Argus, decembrie 1923 (Anul 14, nr. 3184-3210)
1923-12-08 / nr. 3190
Anul XIV No. 3190 ABONAMENTE IN TARA n IN STRAinAIATS Un an 650 lei Un an 1200 lei 6 luni 350 „ ji 6 luni 700 „ 3 luni 180 „H 3 luni 400 „ 2 lei In tară, 4 lei In străinătate 8 suntei ORGAN ZILNIC al COMERTULUI Directori 8« Pauker INDUSTRIEI si FINANTEI Administrator: H. F. Valentin Sâmbătă 8 1»23 §»lliUtiTAT£ă, Concesiunea Exclusivă a Societâtei Generale de Pubitate Directori: Carol SeferrAer sl8. Berger Str. Itrageorgeviel Telefoa tiled BIROURI LE: BUCURE ști, str. Sărindar 14 T E L E F O N î 6 93 și 23 69 Simplificarea formalităţilor vamale In traficul internaţional "• 1 "I —....... "■■■■ O nouă sfortare pentru normalizarea vieţii internaţionale In cadrul preocupărilor sale din primul moment. Societatea Naţiunilor îşi continuă, prin organele teehnice, acţiunea în vederea restabilirii condiţiunilor normale pentru viaţa internaţională. In cadrul acestei acţiuni de un suprem şi obştesc interes intră şi conferinţa internaţională de la Geneva pentru simplificarea formalităţilor vamale. Pactul S. N., prin al. VI din art. 23, obligă pe membri sa ia dispoziţiile necesare pentru a asigura un tratament uniform comerţului tuturor- Cu alte cuvinte, să se înlăture pe cât posibil sistemul inegalităţii de tratament şi, mai ales, măsurile de ordin vexatoriu faţă de unele state, în materie, comercială-economică, întrucât asemenea procedee sunt cauză de duşmănii şi conflicte între popoare. Sensul precis şi imediat al acestui pasagiu din pactul S. N. însemnează, înainte de toate, abolirea măsurilor de răsboi luate de fiecare stat beligerant împotriva comerţului inamic imediat ce se va restabilii pacea generală. Că acesta-i înţelesul cel mai exact al prevederilor pactului ne-o dovedeşte şi participarea la conferinţa vamală din Geneva a Germaniei care nu este încă admisă printre membrii Societăţii naţiunilor. Comitetul economic al S. N. a elaborat încă de anul trecut programul conferinţei internaţionale de la Geneva, limitându-l numai la problema formalităţilor vamale. Toate celelalte chestiuni de politică vamală şi tarifară — care privesc directivele economice generale ale Statelor, precum şi deplinătatea libertăţii lor în asemenea chestiuni — au fost cu desăvârşire excluse din program. De altminteri, această excludere a fost în mod special accentuată de consiliul economic prin textul invitaţiilor adresate diferitelor guverne de a participa la conferinţa de la Geneva. Tânarările, care au durat dela 15 Oct. 12 Noembrie, s-au efectuat prin participarea a 37 State, unele chiar dintre acelea ce nu sunt membre în S N. Rezultatul a fost concentrat într-o „Convenţie internaţională pentru simplificarea formalităţilor vamale»» şi care cuprinde uranătoarele puncte: 1. înlăturarea formalităţilor excesive, inutile sau arbitrare; tratament uniform pentru comerţul tuturor Statelor contractante. 2. Reducerea prohibitiunilor şi restrictiunilor In materie de import-export la minimum posibil cu speciale măsuri pentru a se împiedeca eventualul trafic de permise rezultând din formalităţi complicate şi din norme generale de liberarea permiselor nu îndestul de clare şi publice. 3. Obligaţia pentru Statele contractante de a-şi publica fiecara re regulamentele vamale sau similare, precum şi tarifele, înlesniri pentru ca aceste publicatiuni să poată fi la dispoziţia oricui, — centralizarea lor şi comunicarea la timp către reprezentanţii diplomatici ai Celorlalte State contractante, procura şi trimiterea lor la Secretariatul S. N. şi la biuroul internaţional pentru publicaţia tarifelor vamale de la Bruxelles. 4. Asigurarea posibilităţii de recurs, persoanelor vătămate, împotriva aplicării arbitrare sau nedrepte a legilor şi regulamentelor în materie vamală 5. înlesniri technice pentru comerţul internaţional (trimeterea de mostre şi eşantioane, călătoria voiajorilor comerciali, cărţi de legitimaţie, etc) Un articol special este consacrat în privinţa liberării „certificatelor de origină»» de către Statul exportator şi a validităţii acestor certificate. 6. Sforţări ulterioare pentru simplificarea şi unificarea formalităţilor şi procedurilor de vămuire, vizite bagajelor, regimul mărfurilor întrepozitate, etc. 7. Constatarea progreselor săvârşite. In termen de un an dela aplicarea convenţiei prezenta Statele contractante se obligă să înainteze, secretariatului general al S. N., un tablou de dispoziţiile luate în vederea scopului urmărit de conferinţa de la Geneva. Ulterior aceste tablouri se vor înainta din 3 în 3 ani. 8. Dispoziţii generale: cele cuprinse în convenţie nu pot atinge dispoziţii de ordin general sau special pe care le-a luat fiecare Stat întru apărarea siguranţei sau intereselor sale vitale. De asemeni, angajamentele contractate anterior, in materie vamală, de către diferitele State participante la Geneva nu sunt abrogate prin convenţia încheiată, ci rămân în vigoare între părţi. O menţiune specială, interesantă, este acela care spune despre convenţia prezentă că „nu trebue interpretată în sensul de regulator al drepturilor şi intereselor interese ale teritoriilor ce fac parte sau se găsesc sub protecţiunea unuia şi aceluiaş Stat suveran»». Cu alte cuvinte, se prevede libertatea internă de regim vamal, sub toate raporturile, pentru marele imperiu britanic, inclusiv Dominioane 1, ca o anexă la tariful de preferinţă adoptat de noua politică protecţionistă engleză. Intr’un act final, deosebit de Convenţia propriu zisă, conferinţa a exprimat o serie de deziderate pentru publicitatea cea mai rapidă şi mai întinsă a tuturor informaţiilor necesare comerţului In acest sens, informaţiile ar treiui să fie comunicate camerei de comerţ internaţionale, precum şi Consiliului central executiv al înaltei comisiuni interamericane. Actul final recomandă de asemeni publicarea, sub formă codificată, a regulamentelor vamale. I In ce priveşte participaţia României la conferinţă, putem adăuga că delegaţii noştri n’au semnat convenţia întrucât s’au introdus în ea şi unele chestiuni atingând politica economică de stat, — ceea ce eşea din cadrul iniţial, bine precizat cum am văzut, ai programului de desbateri. Totuşi România a semnat actul final, rămânând ca ulterior, împreună şi CU alte abţineri de State, să se hotărască dacă va semna protocolul convenţiunii sau îşi va face rezervele sale. N. D. Politica de petrol a Franţei ------exp----- Am vorbit, cu prilejul discuţiilor ce au avut loc asupra proectuluiîmprumut pe baza redevenţei de petrol a Statului, despre organizarea Franţei în ce priveşte politica ei de petrol. Complectăm, azi, amănuntele ce am dat cu, următoarele fapte mai recente. D-l Bokanovski rapororul general al bugetului în Camera franceză, a depus raportul pentru deschiderea creditelor pe 1924, necesare Direcţiunii petrolului şi esenţelor. Acest serviciu, înfiinţat în timpul răsboiului, a adus Franţei foloase remarcabile, iar pe activitatea lui se sprijină politica petroliferă a Franţei în viitor. El rezolvă toate chestiunile relative la producţie, importul şi consumaţia petrolului. Directorul general al serviciului depinde de ministerul de comerţ, şi dispune de următoarele servicii: UN BIROU FINANCIAR ţine inventarul diverselor societăţi petrolifere, franceze sau străine, controlează activitatea lor, supraveghează executarea angajamentelor contractate cu aceste societăţi, cu prilejul intervenţiilor diplomatice făcute în favoarea lor sau în schimbul diverselor autorizaţii acordate de ministerul finanţelor (admiterea la cota bursei export de capitaluri, avansuri rambursabile asupra produselor consorţiului petrolifer, etc.) UN BIROU DE INFORMAŢII care centralizează toate informaţiile căpătate cu privire la petrol din Franţa şi din străinătate. Acest birou are numeroşi corespondenţi în diverse ţări şi posedă o bogată arhivă, la dispoziţia industriaşilor interesaţi- UN serviciu tehnic condus de un inginer specializat care rezolvă chestiunile speciale de ordin tehnic. UN SERVICIU ADMINISTRATIV însărcinat cu aplicarea dispoziţiilor legale. Politica externă a petrolului Nevoia unei politici a petrolului s’a impus Franţei, deabia de câţiva ani. Faţă de sforţările ţărilor străine, şi în special ale Angliei şi Statelor Unite, cari voiau să-şi asigure producţia principalelor centre petrolifere, Franţa a trebuit să ia măsuri pentru acoperirea consumaţiei. Astăzi Franţa consumă 1.200.000 tone anual producţia naţională fiind 70.000 tone. Din cauza insuficienţei producţiei franceze, guvernul s-a văzut obligat să-şi asigure o participare în zăcămintele străine. Prin pactul de la San Remo, Anglia a recunoscut Franţei dreptul la o participare de 25 la sută, în societatea pentru exploatarea petrolului din Mesopotamia. In conferinţele internaţionale cari au urmat, drepturile Franţei au fost afirmate și întinse. D-l Bokanovski, terminând raportul bugetului, își exprimă credința că guvernul va cotinua politica petrolului inspirată de interesat național. Dela Creditul industrial Consiliul de Administraţie al Creditului Industrial” s*a întrunit aseară în şedinţă ordinară, la Banca Naţională. S'au rezolvat diverse chestiuni de administraţie, fără importanţă. Cu acest prilej s*a costatat că până în prezent instituţiunea Creditului a primit cereri de împrumuturi de la diverse industrii din țară cari se urcă la suma de peste cinci sute milioane lei. Morarii cumpără grâu DEMERSURILE PRIMĂRIEI Demersurile primăriei Capitalei, au făcut pe morari să renunţe la hotărârea de boicot şi să reia cumparările de grâu. Eri, au sosit la morile din Capitală 30 de vagoane de grâu iar pentru azi sunt anunţate nouă transporturi. Preţul pâine!, va fi tot cel vechi, adică jimbla se va vinde cu 8 lei iar pâinea neagră de a doua călităte cu 5 lei. A cincea expoziţie internaţională din Bruxelles Da la 1 la 16 Aprilie 1924 se va ţine la Bruxelles a cincea expoziţie comercială internaţională. La expoziţia din Aprilie 1923, 24 de naţiuni, reprezentate prin 863 firme,au luat parte alături de 1539 de firme belgiene Vânzarea redevenței Statului Primul pas spre o înţelegere în petrol cu capitalul Francez Serviciul nostru de informaţiuni economice externe ne-a dat putinţa de a anunţa, cel dintâi, reluarea tratativelor pentru un mare împrumut în Franţa, pe bazele pe care fusese începute aceste tratative : VANZAREA REDEVENŢEI DE PETROL A STATULUI. Principiul pe care se face împrumutul a fost, de astădată, admis de ambele părţi şi limitat la o vânzare de redevenţe cu un important avans, în numerar asupra preţului vânzării. Până la predarea întrezei cantităţi de petrol vândut, sumele pe care statul nostru le va primi, la încheierea contractului, vor fi socotite ca împrumut. Pe măsură ce predările se vor face, înprumutul se va amortiza și cu acest mijloc statul va intra acum, când are așa de mare nevoie în posesiunea unei importante sume de bani în valută forte, fără a încărca budgetul cu dobânda şi cu anuităţile unui Împrumut. Pentru fixarea detaliilor contractului, reprezentanţi grupului francez, v . d . Sergent, vin la Bucureşti şi suntem convinşi că, de astă dată, afacerea se va încheia repede, spre mulţumirea ambelor părţi Nimic nu se mai opune ca acordul, stabilit în principiu, să fie tradus în fapt şi reglementat printr’un contract de detalii întârzierea intervenită în încheierea acestei afaceri, a vânzărei redevenţelor statului, se datoreşte — după cum „Argus“ a anunţat la vreme pe cititorii săi, — faptului că guvernul francez a vrut să transforme afacerea vânzărei redevenţei intr’o vastă afacere, coprinzând exploatarea tuturor terenurilor și a drepturilor petrolifere ale statului român, printr’o societate franco-romfină, In care capitalul românesc ar fi avut majoritatea. Cu drept cuvânt guvernul nostru a evitat de a trata această afacere pe astfel de baze și cu ocazia unui împrumut. Ziarul nostru a arătat, îndată ce noi am fost puși la curent cu noua întorsătură a tratativelor, că nici un guvern nu va putea resolva problema petrolului statului şi a drepturilor lui petrolifere, cu graba cu care guvernul francez dorea să ajungă la rezolvarea acestei probleme. Motive de ordin economic şi politic, mult superioare greutăţilor cu care are de luptat astăzi ministerul nostru de finanţe, opresc ca ţara noastră să se angajeze imediat, fără termen limitat şi pentru întregul ei patrimoniu petrolifer, chiar în condiţiuni materiale avantajoase, ca acele pe pue le oferea grupul francez-Simpatia noastră, a românilor pentru Franţa şi interesul deosebit ce avem de a profita de nevoile Franţei de petrol în concurenţa ei cu celelalte puteri pentru acapararea combustibilului lichid pun capitalul francez într’o situaţie avantajoasă, totuşi, problema exploatărei domeniului petrolifer al statului nostru şi a dreptului lui asupra subsolului, nu poate fi dezlegată în întregime sub presiunea necesităţii imediate a unui împrumut. Trebuie să fim mulţumiţi că diversiunea şi întârzierea produsă de noua propunere nu a stricat bunele raporturi între grupul francez şi guvernul român şi că primul proiect, care corespundea şi nevoilor noastre de moment şi intereselor franceze, a fost reluat pentru a fi dus, de astădată, la bun sfârşit, ceea ce ar putea constitui primul pas către o înţelegere mai vastă cu capitalul francez pentru petrolul nostru. Instituirea notarilor publici Extinderea corpului in vechiul regat însemnătatea congresului dela Oradea Hero Congresul notarilor publici, pe urma să aibă loc la 1 Decembrie la Oradia Mare, s'a fixat pentru ziua de 15 ale aceleiași luni. SCOPUL CONGRESULUI Scopul acestui congres care va aduna pe toţi notarii publici din Ardeal, şi numeroase delegaţiuni a celor din Bucovina şi Basarabia, este de a stabili situaţiunea lorgală în Statul român şi totdeodata a se organiza într'un singur corp capabil să apere multiplele lor interese. De asemenea în acelaş congres se va desbate anteproectul legei de organizare a notarilor publici, care prevede extinderea acestei Institutiuni în vechiul Regat şi punerea bazelor de funcţionare a întregului corp astfel organizat ÎNSEMNĂTATEA SI ROADELE ACESTEI INSTITUTIUNI In vechiul Regat instituţiunea notarilor publici este azi puţin cunoscută. Secţiunile de notariat de pe lângă tribunalele noastre, cât şi judecătoriile de ocoale şi circumscripţiile poliţieneşti, împart la noi atribuţiunile acestor notari atât de variate şi complexe. In schimb în Occident ca şi în Ardeal şi în Basarabia instituţiunea se bucură de o mare stimă, el fiindu-i încredinţate cele mai delicate însărcinări. In materie testamentară, in tutele, vânzări, cumpărări, hipoteci, gajuri, legalizări şi autentificări, notarii publici au acolo rolul principal şi principalele răspunderi. Roadele ce le-a dat această organizaţiune au fost deosebit de bune pretutindeni. Puşi la adăpost de grijile materiale printr’o retribuţiune onorabilă provenită dintr’an procent ad valorem pe actele ce le fac, notarii s’au dovedit pretutindeni funcţionari co* recţi şi integri, de cari justiţia în* sărcinatft on controlul lor, n’a avut nici odată să se plângă. CONGRESUL DELA ORADIA La congresul dela Oradia Mare, va asista luând cuvântul şi d-l G. Mârzescu ministru de justiţie. D-sa va avea să primească anteproectul de lege al extinderei notariatului public în vechiul Regat, pe care apoi va avea să-l transmită, — cu modificările ce va crede de cuviinţă să le facă, — Parlamentului. Ministrul de justiţie va fi însoţit la acest congres de mai mulţi magistraţi superiori din vechiul Regat. De asemenea vor asista mulţi avocaţi din Ardeal şi din vechiul Regat, pe cari chestiunea acestei legiuiri îi preocupă în mod deosebit. CE VA CUPRINDE ANTE PROECTUL DE LEGE După informaţiunile noastre ante proectul ce se va prezenta în congresul dela Oradea Mare va prevedea în afară de extinderea notariatului în vechiul Regat, numărul — proporţional cu populaţiunea, — al notarilor ce se vor numi, stagiul ce vor avea de îndeplinit în avocatură sau magistratură spre a putea fi admişi şi o garanţie materială ce se va ridica la câteva sute de mii lei. Această garanţie este naturală când ne gândim că notarii vor avea să administreze averea tutelelor şi să facă acte de o mare importanţă pentru cari rămân răspunzători faţă de părţile lezate în caz de evicţiune. De asemenea anteproectul va regula chestiunea competenţei care se va da pe circumscripţii. Numărul notarilor va fi astfel limitat încât să li se dea putinţa unei funcţionări normale, prin organizarea unor birouri prevăzute cu funcţionarii necesari. Căci în cazul creierei unui prea mare număr de posturi, notarii publici susţinându-se numai din remiza asupra actelor ea le fac, sunt siliţi să reducă numărul funcţionarilor, ceea ce duce la îngreunarea îndeplinire! însărcinărilor lor. ÎNSEMNĂTATEA ACESTEI INSTITUTIUNI PENTRU COMERŢ SI INDUSTRIE Pentru viaţa economică a ţărei însemnătatea extindere! notariatului public în întreaga ţară este de cea mai mare importanţă. Astfel va dispare mai întâiu inconvenientul a două regimuri deosebite pentru aceleaşi acte ce există azi. Comerciantul şi industriaşul nu va fi silit să întrebuinţeze forme în total străine lui în legăturile cu Ardealul şi Basarabia. De asemenea din punctul de vedere al clarităţei şi valabilităţei actelor, se va face un mare pas înainte, notarul funcţionând într’un mod mult mai exact decât actualele instituţiuni însărcinate în vechiul Regat cu îndeplinirea acestor acte. Tot astfel răspunderea personală mare a notarilor dă o garanţie superioară în privinţa actelor ce ei le săvârşesc. Viaţa economică a ţărei va fi astfel mult ajutată, înlăturându-se multiplele întârzieri de azi şi creindu-se o clasă de specialişti desăvârşiţi în materie dificilă a notariatului. Astfel vor fi evitate multele contestaţiuni de azi şi totdeodată se va lua putinţa de nenumărate şicanii la cari dă naştere actuala legiuire Regulamentul congresului dela Oradea-Mare este deci de cea mai mare importanţă pentru economia ţărei şi el este aşteptat cu nerăbi Statele-Unite îşi menţin efectivele armate i. Wecks, ministrul de război al Statelor-Unite, în raportul său anual făcut Congresului, se opune hotărât împotriva oricărei reduceri a bugetului departamentului său. Ministrul arată că, dimpotrivă, noul credite sunt necesare pentru apărarea naţională, din cauza epuizării stocurilor de război. De la 1921, numărul oamenilor în antrenament a scăzut de la 519.044 la 504.010. D. Wecks a accentuat apoi necesitatea de a păstra pe cât posibil efectivele armatei regulate la 125.000 sau 150.000 oameni, efective pe cari le consideră ca strict necesare pentru eficacitatea programului apărării naționale. D-sa a dat ca argument suprem faptul că din bugetul marei republici federale, care este de patru miliarde de dolari, nu este afectat armatei și marinei decât un procent de 14 la sută. — Și încă, cheltuelile de ordin pur militar nu se ridică decât la 240 milioane dolari. Ministrul a terminat raportul său, arâtându-şi credinţa că realizarea visului păcii perpetue este tot atât de îndepărtată ca şi înfăptuirea unor societăţi fără de furturi şi fără de orine. Un împrumut american Germaniei Londra 6 ( Rador). — Reuter anunţă din Washington că delegatul american va înştiinţa comisiunea reparaţiunilor că Statele Unite sunt dispuse, cu condiţia ca statele aliate să-i asigure prioritate, de a acorda un împrumut Germaniei, care va cere autorizare de la comisiune pentru acest împrumut, împrumutul se va ridica până la 70 milioane dolari; jumătate din această, sumă o oferă capitaliştii americani• Londra 6 (Rador). — «Daily Telegraf» anunţă că generalul Logan observatorul american din comisiunea reparaţivnlor, are de gând să sondeze pe colegii săi aliaţi în chestia, unui credit de alimente pe care Statele Unite le-ar oferi încă iarna aceasta Germaniei. Statele Unite ar cere ca aliaţii să asigure acestui credit prioritate de plată înaintea tuturor celorlalte datorii care decurg din tratat de la Versatiles. Situaţia politică D. Vintiă Brătianu a continuat la Cameră însemnatul său discurs, expunând în linii generale, politica economică de viitor a guvernului. El a insistat asupra punerii în valoare a bogăţiilor ţării, in special a «factorilor de energie, ca petrolul, gazul metan şi căderile de apă. A arătat apoi în ce condiţii, capitalul străin, necesar acestei puneri în valori, va fi primit să colaboreze cu munca şi capitalurile româneşti, şi a dat amănunnte asupra primelor negocieri cu străinii care doresc pe de o parte să-şi recupereze vechile creanţe şi de altă să-şi plaseze spre fructificare capitalurile noi. Vom avea de revenit asupra unor declaraţii interesante, ca de pildă aceea în chestia petrolului: «România este prima ţară, care chiar înainte de război avea o politică de petrol, şi va rămâne credincioasă acestei politici», sau acele declaraţii, de un optimism pare-se justificat în privinţa «capitalurilor străine, care vor veni să ne ajute, nu să ne stăpânească». BMTgPWA Părerile d-lui Brătianu se pot discuta. Nu se poate însă nega, că aşa cum au fost expuse, ele se leagă unele de altele, şi constitue un program. Şi vom nota că acest program bun sau rău, prin felul cum a fost prezintat, fără artificii şi fără talent oratoric, dar cu convingere puternică şi stăruitoare, ce istoreşte din încrederea pe care d. Brătianu o are în puterile, însuşirile şi viitorul poporului român, a mişcat întreaga Cameră, ca o împărtăşire de credinţă. Din păcate, ministrul de finanţe a sfârşit cuvântarea sa, excluzând din România ideală pe care o evocase in faţa auditoriului său, pe cea mai mare parte din România şi în special toate partidele politice în arena de partidul drept-credincios liberal Ce folositoare ar putea fi credinţa d-lui Brătianu, şi ţării şi lui, dacă ar fi tot atât de largă pe cât este de adâncă ! g. g. O laconică telegramă, din Paris, anunță că Un conflict *’ar fi ivit între d-nii M IU erand, președintele RepabUcei și d. Poincaré, primul ministru pe chestia reformei electorale, conflict care n’ar exclude posibilitatea demisiei celui dîntâiu din înalta magistratură cU Care este învestit. Cu speranţa că acest conflict nu-i atât de grav, şi că lucrurile nu vor merge atât de departe, socotim Util a da, aci, câteva sumare lămuriri. In Franţa, ţara secularului sufragiu universal, Camera deputaţilor a luat de câteva decenii, un obiceiu constant: In preziua expirărei mandatului său, ea modifică legea electorală, fiindcă aceeaş lege ar da mereu aceleaş rezultate, deci acelaş fisionomie a Camerei, spun Unii, fiindcă cea mai bună lege electorală este aceea cu care te poţi alege, spun sau cred alţii, mai sceptici. Cum mandatul actualei Camere franceze expiră la primăvara viitoare, iar noile degeri trebue să te facă EXTERNA Bei mai târziu în luna Maiu viitor deputaţii au început să discute, conform tradiţiei, reforma legei doctorale. Fiecare grupare ţine, fireşte, ca legea să fie modificată, potrivit intereselor ei electorale şi susţine acele modalităţi CU care speră să obţină un mai mare număr de aleşi. Unii sprijină votul pe listă şi pe judeţ, alţii pe arondisment şi pe baza majorităţei absolute a voturilorr exprimate, alţii cer din sistem proporţional, iar alţii combină aceste diferite metode, pe cari le susţin că mai multă sau mai puţină îndârjire, D. Poincaré, este partizanul votărei pe arondisment şi al proporţionalei, D. Malerand ar sprijini votarea pe listă şi pe judeţ, modalitate mai conformă principiului sufragiului Universal, întrucât privește și îngrămădește mai mari mase de alegători. Să sperăm, însă, că diferendul este aplanat, — dacă un adevăr a fost vreun diferend, TP.