Argus, noiembrie 1924 (Anul 15, nr. 3460-3484)
1924-11-26 / nr. 3480
Anul XV No. 3480 ABOi^ASVîEPâTE: IN TARA Un an SCO leî 6 luni 450 „ 3 Luni 250 „ S Sei fr? fara. EN STRESNATATE Un en 1800 lei 6 luni 1000 „ 3 luni 600 „ B Ie8 în str^inatate ORGAN ZILNIC Fondatori: St. Pauker si H. F. Valentin « p m INDUSTRIEI si FINANTE1 Directorî Grigore Gafenc« Niercun 28 Hoembrie 1924 PUBLICITATEA« Concesiunea Exclusive a Societăţii Generale de Publicitate Directorii Carol Schulder şi S. Berge» % M CMA W«wpfllwM 9 Tetatall/ffl BIROURILE: bucuREȘTI, Str. Sărindar 14 TELEFON: 693 și 2369 proprietăţi mijlocii __ de Dete Chifoiu In cuvântarea rostită de d. profesor N. Iorga —cu prilejul dezbaterilor din jurul Mesagiului — d-sa a adăugat, între altele, că scăderea producţiunii noastre plugareşti vine din aceia că — odată cu împroprietărirea — nu s’a păstrat trăsătura firească de unire, pe care o alcătueşte într’o ţară proprietatea mijlocie şi deci s’a zdruncinat astfel cu desăvârşire acea înţeleaptă cumpăneală, ce se cere totdeauna, pentru statornicirea unor legături de frăţească întovărăşire şi de bună înţelegere, între propritatea mare deoparte şi mica proprietate de altă parte. E îmbucurător că oricât de târziu — aceste cuvinte de adâncă înţelepciune vin să consfinţească aceia ce s’a predicat zadarnic şi înainte şi în timpul de când s’a ivit şi s’a înfăptuit reforma noastră agrară. Totuşi, la cuvintele d-lui prof. N. Iorga — destul de cuprinzătoare de adevăr —, trebue să se mai adaoge că, pentru împrejurările deosebite ale ţării noastre, numai un anumit fel de proprietate mijlocie ar fi fost cu adevărat în măsură să păstreze foloasele nepreţuite, care să chiezăşuiască apoi sporirea şi îmbunătăţirea producţiunii noastre agricole. Cărţile de înţeleaptă învăţătură economică sunt într’adevăr şi astăzi pline de tot ceia ce s’a spus vreodată, cu privire la rostul fiecăreia din cele trei categorii de proprietăţi, care pot fiinţa într’oţară. Ele înfăţişează — bunăoară— marea proprietate, mergând în fiiinţea unei propăşiri care-şi însuşeşte toate marile descopriri ale veacului şi care — tlllftmirrtrl nit rl /•*•*-»r -îv» -Pr^lrvei irmnnn LUt w uu J.J.J. U.14VCU de robie a omului şi a vitelor lui —■ încearcă cea dintâi orice înoire predicată de ştiinţa înaintată a vremii, tot aşa cum sora ei—marea industrie — face într’o mai largă măsură pe un tărâm vecin; ele arată iarăşi mica proprietate stând la celalt capăt, pentru a câştiga — prin truda ei mai migăloasă, prin cruţareaei mai grijulivă şi printr’o muncă mai grădinărească şi o industrializare caznîcă a produselor sale — o producţiune globală mai mare şi mai potrivită cu putinţele nevoii zilnice pe care le are săteanul; ele aşează—în sfârşit — intre aceste două tabere de balanţă o proprietate care, contopind într’însa şi virtuţile uneia şi bunele însuşiri ale celeilalte, dă asfel cea mai plăcută şi mai cuminte înfăţişare a proprietăţii plugăreşti din orişicare ţară. Aşa, încât numai după toate acestea şi încă proprietatea mijlocie ar fi încărcată cu destule daruri pentru a fi o adevărată scăldătoare, bună pentru lecuirea tuturor beteşugurilor ce se pot ivi într’o ţară. Pentru împrejurările din ţara noastră însă, în sprijinul proprietăţii mijlocii, mai vin şi alte fapte menite să atragă luarea aminte a tuturor. Aşa, bunăoară, e folositor să spunem că această slăvită proprietate mijlocie n’a înfăţişat la noi, până înainte de reforma agrară, o adevărată mijlocie în cuprinsul proprietăţii noastre rurale. Astfel în vecinul regat — după statistica pe care ne-am învrednicit s’o avem — proprietatea mijlocie ajunge în 1907 abia la 11.08 la sală din întinderea cultivabilă a ţării, pe când dincolo, în Ardeal, ea înfăţişa în 1919 — deci înainte de reforna agrară — 28,94 la sută din întinderea globală a proprietăţii rurale. Deosebit deaceasta iarăşi, în Vechiul Regat nici Statul, nici acele proprietăţi — moarte faţă de viaţa oricărei încercări de prefacere agricolă , şi nici acele proprietăţi particulare, gospodărite prin arendaşi străini, sau prin vechilii pe care-i cunoaştem, nu şi-au îndeplinit nici ele ceiace marea proprietatee din Ardeal şi de aiurea a împlinit cu prisosinţă, ceia ce dela tribuna parlamentului se chiamă adesea — cu o vorbă mai aleasă — ,,funcţiunea lor socială”. Şi atunci — în faţa acestor împrejurări — toate că una şi una ca toate şi care arată că, la lipsa unei proprietăţi cu adevărat mijlocii, s’a mai adaos în trecut şi lipsa dela adevărata chiemare a marei proprietăţi — e limpede că n’ajungea o proprietate mijlocie, eşită aşa din jocul întâmplărilor. N’ajungea şi deci nu folosea în măsura aşteptărilor. Nevoile ţării noastre cereau — cu alte cuvinte — o proprietate mijlocie, care să împlinească nu numai menirea ce îndeobşte i se pune în sarcină pretutindeni, ci care să-şi ia asupra-şi şi sarcina grea pe care a lepădat-o odinioară şi pe care nu şi-o poate îndeplini cum se cuvine astăzi marea noastră proprietate plugărească, înaintea ori cărui demobilizat şi înaintea ori cărei văduve sau orfan de război — cars, n’ar fi suferit deloc din această pricină — trebuia deci să se dea rândul la împroprietărire purtătorilor de carte plugărească cu care s’ar fi putut face acea lăudată proprietate mijlocie și în seama cărora s’ar fi lăsat apoi grija de a îndruma — prin pilda gospodăriilor lor, priveghiate şi ajutate—toată acea plugărie ţârănească, de care se pare că nu suntem tocmai mulţumiţi astăzi. Puterea capetelor ameţite de vorbăria goală a celor care fug de câte ori e vorba de răfuială ca să iasă din nou în faţă după ce primejdia răfuelii a trecut — puterea aceia a biruit glasul înţelepciunii care se rosteşte astăzi şi prin graiul d-lui profesor Iorga. Am avut— din această pricină şi în ciuda celor care au strigat odinioară în pustiu — împroprietărirea şi producţiunea plugărească pe care o vedem şi care nu ne place. Şi de aceia — mulţumindu-se cu o recunoaştere târzie şi care are, totuşi, un preţ deosebit — cei ce s’au simţit totdeauna îndreptăţiţi să alcătuiască proprietatea mijlocie, pe care au împedicat’o atâta amar de vreme, îşi picură ’n suflet de data asta, pe lângă atâtea amărăciuni cu care i-au adăpat toţi îndreptătorii ţării cesteia, târzia mângâiere pe care d. Iorga o aduce astăzi, prin cuvintele sale, unor oameni care au avut tăria să sufere şi răbdarea să aştepte. D. G. CHIŢIDIU Rostul unei adevărateiReforma administrativă la Senat Principiile reformei. — Impuneriie comunale şi judeţene. Deosebiri între taxe. — împrumuturile Senatul n lua în dezbatere proectul Comisiunei Comunale şi Judeţene a Gamerii In cursul acestei săptămâni, Senatul va lua în cercetare proectul de reformă administrativă depus de primul ministru Vinerea trecut din adresa d-sale către Senat, d. Ioan Brăhaiuu se exprimă astfel: ,înfăptuirea nouei organizări administrative a României întregite este resimţită de mult timp ca o grabnică nevoie. Proiectul de lege de unificare şi descentralizare administrativă a fost prezentat Adunării deputaţilor şi apoi, după ce a fost cercetat şi modificat de comisiunea generală ,judeţeană şi comunală a acestei Camere, a fost trimis în studiul secţiilor sale, rămânând a fi adus în desbatere publicădupă ce legile bugetare vor fi fost votate. Pentru a fi în măsură a aplica cât mai curând reformele ce acest proect va aduce cu sine, el se aduce şi în desbaterile Senatului, împreună cu toate modificările făcute de comisiunea specială a Adunării deputaţilor“. După cum se vede proiectul elaborat de fostul ministru de interne generalul Văitoianu, nu a fost luat în desbatere la Cameră Unde a fost depus, ci această adunare l’a trimis în studiul linei comisiuni judeţene şi comunale, care l’a modificat complect reţinând foarte puţin din textul primitiv. Înainte însă ca această lucrare a sus numitei comisiuni să fie înfăţişată Camerii, ea este adusă de primul ministru în faţa Senatului. Dar, secţiunile Senatului şi apoi planul maturului corp vor aduce de sigur modificări textului reformei şi atunci, Camera va primi cu totul altceva decât proectul de reformă întocmit de comisiunea sa. PRINCIPIILE REFORMEI Vom arăta mai jos modificările mai de seamă aduse textului reformei întocmită de d. general Văitoianu. Raportorul, comisiunilor Camerii rezumă astfel principiile fundamentale ale reformei. 1. Reforma pentru unificarea administrativă nu trebue să primejduiască unitatea naţională şi siguranţa Statului român. 2. Această reformă trebuie să se înfăptuiască pe baza şi cu respectarea dispoziţiunilor art. 108 din noua Constituţie, referitoare la instituţii,nile judeţene si comunale; 3. Administraţia Judeţeană şi comunală se impune să fie scoasă de sub înrâurirea politică, în special trebua pusă la adăpost de inctnaţiunile politice; 4. Descentralizarea să nu aibă ca rezultat creearea de corpuri administrative autonome, ca in Evul Mediu, iară legaturi intre diinsele, ci între aceste corpuri să existe cea mai strânsă şi continuă colaborare; 5. Intre Stat, judeţ şi comună, pe de o parte, şi intre fiecare din aceste unităţi administrative pe de altă parte, e nevoie să existe cea mai desăvârşită legătură; 8. Statul trebue să-şi rezerve dreptul de a îndruma, coordona şi controla activitatea judeţelor si comunelor; 7. Nevoia imperioasă de a avea o lege unică, de a alcătui un singur cod pentru organizarea comunelor si judeţelor, întrucât art. 108 din Constituţiune dispune că aceleaşi principii trebue să stea la baza reformei administraţiunilor judeţene şi comunale; 8. Distribuirea materiei să fie cât se poate de simplă şi gruparea pe titluri şi pe capitole să fie făcută în aşa mod, Încât funcţionarii administrativi să găsească cu uşurinţă dispoziţiunile ce îi privesc, iar titlurile şi capitolele să se succeadă într’o ordine logică. ÎMPRUMUTURILE COMUNALE ŞI JUDEŢENE Faţă de haosul ce domneşte azi în materie de impuneri judeţene şi comunale, din cauza diferitelor legi speciale şi ca să nu mai reînvieze accizele sub formă deghizată, comisiiunea a socotit că este imperios necesar de a lămuri şi limita dreptul de impunere al instituţiilor publice locale. Astfel comisiunea a prevăzut în art. 267 dispoziţiunea că taxele cotizaţiunile şi impozitele nu se vor putea percepe drfundeţe şi comune decât în limitele și în conformitate cu legea generală de unificare administrativă și cu legile generale de impunere ale statului. o-yj/V/v « .î.11/1 <W> A/î/iVl rt <*•" AiUVlioi/U/ Of// is V*. (/»l/f/''OWVvui JJ-is t/v itor 'impunerile duble și supraimpunerile abuzive. ERARHIE IN IMPUNERI La art. 268, s’a stabilit c ezarhie in impuneri, prevăzându-se că judeţele şi comunele nu pot recurge la taxe şi cotizaţiuni decât dacă cheltuciile lor nu se pot acoperi din veniturile domeniate, iar impozite nu se pot stabili decât in ultimul rând. Cu alte cuvinte s'a admis principiul consacrat de ministrul prusian von Miquel prin legea din 1883. DEOSEBIRI INTRE TAXE Comisiunea a evidenţiat in preeetul ei deosebirea Intre taxe şi cotizaţiuni, aşa ca taxele să nu poată fi percepute decât pentru servicii reale aduse cetăţenilor şi în proporţie cu serviciile speciale aduse fiecăruia până la limita cheltuelilor ca autoritatea are de suportat cu acel serviciu. In ce priveşte cotizaţiunile, ele vor fi luate în special dela cetăţenii cari trag foloase dintr’im serviciu sau îmbunătăţire. S’a prevăzut în lege că serviciile trebue să fie efective, căci azi unele comune percep taxe pentru servicii ce nu le fac. S’a prevăzut de asemeni că nu se va mai putea reînfiinţa accize sau impozite indirecte, pe circulaţiune sau consumaţiune întrucât aceste dări scumpesc viaţa ,ci stânjenesc libertatea comerţului. VENTURILE COMUNALE ŞI JUDEŢENE Pentru acoperirea golurilor din bugetele comunale şi judeţene, se exprimă dezideratul ca pe viitor să se cedeze acestor instituţiuni publice veniturile statului cari provin din veniturile proprietăţilor clădite şi agricole, aceasta fiind singura relaţiune pentru restaurarea finanţelor comunale şi judeţene. ÎMPRUMUTURILE . Pentru a stăvili abuzurile ce s’au făcut în ultimul timp cu împrumuturile, s’a stabilit că dobânzile şi anuităţile împrumuturilor nu vor putea atrage alocaţia bugetară necesară serviciilor obligatorii. Emisiunea de obligaţiuni comunale şi judeţene va fi aterizată pe viitor de corpurile legiuitoare.. SUBDIVIZIUNEA JUDEŢULUI Subdiviziunea judeţului, primise in primul proect numele de circumscripţie. Comisiunea Camerei a numit această subdiviziune plasă, aşa cum se numeşte şi azi în vechiul regat. PRIMARII ŞI PREFECŢII S-a stabilit ca primarii din Comunele urbane reşedinţe de judeţ să fie aleşi dintre membrii consiliului cu titluri academice. Condiţiunea titlului academic este impusă şi pentru prefect. Pentru ca funcţiunea de notar să atragă elemente mai alese s’a dat putinţa prin lege ca notarii să poată înainta în administraţia judeţelor şi apoi în funcţiuni mai înalte, în minister. Şir Acestea sunt modificările mai importante aduse profetului de reformă administrativă. I. p. Emigranţii ruşi în Franţa GUVERNUL FRANCEZ STUDIAZĂ NAŢIONALIZAREA LOR După ce revalorizarea mărcii a gonit din Germania sutele de mii de refugiaţi ruşi, stabiliţi în special la Berlin, aceştia şi-au găsit adăpost in Franţa. Actualmente simţ în Franţa 409.066 ruşi fugiţi din paradisul bolşevic, şi răspândiţi pe tot cuprinsul republicei. Guvernul francez, ţinând seama de importanţa acestui contingent de populaţie muncitoare şi cinstită, — dintre toţi străinii stabiliţi în Franţa, ruşii au dat cel mai puţin de lucru poliţiei, — studiază acum posibilitatea reţinerii refugiaţilor ruşi şi a contopirii lor în poporul francez. O comisiune, prezidată de senatorul de Monzie, a alcătuit un proect de lege, prevăzând naturalizarea refugiaţilor ruşi. Vor fi preferaţi: 1) Ruşii căsătoriţi cu franceze; 2) acei ai căror copii frecventează şcolile franceze; 3) Intelectuali şi posesori de titluri academice; 4) muncitori agricoli şi lucrători în general. Sunt indezirabili agenţii de afaceri, comercianţii şi persoanele cari se ocupă cu tranzacţii de bursă. Condiţiuni prealabile pentru obţinerea naturalizării sunt: un domiciliu statornic, prezenţa în Franţa de un an jumătate, şi un certificat poliţienesc de bună purtare. Probabil că proectul, pe lângă tradiţională ospitalitate franceză este inspirat şi din grija de depopulare a Franţei. Un nou tratat Intre Grecia și Iugoslavia BELGRAD. 22. — Aflăm din sursă autorizată că au început convorbirile pentru încheierea noului tratat între Grecia și statul sărbo-croato-sloven. S’a desfătut chestiunea dacă negocierile vor trebui să urmeze pe baza vechiului tratat sărbo-grec, sau pe baze noi. Noul cabinet portughez .LAFAYETTE, 22. Noul cabinet s-a constituit sub preşidenția lui Dominație Santos. Ştiri economice PARIS, împortaţmaile în Franţa pe timpul primelor 10 luni ale anului în curs se urcă la suma de 32.599.153.009 franci şî 47.409.599 tone metrice faţă de 23.581.376.000 franci şi 44.782.117 în perioada corespunzătoare a anului trecut. Acest total cuprinde 21.117.176.000 franci, valoarea materialelor necesare industriei Exportul în primele 10 luni ale anului a fost de 33.979.387.030 franci şi 23.924.485 tone, faţă de 24.339.665.900 franci şi 19.784.721 tone în anul triumf. Totalul de mai sus cuprinde mărfuri, manufacturate în valoare de 20 miliarde 662.060.000 franci. BERLIN. — Veniturile Reich’-Ului pe Octombrie au fost de 687 milioane mărci aur faţă de 609 milioane în Septembrie. încasările din impozitul pe venit au crescut cu 46 milioane şi cele din impozitul pe cifra de afaceri cu 52 milioane. PARIS. — Direcţiunea grupului minier Stinnes a oferit guvernului portughez importante cantităţi de cărbuni pe un preţ mult mai mic decât cel al cărbunilor englezi. Portugalia consumă anual cărbuni englezi în valoare de circa un milion şi jumătate lire sterline. * PARIS. — In urma punerii în vigoare de către Belgia a unui, tarif ■ama], sporit, ministrul de comerţ francez e pe cale să revizuiască taiful vamal al Franţei în aşa mod ca să servească.. drept bază la viitoarele negocieri comerciale internaţional şi BRUXELLES. Se poate afirma ■ cu siguranţă că la baza acordului comercial ce se va încheia între Belgia şi Germania va fi principiul naţiunii celei mai favorizate, cu stipulaţiune expresă că Germania nul va pune nici o piedică dezvoltării unor anumite industrii belgiană. * VIENA. — Tratativelecehoslovace şi austriace pentru bieficerea convenţiei comerciale se apropie de sfârşit. In prezent se lucrează la redactarea definitivă a tratatului. In caz că nft'se vor mai ivi noui dificultăţi neprevăzute, e probabil ca săptămâna datoare tratatul comercial să fie Complect şi definitiv redactat. * PARIS. — Noul împrumut intern francez a fost bine primit pe piaţă. Lipses ştiri din provincii, dar, după cum spune „Le Journal" şi acolo el se bucură din partea publicului de multă simpatie. ROMA. — In adunarea generală extraordinară a acţionarilor Băncii comerciale Italiane, care a avut loc la Milan si a hotărât sporirea capitalului de la 400 milioane la 500 milioane lire. Numite acţiuni vor fi expise pe cursul de 900 lire şi vor fi oferite actualilor acţionari una pentru patru vechi. Şi BERLIN. — Guvernul german va anunţa în curând o sporire generală a jelurilor funcţionarilor statului. LONDRA. — După o telegramă a filialei din Londra a agenţiei telegrafice ruseşti, „Roşia", o delegaţie a municipalităţii din Moscova a sosit la Londra cu intenţiunile următoare: 1) organizarea unui serviciu de autobuse taximetre şi camioane la Moscova, şi 2) construcţia unui metropolitan. Costul construcţiei unei linii principale de metropolitan este evaluat de experţi la 6 milioane de lire sterline şi construirea acestui drum de fier subteran ar fi posibilă numai dacă firmele britanice interesate ar lua asupra lor şi partea financiară a întreprinderii în condiţiuni acceptabile pentru municipalitate. * PRAGA. — Asociaţia fabricilor de maşini agricole a fost înştiinţată de coloniştii cehosloveoci aşezaţi În Rusia că acolo se simte mare nevoie de maşini agricole. Acţiunea ministrului de externe pentru, procurarea de maşini agricole coloniştilor cehoslovaci n’a putut satisface pe toţi, astfel că unii s’aU văzut nevoiţi să cumpere maşini ruseşti cari sunt de trei ori mai scumpe decât cele cehoslovace. • * ROMA. — Comerţul portului Triest cu Austria pe primele 8 luni a fost de 4.403.262 quintale metrice faţă de 2.463.924 în anul precedent. Raporturile comerciale ale oraşului Triest cu Austria au crescut din 1923 până în 1924 cu 78,7%, raporturile cu Ungaria, au crescut cu 25,8 la sută, cum.Cehoslovacia 311 la sută, cu Germania 119,7 la sută şi cui Elveția 244.3 la sută. * Situaţia Politică IFTERFIl Ce este de preferat: Un popor, să rămână primitiv şi incult, sau să primească larg lumina de la alte popoare, mai înaintate? Iată întrebarea pusă în discuţia presei franceze: cu prilejul recepţiei, la Academie, a d-lui Camille Jtuliani un mare istoric, dar şi Un mare naţionalist galic. Presa franceză are o singură părere: ea nu aprobă idolatria galică a noului academician. Intre naţionalismul idolatru şi civilisaţionism, nimeni nu poate sta la îndoială. Cine îşi iubeşte ţara. CU adevărat, trebue să dorească înainte de toate, ca ea să ia parte la propăşirea intelectuală a omeniri. Nu aceiaş unanimitate domneşte şi la noi, în această mare desbatere dintre naţionalism şi civilizaţie. Naţionalismul sgomotos, rău înţeles este la modă. La unii de bună credinţă. La alţii, ascunzând interese ce nu se pot mărturisi. Se subordonează chiar interesele intelectuale ale tuturora, intereselor ime-Faimoasa ..Continuitate?’ a politicei externe britanice are şi ea limitele ei. Guvernul d-lui Baldwin s’a hotărât să depăşească aceste limite în ce priveşte atitudinea predecesoridici său faţă de soviete. Intri o notă energică, ca fond şi formă, guvernul englez respinge tratatul de comerţ anglo-rus şi refuză să-l supue ratificărei regelui şi parlamentului. Era firesc ca victoria conservatorilor să fie fatală tratatului de comerţ anglo-rus, împotriva căruia era îndreptată lupta electorală. Nota gmiernicM *brit întrece totuş cele mai bune (ate noastre) aşteptări, şi în concertul de platitudini burgheze, în cinstea stăpânirei bolşeviste, înseamnă o reactite sănătoasă şi binevenită. Imperiul britanic refuză si stea de vorbă, pe un picior de umilitoare intimitate, — astfel cum reeşea din textul redactat de negociatorii de la Londra — cu imperiul sovietelor. El refuză să uite capitalul britanic la dispoziţia revoluţiei anticapitaliste mondiale, fără a primi în schimb vre-o garanţie, nici pentru prezent, nici pentru Viitor. Şi pentru ca nici un dubiu să nu poată exista, asupra adevăratelor sale intenţii, guvernul englez întovărăşeşte acest refuz de o a doua notă, în care afirmă, autoritate că scrisoarea internaţionalei aliate şi utilitare ale Unor, cercuri restrânse, dar influente. De aceea vedem, la noi, acest lucru extraordinar, fără pereche nicieri în lume, că de dragul adaulitrei fabrice naţionale de hârtie, se opreşte în ho culturamu neam întreg. In România, numai cei foarte bogaţi pot cumpăra cărţi. De cele străine nu te poţi atinge, din pricina valutei. De cele din taţă iarăşi nu te poţi apropia, fiindcă costul excesiv al hârtiei le face scumpe peste măsură. Iar ziarele, cu aspectul lor ignobil de maculatură Infamă, fiindcă sunt tipărite pe hârtie de împachetat, dispar imul după altul. In Ardeal, aproape nu mai apaşi ziare româneşti. Şi înt Basarabia şi fel. Fiindcă noi suntem naţionalişti. Aşa pretindem, cel puţin. Ne înduioşează, până la lacrămi, soarta fabricelor de hârtie. Restul nu are importanţă. Ne simţim foarte bine în primitivitatea şi incultura noastră. T. P. EXTIRMul liia a fost autentică, coretpus, până dealminteri în totul, propagandei revoluţionare uneltite in străinătate de agenţii comunişti. Guvernul conservator se rosteşte cu privire la această propagandă bolşevică în aceiaşi termeni ca preşedintele Coolidge in ajunul realangerei sale la presidenția Statelor U nite. Iată din nou întreaga lume anglo-saxonă, solidară In atitudinea el față de soviete. Si oricor or fi avantagiile politice pe eari Moscova ar încerca să le realizeze 09 ajutorul problematic al d-lor Mussolini sir Herriot izvorul avantajelor financiare, care se află în ziua de ani, numai la Londra şi New York, pare înfundat pentru totdeauna. Acest lucru este de o gravitate, covârşitoare pentru soviete, care au nevoe. nu atât de recunoaşteri diplomatice, ci de bani efectivi pentru a se putea menţine la putere. In ce ne priveşte, ar fi nimerit să profităm de faptul că puterile apusene au început să priceapă un pericol pe care noi nu am încetat să-l denunţăm, ca să întărim ofi ajutorul lor, puterea noastră de rezistenţă. Pentru aceasta însă trebuie să rertunţăm la acea izolare „financiară? oare, — oricât de ciudat ar părea unora — se aseamănă ca izolarea în care prăpădește regimul bolșevic. G. a Marea legăturilor maritime cu Italia Aplanarea ultimului conflict gu creditorii Italieni* S'a plătit d-lui Ancona 74.009 lire sterline.Ridicarea unui sechestru In toamna anului 1920 legăturile noastre maritime cu Italia au fost cu desăvârșire suspendate deoarece un număr de creditori italieni protestând câteva bonuri de tezaur, emise de statul român, cereau sechestrarea vapoarelor serviciului maritim român ce ar acosta în porturile Italieneşti. In faţa acestei „primejdii” direcţiunea S. M. R. a decis ca nici un pachebot sau cargobot din parcul de vase care-i aparţine să nu mai atingă coastele Italiei — fapt care ar fi provocat neplăceri şi chiar surprize din cele mai costisitoare travigaţiunei noastre de stat, care ar, fi plătit astfel oalele sparte. * In decursul ultimilor patru ani s’au angajat, după cum se ştie, o serie de tratative pentru aranjarea datoriilor noastre în Italia. Se pare că în prezent ne aflăm, în preajma înlăturării ultimelor litigii, care ar constitui o „primejdie" pentru reluarea legăturilor pe apă între România şi sora ei latină. O veste bună, sosită săptămâna trecută la Bucureşti, a înlăturat chiar orice teamă de care mai erau animaţi conducătorii noştri. Astfel suntem precis Informaţi că ministerul afacerilor străine a primit din partea legaţiei noastre din Roma înştiinţarea că d. Ancona a renunţat la sechestrul conservativ ce instituise la Neanoîene lângă firma „Gastoldi et Comp." reprezentanta S. M. R. rîîn Italia, în urma efectuării plății sumei de 74.009 lire sterline lu bonuri de tezaur ce posedă. In consecință ministerul de externe opinează într’o adresă înaintată ministerului de comuni-, cațli că nu mai există nici o piedică pentru reînfiinţarea curselor maritime ale vapoarelor 8. M. It. între Constanţa, Neapole şi celelalte porturi italiene, întrucât d. Ancona a renunţat în mod formal la toate cererile şi pretenţiunile sale contra guvernului român. G. Mantta Stabilizarea francaim francez PARLAMENTUL FRANCES APROBA ÎMPRUMUTUL ACORDAT DE STATELE UNITE LAFAYETTE, 22. — Camera a votat prin 535 voturi contra 29 împrumutul de ÎO0 milioane de dolari acordat de Statele- Unite pentru truve,nu, francului. Împrumutul a fost adoptat și la Senat prin unanimitatea de 200 voturi. Reinaldy a avut o convorbire îndelungată cu Trendelenburg pentru că, orândui procedura negocierilor franco-germane, întrunirea viitoare va avea loc la 24 Noembrie tatul de comerţ pmano-pe BERLIN — Consiliul Reichs- lui a aprobat tratatul de comerț provizoriu germano-grec. •ite