Argus, ianuarie 1925 (Anul 16, nr. 3510-3532)
1925-01-28 / nr. 3529
t Miercuri 28 ianuarie 1928 inul XVI Ho. 3521' PAGUIfe STR. KARAuBOREVlCI 9 tel: li/S* ^ ABONAMENTbi IN TARA Un an 800 lei 5 luni 450 » • luni 250 . 3 Iei in tară. 6 IN STREINATATE Un an 1800 lei 6 luni 1000 M 3 luni 6000 lei tn străinătate ORGAN ZILNIC al COMERȚULUI Fondatori: S. Pauker si H. F. Valentin INDUSTRIEI şi FINANŢEI Directors Grigore Gafencu CAROL SCHULDER ţi S. BERGER STR. KARAGEORGEVICI 9 V TEL: 11/84- - PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivă a Societăfi Generale de Publicitate Directori: Carol Schulder şi S. Berger & Eiffflij Ceda M Ksqktviliiria) I Tallin OH BIROURILE: BUCUREȘTI, Str. Sărindar 14 TELEFON: 6/93 si 23/69 Capitalistul Iară capital la apelul pe care d. Iuliu Maniu Fa adresat partidelor de opoziţie, pentru formarea unui bloc antiliberal, sunt menţionate, pe lângă numeroase acuzaţii de ordin politic împotriva guvernului, şi Învinuiri principiale de ordin econemic. Trecem peste criticele politice,cari nu ne privesc. Ne oprim asupra procesului economic dintre partidul liberal şi cel naţional. După părerea d-lui Maniu, comercializările şi prelungirea concesiei Băncii Naţionale ar consacra în mod definitiv atotputernicia liberalilor. „Realizarea acestor legiuiri ar perpetua pentru vreme îndelungată sclavia politică şi robia economică a ţării din folosul capitalismului liberal. Am urmărit, zilnic, politica economică a guvernului. Mărturisim că niciodată nu am putut ajunge la concluzia la care a ajuns şeful partidului naţional, învinuirea principală ce se poate aduce politicei economice a liberalilor nu este străduinţa lor de a crea un capitalism sănătos. Liberalii nu sunt atât de vinovaţi ca încearcă să devie atotputernici în Stat, graţie puterii capitalului, cât sunt vinovaţi ca , urmăresc formarea capitalului prin mijloace cari duc la distrugerea capitalului existent şi în special a celui naţional. Nu ideea comercializării este rea, precum nu este rea, in principiu, nici pietongirea privilegiului Băncii Nationale. Ceea ce este , primejdios, in aceste organizări, e faptul de a lua din mâinile Statului o avere publică şi a o Încredinţa unor particulari cari nu au nici capital de investit, nici pregătirea profesională de pus in aplicare. Prelungirea privilegiului Băncii Naţionale este o necesitate evidentă, dar nu pentru serviciile pe care ea le face astăzi de a cântări câtă hârtie trebue aruncată ori retrasă din piaţă. Înlocuind controlul aurului cu controlul unui şef politic. Partidul liberal este chemat prin tradiţia lui, prin denumirea lui şi prin menirea lui in compoziţia politică şi socială a ţării, să reprezinte interesele capitalismului, sprijinimdu-se. In special, pe capitalul mobiliar. Legiferarea lui chiar dacă ar fi părtinitoare pentru capital şi cu deosebire pentru sef mobiliar, ar fi explicabilă şi chiar folositoare intereselor generale ale ţarei. Punerea in valoare a bogăgătilor şi naţionalizarea întreprinderilor cu capital străin, prin capital românesc, supus disciplinei unei organizări politice puternice, nu ar fi o primejdie decât pentru adversarii politici ai partidului liberal, dar nu pentru ţară. Dacă liberalii ar reuşi, in adevăr, săi facă aceste lucruri cu capitalul procurat de ei, pe contul lor propriu şi nu prin Stat, ei ar servi ţara şi s’ar servi şi pe «L Alarma d-lui Mania ar căpăta atunci numai aspectul unei lupte de partid la partid. Din nenorocire, liberalii nu practică protecţia capitalului şi crearile lor nu sunt autonoma. Nu trăesc prin propriile lor forţe, ci prin stat. In loc de capitalism, ei fac etatism- De aci interesui lor cel mare de a apropia cât mai mult ideea de stat de ideea propriului lor partid. Primejdia, deci, nu e acolo, unde o vede d. Maniu. In Întărirea unul capitalism atotputernic, ci In confundarea capitalismului cu Statul şi introducerea lui, sub această formă, In luptele politice. Capitalismul este o disciplină socială, isvorâtă din lupta dreaptă Intre indivizii unei societăţi, pe baza unor anumite reguli de drept. In această formă, capitalismul este fundamentul organizaţiei de stat şi al elviziei moderne. Toate încercările de a înlocui această ordine socială, cu altele, pentru consideraţii de logică ori de echitate, au dat greş. Ceea ce ne lipseşte nouă astăzi nu este lupta in contra capitalismului, ci sforţarea pentru introducerea capitalismului modern, ca bază a unei serioase organizări de Stat şi a unei reale civilizaţii. România şi rezultatele conferinţei interaliate UN NOU EXPOZEU AL D-LUI VINTILA BRATIANU „Le Temps” din 21 Ianuarie, publica un nou expozeu al d-lui Vintilă Brătianu. In primul interview acordat ziarului „Le Temps”, d-nul V. Brătianu scotea în relief importanţa conferinţei interaliate, considerată nu numai ca o ocazie de a constata diferitele faze prin care a trecut aplicarea tratatelor, dar, şi ca o revizuire necesară pentru soluţionarea tuturor chestiunilor rămase încă până astăzi în suspensie. ’ „Suntem satisfăcuţi, în genere, de rezultate, ne răspunde d. Vintilă Brătianu ,căci s’a ajuns la un acord pentru punerea la punct a chestiunilor în suspensie şi acest acord s’a făcut între toate puterile, când cu semnarea protocolului , astfel, prin această semnătură, incă odată mai mult, s’a reînnoit solidaritatea ţârilor aliate şi asociate în vederea aplicarei tratatelor Rezervele pe care d-nuil Vintila Bratianu le-a formulat in timpul semnării protocolului, au fost necesare, Nu atât din cauza situaţiunii create prin tratate , ci din cauza modului cum aceste tratate sunt aplicate, începând de la acordul de la Spa, la care România a refuzat să adere. Aceste rezerve, spune d. Vintila Brătianu, semnalează situaţia periculoasă ce poate rezulta din cererea ce i-a fost adresată României de a-şi împlini obligaţiunile înainte de a i se fi asigurat drepturile sale corespunzătoare. Lipseşte grâu Spun delegaţii primăriei Eri, dimineaţă, a sosit în Capitală delegatul primăriei, d. V. Georgescu subdirector în serviciul administrativ, care fusese trimis, cu un delegat, a morarilor, la Craiova, pentru a face cumpărături de grâu. Delegatul primăriei, după încercări de trei zie a făcut constatarea că, in toată Oltenia nu se poate cumpăra grâu cu preţul maximal de 95 mii lei vagonul. Un al doilea delegat, care a fost in Moldova, cu un trimis al moarei Hassan, a venit cu acelaş rezultat. Nici în Moldova nu s’a putut găsi grâu pe preţul de 95 mii lei vagonul. * Cooperativele săteşti, care asigurase guvernul că vor aproviziona Capitala cu grâu necesar popularei, pe preţul maximal de 95 mâi lei, n’au livrat nici un bob de grâu In staţia Chitila Triajele trei zile, n’a sosit pentru morarii din Capitală, nici un vagon de grâu. Stocurile de grâu și făină inventariate de primărie, și aflate în morile din Capitală, sunt suficiente, cel mai târziu până la 10 Februarie. ........... * Ridicarea valorilor industriale cehosovace PRAGA, 22. — Pravo Lîdu relevă ridicarea constantă a valorilor industriale cehoslovace, ceea ce este o dovadă a îmbunătăţirei survenite în situaţia economică. In primul rând metalurgia ocupă un număr satisfăcător de lucrători şi prezintă o perspectivă favorabilă pentru anul 1925. . Siderurgia este pe cale de a ajunge la producţia dinainte de război. împuţinarea şomajului precum şi lucrările de construire întreprinse de numeroase fabrici dovedesc că s’a ajuns a învinge criza deflaţiunei Interview cu d. D. Garoflid, fost ministru al agriculturii şi autor al legii agrare — cu prilejul unei jurisprudenţe a înaltei Curţi de Casaţie Distinsul nostru colaborator, d. Hurmuz Aznavorian a relevat în cronica d-sale din 12 ianuarie a. c. importanţa recentei jurispundenţe stabilită de Curtea de Casaţie s. La, cu privire la anularea vânzărilor terenurilor rurale neexpropriate, dar cari erau supuse regimului dotat. Cum legea agrară la care se raportă jurisprudenţa înaltei Curţi este opera d-lui Const. Garoflid, fost ministru al deficulturei, am socotit important sâ-i cerem avizul asupra acestei chestiuni. Am întrebat pe d. Const. Garoflid: Cunoaşteţi jurisprudenţa înaltei Curţi de Casaţie relativă la vânzarea proprietăţilor rurale ale minorilor şi celor supuse regimului dotat şi ce părere aveţi asupra ei? Şi d. Const. Garoflid ne-a răspus: „Am văzut felul cum Înalta Curte de Casaţie a interpretat art. 148 din legea agrară şi mărturisesc că am rămas surprins. Nimic din litera acestui articol nu îndreptăţeşte concluzia că derogarea dela articolele 1252 şi 1253 ale codului civil s’a legiferat numai in favoarea cumpărătorilor săteni. Se spune chiar în acest articol: „Proprietăţile rurale ale minorilor şi cele supuse regimului dotat pot fi înstrăinate prin bună învoială cu încuviinţarea Tribunalului şi garantarea banilor proveniţi din vânzare”. Dar nu numai litera, ci nici spiritul legei nu îndreptăţeşte această părere. Legea agrară nu este numai o lege de expropriere în vederea împroprietăririi, ea este şi o lege de organizare a proprietăţii rurale. Dacă intenţia legiuitorului ar fi fost ca înstrăinările la care se referă articolul 148 să se facă numai sătenilor, ar fi trebuit să o spuie si nu a spus-o, dar nici nu avea nevoie să o spuie căci interesele lor erau bine apărate prin legiferarea dreptului de preemțiune de la art. 32 al legei. INTENTIA LEGIUITORULUI Au a fost dat in intenţia legiuitorului să creeze un monopol de cumpărare pentru săteni, intenţia hai a fost să libereze proprietatea rurală dot colă şi a minorilor de imgrădire cari o făceau indisponibilă şi pentru motivul că această liberare servea interesul familiei. In vremea când proprietatea rurală era buroul prin excelenţă, se înţelege de ce îngrădirile speciale ale codului civil puteau să fie ocrotitoare ; dar astăzi când principiul proprietăţii „sacre şi inviolabile“ a suferit ştirbirea exproprierii ,şi când dreptul „de a uza şi a abuza“ al vechiului proprietar a fost înlocuit cu formula „proprietatea: funcţie socială“, este evident că pământul nu mai este bunul prin excelenţă. Proprietatea rurală obligă astăzi cel puţin la cultura directă a proprietarului. Arendarea este o derogare de la funcţia socială. Cu mare greutate proprietăţile arendate ale femeilor şi minorilor au fost excepţionale de la exproprierea totală; introducerea acestei excepţii în legea agrară nu a fost uşoară. Aşa cerea spiritul timpului. Cum poate o femeie măritată. din minor, să se supele obligaţiei florale de a-şi cultiva moşia? Proprietatea rurală nu mai prezintă azi garanţia vecinulm regim, iar sarcina chiar morală a cultivării ei îi micşorează valoarea de plasament. MOTnneLis derogării Acestea au fost: motivele pentru care s'a introdus in legea agrară derogarea de la prescripţiile articolelor 1252 şi 1253 ale codului civil. La discuția legei am arătat această motivare in mod precis: „Cant proprietatea rurală a ajuns să nu mai fie un plasament de părinte de familie dăm dreptul minorilor şi femeilor să vândă fără îngrădiri”. (Monitor, Ofic. 14 Februarie 1992, pag. 35321 Nu numai atât, art. 148 iniţial privea numai legiferarea dreptului de a vinde. Cum unele acte dotale prevăd felul întrebuinţării averei dotale numai în cumpărare de moşii sau plasări de efecte rurale, pentru aceleaşi motive de ordin general de mai sus, proprietatea rurală nemaiprezentând garanţia absolută pe care o avea sub regimul constituţional în care a fost întocmit codul civil, legiuitorul dă dreptul soţului, cu autorizaţia justiţiei, să plaseze liber fondurile dotate. Această ideie care formează aliniatul 2 al art. 148 a fost introdusă la şedinţă. Menit. Oficiu aceaşi pagină menţionează această adăogire. Ce rost ar fi avut introducerea acestui aliniat nou la articolul 148, dacă preocuparea legiuitorului, când a liberat vânzarea moşiilor dotale şi ale minorilor, ar fi fost numai înlesnirea înproprietăririi? De ce s'ar fi preocupat el de plasamentele dotale viitoare? Dispoziţiile acestui aliniat se explică însă perfect atunci când se au în vedere motivele de ordin social şi politic arătate mai sus, căci aceste dispoziţii nu sunt decât complectarea logică a acelora cuprinse în primul aliniat. Şi apoi, se putea oare crea prin legiferarea nouă moşiilor dotale şi ale minorilor o situaţie mai inferioară de cât a celor după dreptul comun? Dacă libera vânzare a moşiilor dotale şî ale minorilor s’ar permite numai când cumpărători sunt săteni, ar urma ca aceste moşii pe care codul civil Ie ocrotea in trecut, să nu poată fi vândută decât unui singur cumpărător, pe când moşiile sub regimul comun să beneficieze la vânzare de îndoita concurenţă a capitaliştilor şi sătenilor. # Am mulţumit d-lui Garottîid pentru lămuririle pe care a binevoit sa ni le dea. Hop. Vânzarea moşiilor dotale și ale minorilor --------------—I ----------------------------------------------Presa engleză despre vizita d-lui Vintilă Brătianu la Londra Scopul viziei ministralui român.Zvonirile la împrumut desplatite.—Drejituri decurgând din tratatul da pace Financial News că data de Luni 19 Ianuarie, anunţă sosirea la Londra a d-lor Vintilă Brătianu, Oromphi,, Tancred Constantinescu,Mrazek şi Barbu Ştirbey, însoţind-o de Următoarele comentarii: La mama vedere, s’ar pâinea că vizita la Londra a atâtor însemnate personalităţi din România ar avea de scop contractarea de către România a unui împrumut. Reportațiile presei continentale, primite aici, par că confirmă acest lucru. In realitate, însă, după cum aflăm din înaltă sursă autorizată- nu aceasta este adevărul. Guvernul român nu a cerut un împrumut în Anglia. Vizitatorii am venit la noi pentru chestiuni particulare în legătura, cu departamentele lor respective şi cum aceste departamente nu sunt izolate unele de altele şi deci cum tranzacţiile lor respective, nu pot fi încheiate decât cu cunoştinţa tuturor, este firesc ca toţi să-şi îi călătoria în acelaşi timp. NEGOCIERILE PRIVITOARE LA TRATAT Avem motive să credem că intenţiunea d-lui Brătianu este de a explica d-lui Chicil situaţia creată României prin tratatele de pace. In virtutea acestor tratate, România, dare numai drepturi el şi obligabilă, şi, dacă ea a acceptat, timporar, procentul fixat la Spa ca partea ei din reparaţiuni este că a primit asigurări din partea Marei Britanii că „datoria sa de liberare" cum şi datoria pentru proprietăţile cedate vor fi anulate. Nu e, deci, nimic extraordinar, dacă d. Brătianu se strădueşte să clarifice această situaţie, care a mai fost discutată ct. guvernul britanic în Februarie, 1921. Au avut loc negocieri la Bucureşti în vederea participării capitalului britanic în anumite întreprinderi particulare româneşti, pe baza legii de comercializare a întreprinderilor de stat. Astfel de negocieri nu au avut încă loc între cercurile interesate britanice şi reprezentanţii oficiali a ai României. Sumele învestite până acum nu sunt prea importante. Cum însă, conform legii de comercializare a întreprinderilor de stat, şi guvernul român este interesat, aceasta explică scopul venirii la Londra şi a d-lui Tancred Constantinescu, ministrul industriei şi comerţului. PERSPECTIVE DE MARI AFACERI Deşi, după cum spuneam mai sus, capitalurile investite nu sunt mari, totuşi tranzacţia esta de mare însemnătate, căci poate saevi drept precedent Prizu încheiarea de aranjamente de o mult mai mare importanţă. Steaua Română este o societate românească, in care după cum sa ştie bine, capitalul britanic a participat in o largă proporţie, acum câtva timp. Preşedintele el, prinţul ştirbey, a venit la Londra de mai multe ori pentru ca să discute cu grupul britanic chestiuni In legătură cu afacerile Interne ale societăţii Vizita sa actuală are acelaşi scop ca şi cele anterioare. In ce priveşte pe guvernatorul Băncii Naţionale a României d-sa a venit la Londra pentru a se ocupa de afaceri in conexiune ca banca pe care o conduce. Trebuie să reamintim că Banca Naţională a României are depozitată o mare parte din stocul ei metalic de aur la Banca Angliei şi prin urmare este unul dintre clienţii instituţiunii noastre centrale. Stabilizarea leului este o problemă de cel mai mare interes pentru România și prin urmare este firesc ca reprezentantul băncii sale de emisiune să caute să aibă un schimb de vederi cu guvernatorul Băncii Angliei. COOPERATIA ECONOMICA ANGLO-ROMANA Se speră că drept rezultatul discuţiilor acestor diferite chestiuni, România va înţelege că banii britanici, sub forma de maşinării şi materiale sunt necesari''*' pentru refacerea ei economică şi că, în schimb cercurile engleze vor înţelege că România reprezinta o întinsă şi sigură plaţi pentru mărfurile engleze, aşa o cooperare economică ar contribui mult la micşorarea comagiului. Dacă ambele ţări s-ar învoi este probabil că pe viitor se va ajunge la acorduri economice, de mare importanţă. Pentru moment, se pare însă că nu poate fi vorba de tranzacţii aşa substanţiale. * Tot Financial News că data de 28 Ianuarie, publică mb titlul de min jos . SITUATIA POLITICA Ziua Unire! Ziua de 21 Ianuarie este o *£ istorică pentru ţara noastră. Im 21 Ianuarie 1859 s’a înfăptuit, cu ajutând diplomaticul împăratului, Napoleon III, mărea principatelor Moldovei și Valahiei intr’un singur stat din care s’a desvoltat România modernă. In ziua de 24 ianuarie se sărbătoreşte şi alipirea, după războită, mondial, a Basarabiei, a Bucovinei şi a Ardealului, provincii curat româneşti, subjugate de ruşi de austriaci ori de unguri. Această memorabilă zi, — aniversarea iptirei tuturor românilor, — a fostdeasă de d. Iuliu Maniu, şeful partidului naţional, ca să lanseze un apel către toate fracţiunile opoziţiei, pentru, a forma un bloc „democratic de opoziţie D. Iuliu Maniu spune, în apelul său, că „greşelile grave şi păcatele neiertate ale celor trei ani decârmuire liberală, au făcut ca criza politică, morală, economică, să izbucnească, cu toată acuitatea unei crize de stat“ El se ridică, mai ales, contra înfăptuirea, comercializărilor şi prelungirei concesiunii Bănci ’ Naţionale, care ar consacra definitiv atotputernicia partidului liberal. „Realizarea acestor leîgîîiri, pritrivită d. Iuliu Maniu, ar perpetua pentru vreme îndelungată sclavia politică şi robia economică a ţării şi serviciul capitalismului şi al unui sistem odios de trusturi exploatatoare. „Traducerea lor în realitatea organismului de stat şi împletirea lor în firele vieţii economice şi sociale ar produce o stare de fapt a cărei schimbare chiar şi de cele mai binevoitoare guverne ce ar succede ar întâmpina enorme greutăţi şi ar produce perturpaţiuniiremediabile. Interesele superioare ale ţării şi necesitatea unei descălţări economice, sociale şi evolutive cer deopotrivă zădărnicirea acestui bun politic, care duce la un sistem de atotputernicie economică şi teroare politică de care ţara nu va putea scăpa, decât ftrii grave sau duiri“. V. Mindu declară că în faţa aces-, tui pericol suprem, opoziţia are datoria să reacţioneze. Ei cheamă la fuziune toate partidele: caracter naţional şi democratic, imitându-le să desemneze câte un, delegat care vor avea să se întrunească ca să aleagă pe conducătorul viitorului mare partid unit. D. Maniu socoteşte că înţelegerea între ‘partidele opoziţiei se poate face pe baza celor 10 puncte stabilite, astă,vară, intre partidul naţional şi partidul ţărănesc, când s’a negociat fuzunea lor. Vom menţionacă în aceste puncte se declară, în politica internă, solidaritatea tuturor claselor muncitoare şi producătoare cu ţărănimea, ce este factorul principal de producţiune naţională, iar in politica externă menţinerea şi consolidarea raporturilor celor mai strânse cu sUaţii, alături de cari statul român a luptat în decursul războiului. In ce priveşte normele economice, se declară, între altele, că pentru refacerea utilajului economic ca şi pentru punerea în valoare a bogăţiilor ţării, fiind nevoe, pe lângă capitalul naţional şi de capital străin, se vor cere condiţii de stabilitate, egalitate de trattament şi faţa legii şi administres, fiel şi garanţii de drept pentru respectarea contractelor. Apelul acesta a produs, cum era şi, firesc, o enormă senzaţie, punând într’o neobişnuită mişcare toate Cercurile politice. Până acum numai un singur răspuns a fost dat, acel al partidului naţionalist al poporului care s’a grăbit să primească propunerea fără nici o rezervă. Este un punct câştigat. Comitetul partidului ţărănesc se va întruni Duminica viitoare pentru a da răspund său. Partidul toporului ca şi cel al d-lui Marghiloman. ■UU s’au pronunţat încă. Itt aceste condiţii orice comentariu asupra, acestui apel la armonia generală ar fi prematur. Cert este numai că apelul şefului partidului naţional, va contribui, de data asta, în mod hotărâtor, la lămurirea situaţiei în tabăra opoziţiei. — :•."—----T. P. închirierea prăvăliilor primărie. Se vor prelungi actualele contracte dii dimineaţă, a venit la primăria Capitalei, o delegaţie a negustorilor din piaţa Bibescu-Vodă, in frunte cu d. Iancu Voiculescu, pentru a cere lămuriri, asupra modalitate admisă de primărie, cu privire la închirierea prăvăliilor din pieţe şi hale. Delegaţia a fost primită de d-nii T. Alexandrescu şi D. P. Niculescu- Blitz, care au ascultat doleanţele negustorilor. Ambii ajutori de primar au făgăduit negustorilor să le prelungiască contractele de închiriere, cu obligaţia pentru negustori să suporte cheltuelile de reparaţie şi renovare a compartimentelor pe care le ocupă. Delegaţii, au declarat că sunt gata să satisfacă, pretenţiile primăriei. * Astăzi, la orele 4 d. a. d-nii T. Alexandrescu şi D. P. Niculescu- Rietz, împreună cu un arhitect al primăriei, vor vizita, Halele Centrale şi piaţa Bibescu-Vodă, pentru a hotărî de comun acord cu negustorii, asupra reparaţiilor şi renovărilor, de care au nevoe compartimentele primăriei. ---------as^r-0 : 10^——----- Despăgubirea dăunatilor de război in Iugoslavia BELGRAD. — Pentru despăgubirea dăunatilor de război guvernul a emis bonuri în valoare de câte o mie de dinari unul. Poda, la 1 Noembrie 1924 numărul bonurilor emise a fost de 3.969.196 în valoare de 3.969.196.000 dinari (circa 13 milioane de lire sterline, ceea ce ar face circa 13 miliarde lei). Bonurile sunt amortizabile în termen de 50 ani și comportă o dobândă de 3 la sută. In 1924 a fost nevoie de o sumă de 139.946.151 dinari pentru amortizare și plata dobânzilor. In Ianuarie 1925 vor fi amortizate bonuri în valoare de 20 milioane dinari. Vor fi 188 premii în valoare de la 5000 până la 500.000 dinari. Afaceri cu România Posibilităţi de plasare pentru maşinile englezeşti. Declaraţiile d-lui Vintilă Brătianu Următoarele deziaraţiuni ale ministrului de finanţe român : „La sfârşitul anului 1924, am ajuns pentru a treia oară succesiv, la un an bugetar, ale cării rezultate au fost mai favorabile decât se prevăzuse. Am ruşit să înlăturăm deficitul, cu toata sarcina enormă impusă de serviciul datoriei externe, care era în întârziere din pricina condiţiilor create de război, dar care totuşi a fost satisfăcută până la 1 ianuarie 1924. Sforţarea aceasta pentru a face faţă obligaţiunilor noastre ne-a costat 4 miliarde de lei (Lirest. 4.500.000) şi pentru a o îndeplini a fost nevoie să reducem cheltuielile necesare serviciilor interne. In 1925, totuşi, am fost în stare să satisfacem cererile legitime ale funcţionarilor noştri publici, în care scop am prevăzut o sumă de 2 miliarde lei (peste 2 milioane lire sterline), suma acoperită de veniturile curente BUGETUL CAILOR FERATE ECHILIBRAT O altă particularitate a bugetului pe 1925 este că pentru prima dată de la război încoace cheltuelile căilor ferate sunt complect acoperite de veniturile lor*. Astfel, pe când pân’acum, o mare parte din veniturile noastre bugetare erau întrebuinţate pen- tru acoperirea deficitului căilor ferate, pe viitor astfel de sume vor fi disponibile pentru îmbunătăţirea altor servicii publice. Ameliorarea poziţiei financiare a căilor ferate ale Statului este datorită creşterii traficului care a atins nivelul dinante de război. ..Este daci evident că suntem în situaţie să facem faţă nevoilor noastre curente fără vreun ajutor, din afară. Este foarte natural acest lucru dacă luăm în consideraţie faptul că înainte de război România a avut 11 bugete cu excedente şi cu baza economică a României Mari, de astăzi este mult mai sănătoasa decât a României antebelice. Inainte de război porturile noastre miritime erau lipsite prin frontiere se hinterlandul lor, pe când astari România este o unitate economică care poate trăi, dacă e nevoie, din propriile ei resurse. Prin urmare, dacă România antebelică avea putinţa să-şi echilibreze bugetul fără impuneri tin taxe excesive, nu se înţelege de ce România Mare de astăzi, ci bogăţia ei naţională sporită, nuai ■putea face acelaşi lucră. NICI UN ÎMPRUMUT EXTERN Contrar celor spuse, n’am venit la Londra să caut un Împrumut. Unul din scopurile vizitei mele este să explic poziţia actuală economică a României cercurilor interesate in relaţiuni comerciale cu ţara mea. Sunt multe posibilităţi pentru utilizarea resurselor naturale ale României şi in această privinţă, capitalul şi Întreprinderile britanice pot juca un mare rol O cooperaţie strânsă, profitabilă ambelor părţi ar putea fi stabilită intre interesele britanice, pe de o parte şi interegele capitaliste fie de Stat fie particulare, pe de altă parte. In legătură cu aceasta, nevoia unui împrumut se va simţi probabil pe viitor, dar in ce priveşte negocierile actuale ele au simplu scop de a se stabili principiile de bază ale unei cooperaţiuni „Interesele economic© ale Marei Britanii și ale României sunt identice, a*" * timp cât ind.tss(SitiS Continuaren în pag. II-a).