Argus, octombrie 1924 (Anul 15, nr. 3433-3459)
1924-10-02 / nr. 3433. szám
Relaţiile cu străinătatea Palestina şi Siria pot deveni denri faste pentru România importanţa lepturilor pe oBomba ca Oriental apropiat deia corespondentul nostru viaţa economică de după război a îmbrăcat forme,ce schimbă adesea,, multe în teoriile şi realităţile consacrate ca atare, în vremurile antebelice. Modificările aproape generale, în harta multor, Invutiri, Considerate odinioară fără interes deosebit pentru cercurile Comerciale universale, — au avut darul sa deştepte în mod crescând atenţiunea lumei negustoreşti, în râvna neobosită de expansiune. ■ Ţări şi regiuni altădată inaccesibile comerţului european, — fie prin neînsemnătatea nevoilor lor, economice, fie prin lipsa unor căi de comunicaţie moderne, sau datorită nesiguranţei personale sau a avutului, pentru acei Ce se încumetau să înfrunte Celelalte obstacole, — erau desigur Cauzele pentrucari asemenea ţinuturi nu intrau în sfera cunoscută a progresului economic. Intre ţările cari se aflau în această tare. — Paleshhia şi Siria ocupă un loc de frunte. Atât privi posiţiunile lor geografice. — Vecinătatea imediată a Canalului de Suez, litoralul Mărci Mediterane, apropierea Mesopotamiei şi punctul de legătură între cele trei Continente, — Europa, Asia şi Africa.— Va fi Prin importanţa lor istorică, aceste ţări prezintă însă astăzi un ieosebit interes pentru aproape întreaga lume civilizată. Trecerea lor sub noile administaţiuni — engleză şi franceză — a fost de flatură în mod firesc, să deschidă Calea acestor ţinuturi şi spre viaţa economică universală. Orânduirea de căi de comunicaţie moderne, garantarea siguranţei personale şi a alăturii, în regiuni altădată inaccesibile unUi picior, de european, regularitatea circulaţieii trenurilor, princtualtatea serviciului telegrafo-poştal şi în general ordinea deplină şi toate ramurile serviciilor, publice, — formează desigur principalele Condiţiuni pentru o desvoltare a economiei gene- Y&T&Dacă pe lângă acesteCondiţiUni se mai adaugă şi nevoile din Ce în ce mai mari, datorite în parte adaptărei populaţiUnîlor, din regiunile pomenite, la noile CondiţiUni de viaţă civilizată şi ttai ales procesului de emigraţie spre aceste ţinuturi — Cu deosebire spre Palestina, — a elementului evreesc Cu incontestabilele Im economice, — se va înţelege Uşor importanţa ce prezintă şi mai ales perspectivele de viitor pe cari ie oferă, pomenitele regiuni pentru piaţa mondială. De altfel această importanţă ar fi de măsurat şi după interesul deosebit, pe care ţările CU oviaţă economică din Cele mai înfloritoare, îl pun de pe atimn, în vederea stabilirei de raporturi economice cu aceste ţinuturi şi mai ce seamă pentru Consolidarea poziţiunilor pe cari le ocupă. CONCURENŢA AGENTELOR DE NAVIGAŢIE Puţini sunt poate în România aiei cari ştiu că S. M. R. a stabilito legătură directă între România şi Palestina1 pentru pasageri şi mărfuri. Faptul acesta, care trece aproape neobservat în ţara românea, ,că sau’ în orice caz nu e considerat la importanţa cuvenită — a fost de natură sa prUVoac© an adevărat război de concurenţă din partea uneia dir Celle mai importante agenţii maritime. E vorba de ,Loyd Triestitte”, care deţin© aproape exclusivitatea legăturilor între Europa şi Orientul apropiat, prin curse regulate săptămânale între Itiest şi Alexandria pe care le însptueşte etc două vapoare poştale din cele mai confortabile. Această agenţie, simţind conCidenţa pe care S .M. R. il-o face în special pe piaţa poloneză, de unnde se recrutează majoritatea călătoriei prin România1 - a redus pentru ălătorii de el. III şi IV preţurile reguletori© în mod considerabil. Astfel în vreme ce tariful obişnuit Triest—Alexandria este de 15 lire terii de fel. III (inclusiv masă şi ormit) şi 9 lire sterline IL IV, (fără masă şi dormit) agenţia a stabilit pentru’ Palestina, deci cu continuare a călătoriei din Alexadria încă, 24 ore, la preţuirile de ’0 lire st. el. III şi 3—16—0 lire st. IV, niHmai spre a înlătură CoU- rrenţa românească şi a neda posbilitatea a urtei alte agenţii mariime să-şi Consolideze această lini© de aci se poate aprecia importanţă ni'ei în chestiune. UN DEBUŞEU VAST PENTRU ROMANIA In alte romuri economicei aproanici nu se ştie In România de /pe puturile foarte modestei ale unor persoane de acolo de a lega reţină! economice cu piaţa locală în nici un caz posibilităţile ocuite nu sunt cunoscute şi cu atât cel puţin perspectivele de viitor. Astfel s'au Înfăptuit în România /Kietăţi comerciale ca România Palestiniană in Bucureşti şi Basarabia, Palestina In Chişinău, carie ocupă cu exportul diferitelor arrdle din România Încoace şi In recal cu cherestea. Aceste încetituri sunt atât de neînsemnate că troape nu contează, în raport cu face se poate realiza. Căci in afai de lemnărie, care ar găsi un fieusen mult mai important, se imertă Pentru milioane de lire sterline anual mărfuri din diferite ţări, în vreme ce multe din aceste articole s’ar putea exporta de către România si ceeace este mai important, România gî.ar putea creia un debuşeu pentru multe din articolele industriale. Astfel se importă în cantităţi eshrmonere, în special din Germania, care nu produce orz, şi e aproape incapabilă de export din cauza valutei aur, alcool şi alcool denaturat din Austria sau alte ţări, acid carbonic in tuburi, învreme ca România are atâtea fabrici de acid carbonic, pe lângă izvoarele naturale din Banat şi Transilvania, ciment se importă din toate colţurile lumpi în cantităţi uriaşe, apoi făină, paste făinoase, biscuiţi, pe lângă cereale şi producte precum: grâu, orz, iasole, nuci, sămânţă de dovleac, petrol cu toate derivatele sala etc., etc. Acestea sunt numai in parte mărşurile pe care România le-ar putea desface cu folos în aceste regiuni si in afară de importanţa faptului în sine ca mijloc de expansiune pentru comerţul şi industria românească mai ales, nu e desigur, de mică importanţă, că renumele României devenind cunoscut pa piaţa Orientului, pe lângă că vasele româneşti ar putea şi ela să-şi desvolte activitatea, foloasele pe capi ţala românească le-ar realiza, atât pe tărâmul economic propriu zis cât şi din punct de vedere politic, ar fi cu mait mai mari. Ierusalim, Septembrie. ........... ■ ■■IITTII» ifi IIIBBJMWH» U. CSELGOM D. I. Brăiiaiia ¥a vizita p qsRcelaruI Seipel D.-------I. I. Brătianu, președintele consiliului, se va duce la Viena pe la 6 sau 7 Octombrie spre a întoarce vizita Cancelarului Seipel. —- —---—-- ii limiertei. UNUL DIN EXPLOATATORI ARE LEGATURI CU ROMANIA Cele mai bogate mine de fier din lume sunt cele de la Itabira, statul Minas Geraes, din Brazilia. Ele sunt considerate din punct de vedere al calităţii, ca fiind superioare celor din Alsacia şi Lorena. Până de curând, minele acestea au fost exploatate de o societate .,Habira Iron Ore Company Ltd". Acum însă ele trec în mâinele unei nouă societăţi constituite de d-nii Percival Farquhar, organizatorul a nenumărate corporaţii de exploatare din America, de sud. d. E. N. Brown preşedintele drumurilor de fier din America de nord şi d. Minor C. Keith, preşedintele lui „United Fruit Company"Aceste personalităţi sunt mondialmente cunoscute în cercurile financiare iar d. Farquhar este cunoscut în ţara noastră ca fiind căsătorit cu o româncă, d-na Kathya Popescu. Financiarul brazilian de altfel a manifestat in diferite rânduri dorinţa de a se interesa în desvoltarea financiară şi ecopontică a ţării noastre. Noua societate de exploatare a minelor de la Itabira va avea un capital de 100.000.000 dolari, Iar planurile de exploatare arată că se vor putea expedia, în afară de necesităţile Braziliei, prin portul Santa Cruz, 3 milioane tone de fier pentru Europa şi 2 milioane pentru America de nord-Compania „Itabira“, nu are ca singur scop exploatarea fierului ci întrebuinţarea lui în căi ferate. Astfel până acum noua companie va lua succesiunea societăţii care exploatase drumurile de fier din Canada $1 va lua asupra şi construcţia şi exploatarea căilor ferate, tramvaielor, telegrafelor $1 telefoanelor din Brazilia. De altfel până acum toate căile de comunicaţie braziliene, cum şi cele din Mexico, Argentina, Cuba şi America centrală fuseseră în mare parte finanţate de d- Farguhar cu concursul unor bănci franceze şi engleze. i Exportul nostru în Egipt Situaţia guvernului lui Mussolini „Criza“ fascistă văzută la faţa locului ROMA, 21 Septembrie Maurice Pernot, care este un excelent cunoscător al Italiei, a publicat de curând, sub titlul: VExpérience Italiennne, o carte în care examinează cu deamănuntul situaţia socială şi politică pe care Mussolini a găsit-o venind la guvern. CARE ERA SITUAŢIA IN ITALIA ÎNAINTE DE FASCISM In regiunile industriale de la nord, comuniştii nu se mai mulţumeau cu tactica pasivă a grevelor, ci, trecând la ofensivă, ocupau uzinele, gonind pe patroni, pe ingineri, şi pe contramaeştri, sub ochii jandarmilor lui Giolitti, cari nu îndrăsneau să intervină. La miazăzi, în provinciile sărace, şi veşnic revoluţionare, aceiaş stare de spirit ducea la expulzarea proprietarilor de pe moşiile lor, însoţită de distrugeri şi de alocurea de asasinate? Agricultura ameninţa să se prăbuşească odată cu industria. Ţara aceasta săracă şi suprapopulată era aruncată în pragul mizeriei. 30 de milioane de zile,fle grevă, căile ferate complect dezorganizate, bugetul în veşnic dezechilibru, impozitele neîncasabile, lira într-o scădere vertiginoasă, proprietatea suprimată de fapt. — iată situaţia Italiei acum doi ani. Mai mare încă era debandada morală. Guvernele cari se urmau la cârmă dovedeau nu numai slăbiciunea, ci chiar desnddejdea conducătorilor. Parlamentul discuta şi nu hotăra nimic. Ministerul Facta nu era decât o lamentabilă agonie, căreia trebuia să-i urmeze moartea burgheziei şi dictatura proletariatului. MARŞUL ASUPRA ROMEI Atunci se produse „marşul asupra Romei“, pe care fasciştii îl vor serba în curând ca mare pompă. Situaţia era desperată, de aceea Mussolini apărea ca un salvator, în oehii tuturor italienilor. Ca să ne explicăm influenţa atât de mare a acţiunii fasciste, trebuie să ne dăm seama că ea nu este numai o mişcare politică, ci mai presus de orice, o mişcare morală. Ceea ce adusese Italia în pragul bolşevismului, fusese un şir întreg de deziluzii, urmări, ale războiului, şi nu deosebi ale modului cum se încheiase pacea. Originalitatea acţiunii lui Mussolini stă în utilizarea acestei nemulţumiri profunde a poporului italian, nu pentru o operă de disoluţiune socială, ci pentru una de însufleţire şi de reclădire a patriei. Pe aceiaşi bază revoluţionară, el a ştiut să altoiască o operă naţionalistă şi conservatoare. Şi a folosit pentru aceasta, cu o măcelrie neîntrecută, toate ,resor * * * * turile spiritului italian. Italianul e patriot şi ambiţios pentru tara vui; fascismul i-a propus ţeluri demne de această ambiţie; Plume, Medita, rana, expansiune în Africa şi prestigiul în Europa. „Conquistare la civile potenza tra le nazioni del mondo“! Italianul are imninaţia vie şi nevoie de agitaţie; fascismul i-a dat drapele, cămaşa neagră, ceremonii, grade şi titluri reinoite din vechea Romă. Ca orice latin, italianul sa înflăcărează mai repede pentru un om decât pentru o iude: fascismul i-a dat lui Mussolini, Ducele idolatrizat de toate cămăşile negre. Iată de ce fascismul a rsissit în Italia, dar iată și de ce el nu este „o marfă de sport” Cu aceste elemente Mussolini a alcătuit un partid care numără azi peste un milion de membri, şi dispuna de o armată proprie de peste 300.000 de soldaţi. Majoritatea fasciştilor e formată de tineri între 20 şi 35 de ani, şi entuziasmul ier dă partidului un avânt neînchipuit. Toţi voluntari şi cei mai mulţi cu totul dezinteresaţi, si au jertfit până acum ideiei fasciste peste trei mii de morţi din rândurile lor. Dela intrarea în acţiune a fascismului, situaţia in Italia s’a schondat cu totul. Comunismul, combătut cu propriile-i mijloace: violenţa şi „acţiunea directă ", a dispărut. Grevele au încetat, uzinele şi au reînceput lucrul, prosperitatea a revenit, iar finanţele statului au fost refăcute printr'o acţiune ale cărei principii se voia exccude cu deamănuntul într’o viitoare scrisoare. Celelalte partide de opoziţie, dezorientate de reuşita fascismului, se alăturau lui sau păstrau di jwdentă rezervă. Se părea ca isbânda lui Mussolini era deplină. AFACEREA MATTEOTTI Dar a venit „afacerea” Matteoti, împrejurările tragice şi misterioase ale asasinării deputatului socialist, au dovedit că totul nu era puritate şi idealism în sânul fascismului, iar o criză grea a început pentru el. Nimeni na putut acuza pe Mussolini de moartea adversarului său. Ducele s’a despărţit imediat de colaboratorii săi cari erau bănuiţi. Dar emoţia provocată de crima m întreaga Italie, a trezit opoziţia din pasivitatea-i silită, şi o campanie învierşunată s’a deschis împotriva fascismului. Ziarele liberale, cari până în ajun susţinuseră guvernul, au întipt zi cu zi atacurile lor, cu o abilitate şi un talent care clasează pe gazetara Italieni printre cei dintâiu din lume. Guvernul lui Mussolini era reprezentat ca un regim nefast pentru Italia, care întreţine în tinerimea italiană „o mentalitate de barbari , şi a reintrodus „sistemul medieval al bandelor”. Nimic nu putea exaspera mai mult pe fascişti decât aceste atacuri împotriva credinţei şi a idolului lor. Am arătat că fascistul are un profund substrat sentimental; ca atare el anevoie poate suporta contrazicerea. , Polemicele au provocat deci conflicte şi ciocniri, bătăi geamuri şi uneori capete sparte , incidente locale destul de obişnuite în viaţa italianului, repede la mânie şi la mânuirea revolverului. Dar niciodată aceste incidente n’au avut proporţii grave, astfel cum au fost prezentate în streinătate şi la noi. Exploatate însă şi exagerate în ziare, ele au provocat o nemulţumire mare în populaţia italiană. Fascismul promisese să asigure liniştea, şi iată că el însuşi o tulbura. Care mai era atunci rostul lui? Paralel cu acţiunea politică a opoziţiei, se năştea astfel în opinia publică o antipatie faţă de fascism Cu toate că Mussolini, ajutat de noul şi energicul ministru de interne Federzoni, lua toate măsurile pentru asigurarea ordinei, un vânt de criză, alimentat de trei luni de polemică şi de agitaţie, sufla asupra Italiei. ASASINAREA DEPUTATULUI FASCIST CABALINI In mijlocul acestei surescitări, care micşora autoritatea guvernului fără a-i primejdui existenţa, se răspândi vestea asasinării deputatului fascist Casalini. La Roma şi in toată Italia, fu un moment de adâncă îngrijorare. Cum aveau să răspundă fasciştii la această provocare directă? Ce represalii aveau să urmeze? Mussolini pricepu însă însemnătatea momentului. Cuvântul său de ordine, „disciplină şi sacrificiu", fu ascultat. Peste 20.000 de delegaţi fascişti, veniţi cu gagliardetti, cu steagurile lor, din toată Italia, făcură lui Casalini un cortegiu impunător. Niciun incident mai de seamă nu tulbură ziua funeraliilor, nici pe cele următoare. Populaţia Romei putu să constate, odată cu forţa fascismului, şi disciplina lui. Succesul zilei a fost atât de mare, încât ducele a putut contramanda congresul care trebuia zilele acestea, să dovedească din nou opoziţiei numărul şi puterea cămăşilor negre. Asasinatul lui Casalini pare a fi răscumpărat asasinatul lui Matteoti. Campania opoziţiei şi-a pierdut, în ochii opiniei publice, argumentul cel mai de efect. Din această odioasă crimă va rezulta poate, din nou, liniştea deplină în Italia. , S. ŞERBESCU IN PRIMUL TRIMESTRU AL ANULUI IN CURS După datele publicate de autoritâţiil© egiptene şi pe cari ni le face cunoscute corespondentul nostru particular la Cairo, rezultă că exportul României în Egipt în primul trimestru al acestui a fost în vaolare de 156.855 lire egiptene sau 14.078.230 franci aur. Cât de puţin important a fost exportul nostru acolo, reiese din faptul că importul total al Egitului în 106.089.776 franci aur. Deşi România e cea mai aproape d© Egipt dintre ţările cari posedă produsele ce-i trasue mai mult, exportul nostru acolo nu reprezintă nici a 20-a parte din importul egiptean. Iată, după aceleaşi date caii sunt produsele ce am exportat în cele trail luni, în Egipt, şi în ce cantităţi, indicând între parateze valoarea lor în franci aur: Cai 87 capete (56.550); Fasole 13.800 G. (6.240); Brânzeturi 108 G. (234); Făină 1.722 (572); Diverse fructe 3.068 kgr. (1.482); Nuci 94.595 kgr. (61.906); Grâne 62.698 G. (34.048); Vin 45 doz. (1.820); PETROL 10.836 tone (1.637.688) si 27.050 lăzi (185.094); Benzină 766 ton© (256.204) și 1.198 lăzi (14.482); Uleiuri 31.177 kgr. (12.714); CHERESTEA 29682 metri cubi (1784042 Lemn lacrat 164 metri cubi (24.154). . Ştiri externe LONDRA. In urma reluării activităţii în Ruhr, exportul englez în Germania a scăzut în mod simţitor. Cotoparândiicifrele ots, cele de anul trecut exportul d© cărbuni a scăzut dela 13.641.624 lire st. (1923) la 5.524.299 1. st. (1923) ferul şi h oţelul a scăzut dela 364.459 1. st. la 334.116 1st. Germania importă actum mai mult materii brute și mașini. Astfel importul de bumbac crescut dela 221.143 1. st. (1923) la 261.034 1. st., Importul de piei dela 45.643 l. st. (1923) la 75.560 1. st., iar importul de mașini dela 102.028 l. st. (1923) la 217.845 1. st. * * * LONDRA. — Recolta de iliită e în India socotită la 8.843.892 baloturi la o suprafaţă de 2.732.703 acrii, de el recolta pentru fiecare actU e de 2.94 baloturi. Producţia totală pe anii 1923-1924 (de la 1 Iulie la 30 Iunie) a fost de 8.896.319 baloturi. Cantitatea minimă de rută necesară întregii teri e de 8.900.000 baloturi. Din această cantitate fabricile din Calcutta întrebuințează 5.100.000 baloturi, iar pentru continent rămâne 2.250.000 baloturi. LONDRA’. — Numărul muncitorilor fără de lucru în Anglia, era la 15 Septembrie a c. de 1.184000 față de 1.305.183 la 31 Decembrie 1933 * * * MADRID. — Un1 grup de Capitalişti englezi în frunte CU sir, Lionel Philipps art obţinut dela ministerul lucrărilor publice concesiunea pentru Construirea fîStei linii ferate dela Santander-Burgos-Soria la Calataurid. Construcţia va dura 8 ani. Guvernul spaniol va plăti timp de 99 ani o dobândă de 5 la sută la art capital de 348 milioane pesetas. * * * PARIS. — Intr’Un referat al ministrului de industrie către consiliul de miniştri, se arată că întinderea Suprafeţelor cultivate în Franţa a scăzut dela 6 milioane hectare în 1919, la 5 şi jumătate milioane hectare în’ anul trecut. Cauza scăderii trebue căutată în" înmulţirea păşunilor. BRUXELLES. — In urmă tratativelor economice dintre Belgia şi Germania, noul tarif vamal belgian care trebuia să intre în vigoare la 1 Octombrie, a fost amânat până la 4 Noembrie. *** ATENA. — La 31 Mai 1924, totalul biletelor de bancă emise în Grecia de 6.053.252.675 drahme. La aceeași dată se găseau disponibile în cassele Băncii Nationale, care, după cum se știe, este singura bancă de emisiune In Grecia. 1.440.007.557 drahme . Restul, mai mult de 4 miliarde Şi 600 de milioane era în circulaţie. NEW-YORK. — D. Daniel Gugenheim, cunoscutul magnat alCuprului a declarat la întoarcerea sa din Germania că este convinsă că Germaniia se sileşte să 'obţină 'concesiunea isisrărilor de electrificare în Rusia şi în acest scop va face mari cumpărături de cupru pe piaţa americană imediat după realizarea împrumutului extern. * * * NEW-YORK. — Oraşele Berlin, Hamburg şi Dresda caută împrumutui în Statele Unite, dar bancherii americani aşteaptă deocamdată emisiunea împrumutului Dawes, pentru ca in urmă să se ocupe agi cu împrumuturile solicitate de municipalităţi. De asemenea, un împrumut de 5 milioane de dolari e pe punctul de a fi acordat sindicatului de cărbuni din Ruhr. *** VIENA. — Mai multe oraşe austriace între cari Salzburg, Innsbruk, Linz şi Graz, tratează cu reşedinţele lui „National City Bank", d. Mitchell, pentru acordarea unui credit de 100 milioane coroane (14 milioane dolari). Acest credit va fi întrebinţat numai în investiţiuni productive. In cursul tratativelor s-a ivit o greutate: banca americană cere din partea oraşelor mai sus menţionate, o garanţie solidară, pe câm primăriile respective nu s’au hotărît încă să acorde această cauţiune. Se spera că şi acest inconvenient va fi înlăturat şi că se va putea obţine în curând creditul. * * * PRAGA — D. C. J. Mitchell, preşedintele băncei „National City Bank“ din New-York se găseşte actualmente la Praga şi se pare că scopul vizitei sale ar fi negocierea unui împrumut industrial de 40.000.000, dolari pe care Statele Unite le-ar acorda Cehoslovaciilel. HAGA. — Guvernul olandez a emis în ultimul timp, bonuri de tezaur şi trate de tezaur nominative, al pari, purtând o dobândă de 4 la sută, pentru o sumă totală de 43 de milioane de fiorini. Scadenţa bonurilor de tezaur a fost fixată la 1 Octombrie 1925 şi Cea a tratelor de tezaur parte la 1 Ianuarie 1925 şi parte la 1 Aprilie 1925 HAGA. — Se anunţă că uzinele Smitt fabrică actualmente, sub controlul autorităţilor olandeze tunuri pentru o putere străină ceea ce confirmă articolul publicat de „Daily Mail” cum Că a intervenit o înţelegere între uzinele germane, olandeze şi suedeze pentru fabricarea de material de război, BELGRAD. — In Iugoslavia cu încrepere dela 1 Septembrie a. c„ taxele de vamă la import cum și taxele accesorii, cari erau plătite în aur, se vor achita în dinari hârtie solCotindil-se ol mie de dinari hârtie 100 de dinari aur. Taxele de import pentru obiectele de lux se percep socotindu-se 600 dinari hârtie pentru 100 de dinari aur. *** BELGRAD. — Ziarele oficioase aduc lămuriri asura motivelor întreruperii tratativelor comerciale între Austria şi Iugoslavia. Delegaţia austriacă ceruse o reducere a tarifului vamal în ceea ce priveşte taxarea' articolelor 'Industriale. Cum însă producţia industriei indigene este pentru guvernul iugoslav un principiu absolut, el n’a putut satisface cererea Austriei. Se speră că dificultăţile acestea vor putea fi totuşi înlăturate la NIJNI NOVGOROD. — Asupra târgului care a avut loc, în acest oraş la 15 Septembrie se dau următoarele amănunte. Cei mai mulţi vizitatori au venit din Răsărit. S-au încheiat 21.878 transacţiuni prin Bursa târgului, în valoare de 59 mii. ruble şi 1356 afaceri încheiate în afară de Bursă, în valoare de 4,3 mii. ruble. Transacţiile sub 1.000 ruble n’au fost înregistrate. In tot timpul târgului s’a arătat mare interes pentru’ articole textile (28,1 la sută) şi coloniale (18 la sută din totalul tranzacţiilor). * * * ROMA. — Elveţia şi Bulgaria au încheat o convenţie, în virtutea căreia ambele ţări îşi acordă in mod reciproc beneficiul clauzei naţiunii celei mai favorizate din punctul de vedere al drepturilor de vamă şi al comerţului între supuşii ambelor ţări. * * * ROMA.— Din ultimele statistici publicate reesecă suma depozitelor în diferite Instituţii financiare şi în casele ordinare de economii este 22.775.906.000 fire faţă de 21.328.629.000 lire în 1923. Impozitele pe capital car în 1922 1923 au fost de 2.050.078.027 fire au atins în ultimul exerciţiu 2 miliarde 297 078.027, adică un spor de 246.512.052 lire. Pe de altă parte diferenţa între import şi export descreşte treptat şi la sfârşitul lunii Martie era de numai 302.668.136 lire. * * St * * * * * * *** 1925 Notă.— In total capetele au fost transformate în kgr. astfel: Armăsari, 1 cap = 850 kg. Iepe, cap= 300 kg. Tauri, 1 cap = 500 kg. Vaci, 1 cap = 400 kgr. Boi, 1 cap = 550 kg. Berbeci, 1 cap = 85 kgr. Bivoli şi bivoliţe, 1 cap = 600 kg. Viţei, un cap — 50 kgr. Oi, un cap *125 kgr. Porci, un cap = fugani, 1 cap 150 kg. 1 800 kg. Ernőstől animalelor din Romania lima lupi 1924 Conferinţa italo'jugoslavă BELGRAD, 29. (Rador). — Conferinţa italo-iugoslavă care trebuia să înceapă la 1 Octombre la Veneţia a fost amânată pentru 9 Octombrie pentru a permite experţilor să-şi termine lucrările privitor la chestiunile rămase în litigiu ambele state după încheerea tratatului comercial. Zarul „Politica” anunţă că pe la 15 Octombrie va avea loc o întrevedere între d-nii Marincovîcî şi Mussolini. Ziarele din Belgrad, comentând tratatul de arbitraj încheiat la 20 Septembrie între Italia şî Elveţia, arată că şi celelalte state vecine cu Italia ar putea să închee tratate analoage care sunt în interesul păcei generale. Ziarele cer ca acordul comercial dintre Italia şi Iugoslavia să fie complectat. Cu prilejul conferinţei de la Vennetia, cu un acord de arbitraj, ■ ffi, Luptele din Hedjaz LEAFIELD, 29.— Încercarea făcută de armata din Hedjaz pentru a relua localitatea Taif capturată acum de curând de vahabiţi, pare a fi eşuat complect. Deocamdată vahabiţii nu înaintează asupra oraşului Mecca, cu toate că populaţia părăseşte cu sutele oraşul. Telegramă din Jeddah anunţă că reprezentanţii guvernelor britanic, olandez, francez, italian şi persan Ou trimes o notă colectivă şefilor vahabiţi făcându-i atenţi că asupra Idr cade toată răspunderea în cazul când ar fi periclitată viaţa şi averea supuşilor, guvernelor respective. Politica engleză a urmat tot, asauna principiul neamestecului în afacerile religioase și în luptele ce au 1oc din timp în timp între şefii arabi pentru locurile sfinte ale Islamului 1- A ! ia a ii Comitetul Bursei Bucureşti a făcut cunoscut agenţilor oficiali de schimb şi efecte să pună in vedere remeierilor de devize, ca în tratările pe cări le fac la telefon să nu întrebuinţeze niciodată numele vreunei instituţii pentru care au cumpărat sau negociat devize- Si —........ mea t '»■ , Invazia turcă in Irak ANGLIA PROTESTEAZĂ LA LIGA NAŢIUNILOR LEAFIELD, 29.01 Ştiridin Irak, anunţă că numărul creştinism re*, fugar în faţa invaziunei turce ridică la peste 6000.Aceştia au căutat adăpost in satul Amadia.[ Majoritatea refugiaţilor sunt lipsiţi de orice mijloc de trai şi deoarece satul Amadia nu-i poate cuprinde pe toţi, administraţia britanică are de suferit dificultăţii demul de grele. Această incursiune a forţelor turceşti peste frontiera Irakului fiind în absolută contravenţie cu asigurările date tocmai acum când întreaga chestiune a tratatului se prezintă din nou în faţa Ligei Naţiunilor In scop de a se ajunge la o regulare pueinică, a produs o impresie destul de rea. Guvernul britanc a trimesdin Londra o notă telegrafică guvernului turcesc, de o care o copie a şi fost trimeasă simultan la Geneva pentru a fi înaintată Consiliului Ligei Națiunilor. ^ ’VAîA.-'*.; I ^Succesul alergărilor d© Duminică a fost desăvârşit. Importantul Pr. Saint Leger a fost câştigat cu o extremă Uşurinţă de Lefter. Armăsarul d-nul Marghiloman a «ovedit SU acest prilej o Calitate extraordinară. Din acelaş grajd Ghiţă a câştigat tot atât de uşor proba pe care o disputa învingând în canter pe Delczeg, Care se dovedise în’ recentele eșiri, ca Un bUn performer. Mult aplaudată a fost victoria lui Gral asupra Iul Fidibusz. Calul Ungar Ostgold s’a dovedit superior latului în Car© Concura, reportând o victorie confortabilă. Debutantul Sashegy,unorm importaţie a d-lui M. Constandache, a câştigat la mar© luptă asupra Mimozei, în Pr. Valea Zidului. O sursă frumoasă a făcut Nyíl care deşi pierduse multe lungimi la plecare a Câştigat UsOrit handicapul zilei. Moma Vana menţinându-se în condiţie a repurtat a 4-a victorie Consecutivă. • i-Viitoarele alegeri la Băneasa au löC JßL ( M ,... j .;_i -. , , 'i I ,. i