Argus, ianuarie 1926 (Anul 17, nr. 3809-3832)

1926-01-15 / nr. 3818

( i Anul xv.i no. 3818 ANCINCILRI , DEDRIUm IN TOATE ZIARELE * PRIN ^ J01IEATEA GENERALĂ tfPUB­LICITAI­E; CAROL SCHULDER)i S.BERBER STR. KaRAGEORGEVICI 9 &. V TEL: 1T/&4 ABONANE^âTi: IN TARA Un an 800 lei 6 luni 450 „ 9 luni 250 3 lei In tară« 6 IN bîREINATATE Un an 1800 lei 6 uni 1000 „ 3 ani 000 0 iei in străinătate ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI A INDUSTRIEI şi FINANŢEI Fondatori: 8. Pauker şi H. F. Valentin cirtcior, Grigore Ladern u Ymeri 15 ianuarie 1926 ANUNCIURI v ce nm ci­tt«. r IN TOATE ZIARELE prin « 50CETATEA GENERALĂ I,F PUBLICITATE CAROL SCHULDER}) S.BERBER v. STR. KARAGEORGEVICI 3 TEL: 11/84 PUBLICITATEA: Concesiunea f­xclusiva a Societăței Generale de Publicitate Director, s Caro! Schulder fi S. Barger StP. Ewell Cspifir (Mi KumM 9) telefop 11/84 BIROURILE B­­ucurești, Strada Sărindar 19 TELEFON: 6­93­01 23/09 Căile ferete de V­ator Primate manifestări ale autonomiei Am înregistrat acum câte­va zile faptul că introducera autonomiei căi­lor ferate In Italia a avut drept ur­mare dispari!­a deficitului chiar In primul an al aplicărei. Sunt abia 12 zile de când reţeaua română a căpă­tat autonomia — destul de ciuntită de altfel — şi nimeni nu se va aş­tepta la minuni Intr’un asemenea interval. Totuşi unele simptome une­le tendinti merită să fie înregistrate pentru că subliniază spiritul general de care sunt pătrunşi adm nistratorii cei noi. Chestia împrumutului — chestia externă— o lăsăm la o parte. De fapt tot guvernul va realiza împrumutul care de formă nu va figura în bugetul Statului ci în budgetul C. F. R. , un joc de contabilitate lipsit de impor­tanță, dacă C. F. R. n’ar fi în stare să achite dobânda și amortismentul desigur Statul nu va lăsa să se pro­testeze poliţa administraţiei feroviare. Mai interesante sunt primele mă­suri interne luate de consiliu şi ad­­mnistraţie întru­cât ele evidenţiază o directivă generală. Sunt, pentru moment, patru la număr. Insă merită să fie semnalate. întâi, avem suprimarea regionale­lor pe ziua de 1 ianuarie. Au fost unele împotriviri, s'au făcut prooro­ciri pesimiste, s’au întrevăzut chiar dezastre în cazul abrogărei funcţiona­rei unor organe a cărei utilitate a fost considerată de mult ca foarte îndoel­­nică de către oameni competenţi. Su­primarea s’a efectuat, ea este însoţi­tă de o economie destul de aprecia­bilă în budgetul C. F. R., prooroc­iile lugubre nu s-au realizat, serviciul funcţionează ca şi înainte. Deci, o simplificare şi o economie. E o ten­dinţă, o făgădu­ilă pentru mai târziu. O altă măsură , pe care o conside­răm mai interesantă din multe pri­­­rinți, de­oarece în afară de latura lur administrativă mai are şi o alta, asupra naturei care , ori­cine se poa­­te lesne orienta, este acea privitoare la facerea comenzilor. O administrație mare ca acea a căi­lor ferate, face In fiecare an comenzi In valoare de miliarde. In materie de comenzi aşa de mul­tiple cari cer, atât din partea autori­­tăţei care comandă cât şi din partea recepţionarului, cunoştinţe spec­ale de technicologie a mărfurilor, trebue să domine. Întâi de toate dintr’un punct de vedere de ordine superioară uşor de înţeles, principiul ca serv­­­eiul care consumă să nu de în acelaş­imp acela ca la comandă. Nu e ne­voie de nici o exegeză pentru a pune In evidenţă valoarea acestui princi­piu. Utilitatea sa o pricepe orice pro­fan. Nu e bine ca serviciul de între­ţinere de pildă, fiindcă el întrebuin­ţează şinele, traversele şi materialul mic accesoriu etc., să efectueze chiar el comanda, să pregătească licitaţia, sau cum se poate întâmpla în, cazuri de urgenţă, să-şi procure mater­­lul prin bună învoială; nu e bine ca serviciul Tracţiune1, să comande, lo­comotive, vagoane, uleiuri de uns, cărţi, şi cele una mie şi o sută de ar­ticole necesare pentru acest serviciu ; nu e bine ca atei­erele să comande direct fer brut, oţel, aramă, alamă, unelte diferite ; nu e bine, dintr’o sumedenie de motive, ca conducătorii acestor diferite servicii, în loc de a concentra tot gândul, toată activita­tea lor asupra problemelor technice din resortul lor, probleme de soluţia cărora depinde bunul mers al reţelei, normalizarea transporturilor la care aspiră întreaga economie românească nu e bine ca aceşti conducători să fie sustraşi de la adevărata lor menire, prin conferinţe cu furnizorii. Pe vremuri, Căile ferate aveau un serviciu special de aprovizionare, Economatul condus de ingineri spe­cialişti, cunoscători în materie. Acest serviciu era însărcinat exclusiv cu efectuarea comenzilor pentru tot uzul Căii­ ferate, de la locomotivă până la un piron sau cui de sârmă. Nici un alt serviciu, în afară de Economat, nu avea voe să facă comenzi și n’avea a face cu furnizorii. Sistemul acesta a fost cu mult preferabil aceluia care s’a încetățen­t în ultimii ani, el con­­stitue o centralizare folositoare atât din punctul de vedere al unui control care se întinde asupra unui singur serviciu şi nu asupra unei duzini, plus că respectă pr­icipiul sănătos anume. Să nu facă comanda acela care consumă. Or, din primele zile a­ funcţiunei sale, noul Consiliu de administraţie a arătat preocuparea ca sistemul u­­nui serviciu de aprovzionare unic, ca Economatul cu toate vechile sale a­­tribuţiuni să reintre în fiinţă. Hotă­rârea aceasta va găsi o aprobare una­nimă şi avem convingerea că direc­ţiunea generală C. F. R. va contribui din toate puterile ei pentru a o în­făptui fără întârziere. Suprimarea regionalelor şi reînvie­rea Economatului în vechea sa formă denotă precum am spus mai sus, ten­dinţe cari merită a fi înregistrate RUGA ROMANULUI Din trei in trei luni, marile ad­ministraţii comerciale fi industriale ale Statului sporesc taxele fi tarife­­le lor. E o stare de lucruri care îşi gă­­seşte lămurirea in vădita neprice­­pere a celor de sus fi in nemărgini­­ta îngăduinţă a celor de jos. Nicăeri, la nici o administrat­ie pu­blică nu s'a luat vre-o măsură cat printr'o mai bună organizare, să se tindă la mărirea veniturilor. La nici o administrație nu s'a intrebuin­tat plusul de încasări, provenit din repetatele urcări de taxe fi tarife, pentru o mai temeinică fi mai spor­nică exploatare a întreprinderii. Din potrivă, Regia monopolurilor statului vine de produsele ei cu preturi socotite in aur egale fi chiar mai mari ca cele dinainte de război. Dar nici o îmbunătăţire in calitatea fi confec­ţionarea mărfei. Ţigaretele sunt fa­bricate mai primitiv ca oricând. Tu­tunul, curată mahorcă, e, de cele mai multe ori, chiar la Ofa numi­­tele calităţi de Macedonia, complect mucegăit. Căile ferate merg spre ruină desă­vârşită. Mărfurile stau cu lunile de­pozitate în staţii, aşteptând să fie duse la locul de destinaţie. Călă­torii degeră de frig, aparatele de încălzire ale vagoanelor fiind toate sau aproape toate stricate. De serviciul telegrafic, poştal şi telefonic nu vorbim. Nu merită să fie criticat, nici măcar pomenit. E neexistent. Dar toate aceste administraţii işi urcă mereu tarifele. Fiindcă admi­­nistratorii lor, nefiind destoinici să sporească veniturile printr'o mai bu­nă organizare şi printr'o mai price­pută exploatare, recurg la mijlocul simplu ce e la îndemâna tuturor f­i se mânueşte fără nici o bătaie de cap­­ la urcarea preţurilor iar contribuabilul fumează major că mucegăităl degeră în trenuri, şi plăteşte fără să protesteze, fiindcă el este un animal sec şi stupid a cărui singură rugă e: „să nu dea Dumnezeu romângiul cât poate să rabde". T. P. Polonia VARŞOVIA. — Sindicatul uzine­­lor metalugice poloneze, întemeiat acum de curând, întruneşte toate în­treprinderile din ţară. Efectul ime­­diat al constituirei definitive a aces­tui sindicat a fost că preţul fieru­lui comercial a crescut de la 306 la 250 zloţi tona, loco forjă. Fierul co­mercial cehoslovac a cotat acum franco staţia Petrovice, drepturile vamale cuprinse, 260 zloţi şi fierul brut 359 zloţi tona. Din pricina fluctuaţiunii cursului sloiului aceste preţuri nu pot fi sta­bilizate. VARŞOVIA­ — Reprezentanţii fa­­bricei cehoslovace de avioane „Ae­­ro“ cari se găsesc acum la Varşo­via au supus ministrului de război polonez un proect prin care solicită încuviinţarea pentru crearea unei fabrici cehoslovace de avioane in Polonia, * VARŞOVIA. — Sunt informatiuni că cercurile competinte ar avea in­­tenţiunea să sporească capitalul Băncii Poloniei cu 25 milioane zloţi. Capitalul actual al Băncii e de 100 milioane zlot. O proporţie de 45 la sută din noua emisiune proiectată va fi rezervată capitalului strein. • VARŞOVIA. — Reprezentanţii lui „Banker Trust“ din New-York, cari urmează să acorde Poloniei un cre­dit de 100 milioane dolari, au so­sit la VerIn ziua de 11 Ia­nuarie, Cehoslobv -la PRAGA — Exportul de hotie ce­hoslovacă în Anglia, care înainte e­­ra considerabil, a scăzut în ultima­­le luni cu 50 la sută. Faptul se datoreşte preţului urcat pe care această hârtie îl poate ob­ţine pe piaţa internă cum şi pe pie­ţele continentale. Din această pri­cină, industria cehoslovacă de hâr­tie nu se mai strădueşte să-şi men­ţină debuşeurile ei din Anglia. Austria VIENA — Numărul muncitorilor fără de lucru cari primesc ajutoa­re a sporit în a doua jumătate a lunei Decembrie cu 8018 şi a fost de 91706 din cari 32.860 femei Numă­rul funcţionarilor fără de lucru a fost de 11.310 şi al lucrătorilor din ramura construcţiei de 13.735. In industria textilă, în acelea ale îm­brăcămintei şi în aceea de pălării, numărul oamenilor fără lucru a sporit cu 2290 persoane, atingând cifra de 12798 persoane. Și în cele­lalte ramuri industriale «'«ruttal este în creștere. • Proectul de cod al cooperaţie! O nouă îndrumare fn cooperaţia Internaţională. — Noul proect de cod coimrcializează cooperaţia. — Concentrarea federalelor.­­ Co­operaţia rurală fi cea prăfenească. — Conlucrarea intre economia capitalistă fi economia cooperatistă -- Interview cu d. Grigore Trancu-Iaşi, fost ministru *­ Prin depunerea la Senat a codu­lui cooperaţiei, problema reorgani­­zărei cooperaţiei a devenit de actu­­alitate şi formează obiectul preo­cupărilor sferelor de activitate coo­­peratistă şi de economie specială. De aceea am crezut interesant de a cere d-lui Gr. Trancu-Iaşi opiniu­­nea d-sale asupra modului in care ar trebui legiuită cooperaţia. După cum se ştie d. Trancu-Iaşi este un îndrumător al mişcărei coopera­­tiste de la noi, creatorul ministeru­lui cooperaţiei şi autorul unui pro­ect de cod al cooperaţiei ale cărui principii au servit, în bună parte, la întocmirea codului recent depus în parlament. O NOUA ORIENTARE IN COOPE­RAŢIE Distinsul profesor ne-a declarat: ,,In urma rezoluţiunilor celui de al XI-lea congres cooperatist de la Gând, al Alianţei Internaţionale Cooperatiste, concepţia cooperative­lor nu se limitează numai la acea a cooperativelor de consum, ci la rapoarte directe şi organice ce se stabilesc între toate felurile de coo­perative în vederea unei economii naţionale şi internaţionale, organi­zată nu din punctul de vedere al profitului dar din cel al satisface­rei trebuinţelor. O legiuire coopera­tistă trebue să pornească dela ideia acestei rezoluţiuni susţinute de Al­bert Thomas. Dacă cooperaţia nu poate fi considerată ca o continu­are a creştinismului ci ca o mani­festare a dragostei prin excelenţă, ea trebue să ţie totuşi seama de a­­ceste elemente, întru­cât, adoptând fraza lui Jaurés: ,,Cooperativa este prin ea însuşi — ca şi viaţa so­­cială — sinteza materialismului şi idealismului“ o leguire care tinde să desvolte cooperaţia ar fi ca şi încercarea unui copil care ar crea o grădină plantând ramuri uscata Forma juridică urmează coopera­ţia, nu o crează. SE „COMERCIALIZEAZĂ" COO­PERAŢIA Actualul proect al codului coope­raţiei neavând la baza lui decât in­­vestigaţiuni limitate , la anumite puncte de vedere, nu îmbrăţişează problema cooperaţiei prin laturile enunţate mai sus şi de aceea s’ar putea asemăna mai mult cu o ,,co­mercializare“ a cooperaţiei. Dar pe cănd celelalte comercializări au la bază bogăţiile materiale ale ţării, aci comercializarea are un patrimo­niu mai preţios: idealismul, sufle­tul şi avântul unei generaţiuni în­tregi care a luptat cu greutăţi ne­sfârşite, pentru a vedea cooperaţia ajunsă la desvoltarea de azi". CELE TREI GRADE DE COOPE­RAŢIE Fostul ministru al muncii, schi­­ţându-se un program de activitate cooperatistă, trece in revistă cele trei grade de cooperaţie, insistând în special, asupra nevoiei concen­trării federalelor, adică a coopera­ţiei de gradul al doilea, şi — exem­plificând — filează federalizarea din Germania, concentrată în cinci uniuni: a salariaţilor industriali, a micilor comercianţi, a meseriaşilor şi micilor negustori. In ce priveşte cooperaţia de gradul trei, d. G. Trancu-Iaşi îşi exprimă teama că, prin constituirea Consiliului Supe­rior al Coperaţiei, nu va pulsa viaţa adevărată cooperatistă de care avem nevoe, ei se va fi creat un organ pus la dispoziţia guver­nului. COOPERAŢIA RURALA In ce priveşte cooperaţia rurală, d. prof. Gr. Trancu-Iaşi ne spune : „După realizarea reformei agrare şi in actuala stare socială, cooperaţia rurală debue să urmărească intensi­ficarea producţiei şi organizarea vân­zării iar cooperativele orăşeneşti să aibe ca menire aprovizionarea plase­lor proletare, creditului micului co­­merţ şi micei industrii precum şi În­lesnirea construcţiilor. In acest scop, trebue o educaţie cooperatistă care să fie In acelaş timp o educafie socială. COMERCIALIŞTII ŞI COOPERAŢIA Interlocutorul nostru sfătueşte par­ticiparea în măsură mai mare a co­mercianţilor şi a celor cu studii d­e a­­gricultură în îndrumarea cooperaţii, dorind ca în corpul contabililor să­ se adune laolaltă şi conducătorii vieţei economice capitaliste şi acei ai vieţei economice cooperatiste. Din crearea solidarităţii între reprezentanții cino­r două economii, activitatea generală economică a ţării se poate desvolta. G. S. A­rgus" în străinătate Pacea cu capitalismul a­usean. - Nevoia consolidării economice. - datele nu sunt comuniste. - Opoziţia din congres — Dela corespondentul nostru — VIENA. — Ziarele sovietice sosite in ultimele zile, aduc o imagine e­­xactă a dezbaterilor din congresul comunist dela Moscova, fragmen­tar şi insuficient redate da cores­pondenţii şi agenţiile străine. ,,Pravda" comentând hotărârile congresului, nu pregetă să declare că partidul comunist rus a păşit in­tr’o nouă fază de desvoltare, care, într'o oarecare măsură, înseamnă o nouă orientare Or, partidul comunist este o sim­plă formulă, sub care, de fapt, se ascunde întregul aparat de condu­­cere de astăzi a Rusiei. „Partidul comunist" înseamnă teoredeianii, oamenii de acţiune, administratorii mari şi nuzi mici ai dictaturii revo­luţionare. Şi noua orientare a parti­dului comunist înseamnă in reali­­tate noua orientare a statului sovie­tic. PROGRAMUL CONGRESULUI »Pravda"­araţi ci momentul con­gresului era caracterizat prin ur­mătoarele Împrejurări: stabiliza­rea capitalismului şi slăbirea cu­rentelor revoluţionare in Apus; cinci ani de noua politică econo­mică (Nep) în Rusia; odată cu cre­­şterea forţei elementelor sociali­ste în economia bolşevică, s’a con­statat şi o sporire a condiţiunilor capitaliste în orăşele şi satele ru­seşti. Partidul avea datoria să con­troleze încă odată căile şi metodele ce trebuesc urmate în aceste îm­prejurări pentru consolidarea şi desăvârşirea Statului socialist. El avea să stabilească dacă planul lui Lenin de a întrona socialismul intr’un stat ţărănesc era justifi­cat, dacă Nep­ ul a dat roade şi dacă Rusia de îndreaptă, în condi­­ţiunile actuale spre un stat socia­list sau capitalist. RATIFICAREA POLITICEI DE PACE Din acest program se vede că congresul comunist s’a ocupat în special cu probleme de ordin in­tern. Iată o caracteristică impor­tantă. Conducătorii comunişti au renunţat la preocupările vaste ale studierii şi pregătirii revoluţiei universale şi s’au mărginit numai la afacerile ruseşti. Şi trebue dea­­semenea subliniat că în ceea ce pri­veşte politica externă, a fost ad­mis fără opoziţie referatul lui Ci­­cerin. Partidul comunist a ratifi­cat astfel noua faţă a diploma­ţiei sovietice, care caută o apro­piere politică de statele­­capitali­ste. Este aci de bună seamă o în­ţelegere a situaţiei, o concesie fă­cută în vederea obţinerii de avan­­tagii financiare şi economice din străinătate. Referatul politic al l­d Stalin, aprobat de congres cu o zdrobi­toare majoritate, prevede textual: „Menţinerea şi consolidarea pau­zei de linişte­ a convieţuirii paşnice între republica sovietică şi ţările capitaliste. Această pauză de li­nişte aduce posibilitatea unei refa­ceri în interior şi prin relaţiunile economice cu străinătatea, anumite avantagii pentru grăbirea acestei refaceri". In locul unei politici de extin­dere, partidul comunist a adoptat o politică intensivă, pentru crea­rea unui stat sovietic cu folosirea mijloacelor posibile. In felul a­­cesta congresul a renunţat la re­zoluţia mondială, preconizată cu atâta ardoare de Internaţionala 3-a a d-lui Zi­nowiew. PROBLEMA TARANEASCA Un alt aspect interesant al con­gresului este problema ţărăneas­că. Dintre oratori, în special Kame­nev a insistat asupra acestei pro­bleme. Satele nu sunt socialiste. S’a desvoltat aci un capitalism primejdios, ai cărui reprezentanţi sunt ţăranii îmbogăţiţi, aşa zişii „kulaki“. Aceştia, a arătat Kame­­nev, nefiind câştigati de ideologia comunistă, sunt orientaţi numai spre satisfacerea intereselor lor materiale. „Kulaki“ zădărnicesc toate planurile economice ale sta­tului sovietic, ei întreţin, prin for­ţa capitalismului lor, o mişcare de neîncredere faţă de actualul re­gim. Kamenev atrăgând atenţia asu­pra acestei primejdii, a cerut trans­portarea luptei de clasă la sate, prin ridicarea ţăranilor săraci îm­potriva „Kulakilor“. Congresul, care la fel cu Kame­nev a arătat că cunoaşte gravita­tea situaţiei la sate, a respins pe­riculoasa permutare a luptei de clara în sânul ţărănimei. Unei perturbări ca rezultate ce pot fi surprize, el a preferat să propună mijloace mai puţin drastice şi mai pozitive: extinderea propagandei politice, întinderea cooperaţiei, şi mai ales, încurajarea producţiei prin toate mijloacele. O OPOZIŢIE FATALA Pentru prima oară, în scurta is­torie a statului sovietic, s’a ivit la congresul din Mos­cova o puter­nică şi tumultoasă opoziţie împo­triva conducerii oficiale. Cunoaş­­desigur, faptele. Organizaţia din Petrograd, în frunte cu Zinowiew, Kamenew şi Krupskaia, soţia lui Lenin, toţi stâlpi ai leninismului integral, s-a ridicat în congres contra di­rectivelor oficiale. Ei găsesc că tempo-ul socializării este prea lent, mişcarea de revoluţionare mondială prea nehotărâtă, afirma­rea dictaturii proletariatului la sate prea timidă. Aceşti opozanţi au adus o notă originală în congres. Critici fără cruţare, au expus cât de puţin pro­gres a făcut statul sovietic, şi cât de departe este încă de regimul socialist. Congresul cu 559 contra 65 voturi le-a respins propunerea. Aceasta nu înseamnă pacea. Re­prezentan­ţii opoziţiei s-au arătat prea înverşuraţi spre a se putea crede că vor renunţa la acţiunea susţinută cu atâta „brio” în con­gres. Se poate dimpotrivă prevedea, că dela acest congres în sânul co­munismului s’a declarat o luptă crâncenă de programe, şi mai ales în momentul dificilei crize econo­mice care se anunţă, această luptă poate aduce consecinţe fatale. E. S. Esi lai lui LONDRĂ, 13. (Rador). — rrt6E.ihr Express“ aflu că &k:ssc!mi a decis să ss su­pună irsT'Si graue inîerven­țiicni chirr/r^ioîsSe la sfâr­­ștul acestei luni. 222 il lit .SITUAŢIA SUMARA A BĂNCII NA­­ŢIONALE PE ZIUA DE 28 DECEM­BRIE 1925 Situaţia sumară a Băncii Naţionale pe ziua de 26 Decembrie indică un sensibil spor al circulaţiei fiduciare, care dela 19 miliarde 940 milioane 66.829 lei, cât era în săptămâna precedentă, ajunge la 20 miliarde 222 ml. 11.281 Iei. O creștere de a­­proape 282 milioane într-o singură săptămână. Portofoliul de efecte scontate câș­tigă și el trecând de la 8 miliarde 236 mii. 85.100 lei la 8 miliarde 313 milioane 470.724 lei. împrumuturile pe efecte publice fi­gurează cu 556 milioane 344.977 lei. „Casele de împrumut pe gaj agri­cultorilor și industriaşilor" cu 115 m­lioane 338.538 lei. In regres numai conturile curente si recipisele la vedere cari sunt tre­cute cu 1 miliard 114 mii. 411.261 lei dela 1 miliard 411 mii. 261 lei cât era la 19 Decembr­e 1925. Stocul metalic este trecut cu 6 mi­liarde 900 milioane 479.958 Iei. Din care: Aur depozitat (monete şi lingouri) 428.139.680; Aur (lingouri) 12.124.695; Aur (monede) 126.­400.213; Dispon­bil, trate şi bonuri de te­zaur aur 6 miliarde 333 mii. 815.370 lei. împrumuturile Statului la Banca Naţională sunt neschimbate: Pentru unificarea monetară 7 mi­liarde 25 milioane 991.421 lei. Pentru necesitățile tezaurului 3 mi­liarde 761 milioane 364.447 Iei. * Celelalte conturi neschimbate sau cu diferențe neînsemnate. ■ * ■ 111 MIM mmm Eri după amiazi la orele 5 jam. a avut loc şedinţa comisiunei inte­rimare a Bursei, sub preşedinţia d-lui M. A. Georgescu. Au luat parte d-nii V. T. Oro­­veanu, O. Kaufmann, Ely Berko­­vitz, N. N. Boeru, D. Tănăsescu, Gr. Dumitrescu. D. P. ICONOMU secretar a ci­tit procesul verbal al şedinţei pre­cedente care a fost aprobat. ACŢIUNI ADMISE LA COTA In urma referatului d-lui Ely Berkovitz au fost admise la cotă acţiunile Societăţei anonime „Ban­ca Putnei“. DISPOZIŢIUNI IN VEDEREA ALEGERILOR S-a luat apoi in discuţie moda­litatea alegerilor noului comitet cari vor avea loc la 20 Ianuarie. D. M. A. GEORGESCU a anun­ţat că in conformitate cu dispozi­ţiile legei se vor alege de astă dată 12 membri în comitet, din cari 5 reprezentanţi ai corporaţiei Bursei, 2 reprezentanţi ai Socie­tăţilor cari au acţiuni cotate la Bursă şi 5 reprezentanţi a 5 din cele 7 secţiuni speciale ale Came­rei arbitrale întru­cât 2 din ele au mai puţin de 30 membri, nu­măr minim prevăzut de lege pen­tru a se alege un reprezentant. D. M. A. Georgescu a amintit în trea­­căt că acelaş punct de vedere a fost expus şi într’un articol recent apărut în „Argus“. S-a mai stabilit ca depunerea candidaturilor să se facă cu 48 ore înainte de data alegerei. Ședința a luat sfârșit la orele 6,30. ElsOiFI pisije SlQlHFi LONDRA, 13. (Rador). — Din Hei­singfors se anunță că 28 vapoare se găsesc actualmente prinse de ghiață în­ golful finlandez. Două vapoare germane ar fi fost aproape complect distruse. NEW-YORK, 13. (Rador).­­* Mi­nistrul de comerț Hoover stărue pentru crearea unei surse de apro­vizionare a industriei de cauciuc, sub controlul american, având să servească pentru apărarea indus­triașilor Statelor Unite împotriva speculării ce se face de străinătate cu materiile prime. Hoover s-a de­clarat însă împotriva intervenției guvernului sau a participării ofi­ciale la războiul economic pentru a­sigurarea materiilor prime. III SPRE REZOLVAREA CRIZEI DE GUVERN IN GERMANIA Îndelungata criză de guvern din Germania se apropie de sfârşit. Două luni de sforţări pentru cons­tituirea coaliţiei democratice, s-au dovedit zadarnice. Ultimul cuvânt rămăsese puternicei fracţiuni parla­mentare a socialdemocraţilor. Ca şi socialiştii francezi, tovarăşii din Germania au răspuns negativ. Pla­nul marei coaliţii este astfel defini­­tiv înlăturat De altfel, atât de fier­binte dorită in vorbă, realizarea a­­cestui plan era mai puţin căutată în realitate. Urmau să colaborezi intr'un asemenea guvern populiştii, reprezentanţii marei industrii şi fi­­nanţe, o nuanţă mai palidă a reac­ţionarismului, centrul şi democra­ţii, şu, un sfârşit, socialiştii. De fapt, faţă în faţă sunt numai primii şi ultimii­ grupările cele mai puternice ca număr şi mai accen­tuate ca program. După cum se a­­nunţă, divergenţele dintre aceste două partide, au risipit iluzia gu­vernului marei coaliţii Germania, consolidată în relaţiu­­nile externe, păşeşte acum la o reor­ganizare politică în interior. O în­­treagă legislaţie socială şi economi­că îşi aşteaptă realizarea. Este un teren pe care niciodată stânga socia­listă nu s-ar putea întâlni cu cele­lalte grupări burgheze. O întâlnire ar reclama concesiuni­ din partea stângei şi socialişti ştiu că orice concesiune pe acest teren ar însem­na un profit politic pentru agitato­rii comunişti Cum naţionaliştii, adversarii nouei politici externe a Reichului, şi-au tăiat pentru un oarecare timp, posibilitatea participării la guvern, nu rămâne, pentru luarea puterii decât formarea unui guvern de co­laborare între celelalte partide, fă­ră naţionalişti, fără socialişti Va fi un guvern, prezidat probabil de Luther, de minoritate parlamentară. Un guvern de centru,­ sprijinit de dreapta în politica internă, cu votu­rile stângei în politica externă. A­ug NOUA ORDONANŢA A PRIMA­­RIEI vietice, Primăria Capitalei, a dat eri o nouă ordonanţă în legătură cu industrializarea sub­produselor a­­nimnale, rezultate de la vitele tăia­te in abatorul Capitalei. Noua ordonanţă, arată că de la 21 Ianuarie, se opreşte cu desăvâr­şire scoaterea din abator a subpro­duselor animale, neindustriali­­zate. Noua ordonanţă, mai cuprinde şi ÎNCHIDEREA TUTUROR FA­BRICELOR DE MATARIE care funcţionau în oraş şi în jurul aba­torului. Această ultimă dispoziţie, a pro­dus o vie nemulţumire între negus­torii mătari, o parte din măcelari şi intre toţi fabricanţii de maţe us­cate, şi alte subproduse animale. Contravenienţii nouei ordonanţe, vor fi daţi judecăţii conf. art. 393 cod. Penal. in­ I PRAGA — In exerciţiul 19241-21 Cehoslovacia a exportat în Rusia mărfuri în valoare de 381 milioane de coroane pe când importaţiunile din Rusia au fost de numai 6.597.500 coroane. A fost deci un excedent con­siderabil în favoarea Cehoslovaciei, de aproape 375 milioane coroane. Chestiunea aceasta a schimburilor comerciale între Cehoslovac­a şi Ru­sia a fost examinată de cercurile so­vietice. Comerţul exterior al sovietelor a a­­t­es în decursul exerciţiului trecut 1.141.155.000 ruble, şi în ce priveşte importul care a fost de 633.381.000 ruble, Cehoslovacia a participat cu 3,44 la sută. Iată în ordinea de importanţă, Sta­tele cari au importat, în Rusia cele mai mari cant­tăţi de mărfuri: Stat­­ele-Unite, Anglia, Germania, Olanda, Australia şi Egiptul. Statele-Unite exporta în Rusia măr­furi alimentare (în special făină) pen­tru o sumă de 63.373.000 ruble, ma­terii prime şi semi-lucrate de 99 mi­­lioane 779.000 ruble, şi produse ma­nufacturate pentru 25.099.000 ruble. Rusia este aproviz­onată în ce pri­veşte produsele industriale în primul rând de Germania, înn al doilea rând de Anglia, în al treilea rând de Sta­tele­ Unite şi în urmă de Cehoslovacia care furnizează Rus­ii, în afară de zahăr, şi alte articole industriale ca maşini agricole, instalaţiuni pentru uzini electrice, textile, de pielărie, de hamei, de seminţe, de articole de biu­­rou, etc. «ic

Next