Argus, noiembrie 1924 (Anul 15, nr. 3460-3484)

1924-11-26 / nr. 3480

Anul XV No. 3480 ABOi^ASVîEPâTE: IN TARA Un an SCO leî 6 luni 450 „ 3 Luni 250 „ S Sei fr? fara. EN STRESNATATE Un en 1800 lei 6 luni 1000 „ 3 luni 600 „ B Ie8 în str^inatate ORGAN ZILNIC Fondatori: St. Pauker si H. F. Valentin « p m INDUSTRIEI si FINANTE1 Directorî Grigore Gafenc« Niercun 28 Hoembrie 1924 PUBLICITATEA« Concesiunea Exclusive a Societăţii Generale de Publicitate Directorii Carol Schulder şi S. Berge» % M CMA W«wpfllwM 9 Tetatall/ffl BIROURILE: bucu­R­EȘTI, Str. Sărindar 14 TELEFON: 6­93 și 23­69 proprietăţi mijlocii __ de De­te Chifoiu In cuvântarea rostită de d. pro­fesor N. Iorga —cu prilejul dez­baterilor din jurul Mesagiului — d-sa a adăugat, între altele, că scăderea producţiunii noastre plugareşti vine din aceia că — odată cu împroprietărirea — nu s’a păstrat trăsătura firească de unire, pe care o alcătueşte într’o ţară proprietatea mijlocie şi deci s’a zdruncinat astfel cu desăvâr­şire acea înţeleaptă cumpăneală, ce se cere totdeauna, pentru sta­tornicirea unor legături de fră­ţească întovărăşire şi de bună în­ţelegere, între propritatea mare deoparte şi mica proprietate de altă parte. E îmbucurător că oricât de târ­ziu — aceste cuvinte de adâncă înţelepciune vin să consfinţească aceia ce s’a predicat zadarnic şi înainte şi în timpul de când s’a ivit şi s’a înfăptuit reforma noas­tră agrară. Totuşi, la cuvintele d-lui prof. N. Iorga — destul de cuprinză­toare de adevăr —, trebue să se mai adaoge că, pentru împre­jurările deosebite ale ţării noas­tre, numai un anumit fel de pro­prietate mijlocie ar fi fost cu a­­devărat în măsură să păstreze foloasele nepreţuite, care să chie­­zăşuiască apoi sporirea ş­i îmbu­nătăţirea producţiunii noastre a­­gricole. Cărţile de înţeleaptă învăţătu­ră economică sunt într’adevăr şi astăzi pline de tot ceia ce s’a spus vreodată, cu privire la ros­tul fiecăreia din cele trei catego­rii de proprietăţi, care pot fiinţa într’o­­ţară. Ele înfăţişează — bu­năoară— marea proprietate, mer­gând în fiiin­ţe­a unei propăşiri care-şi însuşeşte toate marile descopriri ale veacului şi care — tlllftmirrtrl nit rl /•*•*-»r -îv» -Pr^lrvei irmnnn LUt w uu J.J.J. U.14VCU de robie a omului şi a vitelor lui —■ încearcă cea dintâi orice înoire predicată de ştiinţa înain­tată a vremii, tot aşa cum sora ei—marea industrie — face într’o mai largă măsură pe un tărâm vecin; ele arată iarăşi mica pro­prietate stând la celalt capăt, pentru a câştiga — prin truda ei mai migăloasă, prin cruţarea­­ei mai grijulivă şi printr’o muncă mai grădinărească şi o industri­alizare caznîcă a produselor sale — o producţiune globală mai mare şi mai potrivită cu putin­ţele nevoii zilnice pe care le are săteanul; ele aşează—în sfârşit — intre aceste două tabere de ba­lanţă o proprietate care, conto­pind într’însa şi virtuţile uneia şi bunele însuşiri ale celeilalte, dă asfel cea mai plăcută şi mai cuminte înfăţişare a proprietăţii plugăreşti din ori­şi­care ţară. Aşa, încât numai după toate ace­stea şi încă proprietatea mijlocie ar fi încărcată cu destule daruri pentru a fi o adevărată scăldă­­toare, bună pentru lecuirea tutu­ror beteşugurilor ce se pot ivi în­tr’o ţară. Pentru împrejurările din ţara noastră însă, în spriji­nul proprietăţii mijlocii, mai vin şi alte fapte menite să atragă luarea aminte a tuturor. Aşa, bunăoară, e folositor să spunem că această slăvită proprietate mijlocie n’a înfăţişat la noi, până înainte de reforma agrară, o ade­vărată mijlocie în cuprinsul pro­prietăţii noastre rurale. Astfel în vecinul regat — după statistica pe care ne-am învrednicit s’o avem — proprietatea mijlocie a­­junge în 1907 abia la 11.08 la sa­lă din întinderea cultivabilă a ţării, pe când dincolo, în Ardeal, ea înfăţişa în 1919 — deci înain­te de reforna agrară — 28,94 la sută din întinderea globală a proprietăţii rurale. Deosebit de­­a­­ceasta iarăşi, în Vechiul Regat nici Statul, nici acele proprietăţi — moarte faţă de viaţa ori­cărei încercări de prefacere agricolă , şi nici acele proprietăţi particu­lare, gospodărite prin arendaşi străini, sau prin vechilii pe care-i cunoaştem, nu şi-au îndeplinit nici ele ceiace marea proprietate­­e din Ardeal şi de aiurea a îm­plinit cu prisosinţă, ceia ce dela tribuna parlamentului se chiamă adesea — cu o vorbă mai aleasă — ,,funcţiunea lor socială”. Şi atunci — în faţa acestor îm­prejurări — toate că una şi una ca toate şi care arată că, la lipsa unei proprietăţi cu adevărat mij­locii, s’a mai adaos în trecut şi lipsa dela adevărata chiemare a marei proprietăţi — e limpede că n’ajungea o proprietate mijlocie, eşită aşa din jocul întâmplărilor. N’ajungea şi deci nu folosea în măsura aşteptărilor. Nevoile ţării noastre cereau —­ cu alte cuvinte — o proprietate mijlocie, care să împlinească nu numai menirea ce îndeobşte i se pune în sarci­nă pretutindeni, ci care să-şi ia asupra-şi şi sarcina grea pe care a lepădat-o odinioară şi pe care nu şi-o poate îndeplini cum se cuvine astăzi marea noastră pro­prietate plugărească, înaintea ori cărui demobilizat şi înaintea ori cărei văduve sau orfan de război — cars, n’ar fi suferit deloc din a­­ceastă pricină — trebuia deci să se dea rândul la împroprietărire purtătorilor de carte plugărească cu care s’ar fi putut face acea lăudată proprietate mijlocie și în seama cărora s’ar fi lăsat apoi grija de a îndruma — prin pilda gospodăriilor lor, priveghiate şi ajutate—toată acea plugărie ţâ­­rănească, de care se pare că nu suntem tocmai mulţumiţi astăzi. Puterea capetelor ameţite de vor­băria goală a celor care fug de câte ori e vorba de răfuială ca să iasă din nou în faţă după ce primejdia răfuelii a trecut — pu­terea aceia a biruit glasul înţe­lepciunii care se rosteşte astăzi şi prin graiul d-lui profesor Ior­ga. Am avut— din această prici­nă şi în ciuda celor care au stri­gat odinioară în pustiu — împro­prietărirea şi producţiunea plu­gărească pe care o vedem şi care nu ne place. Şi de aceia — mul­­ţumindu-se cu o recunoaştere târzie şi care are, totuşi, un preţ deosebit — cei ce s’au simţit tot­deauna îndreptăţiţi să alcătuias­că proprietatea mijlocie, pe care au împedicat’o atâta amar de vre­me, îşi picură ’n suflet de data asta, pe lângă atâtea amărăciuni cu care i-au adăpat toţi îndreptă­torii ţării cesteia, târzia mângâ­iere pe care d. Iorga o aduce as­tăzi, prin cuvintele sale, unor oa­meni care au avut tăria să sufere şi răbdarea să aştepte. D. G. CHIŢIDIU Rostul unei adevărateiReforma administrativă la Senat Principiile reformei. — Impuneriie comunale şi judeţene. Deosebiri între taxe. — împrumuturile Senatul n lua în dezbatere proectul Comisiunei Comunale şi Judeţene a Gamerii In cursul acestei săptămâni, Se­natul va lua în cercetare proectul de reformă administrativă depus de primul ministru Vinerea trecu­­t d­in adresa d-sale către­ Senat, d. Ioan Brăhaiuu se exprimă astfel: ,­­înfăptuirea nouei organizări administrative a României între­gite este resimţită de mult timp ca o­ grabnică nevoie. Proiectul de lege de unificare şi descentralizare administrativă a fost prezentat Adunării deputaţilor şi apoi, după ce a fost cercetat şi modificat de comisiunea generală ,judeţeană şi comunală a acestei Ca­mere, a fost trimis în studiul secţi­ilor sale, rămânând a fi adus în desbatere publică­­după ce legile bugetare vor fi fost votate. Pentru a fi în măsură a aplica cât mai curând reformele ce acest proect va aduce cu sine, el se aduce şi în desbaterile Senatului, împre­ună cu­ toate modificările făcute de comisiunea specială a Adunării de­putaţilor“. După cum se vede proiectul ela­borat de fostul ministru de interne generalul Văitoianu, nu a fost luat în desbatere la Cameră Unde a fost depus, ci această adunare l’a trimis în studiul linei comisiuni judeţene şi comunale, care l’a modificat com­plect reţinând foarte puţin din textul primitiv. Înainte însă ca aceas­tă lucrare a sus numitei comisiuni să fie înfă­ţişată Camerii, ea este adusă de primul ministru în faţa Senatului. Dar, secţiunile Senatului şi apoi planul maturului corp vor aduce de sigur modificări textului refor­mei şi atunci, Camera va primi cu totul altceva decât proectul de re­formă întocmit de comisiunea sa. PRINCIPIILE REFORMEI Vom arăta mai jos modificările mai de seamă aduse textului refor­mei întocmită de d. general Văito­ianu. Raportorul, c­omisiunilor Camerii rezumă astfel principiile funda­mentale ale reformei. 1. Reforma pentru unificarea ad­ministrativă nu trebue să primej­duiască unitatea naţională şi sigu­ranţa Statului român. 2. Această reformă trebuie să se înfăptuiască pe baza şi cu respecta­rea dispoziţiunilor art. 108 din noua Constituţie, referitoare la instituţii,­­nile judeţene si comunale; 3. Administraţia Judeţeană şi co­munală se impune să fie scoasă de sub înrâurirea politică, în special trebua pusă la adăpost de i­nctna­­ţiunile politice; 4. Descentralizarea să nu aibă ca rezultat creearea de corpuri admi­nistrative autonome, ca in Evul Me­diu, iară legaturi intre diinsele, ci între aceste corpuri să existe cea mai strânsă şi continuă colaborare; 5. Intre Stat, judeţ şi comună, pe de o parte, şi intre fiecare din aceste unităţi administrative pe de altă parte, e nevoie să existe cea mai de­săvârşită legătură; 8. Statul trebue să-şi rezerve drep­tul de a îndruma, coordona şi con­­trola activitatea judeţelor si comu­nelor; 7. Nevoia imperioasă de a avea o lege unică, de a alcătui un singur cod pentru organizarea comunelor si judeţelor, întrucât art. 108 din Con­­stituţiune dispune că aceleaşi prin­cipii trebue să stea la baza reformei administraţiunilor judeţene şi comu­nale; 8. Distribuirea materiei să fie cât se poate de simplă şi gruparea pe titluri şi pe capitole să fie făcută în aşa mod, Încât funcţionarii admi­nistrativi să găsească cu uşurinţă dispoziţiunile ce îi privesc, iar titlu­rile şi capitolele să se succeadă într’o ordine logică. ÎMPRUMUTURILE COMUNA­LE ŞI JUDEŢENE Faţă de haosul ce domneşte azi în materie de impuneri judeţene şi co­munale, din cauza diferitelor legi speciale şi ca să nu mai reînvieze accizele sub­­ formă deghizată, co­­misiiunea a socotit că este imperios necesar de a lămuri şi limita drep­tul de impunere al instituţiilor pu­blice locale. Astfel comisiunea a prevăzut în art. 267 dispoziţiunea că taxele cotizaţiunile şi impozi­tele nu se vor putea percepe d­rfun­­deţe şi comune decât în limitele și în conformitate cu legea generală de unificare administrativă și cu legile generale de impunere ale statului. o-yj/V/v « .î.11/1 <W> A/î/iVl rt <*•" AiUVlioi/U/ Of// is V*. (/»l/f/''OWVvui JJ-is t/v­ itor 'impunerile duble și supra­im­punerile abuzive. ERARHIE IN IMPUNERI La art. 268, s’a stabilit c ezarhie in impuneri, prevăzându-se că jude­ţele şi comunele nu pot recurge la taxe şi cotizaţiuni de­cât dacă chel­­tuciile lor nu se pot acoperi din ve­niturile domeniate, iar impozite nu se pot stabili decât in ultimul rând. Cu alte cuvinte s'a admis princi­piul consacrat de ministrul prusian von Miquel prin legea din 1883. DEOSEBIRI INTRE TAXE Comisiunea a evidenţiat in pre­­eetul ei deosebirea Intre taxe şi co­­tizaţiuni, aşa ca taxele să nu poată fi percepute decât pentru servicii reale aduse cetăţenilor şi în pro­porţie cu serviciile speciale aduse fiecăruia până la limita cheltuelilor ca autoritatea are de suportat cu a­­cel serviciu. In ce priveşte cotizaţiunile, ele vor fi luate în special dela cetăţenii cari trag foloase dintr’im serviciu sau îmbunătăţire. S’a prevăzut în lege că serviciile trebue să fie efective, căci azi unele comune percep taxe pentru servicii ce nu le fac. S’a prevăzut de asemeni că nu se va mai putea reînfiinţa accize sau impozite indirecte, pe circulaţiune sau consumaţiune întrucât aceste dări scumpesc viaţa ,ci stânjenesc li­bertatea comerţului. VENTURILE COMUNALE ŞI JUDEŢENE Pentru acoperirea golurilor din bugetele comunale şi judeţene, se exprimă dezideratul ca pe viitor să se cedeze acestor instituţiuni publi­ce veniturile statului cari provin din veniturile proprietăţilor clădi­te şi agricole, aceasta fiind singura relaţiune pentru restaurarea finan­ţelor comunale şi judeţene. ÎMPRUMUTURILE . Pentru a stăvili abuzu­rile ce s’au făcut în ulti­­mul timp cu împrumutu­rile, s’a stabilit că dobân­­zile şi anuităţile împru­muturilor nu vor putea atrage alocaţia bugetară necesară serviciilor obli­gatorii. Emisiunea de obligaţi­­uni comunale şi judeţene va fi aterizată pe viitor de corpurile legiuitoare.. SUBDIVIZIUNEA JUDEŢULUI Subdiviziunea judeţului, primise in primul proect numele de cir­­cumscripţie. Comisiunea Camerei a numit această subdiviziune plasă, aşa cum se numeşte şi azi în ve­chiul regat. PRIMARII ŞI PREFECŢII S-a stabilit ca primarii din Co­munele urbane reşedinţe de judeţ să fie aleşi dintre membrii consiliu­lui cu titluri academice. Condiţiu­­nea titlului academic este impusă şi pentru prefect. Pentru ca funcţiunea de notar să atragă elemente mai alese s’a dat putinţa prin lege ca notarii să poată înainta în administraţia ju­deţelor şi apoi în funcţiuni mai în­alte, în­ minister. Şir Acestea sunt modificările mai im­portante aduse profetului de refor­mă administrativă. I. p. Emigranţii ruşi în Franţa GUVERNUL FRANCEZ STU­DIAZĂ NAŢIONALIZAREA LOR După ce revalorizarea mărcii a gonit din Germania sutele de mii de refugiaţi ruşi, stabiliţi în special la Berlin, aceştia şi-au gă­­sit adăpost in Franţa. Actual­mente simţ în Franţa 409.066 ruşi fugiţi din paradisul bolşevic, şi răspândiţi pe tot cuprinsul re­publicei. Guvernul francez, ţinând seama de importanţa acestui contingent de populaţie muncitoare şi cins­tită, — dintre toţi străinii stabi­liţi în Franţa, ruşii au dat cel mai puţin de lucru poliţiei, — studiază acum posibilitatea re­ţinerii refugiaţilor ruşi şi a con­topirii lor în poporul francez. O comisiune, prezidată de se­natorul de Monzie, a alcătuit un proect de lege, prevăzând natu­ralizarea refugiaţilor ruşi. Vor fi preferaţi: 1) Ruşii căsătoriţi cu franceze; 2) acei ai căror copii frecven­tează şcolile franceze; 3) Intelec­tuali şi posesori de titluri acade­mice; 4) muncitori agricoli şi lucrători în general. Sunt indezirabili agenţii de a­­faceri, comercianţii şi persoanele cari se ocupă cu tranzacţii de bursă. Condiţiuni prealabile pentru obţinerea naturalizării sunt: un domiciliu statornic, prezenţa în Franţa de un an jumătate, şi un certificat poliţienesc de bună purtare. Probabil că proectul, pe lângă tradiţională ospitalitate franceză este inspirat­ şi din grija de de­populare a Franţei. Un nou tratat Intre Grecia și Iugoslavia BELGRAD. 22. — Aflăm din sur­să autorizată că au­ început convor­birile pentru încheierea noului tra­tat între Grecia și statul sărbo-cro­ato-sloven. S’a desfătut chestiunea dacă negocierile vor trebui să ur­meze pe baza vechiului tratat săr­­bo-grec, sau pe baze noi. Noul cab­inet portughez .LAFAYETTE, 22.­­ Noul cabi­net s-a constituit sub preşidenția lui Dominație Santos. Ştiri economice PARIS,­­ împortaţmaile în Franţa pe timpul primelor 10 luni ale anului în curs se urcă la suma de 32.599.153.009 franci şî 47.409.599 tone metrice faţă de 23.581.376.000 franci şi 44.782.117 în perioada corespunzătoare a anului trecut. Acest total cuprin­de 21.117.176.000 franci, valoarea materialelor necesare industriei Exportul în primele 10 luni ale anului a fost de 33.979.387.030 franci şi 23.924.485 tone, faţă de 24.339.665.900 franci şi 19.784.721 tone în anul triumf. Totalul de mai sus cuprinde mărfuri, ma­nufacturate în valoare de 20 mi­liarde 662.060.000 franci.­­ BERLIN. — Veniturile Reich’-U­­lui pe Octombrie au fost de 687 mi­lioane mărci aur faţă de 609 mili­oane în Septembrie. încasările din impozitul pe venit au crescut cu 46 milioane şi cele din impozitul pe cifra de afaceri cu 52 milioane. PARIS. — Direcţiunea grupului minier Stinnes a oferit guvernului portughez importante cantităţi de cărbuni pe un preţ mult mai mic decât cel al cărbunilor englezi. Portugalia consumă anual căr­buni englezi în valoare de circa un milion şi jumătate lire sterline. * PARIS. — In urma punerii în vi­goare de către Belgia a unui, tarif ■ama], sporit, ministrul de comerţ francez e pe cale să revizuiască ta­­iful vamal al Franţei în aşa mod ca să servească.. drept bază la vii­toarele nego­cieri comerciale inter­­naţional şi BRUXELLES.­­ Se poate a­­firma ■ cu siguranţă că la baza a­­cordului comercial ce se va încheia între Belgia şi Germania va fi prin­cipiul naţiunii celei mai favorizate, cu stipulaţiune expresă că Germa­nia nul va pune nici o piedică dez­­voltării unor­ anumite industrii belgiană. * VIENA. — Tratativele­­cehoslova­ce şi austriace pentru bieficerea convenţiei comerciale se apropie de sfârşit. In prezent se lucrează la re­dactar­ea definitivă a tratatului. In caz că nft'se vor mai ivi noui difi­cultăţi neprevăzute, e probabil ca săptămâna datoare tratatul com­er­cial să fie Complect şi definitiv re­dactat. * PARIS. — Noul împrumut in­tern francez a fost bine primit pe piaţă. Lipses ştiri din provin­cii, dar, după cum spune „Le Journal" şi acolo el se bucură din partea publicului de multă simpatie. ROMA. — In adunarea generală extraordinară a acţionarilor Băncii comerciale Italiane, care a avut loc la Milan si a hotărât sporirea capi­talului de la 400 milioane la 500 mi­lioane lire. Numite acţiuni vor­­ fi expise pe cursul de 900 lire şi vor fi oferite actualilor acţionari una pent­ru pa­tru vechi. Şi BERLIN. — Guvernul german va anunţa în curând o sporire gene­rală a jelurilor funcţionarilor sta­tului. LONDRA. — După o telegra­mă a filialei din Londra a agen­ţiei telegrafice ruseşti, „Roşia", o delegaţie a municipalităţii din Moscova a sosit la Londra cu intenţiunile următoare: 1) organizarea unui serviciu de au­tobuse taximetre şi camioane la Moscova, şi 2) construcţia unui metropolitan. Costul construcţiei unei linii principale de metropolitan este evaluat de experţi la 6 milioane de lire sterline şi construirea a­­cestui drum de fier subteran ar fi posibilă numai dacă firmele britanice interesate ar lua asu­pra lor şi partea financiară a întreprinderii în condiţiuni ac­ceptabile pentru municipalitate. * PRAGA. — Asociaţia fabricilor de maşini agricole a fost înştiinţa­tă de coloniştii cehosloveoci aşezaţi În Rusia că acolo se simt­e mare nevoie de maşini agricole. Acţiunea ministrului de externe pentru, pro­curarea de maşini agricole colo­niştilor cehoslovaci n’a putut sa­tisface pe toţi, astfel că unii s’aU văzut nevoiţi să cumpere maşini ruseşti cari sunt de trei ori mai scumpe decât cele cehoslovace. • * ROMA. — Comerţul portului Tri­est cu Austria pe primele 8 luni a fost de 4.403.262 quintale metrice faţă de 2.463.924 în anul precedent. Raporturile comerciale ale ora­şului Triest cu Austria au crescut din 1923 până în 1924 cu 78,7%­, ra­porturile cu Ungaria, au crescut cu 25,8 la sută, cum.Cehoslovacia 311 la sută, cu Germania 119,7 la sută şi cui Elveția 244.3 la sută. * Situaţia Politică IFTERFIl Ce este de preferat: Un popor, să rămână primitiv şi incult, sau să primească larg lumina de la alte popoare, mai înaintate? Iată între­barea pusă în discuţia presei fran­ceze: cu prilejul recepţiei, la Aca­demie, a d-lui Camille Jtuliani un mare istoric, dar şi Un mare naţio­nalist galic. Presa franceză are o singură pă­rere: ea nu aprobă idolatria gali­că a noului academician. Intre na­ţionalismul idolatru şi civilisaţio­­nism, nimeni nu poate sta la în­doială. Cine îşi iubeşte ţara. CU a­­devărat, trebue să dorească înainte de toate, ca ea să ia parte la propă­şirea intelectuală a omeniri. Nu aceiaş unanimitate domneşte şi la noi, în această mare desbatere dintre naţionalism şi civilizaţie. Naţionalismul sgomotos, rău înţe­les este la modă. La unii de bună credinţă. La alţii, ascunzând inte­rese ce nu se pot mărturisi. Se sub­ordonează chiar interesele intelec­tuale ale tuturora, inter­eselor ime-Faimoasa ..Continuitate?’ a politi­cei externe britanice are şi ea limi­tele ei. Guvernul d-lui Baldwin s’a hotărât să depăşească aceste limite în ce priveşte atitudinea predeceso­ridici său faţă de soviete. Intri o no­tă energică, ca fond şi formă, gu­vernul englez respinge tratatul de comerţ anglo-rus şi refuză să-l su­­pue ratificărei regelu­i şi parlamen­tului. Era firesc ca victoria conserva­torilor să fie fatală tratatului de comerţ anglo-rus, împotriva căruia era îndreptată lupta electorală. No­ta gmiernicM *brit întrece to­­tuş cele mai bune (ate noastre) aş­teptări, şi în concertul de platitu­dini burgheze, în cinstea stăpânirei bolşeviste, înseamnă o reactite sănătoasă şi binevenită. Imperiul britanic refuză si­ stea de vorbă, pe un picior de umilitoa­re intimitate, — astfel cum reeşea din textul redactat de negociatorii de la Londra — cu­ imperiul soviete­lor. El refuză să uite capitalul bri­tanic la dispoziţia revoluţiei antica­pitaliste mondiale, fără a primi în schimb vre-o garanţie, nici pentru prezent, nici pentru Viitor. Şi pentr­u ca nici un dubiu să n­u poată exista, asupra adevăratelor sale intenţii, guvernul englez înto­vărăşeşte acest refuz de o a doua notă, în care afirmă­­, autori­tate că scrisoarea internaţionalei a­liate şi utilitare ale Unor, cercuri restrânse, dar influente. De aceea vedem, la noi, acest lu­cru extraordinar, fără pereche nici­eri în lume, că de dragul a­dauli­trei fabrice naţionale de hârtie, se opreşte în ho cultura­­mu neam întreg. In România, numai cei foarte bogaţi pot cumpăra cărţi. De cele străine nu te poţi atinge, din prici­na valutei. De cele din taţă iarăşi nu te poţi apropia, fiindcă costul excesiv al hârtiei le face scumpe pe­ste măsură. Iar ziarele, cu aspectul lor ignobil de maculatură Infamă, fiindcă sunt tipărite pe hârtie de­ împachetat, dispar imul după altul. In Ardeal, aproape nu mai apaşi ziare româneşti. Şi înt Basarabia şi fel. Fiindcă noi suntem naţionalişti. Aşa pretindem, cel puţin­. Ne îndu­ioşează, până la lacrămi, soarta fa­­bricelor de hârtie. Restul nu are importanţă. Ne simţim foarte bine în primitivitatea şi incultura noa­stră. T. P. EXTIRMul lii­a a fost autentică, coretpus, până dealminteri în totul, propa­gandei revoluţionare uneltite in străinătate de agenţii comunişti. Guvernul conservator se rosteşte cu privire la această propagandă bolşevică în aceiaşi termeni ca pre­şedintele Coolidge in ajunul realan­gerei sale la presidenția Statelor U­ nite. Iată din nou întreaga lume anglo-saxonă, solidară In atitudi­nea el față de soviete. Si oricor­ or fi avantagiile politice pe eari Mos­cova ar încerca să le realizeze 09 ajutorul problematic al d-lor Mus­solini sir Herr­iot izvorul avantaje­lor financiare, care se află în ziua de ani, numai la Londra şi New­ York, pare înfundat pentru totdea­una. Acest lucru este de o gravitate, covârşitoare pentru soviete, care au nevoe. nu atât de recunoaşteri diplomatice, ci de bani efectivi pen­­tru a se putea menţine la putere. In ce ne priveşte, ar fi nimerit să profităm de faptul că puterile apu­sene au început să priceapă un pe­ricol pe care noi nu am încetat să-l denunţăm, ca să întărim ofi ajutorul lor, puterea noastră de re­zistenţă. Pentru aceasta însă tre­buie să rertunţăm la acea izolare „financiară? oare, — ori­cât de ciu­dat ar părea unora — se aseamănă ca izolarea în care prăpădește r­e­gimul bolșevic. G. a Marea legăturilor maritime cu Italia Aplanarea ultimului conflict gu creditorii Italieni* S'a plătit d-lui Ancona 74.009 lire sterline.­­Ridicarea unui sechestru In toamna anului 1920 legăturile noastre maritime cu Italia au fost cu desăvârșire suspendate deoarece un număr de creditori italieni pro­testând câteva bonuri de tezaur, e­­mise de statul român, cereau se­chestrarea vapoarelor serviciului maritim român ce ar acosta în por­turile Italieneşti. In­ faţa acestei „primejdii” direc­ţiunea S. M. R. a decis ca nici un pachebot sau cargobot din parcul de vase care-i aparţine să nu mai atingă coastele Italiei — fapt care ar fi provocat neplăceri şi chiar surprize din cele mai costisitoare travigaţiunei noastre de stat, care ar, fi plătit astfel oalele sparte. * In decursul ultimilor patru ani s’au angajat, după cum se ştie, o serie de tratative pentru aranja­rea datoriilor noastre în Italia. Se pare că în prezent ne aflăm, în preajma înlăturării ultimelor litigii, care ar constitui o „pri­mejdie" pentru reluarea legătu­rilor pe apă între România şi sora ei latină. O veste bună, sosită săptămâ­na trecută la Bucureşti, a înlă­turat chiar ori­ce teamă de care mai erau animaţi conducătorii noştri. Astfel suntem precis Informaţi că ministerul afacerilor străine a primit din partea legaţiei noas­tre din Roma înştiinţarea că d. Ancona a renunţat la sechestrul conservativ ce instituise la Nea­­noîe­ne lângă firma „Gastoldi et Comp." reprezentanta S. M. R. rîîn Italia, în urma efectuării plă­­ții sumei de 74.009 lire sterline lu bonuri de tezaur ce posedă. In consecință ministe­rul de externe opinează într’o adresă înaintată ministerului de comuni-, cațli că nu mai există nici o piedică pentru reînfiin­ţarea curselor maritime ale vapoarelor 8. M. It. între Constanţa, Neapole şi celelalte porturi italie­ne, întrucât d. Ancona a renunţat în mod formal la toate cererile şi pre­­tenţiunile sale contra gu­vernului român. G. Mantta Stabilizarea francaim francez PARLAMENTUL FRANCES A­­PROBA ÎMPRUMUTUL ACOR­DAT DE STATELE­ UNITE LAFAYETTE, 22. — Ca­mera a votat prin 535 vo­turi contra 29 împrumu­tul de ÎO0 milioane de dolari acordat de Statele- Unite pentru tr­uve,nu, francului. Împrumutul a fost adoptat și la Senat prin unanimitatea de 200 voturi. Reinaldy a avut o con­vorbire îndelungată cu Trendelenburg pentru că, orândui procedura nego­cierilor franco-germane, întrunirea viitoare va a­­vea loc la 24 Noembrie­ tatul de comerţ pmano-pe BERLIN — Consiliul Reichs- lui a aprobat tratatul de comerț provizoriu germano-grec. •ite

Next