Argus, aprilie 1924 (Anul 15, nr. 3284-3306)
1924-04-20 / nr. 3300. szám
Ani XV No. 3390 ABONAMENTE: IN TARA U1 an 650 lei 6 luni 350 , 3 luni 180 o IN STREINATATE Un an 1200 lei 6 luni 700 , 3 luni 400 ,, 2 lei în tară, 4 lei în străinătate BIROURILE: bucuRESTI, Str. Sărindar 14 TELEFON: 693 si 2369 6 PAGINI ORGAN ZILNIC al COMERTULUI Fondatori: S. Pauker si H. F. Valentin INDUSTRIEI şi FINANŢE! Director: Grigore Gafencu Duminică 20 Aprilie 1924 ---------------------—mmifssar* «r *\ -mm;. rmmm-PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivă a Socîetăţeî Generale de Publicitate Directori: Carol Schulder fi S. Berger Sir.topis Cirada (fostă Katagheorghinci) 9 Telefon 11/14 Al treilea stat european sub control financiar streinele H. Dascovici După Austria şi Ungaria «Germania — ! Dintre toate concluziile ce se pot trage cu privire la rapoartele comitetului de experţi asupra reparaţiunilor Germaniei, cele mai interesante şi mai seminificative sunt acelea care ne învederează grava atingre adusă principiului sacrosant până astăzi al suveranităţii Statelor prin instituirea controlului strein. Intr’adevăr, din toate recomandaţiunile la care au ajuns experţii după o îndelungată şi serioasă cercetare a situaţiuni financiare şi monetare a Germaniei, cea mai caracteristică este instituirea controlului financiar strein asupra Băncii noui de emisiune, pentru ca refacerea economică să se poată asigura prin garantarea aplicaţiunii unor neînduplecate măsuri în ordinea circulaţiunii fiduciare şi a asanării monetare. • Dacă ne gândim la acuzaţiunile de rea voinţă aduse conducătorilor Germaniei din ziua armistiţiului până astăzi, precum şi la neplata reparaţiunilor sub diferite pretexte, recomandaţiunile experţilor sunt perfect explicabile. Germania ,îndeplinind obligaţiunile financiare luate la Versailles, sub potiv că este în neputinţă de a le îndeplini, experţii propun o serie de măsuri pentru refacerea ei economică- financiară, dar în acelaş timp recomandă şi controlul necesar asupra executării lor. rAcest control îşi are o îndoită şi morală .În juridica, între, că împrumutătorii Germaniei, Stăpâni pe avutul lor, nu acordă creditul decât cu garanţii ce sunt hotărâţi a le lua de la început; al doilea, că faţă de reua voinţă, fiechiar numai presupusă, din partea conducătorilor de la Berlin, în materie de reparaţiuni, orice măsuri de garanţie pentru viitor sunt îndreptăţite şi ele nu pot fi refulate decit cui primejdia de a confirma presupunerea relei credinţe. [ De altminteri, în raporturile de drept privit dintre simplii particulari, creditorii sunt îndreptăţiţi a formulat cele mai severe măsuri de garanţieie faţă de debitorii lor rău platnnici ori presupuşi ca atare, iar exigenţa aceasta nu are nimic condamnabil din punctul de vedere al moralei. Cu atât mai mult, difict, măsurile de siguranţă sunt înereptăţite între State când estevorba de reparaţiunile datorite de provocatorii unui sângeros rezboi mondial şi chiar de ceva njf mai mult, de garanţia că, pe viitor, se vor împiedica asemenea acte de turburarea păcii. ■Ceeace se întâmplă, însă, acum cifi Germania nu este o inovaţiune sau ceva cu totul neobişnuit în peioada post-belică. Cazul Austriei, restaurată prin intervenţia Societăţii naţiunilor, ca şi al Ungariei, în curs de executare, fac dovada unui întreg sistem de ajutorare internaţională car se schiţează cu privire la starea deplorabilă economică, financiară şi monetară a Statelor cele mai greu lovite prin efectul marelui război. " Intervenţia fericită pentru salvarea Austriei este prea cunoscută şi prea recentă ca să insistăm aiai mult asupra ei. Vom reţine, pentru actualitate, amănuntul controlului: un comisar general al S. N. pe lângă guvernul din Viena sub supravegherea căruia s’au aplicat toate măsurile de asanare, cu jertfe dureroase în ordinea licenţierii slujbaşilor publici, fără nici o influenţă posibilă din partea contingenţelor de politică internă. Controlul exercitat asupra Austriei n’avea în definitiv, nimic de natură politică externă, ci era esenţialmente o supraveghere neînduplecată a unor măsuri, de excesivă severitate, pentru restabilirea ordinei financiare şi adaptarea republicei la noua ei situaţiune reală-In ce priveşte Ungaria, opera de ajutorare în curs se îndplinește în condițiuni identice: un control al S. N. cu participarea Statelor creditoare ai căror reprezentanți în comitetul de supraveghere sunt desemnaţi de Comisiunea reparațiunilor. Stadiul ultim al lucrărilor pentru ajutorarea Ungariei a ajuns la pregătirea, reformei bugetare, a proectului de lege pentru instituirea deplinelor pueri financiare şi a statutului nouei Bănci de emisiune cu bază fisă, — totul, însă, în cadrul indicaţiunilor comitetului financiar al S. N. şi cu asentimentul prealabil al comisiurei de control respective din care fac parte şi reprezentanţii Statelor creditoare pentru reparaţiuni. Prin urmare, în cazul Ungariei’’ identitatea de măsuri în ce priveşte controlul economic-financiar propriu zis, cu adaosul unui oarecare control politic din partea Statlor vecine care au să prevină tendinţele revanşarde ale regimului de la Budapesta. Astfel, punerea Germaniei, ţară mare ,şi puternică, de incontestabilă cultură şi putere organizatoric internă, sub controlul financiar strein, în vederea refacerii sale economice şi a asigurării plăţilor de reparaţiuni, vădeşte o anumită directivă generală în opera de reconstrucţie şi normalizare a omenirii după război. Deşi până acum nu este vorba decât de foştii inamici, de Statele învinse din Europa centrală, este totuşi, evident că ajutorarea internaţională, prin prelungirea creditelor vechi şi acordarea altora noui, nu mai poate fi obţinută, astăzi, în condiţiunile clasice dinainte de război: împrumutul propriu zis şi plata de anuităţi. In vârtejul dezechilibrului general şi a neputinţei unora de a-şi reveni la normal o neputinţă datorată unor cauze complexe şi unor vinovăţii variate — cei puternici. Statele care au eşit nesdruncinate din încercările războiului şi par astăzi chiar mai tari decât înainte,prin comparaţie cu slăbiciunea celorlalţi, nu înţeleg să ajute şi nu vor s’o facă decât în condiţiunile şi după directivele ce înţeleg să le fixeze dinainte. Oricine este avizat la asemenea ajutoare sau se simte în preajma zilei cînd va trebui să recurgă la aceste ajutoare, trebue să înţeleagă dinainte situaţiunile nete şi să fie pregătit, sufleteşte, despre ceea ce va avea să primească. Toate atitudinile contrarii sau gesturile mândre de odinioară, pe temeiul unor formule care nu mai corespund împrejurărilor, sunt simple redomontade fără rost ori tendenţioase atitudini de politică internă, menite să ne facă mai mult rău decât bine în afară, iar înlăuntru să ne îngreueze clipa când cupa amară a necesităţilor va trebui sorbită până la fund. E nevoe, dimpotrivă, să fim pregătiţi pentru înţelegerea siuaţiunilor noui create de evenimente pentru că numai înţelegândule ne vom putea adapta mai bine lor spre a ne mântui cu minimum de jertfe morale şi materiale. ________ N. DASCOVICI împrumutul Primăriei REPARTIŢIA CELOR 800 MILIOANE D. dr. Costinescu, primarul Capitalei, cu aprobarea comisiei lucrarilor oraşului şi a ministerului de interne, a dispus ca prima rată a împrumutului extern de 800 milioane, să fie distribuită în modul următor : 210 milioane Iei pentru lucrările necesare sporirii debitului de apă; 110 milioane pentru facerea de canale de scurgere. Ca lucrare nouă, se va face un canal colector, care va porni din Câmpul Moşilor, va străbate şoseaua Mihai Bravu şi se va termina în şoseaua Vitan. Pentru această lucrare s-a fixat o cotă de 60 milioane lei. * * * O a doua cotă de 200 milioane, a fost distribuită lucrărilor de paragiu. Primele lucrări se vor face pentru căile mari, adică pentru străzile penetrare a oraşului, care leagă oraşul cu şoselele ce es din oraș.* * * Pentru aceste lucrări s’a fixat o cotă de 150 milioane, așa că pentru pararea stradelor s’a rezervat suma de 5 milioane lei. , * * * Pentru lucrările de iluminat s’a rezervat o cotă de 190 milioane. Din această cotă se va face ca lucrări noi, iluminarea a 4 prin cartiere noi. " _______ REP. Bursa din Transilvania si Bucovina. Capitalul românesc pleaca la Budapesta şi Viena. - Nevoia unei burse la Cluj şi Cernăuţi. Noui cereri de a fi numiţi mijlocitori oficiali In Transilvania şi Bucovina sunt un foarte mare număr de bănci şi foarte mulţi posesori de averi însemnate, car înainte de alipirea acestor provincii făceau importante transacţiuni de bursă la Budapesta şi Viena. Pot afirma fără teamă de a fi contrazis, că cea mai mare parte din acei ce făceau înainte de război aceste operaţiuni, continuă şi azi să cumpere acţiuni ale societăţilor străine la bursele mai sus arătate. Această stare de lucruri constitue un adevărat pericol pentru capitalul românesc şi pentru acţiunile societăţilor anonime române. Se impune deci să se ia măsuri în această direcţiune» * Cea dintâi măsură dictată de împrejurări ar fi creiarea Burselor de acţiuni, efecte şi devize la Cluj şi Cernăuţi. Referindu-mă la cele spuse în articolul meu publicat zilele trecute în „Argus“, adaug că înfiinţându-se aceste Burse, s’ar da un prim stimulent locuitorilor din aceste întinse ţinuturi să vie să conlucreze la prosperarea industriei naţionale. Importantele capitaluri cari îmbogăţesc şi dau având industriilor din Ungaria şi Austria, se vor îndrepta încetul cu încetul către acţiunile româneşti. Cred că în această direcţiune factorii competenţi ai mişcării noastre economice ar trebui să-şi îndrepte atenţiunea lor şi pot asigura dinainte că succesul va fi deplin, fără a mai vorbi de marele interese naţional ce stă la baza acestei chestiuni economice. * După cât ştiu sunt la ministerul de industrie un mare număr de cereri ale diverşilor postulanţi pentru a fi numiţi mijlocitori oficiali de schimb şi efecte la Bursa Bucureşti. Fără îndoială că acei ce solicită aceste posturi sunt elemente de valoare cari ar fi foarte utili dacă s’ar înfiinţa aceste două Burse, în centrele unde educaţia de Bursă este consacrată şi uncit din lipsă de Burse, capitalul românesc emigrează la Burse streine. Infiinţându-se Bursele de la Cluj şi Cernăuţi, aceste elemente pe lângă că vor aduce un real serviciu ţării, vor avea şi o rentabilitate sigură. De altfel Comitetul Bursei, băncile din Bucureşti, şi întreaga corporaţiune printr’un documentat raport, arată că piaţa Bucureştilor, nu mai poate suporta noui mijlocitori oficiali. Bursele dela Cluj şi Cernăuţi, pe lângă rezultatul sigur ce-l vor da în oprirea emigraţiunei capitalului din ţară, vor mai avea importanţa mare pentru întreaga economie naţională a ţării, căci prin intermediul lor se vor introduce şi lansa acţiunile româneşti în aceste întinse provincii româneşti. * De asemenea se afirmă că, Camerele de comerţ respective au cerut înfiinţarea acestor Burse şi la un moment dat se vorbea chiar de legiferarea lor. Ar fi mare păcat ca să se întârzie cu realizarea acestei măsuri de mare importanță economică. Până la legiferare, Bursele s-ar putea înființa prin Jurnalul Consiliului de miniştri, în baza legei Burselor existente, rămânând ca legiferarea lor să se facă odată cu reformarea legii actuale, reformă care se impune cât mai curând. ACHILLE ŞARAGA Mijlocitor oficial de schimb şi efecte la Bursa Bucureşti Comertul exterior al Austriei Importul Angliei în luna Martie a fost de 103.728.683 lire sterline, cu 18.701.083 lire mai mult decât, în Martie 1923. Exportul s-a ridicat la 61.102.767 lire, un spor deci de 182.077 lire fată de Martie anul trecut. liniari mii de iniţiali la Limanii Staţiunea Cernăuţi admisă ca staţiune de reexpediere pentru cereale destinate exportului Operaţiunile de vămuire Direcţiunea căilor ferate aduce la cunoştinţa generală că în ora Cernăuţi ca o staţie de reexpediere să de cereale, care poate opera orice număr de vagoane fără a depăşi termenul de 24 ore acordat prin ordinul de serviciu 71095 din 1922 pentru efectuarea operaţiunilor vamale, se admite staţiunea Crnăuţi ca o staţie de reexpediere pentru cerealele destinate exportului, ce sosesc acolo ca scrisori de trăsură locale, în următoarele condiţiuni: moment şi de acelaşi predător pentru care se întocmeşte o singură declaraţie vamală. Pentru vagoanele cu un tonaj mai mare de 10 tone, taxa de comision se percepe proporţional cu tonajul vagonului. 3. Sporul de 50 la sută prevăzut de tariful local pentru transporturile destinate exportului se va percepe in conformitate cu punctul 4 din ordinul de serviciu No. 8163/2155/c. 924. GEORGE MANTTA OPERAŢIUNILE SEDIERF REEXPE Reexpedierea cerealelor să aibă loc în cele 24 ore acordate pentru efectuarea operaţiunilor vamale prin ordinul de serviciu citat mai sus. In caz când nu se va depune scrisoarea de trăsură internaţională pentru reexpediere în cele 24 ore libere de locaţie, se vor percepe taxele de locaţie prevăzute la tariful local pentru vagoanele obişnuite adică: pentru primele 24 ore se va percepe 30 lei de oră și vagon; dacă în decursul acestui interval de 24 ore vagonul nu fi-a predat in regulă spre reexpediere, atunci vagonul se va descărca imediat predând marfa unei case de intrepozitare în comptul transportului și pe riscul destinatarului. Când descărcarea vagonului intr’un intrepozit nu este posibilă se vor percepe taxele de locaţie sporite conform aliniatului 32596/9124 c/1923, adică: Lei 30 de oră şi vagon de orice tonaj pentru primele 24 ore. Lei 45 de oră şi vagon de orice tonaj pentru următoarele 24 ore $1 Lei 60 de restul timpului. In orice caz contractul de transport este terminat prin faptul sosirii cerealelor în stafia Cernăuţi, care este staţiune de destinaţie înscrisă in scrisoarea de trăsură. VAMUIREA Operaţiunile de vămuire pentru cerealele reexpediate cu scrisori de trăsură internaţionale să se facă de gătie ,biuroul de vămuire c. f. r. din Cernăuţi. ... Pentru aceste operaţiuni, biuroul de vămuire va percepe o taxă de comision conform tarifului publicat în „Monitorul Oficial” No. 22 din 27 Aprilie 1921, adică: 100 lei pentru un vagon de 10 tone şi 10 lei pentru fiecare vagon de 10 tone în plus predat spre reexpediere in același Conflictul dintre Japonia şi St-Unite pare că se agravează Telegramele din ultimele zile ne-au vorbit despre hotărârea Senatului Statelor Unite ale Americi de a reduce la 2 la sută coeficientul imigranţilor, admişi anual, pe teritoriul mărei republici nordamericane. Telegrame complimentare adăugau că această hotărâre e menită să tulbure guvernul japonez, care a ţinut imediat o lungă şedinţă secretă, luând hotărâri ce nu se cunosc încă. In adevăr japonezii consideră măsură luată de Statele Unite ca o încălcare a conventiunei privitoare la imigrarea japonezilor in America, încheiată între guvernele din Washington şi din Tokio, cu căţiva ani înaintea războiului european, — convenţiune cunoscută sub numele de „Gentlemen’s Agreement“. JAPONIA OBLIGATĂ SĂ CEDEZE Prin această convenţie se stabileau anumite norme acceptabile pentru japonezi privitoare la continua lor imigrare un număr mare în Statele Unite. Imigrarea japoneză a suferit cu toate acestea dese jigniri, datorite pe de o parte urei de rasă, iar pe de alta temerei americanilor de o prea mare înmulţire a galbenilor pe teritoriul lor. Aşa de pildă s’a interzis, în unele state din Federaţia Americană, ca japonezii lucrători să-şi aducă şi familiile cu ei, ori chiar şi de a lua în arendă pământuri pentru a se stabili ca rentieri. «’ Cu toate protestele Japoniei,guvernul din Washington, probabil din motive de politică internă, a trebuit mai întotdeauna să ratifice hotărârile luate de diferitele state vestice , în această privinţă. Şi in consecinţă, mai totdeauna Japonia s’a văzut obligată, să cedeze. AGRAVAREA CONFLICTULUI Hotărârea de acum însă e o abolire totală a lui „Gentlemen’s Agrement“. Motivul poate fi căutat în condiţia pusă sovietelor,de către japonezi pentru evacuarea părţei ruseşti a Sahalinului, şi anume: anularea concesiunilor petrolifere acordate de acestea ucis americanilor. Că Japonia nu poate accepta uşor anularea lui „Gentleman’s rAgreement“ se înţelege. De aceea telegramele de ultimă oră arată că presa americană consideră ca iminentă ruperea relaţiilor diplomatice dintre Imperiul Extrem Oriental şi Statele Unite. Chestiunea se complică însă şi mai mult. Intr’adevăr se anunţă in ultimul moment că dominionul Canada are intenţia să ia faţă de Japonia măsuri identice cu cele luate la Washington. Astfel se parecă conflictul se agravează din ce in ce mai mult. Reforma monetară In Danemarca Guvernul danez a terminat proectul privitor la îmbunătăţirea valutei sale. Principalele puncte ale programului sunt următoarele: Se va face un Împrumut forţat luându-se in trei ani consecutivi de la contribuabili câte 3 la sută din veniturile lor impozabile. Acest Împrumut nu va aduce in primii trei ani nici o dobândă, iar in anii următori 4 la sută. Dările pe făină, petrol, fructe, legume, ciocolată si zahăr vor fi sporite. Se vor introduce diferite îngrădiri in traficul cu monede străine. Taxa pe voiajorii străini de comerţ va fi sporită de la 180 la 400 coroane daneze. Se vor restrânge creditele de bancă. Proectul împrumutului forţat este viu combătut in toate cercurile. Socialdemocraţii cer în locul acesteia un impozit pe averile mai mari decât 50.000 coroane. Conservatorii sunt împotriva împrumutului, aprobă însă sporirile •*impozite. Venitul total impozabil in Danemarca se cifrează la 3300 milioane coroane în 1923 b*ă de 2953 milioane în 1922. Faptul acesta se explică prin deprecierea coroanei, dar nu trebue uitat și faptul că în anul 1923 comerţul danez a fost mult mai însemnat decât in anul precedent. Situaţia Politică INTERNĂ Ziarele spun că pentru a se netezi calea regelui in străinătate, guvernul a trebuit a ici să inches un contract de furnitur acolo să stabilească o înţelegere asupra lihni diferend ce aştepta, de mult, o dreaptă rezolvare. Astfel, România afirmă că s’a comandat la Paris, avioane, tip francez, pentru suma de 428 milioane lei, iar, la Londra, se va face o altă comandă de material de războiu uzinelor din Amstrong. Nu știm întrucât versiunea confratelui nostru corespunde adevărului. Când ne gândim, însă, la tot ce scriu specialiștii despre rolul aeroplanelor în războaele viitoare, când privim starea încă tulbure a Europei, care nu exclude surprinderile, și când ne amintim la inferioritatea în care s’a găsit, în anul 1916, armata noastră din lipsa de scule, — mărturisim că ne ar părea foarte rău dacă știrile oficiosului partidului naţional n’ar căpăta o deplină confirmare. Şi nu ne sfiim să dăm pe faţă Tratatul franco-român, care după toate probabilităţile, e pe cale de a fi iscălit la Paris, este discutat cu aprindere de presa din strâinătate. Este firesc Era o alianţă cetre leagă cele două ţări, aşezate la m marginele opuse ale Continentului să fie considerat ca un fapt de ti însemnătate deosebită, care pune în evidenţă un întreg sistem de politică internaţională europeană. Este, tot atât de firesc ,că acest sistem, bazat pepacte degaranţii reciproce, menite să consolideze noile hotare, şi cari cuprinde alături de Franţa şi de România şi ţările din Mica Antantă şi Polonia şi se va întinde poate la Turcia şi mai departe, să nu fie pe placul adversarilor, tratatelor, de la Versailles, Rusia îşi arată supărarea pe faţă, ameninţă Franţa, încearcă zadarnic să terorizeze România, şi cere socoteală la Angola în privinţa călătoriei d-lui Brătianu. In Germania, nemulţumirea împotriva politicei de alianţe a României, n’a provocat comentarii violente. Ziarele din dreapta se mulţumesc să răspândească informaţii alarmante. Ziarele democratice, care au publicat articole favvorabile nouă în chestia Basarabiei — ca de pildă Frankfurter Zeitung — îşi dau seama de interesul pe care îl avem de a apăra hotarul nostru răsăritean. Şi înţelegerea lor este cu atât mai vie, cu cât numeroşi germani sunt încă con dorinţa noastră ca această dulce, presiune din afară, să capete o mai largă aplicare. O societate bruxeleză, deopildă, — belgienii sunt îndemănateci în construcţii, — să ceară şi să obţină clădirea palatului comunal al Bucureştilor, de vreme ce n’au fost în stare să-l clădim noi, în cei şase ani dela război încoace. Alţii să cearăt şi să obţină furnitura locomotivelor necesare liniil or normalizate din Basarabia, zăcnase, din vine noastră, fără maşini, iar alţii si ne repare miile de maşini şi zecile de mii de vagiane, cari, roasa de rugină, zac într’un hal fără de hal, prin toatn stațiile drumului nostru detr. In chipul acela, călătoria SuveraniLr *.?i stranftate ar dobândi pe lângă netăgăduita ei importan* ță politică și o remarcabilă îtu semnătate economică. Am intra serios și cu spor pe calea refacerei. EXTERNA rnmmmmmmmmmmmwmmmm T. P. S vinşi că Nistru este un hotar european, de care depinde siguranţa nu nimai a României dar a întregei Europi centrale. Ceea ce este însă mult mai puţin firesc, este supărarea pe care politica noastră, atât de sincer şi de cinstit pacifică, am pricinuit-o în câteva ţări amice şi aliate Presa italiană aproape în unanimitatea ei, finisonul presei ruseşti şi prevede nenumărate nenorociri în valea României. Ostilitatea Italiei, însufleţită de vechea ei invidie pentru Franţa şi centrul ei omor pentru Rusia, este adânc jicnitoare şi dureroasă pentru noi. Şi tot atât de jicnitoare este ostilitatea neaşteptată a presei sârbeşti. Părăsind terenul strâmt al certurilor de graniţă, ziarele aliaţilor noştri mic-antantişti, chiar cele oficioase, tratează problemele mari de cari depinde existenţa noastră naţională, OUS revoltătoare rea credinţă. Astfel „Politika’' aratăcă nimeni, nii în Apus nici în Orient nu se va mişca pentru a apăra Barsarabia, care trebue, într’o zi sad alla, să teme Rusiei. Înregistrăm cu părere de rău, aceste atitudini ostile care contrastează în mod atât de isbitor cie simpatia fin care a fost salutată de întreaga presă română, acum câteva luni, încheerea acordului italoiugoslav. G. G. Situaţia generală a târgului românesc în Criza de numerarurilor. Importul şi în noile Buletinul oficiului comercial francez din România“ publică în numărul său pe luna Mai, următoarele aprecieri asupra situaţieigenerale a târgului românesc : Piaţa nu a suferit în ultima lună modificări simţitoare. Importul se menţine slab, şi este influenţat temporar prin câteva cumpărături făcute în grabă pentru a evita aplicarea tarifului vamal actualmente în preparare şi care prevede sporuri considerabile de taxe pentru unele articole. In mod special reţin atenţia textilele. La export se observă o oarecare ezitare, în general prea puţine schimbări. Fluctuaţiile schimbului, urcarea preţurilor interne dificultăţile şi scumperea transporturilor apasă piaţa; în cercurile oficiale se agită ideea necesităţii unei reduceri a taxelor de export. Navlurile, care la începutul lunei erau susţinute, au mai cedat Pentru Franţa s’au înregistrat în ultimul timp navluri variind între 13 (55—60 franci, pentru Marsilia şi 16 pentru Dunkerque, plecarea fiind Brăila. CRIZA DE NUMERAR Criza de numerar pe care nici o măsură nu vine să o remedieze, se agravează necontenit. Băncile, cu toată sgărcenia lor, sunt foarte strânse şi par a fi ajuns la limita disponibilităţilor. AMÂNARE A LEGEI MINELOR Dintre evenimentele principale în discuţie în ultimil timp, legea minelor a fost amânată pentru mai târziu, în urma divergentelor ) • Criza transportaexportul. ~ Situaţia ţinuturi dintre legiuitori şi capitaliştii sau proprietarii de mine. REVIZUIREA’ TARIFULUI VAMAL' Revizuirea tarifului vamal pare apropiată; ea prevede sporiri serioase pentru articolele manufacturate care pot fi produse de industria română chiar în cantităţi insuficiente. Revizuirea va tine seamă de inegalitatea care există intre protecţia asigurată prin taxele în lei aur dinainte de războiu şi protecţia tot mai redusă prin taxele in hârtie monetă actuală. CRIZA TRANSPORTURILOR . Transporturile sunt încă mult dedesubtul nevoilor. Aceasta este o cauză permanentă a insuccesului afacerilor, o întâriiere vătămătoare activităţii şi schimburilor de tot felul în interiorul ţării. Este nevoe de un mare efort financiar, care ar da roade imediate prin o circulaţie mai intensă a bogăţiilor şi prin1 , ameliorarea volumului prea redus al exportului şi importului. IMPORTUL In ceea ce priveşte importul, cu tot calmul general constat in toate punctele ţării, ni se semnalează nevoile de textile în regiunea Clujului. De asemenea din Constanţa ni se anunţă descărcarea de fer în bare, tuburi de fontă, maşini agricole şi un număr important de automobile franceze. Cu aces prilej este interesant de semnala progresele rapide făcute în ulti-Citiţi continuarea în pagina TT