bere dela promulgarea prezentei legi, datoriile lor existente la 14 Au­gust 1916. Datoriile vor fi declarate şi depu­se în moneda arătată prin actul din care derivă, alăturându-se copii de pe acel act iar iu lipsă de o aseme­nea stipulaţie în moneda arătată prin tratatele de pape. Art. 40.— Cei ce nu le vor declara sau declarându-le nu le vor arăta exact, după situaţia lor existentă la 14 August 1916, ori plătite fiind după acea, dată — nu le vor declara — vor fi pedepsiţi în folosul Statului cu o amendă de 20 ori valoarea datoriei, deosebit de plata datoriei. Art. 41. — Tot­ românii de pe te­ritoriul României întregite, cari sunt creditori pentru creanţe anterioare la 14 August 1916 sau din timpul ocupaţiunii, al supuşilor Statelor cu care România a fost în stare de răz­boi, sunt obligat­ să, arate „Oficiu­lui Financiar" în termen de două luni de la promulgarea prezentei legi creanţele ce au de încasat. Din produsul depunerilor prevă­zute de art. precedente vor fi achitaţi aceştia, proporţional cu creanţele ce vor avea. Restul va fi atribuit Sta­tului în contul creanţelor sale şi a despăgubirilor de război. Cei ce nu le vor arăta în termenul de mai sus pierd dreptul de a fi plătiţi. Art. 42. — Nulitatea actelor făcute cu inamicul, declarate ca atare pe baza decretelor-lege No. 1480 din 9 Decembrie 1917, No 2790 din 14 Au­gust 1916, No. 3603 din 8 Decembrie 1918 şi No. 3617 din 10 Decembrie 1918, atrage deplin drept după, sine restituirea către Stat a prețului sau sumelor încasate de supusul român sau aliat, în folosul căruia instan­ţele judecătorești au declarat sau­late acele acte. Statul este în drept a reclama acele sume din moment ce românului, supusului român sau a­­liat i se va fi restituit obiectul sau lucrul său. Ministerul de finanţe este în drept de a reclama aceste sume pe baza şi cu procedura legii de urmărire. Pentru desăvârşirea acestor resti­tuiri toate instantele judecătorești vor trimite neîntârziat’, după, pro­mulgarea prezentei legi, copii de pe sentințe prin cari s’au anulat acele acte. Din sumele astfel strânse se vor da despăgubiri dăunatilor de război. Art. 43.— Ori­ce dispozitiuni din legi şi regulamente contrarii dispo­ziţiunilor prezentei legi sunt şi ră­mân abrogate. Art. 44.— Un regulament se va fa­ce pentru aplicarea acestei legi ' CAPITOLUL I Lichidarea şi reţinerea bunurilor, drep­turilor şi intereselor supuşilor ce aparţin statelor foste inamice * Art. 2. — Măsura reţinerii şi a li­chidării bunurilor, drepturilor şi in­tereselor de cari se ocupă art. pre­cedent se va aplica deopotrivă atât bunurilor, drepturilor şi intereselor cari vor fi fo­st puse sau nu până astăzi sub control, sechestru sau li­chidare provizorie, cât şi celor cari, puse fiind sub aceste măsuri, au fost ulterior scoase. Se exceptează dela aceste măsuri : a) Bunurile, drepturile și intere­sele anume specificate ca fiind apă­rate de aceste măsuri pe baza legii No. 3446 din 22 Iulie 1921, publicată în „Monitorul Oficial" No. 89 din 26 Iulie 1921; b) Bunurile, drepturile şi interese­le cari au format obiectul unor ho­­tăriri judecătoreşti date contradic­tor cu Statul. Constituesc măsuri provizorii cu Caracter conservator vremelnic, fă­ră a putea fi opuse în nici un chip Statului cu ocazia lichidării de faţă, deriziunile ministeriale, încheierile diverselor comisii de sechestre, jur­­nalele consiliilor de miniştri, ordo­nanţele şi hotărârile date în camera de consiliu, fără să fie pronunţate contradictoriu cu Statul. Art. 3. — Reţinerea şi lichidarea bunurilor, drepturilor şi intereselor mai sus specificate ale supuşilor fos­telor State inamice se vor efectua prin îngrijirea şi supravegherea mi­nisterului de finanţe. OFICIUL DE LICHIDARE­­Art. 4. — O cercetare amănunţită şi o revizuire a situaţiunii fiecărui bun, drept sau interes, fost inamic, faţă cu situaţiunea lor avută la 14 August 1916, va fi făcută prin un Oficiu de lichidare, ce se înfiinţează pe lângă ministerul de finanţe. Art. 5. — Oficiul de lichidare se va compune din şase membri şi a­nume : doi consilieri ai înaltei Curţi de casaţie şi justiţie şi patru dele­gaţi ai ministerelor de domenii, a­­facerilor străine, industriei şi justi­ţiei, câte uimi de fiecare minister. Oficiul de lichidare va fi prezidat­­de ministrul de finanţe, in lipsa a­cestuia de unul din membrii, desem­­naţi de el. Oficiul de lichidare va avea trei secretari numiţi dintre funcţionarii superiori ai ministerelor de justiţie, finanţe şi industrie. Numirea membrilor oficiului şi a secretarilor va fi făcută prin decret regal, pe baza propunerilor minis­trului de finanţe cu avizul conform al consiliului de miniştri. Numirea lor va fi făcută pentru tot timpul cât va dura lichidarea. Oficiul de lichidare va avea per­sonalul ajutător necesar din minis­terele respective, iar lucrările vor fi centralizate prin direcţiunea despă­gubirilor de război din ministerul de finanțe. 3. Ari­n. — Oficiul de lichidare cer­cetând şi revizuind situaţiunea de drept şi de fapt a fiecărui bun, drept şi interes aparţinând supuşilor Sta­telor foste inamice, conform dispo­­­­ziţiunilor art precedente şi pe baza situaţiunii atribuită lor prin trata­tele de pace, reconstitue massa bu­nurilor, drepturilor şi intereselor foştilor inamici şi pregăteşte lucră­rile pentru lichidarea lor. Art. 7. — Oficiul de lichidare dă­­a încheiere motivată, obligatorie pentru ministerul de finanţe, în care se arată : a) bunul, dreptul şi inte­resul inamic supus lichidării; b) si­tuaţi­unea lui, c) evaluarea făcută după rolurile de contribuţie şi după alt element oficial echivalent, sau după lucrările experţilor ce vor fi numiţi de acel oficiu; d) numele şi pronumele supusului inamic, cum şi domiciliul lui, care rămâne obli­­gator pentru întreaga lichidare după situaţiunea dela 14 August 1916; e) naţionalitatea lui; f) sarci­nile anterioare datei de 14 August 1916 sau orice altă împrejurare an­terioară aceleeaşi date, necesară fi cunoscută cu ocazia lichidării. Avizele Oficiului de lichidare pen­tru a fi valabile trebuiesc să întru­nească cel puţin patru voturi Art. 8. — Când din diverse împre­jurări legale bunul, dreptul sau in­teresele supusului inamic n’ar pu­tea fi lichidate, sau, tocmai în ve­derea efectuării mai de grabă a li­chidării ar fi de înlocuit prin o con­­tra­valoare. Oficiul de lichidare va preciza și justifica modul de înlo­cuire prin această contra­valoare, ţi­­nându-se seamă de situaţiunea şi valuta lor dela 14 August 1916. Art. 9. — In conformitate cu dis­pozit­iunile art. 2 din prezenta lege, nici un act, încheiere, aviz de orice fel, decizie ministerială, jurnal al­­ consiliului de miniştri, ordonanță sau hotărire judecătorească, dată de oricare instanţă, pe orice cale, afară de acele exceptate prin art. 2, cu pri­vire la bunurile, drepturile şi inte­resele supuşilor foşti inamici şi a calităţii de supus, sau nu, al unei puteri inamice, date pe baza legii asupra acestor bunuri ori a decre­telor legi şi a legilor ulterioare fă­cute în această materie, nu vor fi ţinute în seamă cu ocaziunea lichi­dării şi reţinerii acestor bunuri de care tratează prezenta lege. Acele acte, încheieri, avize, decizii ministeriale, jurnale ale consiliilor de miniştri, ordonanţe şi hotărâri judecătoreşti şi în genere orice fel de act în acea materie, date asupra nanţe. BUNURILE ÎNSTRĂINATE Drepturile terţilor\ CAPITOLUL II Încasarea creanţelor supuşilor foşti Inamici contra Debitorilor români şi achitarea Creditorilor români ai celor dintâi Art. 37.' — Conform dispoziţiunilor tratatelor de pace ultime, nici un debitor român, supus român sau aliat din cuprinsul întregului teri­toriu românesc, debitor pe baza u­­nei creanţe anterioară lui 14 August 1916 sau din timpul răsboiului, fa­ţă de un supus al unei ţări foste inamice, nu va plăti acea creanţă acestui debitor, ci trebue să o de­­pue Statului, anume la „Oficiul Fi­nanciar“ de pe lângă ministerul de finanţe, pentru ca din totalul lor să, fie achitaţi proporţional creditorii români ai debitorilor supuşi ai Sta­telor inamice, şi ulterior Statul pen­tru daunele lui suferite în timp de răsboi. Art. 30. — Orice plată făcută con­trar stipulaţiunilor articolului pre­cedent, cu începere dela data pune­rii în vigoare a tratatelor de pace ultime până astăzi, este nulă de drept, ea va fi reclamată din nou de către Stat, conform stipulaţiuni­­lor exprese ale tratatelor de pace. Art. 39. — Toţi debitorii români sau supuşi români ori aliaţi, in­trând în categoriile prevăzute in art. 35, sunt obligați să declare ét.L AKT­­ÜS. M­ernem«? 9 27 Iunie Ortodox : Martir Terapent­­ Catolic: Sf. Felician. Răsăritul soarelui : 4 34. Apusul soarelui : 19,56. Sjsec£*v,’«*Sefle de ax» TEATRUL CĂRĂBUȘ: orele 9, 9 seara „Katia“. TEATRUL OTETELEȘANU: orele 8,45. „Katia" Licitaţiile: De Sâmbătă D-ţia VI sanitară.— Material den­­tistic şi de izioterapie. D-ţia poştelor Cernăuţi. — Furni­zarea a 700.000 kgr. lemne de fag pentru foc, D-ţia g­lă de poduri şi şosele. — Pietriş în jud. Buzău (99.000 lei).__ Adunării“ din Sâmbăta — „Petrolul Bucureştiadunarea generală extrac­ordinară este convo­cată, ora 9 dimineaţa, la sediul so­cietăţii bulevardul Carol No. 9. Mărirea capitalului societăţii la lei 25.000.000. — Banca comercială română, str. Smârdan No. 3, în totalul băncii, str. Smârdan No. 3, Bu­curești, ora 3 p. m. (15). — .­­ ■fg&i ....— Farmaciile de serviciu In seara de 9 Iunie a. c. Dr. V. Benţe, calea Griviţei 80; A Alifanti, calea Griviţei 104; Ana Ni­­culescu, b-dul Col. M. Ghica 27; C. Ch­ihăescu, calea Victoriei 75; R. Va­­s­il­escu (Henţiescu), calea Victoriei 24; Gh. Ionescu, calea Rahovei 5; C. Miromescu, calea Rahovei 208; V. Novian, str. 11 Iunie 30; E. Belcot, b-dul Ferdinand 63; Ovid Nicolescu, calea Călăraşi 118; Elisa Popescu, str. Clemenţei (Rosciti) 27; I. E. Mar­­covici, calea Văcăreşti 49; M. Varto­­lomeu, calea Dudeşti 93; I. Ochs, ca­lea Moşilor 78; N. Badilă, şoseaua Mihaiu-Bravu 34; S. Antonescu, str. Lizeanu 26. Reabilitări TRIBUNALUL BRĂILA Contra sentinţei trib. s. II de de­clararea în stare de faliment a in­dustriaşului Avram Nicolau, ban­cherul Andrei Lazari a introdus o­­poziţie cerând reabilitarea lui. Opoziţia se va judeca la 11 cu­rent Evenimentele Zilei Nouile propuneri germane Atitudinea Angliei Joi, după aatiari, însărcinatul de afaceri german la Paris, a rev­unia la Quai d’Orsay, un memo­­riu conţinând noile propuneri germane. Reese­lff Reichul propune în­tâi un moratoriu de patru ani şi anuităţi de un miliard. Totalul anuităţilor nu e indicat in notă şi este lăsat la aprecierea unui comitet internaţional de experţi In fine, Germania oferă gajuri in mărci-hârtie. Presa franceză critică nehotărârea cifrelor repa­raţiilor de plătit precum şi ga­ranţiile supuse fluctuaţiei măr­­cei hârtie. , In cercurile competente din Londra se declară că nu poate fi vorba, in momentul actual, de vr’un plan englez pentru repara­­ţiuni Guvernul englez va exami­na propunerea germană spre a vedea dacă poate reprezenta o bază acceptabilă de discuţie pen­tru toţi aliaţii, Daily Telegraph de obicei bine informat arată, că cabinetul en­glez a aşteptat rezultatul confe­rinţei din Bruxelles pentru a da instruct!! trezoreriei în vederea elaborărei unui memoriu tin­zând la o modificare a punctului de vedere britanic aşa cum fu­sese stabilit de către Bernar Law. De atunci au survenit eveniment­­e importante ca ocupaţia Ruhr­­ului şi înţelegerea financiară cu Statele-Unite. Acum că obliga­ţiile financiare ale Britaniei faţă de Statele-Unite sunt stabilite, va fi mai uşor pentru guvernul englez să fixeze suma minimală pentru reparaţiuni şi forma sul care trebue să fie percepută. # La Berlin predomină o păreri optimistă asupra prontrei pro­punere­ de către aliați. Se crede că nota va fi puntea ce va per­­mite trecerea spre negocieri. # Dezordinele comuniste s'au a­­gravat în Saxonia. La Leipzig manifestanții fără lucru au luat cu asalt cafenelele distrugând tot mobilierul, apoi au prădat diferite brutării. In cartierul Bruhl — unde sunt renumitele depozite de blănării — toate ma­gazinele au fost închise şi păzite de poliţie. In Silezia se anunţă şi o grevă a lucrătorilor agricoli. S’a oprit vânzarea băuturilor spirtoase. # * Conflictul ruso englez­ ­ Cu tot tonul împăciuitor al ul­timei note engleze, ziarele din Moscova constată existenţa pri­mejdiei unei rupturi diploma­tice între Rusia şi Anglia şi se întreabă ce scopuri urmăreşte cabinetul din Londra. Socotesc că, în împrejurările actuale, o intervenţie militară e puţin pro­babilă însă că s’ar putea înfiinţa o nouă blocadă. Isvestita scrie că o blocadă nu va putea zădărnici ţelul urmărit de Soviete: însănătoşirea econo­mică a Rusiei. Convalescenţa progresează încet şi fără credite exterioare. O blocadă engleză poate să creeze neplăceri vremelnice Ru­siei însă nu va mai reuşi să o izoleze complect ca în trecut. Cercurile comerciale şi indus­triale engleze nu vor risca ca în­treg comerţul rusesc să treacă în mâini străine. Trud susţine că intenţia lui Curzon este să facă o breşă îr­ monopolul de stat al comerţului exterior rus spre a face negoţ cu Rusia fără ştirea Sovietelor. O abrogare a acestui monopol este azi imposibilă. In primele şase luni din 1922, industria petrolului, a hârtiei, electro­tehnică a atins 50 la sută a­­nului 85 la sută şi a cauciu­cului 75 la sută din producţia antebelică. Astăzi vapoarele pot exporta din porturile ruse din sud 3510 milioane puzi (16 kgr.) cereale. Temps anunţă că ministrul a­­facerilor străine din Finlanda a’ Invitat pe ataşatul militar rus să părăsească ţara pentru că s’a compromis într’o gravă afacere de spionaj. Criza orientală La Lausanne continuă stagna­rea. Se prevede că la sfârşitul săptămânei, aliaţii vor prezenta delegaţiei kemaliste textul defi­nitiv al tratatului şi vor cere un răspuns grabnic. Nu e exclusă o nouă amânare a conferinţei. Depunerea Juramântului CRUCEA CU LUMÂNĂRILE APRINSE începând de el, la toate judecăto­­riile şi tribunalele din ţară s’au in­trodus pe masa judecătorului, pe lângă crucea, pe care obicinuit se depune jurământul şi două lumâ­nări aprinse. Intr’adevăr, măsura aceasta care­, îţi aminteşte de pravoslavnica Ru­­.,şie ţaristă e luată de ministerul de justiţie şi satisface o obligaţie im­pusă de curând de Sft. Sinod. Ordinul glăsueşte că în toate ins­tituţiile publice din ţară: şcoli, spi­tale, ministere, etc. se vor introduce icoana, iar la judecătorii depunerea jurământului se va face pe crucea aşezată între două lumânări aprin­se, iar în momentul solemn, când împricinatul sau mar­torul va rosti formula vşare sunetă, tot pelvien? aflat in sală să «e ridic© în pHvare. Aceste diepoziţîuni, intrate în vi­goare, au şi început să fie apaert, , la toate şcolile inf­­­antelor tre juridice.

Next