Argus, noiembrie 1925 (Anul 16, nr. 3760-3785)
1925-11-01 / nr. 3760
Anul XVI No. 3760 6 PAGINI ABONAMENTE: IN STREINATATE Un an 1800 lai 6 luni 1000 „ 3 tuni 600 m 3 lei in tară. 6 lei in străinătate IN TARA Un an 800 lei 6 luni 450 M 3 luni 250 ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI Fondatorii 8. Pauker şi H. F. Valentin INDUSTRIEI şi FINANŢE! Directori Grigore Gafencu C Dminică 1 Noembrie 1921 PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivă a Societăţeî Generale de Publicitate Directorii Corel Scheider şi S. Berser BIROURILE: Bucureş ti# Strada Sări ndar 14 — TELEFON: 6/93 /1 23/69 D. BENITO MUSSOLINI Călare pe un cal alb, Ducele a pătruns in Milano. In fata unei mulţimi delirante, el a desfăşurat din nou cu o voce veşnic, tânără, liniile mari ale programului fascist: „totul pentru Stat, pentru puterea executivă care asigură puterea Statului“. Salus rei publicat, suprema lex es Io, . Programul nu e nou. El a slujit la inainţarea imperiului roman. Pilda Romei antice nu poate fi nesocotită de a treia Italie. Cu prilejul manifestărilor fasciste de la Milano, d. Mussolini a făcut și câteva aluzii la acea străinătate, vara nu poate, sau nu vrea să aprecieze opera înfăptuită de dictator. Evenimente recente, de la Locarno fi aiurea, au mărit neînţelegerea intre presa nordică şi temperamentul meridional al d-lui Mussolini. Ziariştii obişnuiţi să scrie în ceaţa întunecoasă ce acoperă, iarna Parisul şi Londra, nu pot gusta exuberanta politcă a unui bărbat, care domneşte peste o ţară, vecinie scăldată, în lumina mediteraneană. Sunt, de altminteri, motive mai serioase care jicnesc, în special, pe colegii noştri francezi. Exaltarea naţionalismului italian, încurajată de dictator, făureşte un iredentism factice şi pretenţii ciudate asupra Traisului, Nissei şi Savoiei. Soarele Un Piemont e frate bun, cu vecinul sila, soarele din Tarascon, şi creiază numturi păgubitoare, între cele doua mai vechi popoare ale civilizaţiei europene. Mussolini e, insă, prea înţelept pentru a fi victima acestui miraj, de câte ori sunt în joc nu vorbe înflăcărate, ci fapte reale. Sprijinul hotărât pe care l'a dat, nu toate prilejurile, la Laussane, la Geneva, la Locarno, operei de pace şi de colaborare volitivă şi juridică intre popoare, la care a participat într'o atât de largă măsură distinsul său schritor pyridie. d. Scialoja, dovedeşte că primul ministru primeşte, ori îngrădire exterioară la aloi puternicia Statului italian, regimul de drept internaţional, întocmit de la război încoace. Daca politica externă a lui Mussolini poate da însă, loc la anumite critici, critica anumită ce se îndreaptă împotriva politicei sale interne dovedeşte o desăvârşită nepricepere a situaţiei din Italia. ..Mussolini domneşte prin forţă", scriu unele ziare străine. Nimic mai inexact. Am cutrcerat Italia in lung şi in lat, de la Milano la Roma, de la.,lloma, la Veneţia. Nu am găsit nicăeri, nici în cercurile militar , nici in cercurile diplomatice, nici chiar in cercurile presei, un italian de opoziţie. Sunt, ce e drept, intelectuali distinşi, nemulţumiţi cu rolul politic ■mediocru, ce sunt nevoiţi să joace. Sunt doctrinari ai vechiului liberalism, care privesc cu melancolic cum se veştejesc atribuţiile parlamentare. Sunt comunişti turbulenţi cari primesc cuvântul de ordine din străinătate. Sunt financiari cari se izbesc cu regret de o voinţă atotputernică, in faţa puterei internaţionale a banului. Dar nu se găseşte in Italia un singur om, de la ultimii ţărani din Calabria, până la cei dintâi prinţi romani, trecând prin uzinele lucrătorilor, unde sindicalismul fascist învinge doctrina comunistă, prin prăvăliile comercianţilor, şi birourile bancherilor, care să nege că puterea lui Mussolini e de esenţă naţională, şi că se sprijină nu numai pe consimţământul, dar chiar pe entuziasmul aproape unanim al poporului italian. Garda neagră, care supraveghează ordinea, în gări, pe străzi şi pe pieţe, e simbolul acestei puteri, ale cărei rădăcini însă sunt mult mai întinse şi mult mai adânci. Acest entusiasm colectiv a ţinut doi ani de zile. El este azi la apogeu. Graţie lui, Mussolini a putut înfrânge comunismul, restabili ordinea, reface serviciile publice, echilibra finanţele şi însănătoşi tezaurul. Graţie lui el a putut împlini cel mai de seamă punct al programului său: restabilirea şi întărirea autorităţii interne şi externe a Statului italian. In sfârşit, graţie acestui entusiasm, temelie politică mai solidă decât toate regimurile parlamentare istorice. Mussolini după ce va cutreera în aplauzele poporului, Italia de Nord, se va întoarce la Roma, unde va ratifica pacea de la Locarno, când şi cum va vroi. In timpul acesta, la Berlin, guvernul, terorizat de o minoritate parlamentară naţionalistă, se zvârcoleşte, neputincios, iar la Paris, terorizate de o minoritate parlamentară socialistă, guvernele se succed fără a reuşi să se libereze de tirania unui program financiar parlamentar, absurd şi periculos. G. G- Demn mat De mi ia0. Upru glata Iufsusferendete O delegaţie a producătorilor de cărbuni s’a prezentat joi direcţiunei generale şi consiliului de administraţie al C. F. R., reclamând diferenţele de preţ ce au de primit pe intervalul de timp de la 1 Ianuarie şi până, la 1 Iulie 1925. Aceste diferenţe de preţ provin din sistemul în uz, de mai mulţi ani la C. F. R., de a se plăti pentru furniturile de cărbuni, un preţ comprimat, care se corijează mai târziu, adăugându-se o diferenţă de preţ în raport cu cheltuelile sporite de regie ale exploatărilor. Aceste diferenţe variază de la o întreprindere la alta, și neplata lor la timp constituie un grav impediment în mersul normal al întreprinderilor carbonifere. Producătorii de cărbuni au arătat organelor conducătoare ale C. F. R., că în vederea aprovizionărilor de iarnă, exploatările urmând a face avansuri lucrătorilor şi întregului personal, au nevoie de fonduri importante, cari ar putea fi acoperite în parte prin încasarea diferenţelor de preţ ce li se cuvin. Direcţiunea C. F. R. a făgăduit că va interveni la ministrul descomunicaţii, care recunoaşte justa revendicare a producătorilor de cărbuni, dar pretinde că sumele datorite de diferenţe, să se plătească din economiile ce ar rezulta din bugetul C. F. R. la finele anului. Acest sistem de a se amâna la nesfârşit lichidarea mărfurilor recepţionate şi chiar consumate de către C. F. R., trebuie să înceteze, căci el periclitează interesele economei generale. Furnizorii nu pot aştepta un an întreg plata unor sume ce li se cuvin de drept, căci la rândul lor au şi ei angajamente, cari dacă nu sunt satisfăcute la timp, daţi loc la neajunsuri de tot feluri, în legătură cu situaţia financiară şi cu desvoltarea întreprinderilor Cu atât mai mult diferenţele de preţ trebuiesc lichidate, întru cât s’a prevăzut pe anul viitor un credit bugetar în acest scop. I. R. Germania BERLIN. — Marile industrii de oţel germane cu prilejul întrunirii ţinute la Berlin în ziua de 23 octombrie, au hotărât înfiinţarea unei societăţi zise de studii, la care vor participa întreprinderile ce vor fuziona în conformitate cu proiectul elaborat în acest scop, şi anume Phoenix Bergbau, Rheinische Stahlwerke, Thyssen şi Rhein - Eiba Union. Societatea de studii, înzestrată cu un capital de 50 mii mărci va purta numele de Vereinigte Stahlwerke Aktiengesellschaft. Diferite întreprinderi interesate vor fi reprezentate în acesta Societate prin delegaţi provizorii. In urmă, ea va fi înlocuită prin o alta definitivă care va fi formată prin fuzionarea întreprinderilor de mai sus. Anglia LONDRA. — „Times“ scrie că dacă detentorii de fonduri de Stat franceze şi de obligaţiuni ale Tezaurului ar voi să consimtă la o reducere a dobânzii cu 50%, această operaţie care ar avea de rezultat reducerea cu o treime a cheltuielilor bugetare, ar avea o repercusiune enormă în străinătate şi ar reabilta foarte multe creditul Franţei. Ar fi nedrept însă ca o astfel de reducere să fie aplicată numai fondurilor de Stat. Probabil aceasta a fost, adaugă ziarul englez, intenţia d-lui Caillaux când a vorbit de o contribuţie asupra capitalului sub toate formele ; — pe de altă parte „Times“ e de părere că inflaţia nu va putea fi evitată deoarece e vorba ca limita legală de emisie a Băncii Franţei să fie sporită la 51 miliarde. „Morning Post“ publică un interview cu unul din marii bancheri din City care crede că scăderea francului se datoreşte: 1) nereuşitei misiunei Canlaux în Statele Unite; 2) războiului marocan cu posibilitatea unei campanii de iarnă; 3) situaţiei precare a guvernului cum şi ameninţarea unui impozit pe capital. Acest bancher mai prevede că o nouă scădere a francului, în primele luni ce vin este posibilă, dar că, la sfârşit, francul îşi va recâştiga stabilitatea la circa 100 franci lira sterlină. După informaţiunile „Oficiului comercial francez în România“ Buletinul ,, Oficiului comercial francez în România", publică următoarea situaţie a pieţei româneşti, în cursul lunei octombrie: SCĂDEREA TAXELOR DE EXPORT LA CEREALE Taxele de export pe unele cereale au trebuit să fie reduse, ceiace a compensat oarecum scăderea generală a preţurilor, motivată de abundenţa producţiei mondiale de cereale. Reducerea însă, prea mică, n’a activat exportul. Mulţi negustori nu se pot desface de stocurile lor şi adesea ori nu pot face faţă angajamentelor lor bancare. Dacă la aceasta se mai adaugă şi faptul că devizele n’au scăzut, se poate pricepe bine că situaţia acestor negustori mai toţi vânzători de lire sterline sau dolari pe termen este mai mult decât critică. Şi se ştie foarte bine ce repercusiune are în România, piaţa cerealelor asupra ansamblului situaţiei. PREŢUL LEMNULUI In ce priveşte lemnul (esenţa aproape numai răşinoasă), s’a constatat în ultimul timp o oarecare ameliorare; în general preţurile sunt In scădere, totuşi situaţia rămâne favorabilă. CRIZA DE NUMERAR O nouă criză de numerariu analoagă celeia din Octombrie, apasă mult asupra pieţeiUnele case importante de en gros suferă mult din această pricină. Situaţia, in general, e dificilă şi unele din aceste case, cu un pasiv depăşind 100 milioane au fost forţate să ceară moratoriu. E posibil ca, dacă actuala stare de lucruri persistă şi, dacă urcarea obicinuită în acest anotimp, a leului, nu va înlesni regular de in devize forte, multe case de comerţ să se găsească într’o situaţie foarte delicată. Din această cauză vânzătorii din străinătate sunt foarte prudenţi când e vorba să acorde credite. Mai putem adăuga că unele din aceste case au şi obiceiul de a specula ceea ce, adesea ori le cauzează mari neajunsuri. INTENSIFICAREA VÂNZĂRILOR PE CREDIT Şi totuşi, trebuie să constatăm ca in această ţară vânzarea pe credit şi-a reluat importanţa ei de odinioară. Pentru unele din articole s’a revenit la obiceiul dinainte de război, acordându-se credite de 6, 9 luni şi chiar un an. Germanii sunt în fruntea acestei iniţiative, sperând ca prin aceasta să nu poată fi concuraţi. Din nenorocire, actualmente abundenţa şi concurenţa de acontare de credite diformează piaţa şi măresc riscurile atât pentru vânzător cât şi pentru cumpărător. In orice caz trebuie neapărat ca leul să rămână la valoarea lui actuală, căci, altfel, fluctuaţiuni importante ca cela de acum 2, 3 ani ar produce aceleaşi efecte. BALANTA COMERCIALA Ultima statistică referitoare la comerțul României se referă la primul semestru al anului în curs. Importa-. tiunile în primele 6 luni au fost de lei 14.543.000.000 pe când exportatiunile au fost de 12.806.000.000 adică o balanţă pasivă de circa 1.700.000. 000. De obicei, însă, în România, rezultatele celui de-al doilea semestru sunt contrarii celora din primul semestru şi adeseori Ie depăşesc. In 1924 s’a întâmplat acelaşi lucru. Trebuie însă să relevăm că în Iulie, August, Septembrie şi o parte din Octombrie 1925 exporturi a fost slab. Totuşi e posibil ca, balanţa comercială pe 1925 să fie echilibrată. E de notat că scăderile la export faţă de 1924 se referă mai mult la cereale, cam de la 52% asupra totalului în 1924 au scăzut în 1925 la circa 30 %. Din contră, în ce priveşte petrolul, proporţia în 1924 este de 12,75 la sută iar în 1925 de circa 20 la sută. * la import, se remarcă :un sensibil spor la cereale, cari de la 1 % în 1924 au ajuns la 3,5% din total în 1925, la vehicule (vagoane automobile și biciclete) cari au făcut un salt enorm trecând de la 2,5% în 1924 la 7,7 % în 1925, adică un spor de peste 300 la sută. Din contra se remarcă o scădere la importul articolelor de lână (țesături fine, etc.). ÎNCASĂRILE VAMALE încasările vamale în intervalul Ianuiarie-August au sprit următoarele : La import: 1.820.000.000 lei față de 1 219.009,00 în epoca corespunzătoare a anului trecut și la export 2.508.000. 000 fată de 3.500.000.000 în 1924. La prima vedere s’ar părea deci că importatiunile au sporit pe când exportaţiunile au scăzut In realitate, însă, creşterea relativă la importatiuni trebuie să fie mai mică de cât cum o arată datele de mai sus stabilite In lei hârtie, din cauza schimbului român care de la 1924 încoace a fost In continuu In scădere. La export diferenţa e mare (circa un miliard), dar trebuie să se tină seamă de scăderea taxelor de export de la 1924 încoace, din cauza urcării preturilor indigene. Acest motiv n’ar fi suficient însă pentru aplicarea acestei diferente în minus de un miliard și cauza trebuie atribuită mai mult lipsei de export. Desigur că începând cu Octombrie exportațiunile vor spori, dar dat fiind faptul că taxele au fost reduse este aproape sigur că dacă totalul taxelor la export pe 1925 va atinge evaluările bugetare, totuşi nu va da ca în anul trecut un excedent relativ considerabil. ÎNCASĂRILE fiscale încasările fiscale sunt normale, după datele Ministerului de finanţe se prevede chiar un surplus de încasări. CIRCULAŢIA FIDUCIARA Circulaţia fiduciară a României la 10 Octombrie 1925 era de lei 2.656.912.443 ceea ce faţă de 14 Octombrie 1924 reprezintă un spor de circa 1 miliard și jumătate. Situațiunea la bănci continuă să fie calmă. Cumpărăturile și afinxările de devize sunt, dat fiind sezonul, anormal de calme. SITUAŢIA IN PROVINCIE Din provincie ni se semnalează la import o stagnafie aproape generală. In Basarabia şi Banat domneşte o linişte aproape complectă. In Constanta se relevă mari sosiri de automobile americane şi în special de automobile „Ford". v. SITUATIA IN BASARABIA La export se relevă o ameliorare sensibilă din Basarabia, motivată de expoziţiunea de la Chişinău. Totuşi morile din acest oraş sunt încă obligate să importe grâu din vechiul regat. Făina se vinde pe piaţă iar o parte e trimisă in Bucovina sau in Polonia.. . Basarabia exportă fasole in Italia, ouă în Germania, piei brute şi vinuri în celelalte provincii ale Regatului, mere în Austria şi Germania, nuci şi prune in Germania. Prunele, una din principalele producţii ale Basarabiei, au fost anul acesta de o calitate foarte bună. In ce priveşte comerţul de fructe, foarte activ cu Polonia el e complect paralizat din cauza taxelor impuse de această ţară. , RECOLTA PRUNELOR ŞI NUCILOR Iată acum, rezultatele recoltei prunelor şi nucilor în Basarabia. Prune uscate 45 vagoane de 10 T. a lei 122.000. Prune afumate 40 vagoane de 10 T. a lei 95.000. Nuci 250 vagoane de 10 Ta lei 270.000. SITUAŢIA IN BANAT Banatul înregistrează exportaţiuni importante de lemne de foc In Serbia. Constanţa notează un spor la exportul de petroluri derivate şi anume cu destinaţia St. Louis du Rhone, Dunkerque, Bizerte, Anvers, Turcia şi Bulgaria. De asemenea se remarcă o mişcare destul de activă la fasole cu destinaţia Siria, Italia, şi Franţa. In Moldova fabricile de* cherestea îşi reiau lucrul. Viile au suferit şi, pe alocuri, strugurii nu s’au copt. Producţia depăşeşte cu mult nevoia consumului mondial Buletinul1 „Institutului internaţional de agricultură din Roma“ dă în ultimul, său număr următoarele relaţii asupra disponibilităţilor şi nevoilor mondiale de grâu de la 1 August 1925 şi până la 31 Iulie 1926 : • CANTITĂŢI EXPORTABILE După elementele statistice disponibile ale unui important grup de ţări exportatoare putem, calcula cantităţile de grâu exportabile — in mod teoretic — ale acestor ţări la începutul lunii August. Pe baza acestor elemente, evaluăm cantitaţie disponibile pentru export la începutul campaniei August 1925—3 iulie 1926 la 79 milioane de chindie pentru Canada, la 18 milioane 1 pentru Statele Unite la % pentru India, 12 pentru Argentina și 3 juni. pentru Australia. Pentru celelalte târî exportatoare, bazele de calcul sunt mai puțin sigure. Ţările balcanice şi danubiene (România, Bulgaria, Serbia, Croaţia şi Ungaria) precum şi Algeria şi Tunisul au avut recolte superioare nevoilor lor, dar cantităţile pe care le vor putea exporta în campania 1925—26 nu pot fi evaluate decât aproximativ, dat fiind, că nu posedăm pentru aceste ţări date relative la stocuri şi că, pe de altă parte, consumul aparent (adică calculat pe baza producţiei şi a mişcării comerciale) a prezentat in ultimii ani variaţiuni foarte simţitoare, şi prezintă în consecinţă o bază foarte puţin precisă pentru evaluarea nevoilor lor probabile din campania in curs. După informaţiunile culese, evaluăm la 20 milioane, aproximativ, cantităţile totale exportabile ale acestor ţări şi anume 6 milioane pentru România, 2 pentru Bulgaria, 4 pentru Serbia, 4 pentru Ungaria şi 4 pentru Algeria şi Tunis. CAT POT EXPORTA SOVIETELE Evaluarea cantităţilor ce s'ar. .putea eventual exporta din republca Sovietelor e încă şi mai puţin sigură. Anul acesta recolta de grâu a fost mult superioară celei din anul precedent, întrecând-o, după datele oficiale comunicate Instutului, cu 79 milioane de chintale. O revistă oficiala a U. R. S. S. evaluase cantitatea de grâu exportabil în campania 1925—26, la 33 milioane de chintale. Din cauza ploilor, însă, recolta va fi mai puţin abondentă decât se credea, şi nici calitatea nu va fi excelenta. Şi dacă ţinem socoteală de circumstanţele particulare în care se face comerţul de cereale în U. R. S. S., putem considera că exportul efectiv va oscila între 14 şi 20 milioane de chintale. RECOLTA MONDIALA DE GRÂU La această cantitate, mai trebue adăugat la începutul anului viitor cantităţile exportabile provenind din nouile recolte ale emisterului meridional, care sunt pe cale de a se coace. In Argentina, suprafaţa terenurilor însămânţate a crescut şi se speră o recoltă favorabilă. Şi Austria, suprafeţele destinate grâului sunt inferioare celor din anul trecut, şi starea culturii, cu toată lipsa de ploaie din Septembrie, părea încă destul de bună la începutul acestei tură ; se simte insă mare nevoie de ploi abundente pentru asigurarea unei bune producţiuni. Pentru moment, se poate spera, ca recolta totală să atingă cifrele din anul trecut (aproape 95 milioane de chintale) şi că prin urmare, Argentina şi Australia, după ce îşi vor fi asigurat nevoile lor, vor putea exporta aproape 65 milioane de chintale din noua recoltă. Pe baza acestor evaluări, cantităţile totale, care — în mod teoretic — vor putea fi puse la dispoziţia ţărilor importatoare în campania comercială 1 August 1325 — (Citiţi continuarea în pagina II-a) I ORGANIZĂRI STERPF Răspunsul Senatului şi al Camerei la Mesajul Tronului, seamănă ca doi fraţi gemeni. Şi nici nu te putea altfel, amândouă fiind parafrazarea Mesajului regal. Proectele de Adresă stârnesc şi asupra politicei financiare a guvernului pe care o preamăresc, fireşte. Cei doi raportori îşi dau seama, însă, că ,cără rezolvarea problemei reparaţiunilor şi aceea a datoriilor de război, refacerea şi consolidarea financiară a Statului, nu vor putea fi complect îndeplinite**. E o notă pesimistă, alarmantă chiar, pe care, pentru prima dată, o întâlnim în constatările şi comentariile oficiale asupra posibilităţilor refacerei noastre. Proectul de Adresă al Camerei mai vorbeşte de legile ce se vor vota pentru organizarea diferitelor servicii, între cari şi cel al poştelor şi telegrafelor. In loc să voteze noui legi de organizare, Camera ar face o operă cu mult mai utilă, dacă ar cere d-lui ministru al finanţelor să dea poştelor şi telegrafului mijloacele băneşti pentru instalarea, la Bucureşti, a unei centrale ca lumea, pentru complectarea firelor telefonice şi telegrafiile, pentru cumpărarea de aparate telegrafice, din lipsa cărora serviciul telegrafic şi telefonic se face, astăzi, în chip atât de jalnic. Dacă Adunarea deputaţilor nu poate impune guvernului să facă aceste îmbunătăţiri, singure reale şi folositoare, atunci decât să-şi bată capul cu făurirea unor noui, dar sterpe, legi de organizare, mai bine ar arunca un foc și pe cele vechi. I T. P. UN DEMERS AL ASOCIAŢIEI INDUSTRIAŞILOR DE PETROL Faţă de creşterea producţiei care a atins 750 vagoane titeiu pe zi, chestiunea transporturilor a început să preocupe în mod serios industria noastră de petrol. Asociaţia industriaşilor de petrol s-a ocupat de această chestiune în ultima sa şedinţă, hotărând trimiterea unui memoriu Direcţiunei Căilor Ferate. In acest memoriu se semnalează toate greutăţile întâmpinate în transporturile petrolifere, survenite fie din insuficienţa vagoanelor cisterne, fie din reaua lor întrebuinţare. Pentru remedierea crizei ce ameninţă buna desvoltare a industriei noastre de petrol . Asociaţia propune unele măsuri preconizate în mai multe rânduri şi de Biroul Okz aparţinând Căilor Ferate, — măsuri ce le-am publicat şi noi în diverse rânduri, după rapoartele acestui serviciu, cerând aplicarea lor. Intre aceste măsuri repararea vagoanelor cazane defecte, întrebuinţarea lor mai raţională, cir-culaţia mai repede, mărirea şi înmulţumirea garniturilor, sunt cerinţi imperioase, fără cari nu se poate concepe o bună organizare a transporturilor petrolifere. Situaţia de azi când se repară mai puţine vagoane cazane decât se defectează, duce fatal la micşorarea parcului şi, dacă nu se iau măsuri din vreme, vom ajunge în situaţia de a nu mai avea unde să înmagazinăm produsele, iar exportul să sufere enorm. Faţă de concurenţa străină, industria petroliferă română, grevată de mari impozite şi taxe, nu poate lupta decât prin calitatea marfei şi continuitatea furnizării. Ori această continuitate nu se poate garanta fără transporturi excelente. Direcţiunea generală a căilor ferate trebue deci să ţină seama de cererile Asociaţiei Industriaşilor de Petrol bazate pe observaţiunile biroului Okz, organul special însărcinat de ea cu supravegherea, repartizarea Şi circulaţia vagoanelor cazane. 30•• ileVoii 19 Sul PRAGA 30, (Rador). — „Präger Tagblatt" anunţă că guvernul cehoslovac a încheiat o convenţie cu Ministerul de Finanţe al Angliei pentru refularea datoriei cehoslovace. Această datorie care reprezintă un total de 890 000 lire va fi rambursată în zece data anuale. ORDONANŢA PRIMARIEI §1 NOUILE TAXE PENTRU CĂRUŢE, AUTOCAMIOANE, ETC. Cu începere de la 1 Noembrie Primăria Capitalei a suprimat taxele de barieră, şi le-a înlocuit cu taxe de locaţie ce vor fi încasate pe pieţele publice, şi la intrarea in pieţe a căruţelor cu legume lemne, etc. Noile taxe de locaţie sunt următoarele: De lei 40 zilnic, pentru fiecare căruţă sau camion automobil, fecărat cu marfă ce intră în „Piaţa Centrală“ (Bibescu-Vodă şi Ghica Vodă) sau „Oborul de vite şi cereale din câmpul Moşilor“. In următoarele pieţe şi oboare taxa va fi de lei 20 zilnic. Piaţa Sf. Elefterie (B-dul Elisa, beta la podul Sf. Elefterie). Piaţa Grozăveşti (Şos. Grozăveşti colţ cu cheiul Dâmboviţei). Piaţa Filantropia (Şos. Filantropia). Piaţa Banu-Manta (calea Griviţei colţ cu B-dul Basarab). Piaţa Dudeşti (aflată între cal. Dudeşti şi Şos. Vitan, în apropiere de parcul Radomin). Piaţa Şerban-Vodă (str. Şerban Vodă colţ Viilor). Piaţa Rahovei (calea Ilahovei col cu şoseaua Doamnei). Piaţa Amza. Piaţa General Cretianu (in dosul fabricei Luther). Piaţa Jianu (şoseaua Jiana colţ Herăstrău), Hala Griviţa (calea Griviţei), Hala Traian (str. Traian colţ cu calea Călăraşi), Piaţa Grant (şoseaua Crângaşi), precum şi oboarele: Gropile Oatu (Sf. Maxia), Oborul din Piaţa Rahovei (cal. Rahovei colţ cu şoseaua Doamnei). Acei cari îşi vor desface marfa pe străzi, în tot cuprinsul oraşului fără a fi trecut prin pieţe vor plăti o taxă de lei 200 zilnic, de fiecare căruţă sau camion automobil. Căruţaşii din afară de oraş, carii în mod obişnuit, fac transporturi în Capitală cu nisip, pietriş, cărămidă sau ghiaţă vor plăti o taxă zilnică de lei 10, plătibilă cu anticipaţie anual, semestrial sau trimestrial, pentru curăţitul murdăriei ce provoacă pe străzile oraşului. Pentru cei ce nu vor plăti anticipat, taxa zilnică este de lei 100. Lăptarii, vor plăti o taxă zilnică de lei 3,35 pentru fiecare cartofă, cu două roate, înhămate cu un cal, plătibilă deasemeni cu anticipaţie anual, semestrial sau trimestrial. Pentru carierele cu 4 roate, înhămate cu doi cai ,taxa va fi dubla. Pentru cei ce nu vor plăti anticipat, taxa zilnică este de lei 30 pentru carioarele cu un cal şi lei 60 pentru carierele cu 4 roate şi 2 cai. Nisiparii, cărămidarii, lăptarii şi gheţarii vor obţine de la Percepţia 6-a Comunală (str. Oituz No. 14) odată cu chitanţa respectivă şi carnetele de circulaţie, cari se vor libera la începutul fiecărui an. Pentru taxele zilnice plătite în pieţe sau oboare se vor elibera de către agenţii comunali, chitanţe de la cotor, cu indicaţiunea sumei plătite şi a datei plătei. Conducătorii de vehicule sunt datori a păstra chitanţa obţinută, iar cei ce în mod obişnuit fac transporturi în oraş, vor purta asupra lor atât chitanţele, cât şi carnetele de circulaţie respective tot timpul cât vor circula în Capitală. Pentru fiecare vită liberă introdusă în abator pentru tăere, sau în oboare pentru vânzare se va plăti taxa de lei 5, pentru curăţitul străzilor, pe lângă celelalte taxe ale abatorului sau oborului. Tot cu începere de mâine, au fost puşi în disponibilitate, toţi agenţii de percepţie care funcţionau la bariere, şi de asemeni toţi agenţii ajutori. D. dr. Costinescu, primarul Capitalei, a dispus ca personalul concediat să primească salariul până la 1 ianuarie 1926. 1