Argus, octombrie 1924 (Anul 15, nr. 3433-3459)

1924-10-02 / nr. 3433. szám

Relaţiile cu străinătatea Palestina şi Siria­­ pot deveni de­nri faste pentru România importanţa lepturilor pe oBomb­a ca Oriental apropiat deia corespondentul nostru viaţa economică de după război a îmbrăcat forme,­­ce schimbă ade­sea,, multe î­n teoriile şi realităţile consacrate ca atare, în vremurile ante­belice. Modificările aproape ge­nerale, în harta multor, In­vut­i­ri, Considerate odinioară fără interes deosebit pentru cercurile Comerci­ale universale, — au avut darul sa deştepte în mod crescând atenţiu­nea lumei negustoreşti, în râvna neobosită de expansiune. ■ Ţări şi regiuni altădată inaccesi­bile comerţului european, — fie prin neînsemnătatea nevoilor lor, economice, fie prin lipsa unor căi de comunicaţie moderne, sau dato­rită nesiguranţei personale sau a avutului, pentru acei Ce se încume­tau să înfrunte Celelalte obstacole, — erau desigur Cauzele pentru­­cari asemenea ţinuturi nu­ intrau­ în sfe­ra cunoscută a progresului econo­mic. Intre ţările cari se aflau în a­­ceastă t­are. — Paleshhia şi Siria ocupă un loc de frunte. Atât privi posiţiunile lor geografice. — Vecinătatea imediată a Canalului de Suez, litoralul Mărci Mediterane, apropierea Mesopotamiei şi punctul d­e legătură între cele trei Conti­nente, — Europa, Asia şi Africa.— Va fi P­rin importanţa lor istorică, aceste ţări prezintă însă astăzi un ieosebit interes pentru aproape în­treaga lume civilizată. Trecerea lor sub noile adm­inis­­­taţiuni­ — engleză şi franceză — a fost de flatură în­ mod firesc, să deschidă Calea acestor ţinuturi şi spre viaţa economică universală. Orânduirea de căi de comunicaţie moderne, garantarea siguranţei per­sonale şi a alăturii, în regiuni al­tădată inaccesibile unUi picior, de european, regularitatea circulaţieii trenurilor, princtu­altatea serviciu­lui telegrafo-poştal şi în general ordinea deplină şi toate ramurile serviciilor, publice, — formează de­sigur principalele Condiţiuni pen­tru o desvoltare a economiei gene- Y&T&­Dacă pe lângă aceste­­CondiţiUni se mai adaugă şi nevoile din Ce în ce mai mari, datorite în parte a­­daptărei populaţiUnîlor, din regiu­nile pomenite, la noile CondiţiUni de viaţă civilizată şi t­tai ales pro­cesului de emigraţie spre aceste ţi­nuturi — Cu deosebire spre Pales­tina, — a elementului evreesc Cu incontestabilele Im economi­ce, — se va înţelege Uşor importan­ţa ce prezintă şi mai ales perspec­tivele de viitor pe cari ie oferă, po­menitele regiuni pentru piaţa mon­dială. De altfel această importanţă ar fi de măsurat şi după interesul deo­sebit, pe care ţările CU o­­viaţă eco­nomică din Cele mai înfloritoare, îl pun de pe atimn, în vederea stabili­rei de raporturi economice cu ace­ste ţinuturi şi mai ce seamă pen­tru Consolidarea poziţiunilor pe cari le ocupă. CONCURENŢA AGENTELOR DE NAVIGAŢIE Puţini sunt poate­ în România a­­iei cari ştiu că S. M. R. a stabilit­­o legătură directă între România şi Palestina1 pentru pasageri şi măr­furi. Faptul acesta, care trece a­­proape neobservat în ţara românea, ,c­ă sau’ în orice caz nu­­ e conside­rat la importanţa cuvenită — a fost de natu­ră sa prUVoac© an a­­devărat război de concurenţă din partea uneia dir­ Celle mai impor­tante agenţii maritime. E vorba de ,Loyd Triestitte”, care deţin© aproa­pe exclusivitatea legăturilor între Europa şi Orientul apropiat, prin­ curse regulate săptămânale între I­tiest şi Alexandria pe care le în­­sptu­eşte etc două vapoare poştale din cele mai confortabile. Această agenţie, simţind c­onCid­­enţa pe care S .M. R. il-o face în special­ pe piaţa poloneză, de unn­de se recrutează­ majoritatea călători­­ei prin­ România1 - a redus pentru ălătorii de el. III şi IV preţurile re­guletori© în­ mod considerabil. Astfel în vreme ce tariful obişnuit Triest—Alexandria este de 15 lire terii de fel. III (inclusiv masă şi ormit) şi 9 lire sterline IL IV, (fă­ră masă şi dormit) agenţia a sta­bilit pentru’ Palestina, deci cu c­ontinuare a călătoriei din Alex­­adria încă, 24 ore, la preţuirile de ’0 lire st. el. III şi 3—16—0 lire st. IV, niHmai spre a înlătură CoU- rrenţa românească şi­ a n­eda po­­sbilitatea a urtei alte agenţii mari­ime să-şi Consolideze această lini© de aci se poate aprecia importanţă ni'ei în chestiune. UN DEBUŞEU VAST PENTRU ROMANIA In alte romuri economicei aproa­­nici nu se ştie In România de /pe puturile foarte modestei ale un­or persoane de acolo de a lega re­ţină! economice cu piaţa locală în nici un caz posibilităţile ocuit­e nu sunt cunoscute şi cu atât cel puţin perspectivele de viitor. Astfel s'au Înfăptuit în România /K­i­etăţi comerciale ca România Pa­lestiniană in Bucureşti şi Basara­bia, Palestina In Chişinău, cari­e ocupă cu exportul diferitelor ar­­rdle din România Încoace şi In rec­al cu cherestea. Aceste înce­­tituri sunt atât de neînsemnate că troape nu contează, în raport cu face se poate realiza. Căci in afa­­­i­­ de lemnărie, care ar găsi un fie­­usen mult mai important, se im­­ertă Pentru milioane de lire ster­­line anual mărfuri din diferite ţări, în vreme ce multe din aceste arti­cole s’ar putea exporta de către România si ceeace este mai impor­tant, România gî.ar putea creia un debuşeu pentru mu­lte din articolele industriale. Astfel se importă în cantităţi e­­sh­rmo­nere, în special din Germa­nia, care nu produce orz, şi e a­­proape incapabilă de export din ca­uza valutei aur, alcool şi alcool denaturat din Austria sau alte ţări, acid carbonic in tuburi, în­­vreme ca România are atâtea fabrici de acid carbonic, pe lângă izvoarele naturale din Banat şi Transilvania, ciment se importă din toate colţu­rile lumpi în cantităţi uriaşe, apoi făină, paste făinoase, biscuiţi, pe lângă cereale şi producte precum: grâu, orz, iasole, nuci, sămânţă de dovleac, petrol cu toate derivatele sala etc., etc. Acestea sunt numai in parte măr­­şurile pe care România le-ar putea desface cu folos în aceste regiuni si in afară de importanţa faptului în sine ca mijloc de expansiune pen­tru comerţul şi industria românea­scă mai ales, nu e desigur, de mică importanţă, că renumele Ro­mâniei devenind cunoscut pa piaţa Orientului, pe lângă că vasele ro­­mâneşti ar putea şi ela să-şi des­­volte activitatea, foloasele pe capi ţala românească le-ar realiza, atât pe tărâmul economic propriu zis c­ât şi din punct de vedere politic, ar fi cu mait mai mari. Ierusalim, Septembrie. ........... ■ ■■IITTII» ifi IIIBBJMWH» U. CSELGOM D. I. Brăiiaiia ¥a vizita p qsRcelaruI Seipel D.-------I. I. Brătianu, președintele consiliului, se va duce la Viena pe la 6 sau 7 Octombrie spre a în­toarce vizita Cancelarului Seipel. —- —---—--­ ii li­mi­ertei. UNUL DIN EXPLOATATORI ARE LEGATURI CU ROMANIA Cele mai bogate mine de fier din lu­me sunt cele de la Itabira, statul Mi­nas Geraes, din Brazilia. Ele sunt con­siderate din punct de vedere al cali­tăţii, ca fiind superioare celor din Al­sacia şi Lorena. Până de curând, minele acestea au fost exploatate de o societate .,Habira Iron Ore Company Ltd­". Acum însă ele trec în mâinele unei nouă societăţi constituite de d-nii Percival Farquhar, organizatorul a nenumărate corporaţii de exploatare din America, de sud. d. E. N. Brown preşedintele drumurilor de fier din America de nord şi d. Mi­nor C. Keith, preşedintele lui „United Fruit Company"­Aceste personalităţi sunt mondial­­mente cunoscute în cercurile financiare iar d. Farquhar este cunoscut în ţara noastră ca fiind căsătorit cu o ro­mâncă, d-na Kathya Popescu. Financi­arul brazilian de altfel a manifestat in diferite rânduri dorinţa de a se inte­resa în desvoltarea financiară şi eco­­pontică a ţării noastre. Noua societate de exploatare a mine­lor de la Itabira va avea un capital de 100.000.000 dolari,­­ Iar planurile de exploatare arată că se vor putea ex­pedia, în afară de necesităţile Braziliei, prin portul Santa Cruz, 3 milioane to­ne de fier pentru Europa şi 2 milioane pentru America de nord-Compania „Itabira“, nu are ca singur scop exploatarea fierului ci întrebuin­ţarea lui în căi ferate. Astfel până a­­cum noua companie va lua succesiu­nea societăţii care exploatase drumu­­rile de­ fier din Canada $1 va lua asu­­pra­ şi construcţia şi exploatarea căilor ferate, tramvaielor, telegrafelor $1 tele­foanelor din Brazilia. De altfel până acum toate căile de comunicaţie bra­ziliene, cum şi cele din Mexico, Argen­tina, Cuba şi America centrală fuse­seră în mare parte finanţate de d- Farguhar cu concursul unor bănci fran­ceze şi engleze. i­ Exportul nostru în Egipt Situaţia guvernului lui Mussolini „Criza“ fascistă văzută la faţa locului ROMA, 21 Septembrie Maurice Pernot, care este un ex­celent cunoscător al Italiei, a pu­blicat de curând, sub titlul: VExpé­­rience Italiennne, o carte în care exa­minează cu deamănuntul situaţia socială şi politică pe care Mussolini a găsit-o venind la guvern. CARE ERA SITUAŢIA IN ITALIA ÎNAINTE DE FASCISM In regiunile industriale de la nord, comuniştii nu se mai mulţumeau cu tactica pasivă a grevelor, ci, trecând la ofensivă, ocupau uzinele, gonind pe patroni, pe ingineri, şi pe contra­­maeştri, sub ochii jandarmilor lui Giolitti, cari nu îndrăsneau să in­tervină. La miazăzi, în provinciile sărace, şi veşnic revoluţionare, aceiaş stare de spirit ducea la expulzarea propri­etarilor de pe moşiile lor, însoţită de distrugeri şi de alocurea de asa­sinate? Agricultura ameninţa să se pră­buşească odată cu industria. Ţara aceasta săracă şi supra­populată era aruncată în pragul mizeriei. 30 de milioane de zile,fle grevă, căile ferate complect dezorganizate, buge­tul în veşnic dezechilibru, impozitele neîncasabile, lira într-o scădere ver­tiginoasă, proprietatea suprimată de fapt. — iată situaţia Italiei a­­cum doi ani. Mai mare încă era debandada mo­rală. Guvernele cari se urmau la cârmă dovedeau nu numai slăbi­ciunea, ci chiar desnddejdea condu­cătorilor. Parlamentul discuta şi nu hotăra nimic. Ministerul Facta nu era decât o lamentabilă agonie, că­reia trebuia să-i urmeze moartea burgheziei şi dictatura proletariatu­lui. MARŞUL ASUPRA ROMEI Atunci se produse „marşul asu­­pra Romei“, pe care fasciştii îl vor serba în curând ca mare pompă. Si­­tuaţia era desperată, de aceea Mu­ssolini apărea ca un salvator, în oehii tuturor italienilor. Ca să ne explicăm influenţa atât de mare a acţiunii fasciste, trebuie să ne dăm seama că ea nu este nu­mai o mişcare politică, ci mai pre­­sus de orice, o mişcare morală. Ceea ce adusese Italia în pragul bolşevismului, fusese un şir întreg de deziluzii, urmări, ale războiu­lui, şi nu deosebi ale modului cum se încheiase pacea. Originalitatea acţiunii lui Mussolini stă în utili­zarea acestei nemulţumiri profun­de a poporului italian, nu­­ pentru o operă de disoluţiune socială, ci pentru una de însufleţire şi de re­clădire a patriei. Pe aceiaşi bază revoluţionară, el a ştiut să altoias­­că o operă naţionalistă şi conserva­­toare. Şi a folosit pentru aceasta, cu o măcelrie neîntrecută, toate ,resor­ * * * * turile spiritului italian. Italianul e patriot şi ambiţios pentru tara vui; fascismul i-a propus ţeluri demne de această ambiţie; Plume, Medita, rana, expansiune în Africa şi pres­tigiul în Europa. „Conquistare la civile potenza tra le nazioni del mondo“! Italianul are imninaţia vie şi nevoie de agitaţie; fascismul i-a dat drapele, cămaşa neagră, ce­­remonii, grade şi titluri reinoite din vechea Romă. Ca orice latin, italianul sa înflăcărează mai repede pentru un om decât pentru o iude: fascismul i-a dat lui Mussolini, Ducele idolatrizat de toate cămăşile negre. Iată de ce fascismul a rsissit în Italia, dar iată și de ce el nu este „o marfă de sport” Cu aceste elemente Mussolini a alcătuit un partid care numără azi peste un milion de membri, şi dis­­puna de o armată proprie de pes­te 300.000 de soldaţi. Majoritatea fasciştilor e formată de tineri în­tre 20 şi 35 de ani, şi entuziasmul ier dă partidului un avânt neînchi­­puit. Toţi voluntari şi cei mai mulţi cu totul dezinteresaţi, si au jertfit până acum ideiei fasciste peste trei mii de morţi din rândurile lor. Dela intrarea în acţiune a fascis­mului, situaţia in Italia s’a schon­dat cu totul. Comunismul, combă­­tut cu propriile-i mijloace: violen­ţa şi „acţiunea directă ", a dispărut. Grevele au încetat, uzinele şi­ au reînceput lucrul, prosperitatea a re­venit, iar finanţele statului au fost refăcute printr'o acţiune ale cărei principii se voia exccude cu deamă­nuntul într’o viitoare scrisoare. Celelalte partide de opoziţie, de­­zorientate de reuşita fascismului, se alăturau lui sau păstrau di jw­­dentă rezervă. Se părea ca isbânda lui Mussolini era deplină. AFACEREA MATTEOTTI Dar a venit „afacerea” Matteoti, împrejurările tragice şi misterioase ale asasinării deputatului socialist, au dovedit că totul nu era puritate şi idealism în sânul fascismului, iar o criză grea a început pentru el. Nimeni na putut acuza pe Mus­solini de moartea adversarului său. Ducele s’a despărţit imediat de co­laboratorii săi cari erau bănuiţi. Dar emoţia provocată de crima m întreaga Italie, a trezit opoziţia din pasivitatea-i silită, şi o campanie învierşunată s’a deschis împotriva fascismului. Ziarele liberale, cari până în ajun susţinuseră guvernul, au întipt zi cu zi atacurile lor, cu o abilitate şi un talent care clasează pe gazetara Italieni printre cei dintâiu din lu­me. Guvernul lui Mussolini era re­prezentat ca un regim nefast pentru Italia, care întreţine în tinerimea i­­taliană „o mentalitate de barbari , şi a reintrodus „sistemul medieval al bandelor”. Nimic nu putea exaspera mai mult pe fascişti decât aceste atacuri împotriva credinţei şi a idolului lor. Am arătat că fascistul are un pro­fund substrat sentimental; ca atare el anevoie poate suporta contrazice­rea. , Polemicele au provocat deci con­flicte şi ciocniri, bătăi geamuri şi u­­neori capete sparte , incidente locale destul de obişnuite în viaţa italia­nului, repede la mânie şi la mânu­irea revolverului. Dar nici­odată aceste incidente n’au avut proporţii grave, astfel cum au fost prezentate în streină­­tate şi la noi. Exploatate însă şi exagerate în zi­are, ele au provocat o nemulţumire mare în populaţia italiană. Fascis­mul promisese să asigure liniştea, şi iată că el însuşi o tulbura. Care mai era atunci rostul lui? Paralel cu acţiunea politică a o­­poziţiei, se năştea astfel în opinia publică o antipatie faţă de fascism Cu toate că Mussolini, ajutat de noul şi energicul ministru de inter­ne Federzoni, lua toate măsurile pentru asigurarea ordinei, un vânt de criză, alimentat de trei luni de polemică şi de agitaţie, sufla asu­pra Italiei. ASASINAREA DEPUTATULUI FASCIST CABALINI In mijlocul acestei surescitări, care micşora autoritatea guvernului fără a-i primejdui existenţa, se răs­pândi vestea asasinării deputatului fascist Casalini. La Roma şi in toa­tă Italia, fu un moment de adâncă îngrijorare. Cum aveau să răspun­dă fasciştii la această provocare di­rectă? Ce represalii aveau să ur­meze? Mussolini pricepu însă însemnăta­tea momentului. Cuvântul său de ordine, „disciplină şi sacrificiu", fu ascultat. Peste 20.000 de delegaţi fas­cişti, veniţi cu gagliardetti, cu stea­gurile lor, din toată Italia, făcură lui Casalini un cortegiu impunător. Niciun incident mai de seamă nu tulbură ziua funeraliilor, nici pe ce­le următoare. Populaţia Romei putu să constate, odată cu forţa fascis­mului, şi disciplina lui. Succesul zilei a fost atât de ma­re, încât ducele a putut contraman­da congresul care trebuia zilele a­­cestea, să dovedească din nou opo­ziţiei numărul şi puterea cămăşilor negre. Asasinatul lui Casalini pare a fi răscumpărat asasinatul lui Matteoti. Campania opoziţiei şi-a pierdut, în ochii opiniei publice, argumentul cel mai de efect. Din această odioasă crimă va re­zulta poate, din nou, liniştea depli­nă în Italia. , S. ŞERBESCU IN PRIMUL TRIMESTRU AL­ A­­NULUI IN CURS După datele publicate de auto­­ritâţiil© egiptene şi pe cari ni le face cunoscute corespondentul nostru particular la Cairo, rezultă că exportul României în Egipt în primul trimestru al acestui a fost în vaolare de 156.855 lire egipte­­ne sau 1­4.078.230 franci aur. Cât de puţin important a fost ex­portul n­ostru acolo, reiese din fap­tul că importul total al Egitului în 106.089.776 franci­ aur. Deşi România e cea mai a­­proape d© Egipt dintre ţările cari posedă produsele ce-i trasue mai mult, exportul nostru acolo nu­ reprezintă nici a 20-a parte din importul egiptean. Iată, după aceleaşi date caii sunt produsele ce am exportat în cele trail luni, în Egipt, şi în ce cantităţi, indicând între parateze valoarea lor în­ franci aur: Cai 87 capete (56.550); Fasole 13.800 G. (6.240); Brânzeturi 108 G. (234); Făină 1.722 (572); Diverse fructe 3.068 kgr. (1.482); Nuci 94.595 kgr. (61.906); Grâne 62.698 G. (34.048); Vin 45 doz. (1.820); PETROL 10.836 tone (1.637.688) si­ 27.050 lăzi­ (185.094); Benzină 766 ton© (256.204) și 1.198 lăzi (14.482); Uleiuri 31.177 kgr. (12.714); CHE­RESTEA 29682 metri cubi (1784042 Lemn lacrat 164 metri cubi (24.154). . Ştiri externe LONDRA.­ In urma reluării ac­tivităţii în Ruhr, exportul englez în­ Germania a scăzut în mod sim­­­ţitor. Cotoparândi­icifrele ots, cele de anul trecut exportul d© cărbuni a scăzut dela 13.641.624 lire st. (1923) la 5.524.299 1. st. (1923) ferul şi h oţe­lul a scăzut dela 364.459 1. st. la 334.116 1st. Germania importă a­­ctu­m mai mult materii­ brute și ma­șini. Astfel importul de bumbac crescut dela 221.143 1. st. (1923) la 261.034 1. st., Importul de piei dela 45.643 l­. st. (1923) la 75.560 1. st., iar importul de mașini dela 102.028 l­. st. (1923) la 217.845 1. st. * * * LONDRA. — Recolta de iliită e în India socotită la 8.843.892­ baloturi la o suprafaţă de 2.732.703 acrii, de el recolta pentru fiec­are actU e de 2.94 baloturi. Producţia totală pe anii 1923-1924 (de la 1 Iulie la 30 Iu­nie) a fost de 8.896.319 baloturi. Can­titatea minimă de rută necesară în­tregii teri e de 8.900.000 baloturi. Din această cantitate fabricile din Calcutta întrebuințează 5.100.000 baloturi, iar pentru continent ră­mâne 2.250.000 baloturi. LONDRA’. — Numărul muncitorilor fără de lucru în Anglia, era la 15 Sep­tembrie a­ c. de 1.184000 față de 1.305.183 la 31 Decembrie 1933 * * * MADRID. — Un1 grup de Capita­lişti englezi în frunte CU sir, Lionel Philipps art obţinut dela ministe­rul lucrărilor publice concesiunea pentru Construirea fîStei linii ferate dela Santander-Burgos-Soria la Calataurid. Construcţia va dura 8 ani. Guvernul­ spaniol va plăti timp de 99 ani o dobândă­ de 5 la sută la art capital de 348 milioane pesetas. * * * PARIS. — Intr’Un referat al mi­nistrului de industrie către consi­liul de miniştri, se arată că întin­derea Suprafeţelor cultivate­­ în Franţa a scăzut dela 6 milioane hectare în 1919, la 5 şi jumătate milioane hectare în’ a­nul trecut. Cauza scăderii trebue căutată în" înmulţirea păşunilor. BRUXELLES. — In urmă tratative­lor economice dintre Belgia şi Ger­mania, noul tarif vamal belgian care trebuia să intre în vigoare la 1 Oc­tombrie, a fost amânat până la 4 Noembrie­­. *** ATENA. — La 31 Mai 1924, totalul biletelor de bancă emise în Grecia de 6.053.252.675 drahme. La aceeași dată se găseau disponibile în cassele Băncii Nationale, care, după cum se știe, este singura bancă de emisiune In Grecia­. 1.440.007.557 drahme . Restul, mai mult de 4 miliarde Şi 600 de milioane era în circulaţie. NEW-YORK. — D. Daniel Gu­­genheim, cunoscutul magnat al­­Cuprului a declarat la întoarcerea sa din Germania că este convinsă că Germaniia se sileşte să 'obţină 'concesiunea is­isrărilor de electri­ficare în Rusia şi în acest scop va face mari cumpărături de cupru pe piaţa americană imediat după realizarea împrumutului extern. * * * NEW-YORK. — Oraşele Berlin, Hamburg şi Dresda caută împrumutui în Statele­ Unite, dar bancherii ameri­cani aşteaptă deocamdată emisiunea împrumutului Dawes, pentru ca in urmă să se ocupe agi cu împrumuturile solicitate de municipalităţi. De asemenea, un împrumut de 5 milioane de dolari e pe punctul de a fi acordat sindicatului de cărbuni din Ruhr. *** VIENA. — Mai multe oraşe a­­ustria­ce între cari Salzburg, Inns­­bruk, Linz şi Graz, tratează cu reşedinţele lui „National City Bank", d. Mitchell, pentru a­­cor­dar­ea unui credit de 100 mili­oane coroane (14 milioane dolari). Acest credit va fi între­binţat nu­mai în investiţiuni productive. In cursul tratativelor s-a ivit o greu­­tate: banca americană cere din partea oraşelor mai sus menţio­nate, o garanţie solidară, pe câm­ primăriile respective nu s’au ho­­tărît încă să acorde această cau­ţiune. Se spera că şi acest inconve­nient va fi înlăturat şi că se va putea obţine în curând creditul. * * * PRAGA­ — D. C. J. Mitchell, pre­­şedintele băncei „National City Bank“ din New-York se găseşte actualmente la Praga şi se pare că scopul vizitei sale ar fi negocierea unui împrumut industrial de 40.000.000, dolari pe care Statele­ Unite le-ar a­corda Ce­­hoslovaciilel. HAGA. — Guvernul olandez a­ emis în ultimul timp, bonuri de tezaur şi trate de tezaur nomina­tive, al pari, purtând o dobândă de 4 la sută, pentru­ o sumă totală de 43 de milioane de fiorini. Scadenţa bonurilor de tezaur a fost fixată la 1 Octombrie 1925 şi Cea a tratel­o­r de tezaur parte la 1 Ianuarie 1925 şi parte la 1 Apri­lie 1925 HAGA. — Se anunţă că uzine­le Smitt fabrică actualmente, sub controlul autorităţilor olandeze tu­nuri pentru­ o putere străină ceea ce confirmă articolul publicat de „Daily Mail” cum Că a­ inter­venit o înţelegere între uzinele germane, olandeze şi suedeze pen­tru fabricarea de material de război, BELGRAD. — In Iugoslavia cu încrepere dela 1 Septembrie a. c„ taxele de vamă la import cum și taxele accesorii, cari erau plătite în aur, se vor achita în dinari hârtie solCotindil-se ol mie de dinari hâr­tie 100 de dinari aur. Taxele de import pentru­ obiecte­le de lux se percep socotindu-se 600 dinari hârtie pentru 100 de di­nari aur. *** BELGRAD. — Ziarele oficioase aduc lămuriri asura motivelor în­treru­perii tratativelor comerciale între Austria şi Iugoslavia. Dele­gaţia austriacă ceruse o reducere a tarifului vamal în ceea ce pri­veşte taxarea' articolelor 'Industri­ale. Cum însă producţia industriei indigene este pentru guvernul iu­goslav un principiu absolut, el n’a putut satisface cererea Austriei. Se speră că dificultăţile acestea vor putea fi totuşi înlăturate l­a NIJNI­ NOVGOROD. — Asupra târgului care a avut loc, în acest o­­raş la 15 Septembrie se dau­ urmă­toarele amănunte. Cei mai mulţi vi­zitatori au venit din Răsărit. S-au încheiat 21.878 transacţi­­uni prin Bursa târgului, în valoa­re de 59 mii. ruble şi 1356 afaceri încheiate în afară de Bursă, în va­loare de 4,3 mii. ruble. Transacţiile sub 1.000 ruble n’au fost înregistrate. In tot timpul târgului s’a arătat mare interes pentru’ articole textile (28,1 la su­tă) şi coloniale (18 la sută din to­talul tranzacţiilor). * * * ROMA. — Elveţia şi Bulgaria au încheat o convenţie, în virtutea căreia ambele ţări îşi acordă in mod reciproc beneficiul clauzei naţiunii celei mai favorizate din punctul de vedere al drepturilor de vamă şi al comerţului între supuşii ambelor ţări. * * * ROMA.— Din ultimele statistici publicate reese­­că suma depozite­lor în diferite Instituţii financiare şi în casele ordinare de economii este 22.775.906.000 fire faţă de 21.328.629.000 lire în 1923. Impo­zitele pe capital car­ în­ 1922 1923 au­ fost de 2.050.078.027 fire au a­­tins în ultimul exerciţiu 2 miliar­de 297­ 078.027, adică un spor de 246.512.052 lire. Pe de altă parte diferenţa între import şi export descreşte treptat şi la sfârşitul lunii Martie era de numai 302.668.136 lire­. * * St * * * * * * *** 1925 Notă.— In total capetele au fost transformate în kgr. astfel: Ar­­măsari, 1 cap = 850 kg. Iepe­­, cap­­= 300 kg. Tauri, 1 cap = 500 kg. Vaci, 1 cap = 400 kgr. Boi, 1 cap = 550 kg. Berbeci, 1 cap = 85 kgr. Bi­voli şi bivoliţe, 1 cap = 600 kg. Viţei, un cap — 50 kgr. Oi, un cap *1­25 kgr. Porci, un cap = fugani, 1 cap 150 kg. 1 800 kg. Ernőstől animalelor din Romania­­ lima lupi 1924 Conferinţa italo'jugoslavă BELGRAD, 29. (Rador). — Con­­ferinţa italo-iu­goslavă care trebu­ia să înceapă la 1 Octombre la Ve­neţia a fost amânată pentru­ 9 Octombrie pentru a permite ex­perţilor să-şi termine lucrările privitor la chestiunile rămase în litigiu ambele state după închee­­rea tratatului comercial. Zarul „Politica” anunţă că pe la 15 Octombrie va avea loc o în­trevedere între d-nii Marincovîcî şi Mussolini. Ziarele din Belgrad, comentând tratatul de arbitraj încheiat la 20 Septembrie între Italia şî Elveţia, arată că şi celelalte state vecine cu Italia ar putea să închee tra­tate analoage care sunt în intere­sul păcei generale. Ziarele cer ca acordul comercial dintre Italia şi­ Iugoslavia să fie complectat. Cu­ prilejul conferinţei de la Vennetia, cu un acord de arbitraj, ■ ffi, Luptele din Hedjaz LE­AFIELD, 29.— Încercarea fă­cută de armata din Hedjaz pentru a relua localitatea Taif capturată acum de curând de vahabiţi, pare a fi eşuat complect. Deocamdată vahabiţii nu înaintează asupra o­­raşului Mecca, cu toate că popu­laţia părăseşte cu sutele oraşul. Telegramă d­in Jeddah anunţă că reprezentanţii guvernelor brita­nic, olandez, francez, italian şi per­san Ou trimes o notă colectivă şe­filor vahabiţi făcându-i atenţi că a­­supra Idr cade toată răspunderea în cazul când ar fi periclitată viaţa şi averea supuşilor, guverne­lor respective. Politica engleză a urmat tot, asauna principiul ne­amestecului în afacerile religioase și în lupte­le ce au 1oc din timp în timp în­tre şefii arabi pentru locurile sfinte ale Islamului 1- A ! ia a ii Comitetul Bursei Bucureşti a făcut cunoscut agenţilor oficiali de schimb şi efecte să pună in vedere remeierilor de devize, ca în tratările pe cări le fac la tele­fon să nu întrebuinţeze niciodată numele vreunei instituţii pentru care au cumpărat sau negociat de­vize­­- Si —........ mea t '»■ , Invazia turcă in Irak ANGLIA PROTESTEAZĂ­ LA LIGA NAŢIUNILOR LEAFIELD, 29.01 Ştiri­­din Irak, anunţă că numărul creştinism re*, fugar în faţa invaziunei turce ridică la peste 6000.­­Aceştia au căutat adăpost in satul Amadia.[ Majoritatea refugiaţilor sunt lip­­­siţi de orice mijloc de trai şi de­­oarece satul Amadia nu-i poate cuprinde pe toţi, administraţia bri­tanică are de suferit dificultăţii dem­ul de grele. Această incursiune a forţelor turceşti peste frontiera Irak­ului fiind în absolută contravenţie cu asigurările date tocmai acum când întreaga chestiune a tratatului se prezintă din nou în faţa Ligei Na­­ţiunilor In scop de a se ajunge la o regulare pueinică, a produs o impresie destul de rea. Guvernul britanc a trimes­­din Londra o notă telegrafică guver­nului turcesc, de o care o copie a şi fost trimeasă simultan la Ge­neva pentru a fi înaintată Con­siliului Ligei Națiunilor. ^ ’VAîA.-'*.; I ^Succesul alergărilor d© Duminică a fost desăvârşit. Importantul Pr. Saint Leger a fost câştigat cu­ o ex­tremă Uşurinţă de Lefter. Armăsa­rul­ d-nul Marghiloman a «­ovedit SU acest prilej o Calitate extraordi­nară. Din acelaş grajd Ghiţă a câş­tigat tot atât de uşor proba pe care o disputa învingând în canter pe Delczeg, Care se dovedise în’ recen­tele eșiri, ca Un­ bUn performer. Mult aplaudată a fost victoria lui Gral asup­ra Iul Fidibusz. Calul Ungar Ostgold s’a dovedit superior latului în Car© Concura, reportând o victorie confortabilă. Debutantul­ Sashegy,u­norm­ impor­taţi­e a d-lui M. Constandache, a câştigat la mar© luptă asupra Mi­­mozei, în Pr. Valea Zidului. O sur­să frumoasă a făcut Nyíl care deşi pierduse multe lungimi la plecare a Câştigat UsOrit handicapul zilei. Moma Vana menţinându-se în con­diţie a repurtat a 4-a victorie Con­secutivă. • i-Viitoarele alegeri la Băneasa au löC JßL ( M ,... j .;_i -. , , 'i I ,. i

Next