Argus, ianuarie 1926 (Anul 17, nr. 3809-3832)
1926-01-15 / nr. 3818
( i Anul xv.i no. 3818 ANCINCILRI , DEDRIUm IN TOATE ZIARELE * PRIN ^ J01IEATEA GENERALĂ tfPUBLICITAIE; CAROL SCHULDER)i S.BERBER STR. KaRAGEORGEVICI 9 &. V TEL: 1T/&4 ABONANE^âTi: IN TARA Un an 800 lei 6 luni 450 „ 9 luni 250 3 lei In tară« 6 IN bîREINATATE Un an 1800 lei 6 uni 1000 „ 3 ani 000 0 iei in străinătate ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI A INDUSTRIEI şi FINANŢEI Fondatori: 8. Pauker şi H. F. Valentin cirtcior, Grigore Ladern u Ymeri 15 ianuarie 1926 ANUNCIURI v ce nm citt«. r IN TOATE ZIARELE prin « 50CETATEA GENERALĂ I,F PUBLICITATE CAROL SCHULDER}) S.BERBER v. STR. KARAGEORGEVICI 3 TEL: 11/84 PUBLICITATEA: Concesiunea fxclusiva a Societăței Generale de Publicitate Director, s Caro! Schulder fi S. Barger StP. Ewell Cspifir (Mi KumM 9) telefop 11/84 BIROURILE București, Strada Sărindar 19 TELEFON: 69301 23/09 Căile ferete de Vator Primate manifestări ale autonomiei Am înregistrat acum câteva zile faptul că introducera autonomiei căilor ferate In Italia a avut drept urmare dispari!a deficitului chiar In primul an al aplicărei. Sunt abia 12 zile de când reţeaua română a căpătat autonomia — destul de ciuntită de altfel — şi nimeni nu se va aştepta la minuni Intr’un asemenea interval. Totuşi unele simptome unele tendinti merită să fie înregistrate pentru că subliniază spiritul general de care sunt pătrunşi adm nistratorii cei noi. Chestia împrumutului — chestia externă— o lăsăm la o parte. De fapt tot guvernul va realiza împrumutul care de formă nu va figura în bugetul Statului ci în budgetul C. F. R. , un joc de contabilitate lipsit de importanță, dacă C. F. R. n’ar fi în stare să achite dobânda și amortismentul desigur Statul nu va lăsa să se protesteze poliţa administraţiei feroviare. Mai interesante sunt primele măsuri interne luate de consiliu şi admnistraţie întrucât ele evidenţiază o directivă generală. Sunt, pentru moment, patru la număr. Insă merită să fie semnalate. întâi, avem suprimarea regionalelor pe ziua de 1 ianuarie. Au fost unele împotriviri, s'au făcut proorociri pesimiste, s’au întrevăzut chiar dezastre în cazul abrogărei funcţionarei unor organe a cărei utilitate a fost considerată de mult ca foarte îndoelnică de către oameni competenţi. Suprimarea s’a efectuat, ea este însoţită de o economie destul de apreciabilă în budgetul C. F. R., proorociile lugubre nu s-au realizat, serviciul funcţionează ca şi înainte. Deci, o simplificare şi o economie. E o tendinţă, o făgăduilă pentru mai târziu. O altă măsură , pe care o considerăm mai interesantă din multe pririnți, deoarece în afară de latura lur administrativă mai are şi o alta, asupra naturei care , oricine se poate lesne orienta, este acea privitoare la facerea comenzilor. O administrație mare ca acea a căilor ferate, face In fiecare an comenzi In valoare de miliarde. In materie de comenzi aşa de multiple cari cer, atât din partea autorităţei care comandă cât şi din partea recepţionarului, cunoştinţe specale de technicologie a mărfurilor, trebue să domine. Întâi de toate dintr’un punct de vedere de ordine superioară uşor de înţeles, principiul ca serveiul care consumă să nu de în acelaşimp acela ca la comandă. Nu e nevoie de nici o exegeză pentru a pune In evidenţă valoarea acestui principiu. Utilitatea sa o pricepe orice profan. Nu e bine ca serviciul de întreţinere de pildă, fiindcă el întrebuinţează şinele, traversele şi materialul mic accesoriu etc., să efectueze chiar el comanda, să pregătească licitaţia, sau cum se poate întâmpla în, cazuri de urgenţă, să-şi procure materlul prin bună învoială; nu e bine ca serviciul Tracţiune1, să comande, locomotive, vagoane, uleiuri de uns, cărţi, şi cele una mie şi o sută de articole necesare pentru acest serviciu ; nu e bine ca ateierele să comande direct fer brut, oţel, aramă, alamă, unelte diferite ; nu e bine, dintr’o sumedenie de motive, ca conducătorii acestor diferite servicii, în loc de a concentra tot gândul, toată activitatea lor asupra problemelor technice din resortul lor, probleme de soluţia cărora depinde bunul mers al reţelei, normalizarea transporturilor la care aspiră întreaga economie românească nu e bine ca aceşti conducători să fie sustraşi de la adevărata lor menire, prin conferinţe cu furnizorii. Pe vremuri, Căile ferate aveau un serviciu special de aprovizionare, Economatul condus de ingineri specialişti, cunoscători în materie. Acest serviciu era însărcinat exclusiv cu efectuarea comenzilor pentru tot uzul Căii ferate, de la locomotivă până la un piron sau cui de sârmă. Nici un alt serviciu, în afară de Economat, nu avea voe să facă comenzi și n’avea a face cu furnizorii. Sistemul acesta a fost cu mult preferabil aceluia care s’a încetățent în ultimii ani, el constitue o centralizare folositoare atât din punctul de vedere al unui control care se întinde asupra unui singur serviciu şi nu asupra unei duzini, plus că respectă pricipiul sănătos anume. Să nu facă comanda acela care consumă. Or, din primele zile a funcţiunei sale, noul Consiliu de administraţie a arătat preocuparea ca sistemul unui serviciu de aprovzionare unic, ca Economatul cu toate vechile sale atribuţiuni să reintre în fiinţă. Hotărârea aceasta va găsi o aprobare unanimă şi avem convingerea că direcţiunea generală C. F. R. va contribui din toate puterile ei pentru a o înfăptui fără întârziere. Suprimarea regionalelor şi reînvierea Economatului în vechea sa formă denotă precum am spus mai sus, tendinţe cari merită a fi înregistrate RUGA ROMANULUI Din trei in trei luni, marile administraţii comerciale fi industriale ale Statului sporesc taxele fi tarifele lor. E o stare de lucruri care îşi găseşte lămurirea in vădita nepricepere a celor de sus fi in nemărginita îngăduinţă a celor de jos. Nicăeri, la nici o administratie publică nu s'a luat vre-o măsură cat printr'o mai bună organizare, să se tindă la mărirea veniturilor. La nici o administrație nu s'a intrebuintat plusul de încasări, provenit din repetatele urcări de taxe fi tarife, pentru o mai temeinică fi mai spornică exploatare a întreprinderii. Din potrivă, Regia monopolurilor statului vine de produsele ei cu preturi socotite in aur egale fi chiar mai mari ca cele dinainte de război. Dar nici o îmbunătăţire in calitatea fi confecţionarea mărfei. Ţigaretele sunt fabricate mai primitiv ca oricând. Tutunul, curată mahorcă, e, de cele mai multe ori, chiar la Ofa numitele calităţi de Macedonia, complect mucegăit. Căile ferate merg spre ruină desăvârşită. Mărfurile stau cu lunile depozitate în staţii, aşteptând să fie duse la locul de destinaţie. Călătorii degeră de frig, aparatele de încălzire ale vagoanelor fiind toate sau aproape toate stricate. De serviciul telegrafic, poştal şi telefonic nu vorbim. Nu merită să fie criticat, nici măcar pomenit. E neexistent. Dar toate aceste administraţii işi urcă mereu tarifele. Fiindcă administratorii lor, nefiind destoinici să sporească veniturile printr'o mai bună organizare şi printr'o mai pricepută exploatare, recurg la mijlocul simplu ce e la îndemâna tuturor fi se mânueşte fără nici o bătaie de cap la urcarea preţurilor iar contribuabilul fumează major că mucegăităl degeră în trenuri, şi plăteşte fără să protesteze, fiindcă el este un animal sec şi stupid a cărui singură rugă e: „să nu dea Dumnezeu romângiul cât poate să rabde". T. P. Polonia VARŞOVIA. — Sindicatul uzinelor metalugice poloneze, întemeiat acum de curând, întruneşte toate întreprinderile din ţară. Efectul imediat al constituirei definitive a acestui sindicat a fost că preţul fierului comercial a crescut de la 306 la 250 zloţi tona, loco forjă. Fierul comercial cehoslovac a cotat acum franco staţia Petrovice, drepturile vamale cuprinse, 260 zloţi şi fierul brut 359 zloţi tona. Din pricina fluctuaţiunii cursului sloiului aceste preţuri nu pot fi stabilizate. VARŞOVIA — Reprezentanţii fabricei cehoslovace de avioane „Aero“ cari se găsesc acum la Varşovia au supus ministrului de război polonez un proect prin care solicită încuviinţarea pentru crearea unei fabrici cehoslovace de avioane in Polonia, * VARŞOVIA. — Sunt informatiuni că cercurile competinte ar avea intenţiunea să sporească capitalul Băncii Poloniei cu 25 milioane zloţi. Capitalul actual al Băncii e de 100 milioane zlot. O proporţie de 45 la sută din noua emisiune proiectată va fi rezervată capitalului strein. • VARŞOVIA. — Reprezentanţii lui „Banker Trust“ din New-York, cari urmează să acorde Poloniei un credit de 100 milioane dolari, au sosit la VerIn ziua de 11 Ianuarie, Cehoslobv -la PRAGA — Exportul de hotie cehoslovacă în Anglia, care înainte era considerabil, a scăzut în ultimale luni cu 50 la sută. Faptul se datoreşte preţului urcat pe care această hârtie îl poate obţine pe piaţa internă cum şi pe pieţele continentale. Din această pricină, industria cehoslovacă de hârtie nu se mai strădueşte să-şi menţină debuşeurile ei din Anglia. Austria VIENA — Numărul muncitorilor fără de lucru cari primesc ajutoare a sporit în a doua jumătate a lunei Decembrie cu 8018 şi a fost de 91706 din cari 32.860 femei Numărul funcţionarilor fără de lucru a fost de 11.310 şi al lucrătorilor din ramura construcţiei de 13.735. In industria textilă, în acelea ale îmbrăcămintei şi în aceea de pălării, numărul oamenilor fără lucru a sporit cu 2290 persoane, atingând cifra de 12798 persoane. Și în celelalte ramuri industriale «'«ruttal este în creștere. • Proectul de cod al cooperaţie! O nouă îndrumare fn cooperaţia Internaţională. — Noul proect de cod coimrcializează cooperaţia. — Concentrarea federalelor. Cooperaţia rurală fi cea prăfenească. — Conlucrarea intre economia capitalistă fi economia cooperatistă -- Interview cu d. Grigore Trancu-Iaşi, fost ministru * Prin depunerea la Senat a codului cooperaţiei, problema reorganizărei cooperaţiei a devenit de actualitate şi formează obiectul preocupărilor sferelor de activitate cooperatistă şi de economie specială. De aceea am crezut interesant de a cere d-lui Gr. Trancu-Iaşi opiniunea d-sale asupra modului in care ar trebui legiuită cooperaţia. După cum se ştie d. Trancu-Iaşi este un îndrumător al mişcărei cooperatiste de la noi, creatorul ministerului cooperaţiei şi autorul unui proect de cod al cooperaţiei ale cărui principii au servit, în bună parte, la întocmirea codului recent depus în parlament. O NOUA ORIENTARE IN COOPERAŢIE Distinsul profesor ne-a declarat: ,,In urma rezoluţiunilor celui de al XI-lea congres cooperatist de la Gând, al Alianţei Internaţionale Cooperatiste, concepţia cooperativelor nu se limitează numai la acea a cooperativelor de consum, ci la rapoarte directe şi organice ce se stabilesc între toate felurile de cooperative în vederea unei economii naţionale şi internaţionale, organizată nu din punctul de vedere al profitului dar din cel al satisfacerei trebuinţelor. O legiuire cooperatistă trebue să pornească dela ideia acestei rezoluţiuni susţinute de Albert Thomas. Dacă cooperaţia nu poate fi considerată ca o continuare a creştinismului ci ca o manifestare a dragostei prin excelenţă, ea trebue să ţie totuşi seama de aceste elemente, întrucât, adoptând fraza lui Jaurés: ,,Cooperativa este prin ea însuşi — ca şi viaţa socială — sinteza materialismului şi idealismului“ o leguire care tinde să desvolte cooperaţia ar fi ca şi încercarea unui copil care ar crea o grădină plantând ramuri uscata Forma juridică urmează cooperaţia, nu o crează. SE „COMERCIALIZEAZĂ" COOPERAŢIA Actualul proect al codului cooperaţiei neavând la baza lui decât investigaţiuni limitate , la anumite puncte de vedere, nu îmbrăţişează problema cooperaţiei prin laturile enunţate mai sus şi de aceea s’ar putea asemăna mai mult cu o ,,comercializare“ a cooperaţiei. Dar pe cănd celelalte comercializări au la bază bogăţiile materiale ale ţării, aci comercializarea are un patrimoniu mai preţios: idealismul, sufletul şi avântul unei generaţiuni întregi care a luptat cu greutăţi nesfârşite, pentru a vedea cooperaţia ajunsă la desvoltarea de azi". CELE TREI GRADE DE COOPERAŢIE Fostul ministru al muncii, schiţându-se un program de activitate cooperatistă, trece in revistă cele trei grade de cooperaţie, insistând în special, asupra nevoiei concentrării federalelor, adică a cooperaţiei de gradul al doilea, şi — exemplificând — filează federalizarea din Germania, concentrată în cinci uniuni: a salariaţilor industriali, a micilor comercianţi, a meseriaşilor şi micilor negustori. In ce priveşte cooperaţia de gradul trei, d. G. Trancu-Iaşi îşi exprimă teama că, prin constituirea Consiliului Superior al Coperaţiei, nu va pulsa viaţa adevărată cooperatistă de care avem nevoe, ei se va fi creat un organ pus la dispoziţia guvernului. COOPERAŢIA RURALA In ce priveşte cooperaţia rurală, d. prof. Gr. Trancu-Iaşi ne spune : „După realizarea reformei agrare şi in actuala stare socială, cooperaţia rurală debue să urmărească intensificarea producţiei şi organizarea vânzării iar cooperativele orăşeneşti să aibe ca menire aprovizionarea plaselor proletare, creditului micului comerţ şi micei industrii precum şi Înlesnirea construcţiilor. In acest scop, trebue o educaţie cooperatistă care să fie In acelaş timp o educafie socială. COMERCIALIŞTII ŞI COOPERAŢIA Interlocutorul nostru sfătueşte participarea în măsură mai mare a comercianţilor şi a celor cu studii de agricultură în îndrumarea cooperaţii, dorind ca în corpul contabililor să se adune laolaltă şi conducătorii vieţei economice capitaliste şi acei ai vieţei economice cooperatiste. Din crearea solidarităţii între reprezentanții cinor două economii, activitatea generală economică a ţării se poate desvolta. G. S. Argus" în străinătate Pacea cu capitalismul ausean. - Nevoia consolidării economice. - datele nu sunt comuniste. - Opoziţia din congres — Dela corespondentul nostru — VIENA. — Ziarele sovietice sosite in ultimele zile, aduc o imagine exactă a dezbaterilor din congresul comunist dela Moscova, fragmentar şi insuficient redate da corespondenţii şi agenţiile străine. ,,Pravda" comentând hotărârile congresului, nu pregetă să declare că partidul comunist rus a păşit intr’o nouă fază de desvoltare, care, într'o oarecare măsură, înseamnă o nouă orientare Or, partidul comunist este o simplă formulă, sub care, de fapt, se ascunde întregul aparat de conducere de astăzi a Rusiei. „Partidul comunist" înseamnă teoredeianii, oamenii de acţiune, administratorii mari şi nuzi mici ai dictaturii revoluţionare. Şi noua orientare a partidului comunist înseamnă in realitate noua orientare a statului sovietic. PROGRAMUL CONGRESULUI »Pravda"araţi ci momentul congresului era caracterizat prin următoarele Împrejurări: stabilizarea capitalismului şi slăbirea curentelor revoluţionare in Apus; cinci ani de noua politică economică (Nep) în Rusia; odată cu creşterea forţei elementelor socialiste în economia bolşevică, s’a constatat şi o sporire a condiţiunilor capitaliste în orăşele şi satele ruseşti. Partidul avea datoria să controleze încă odată căile şi metodele ce trebuesc urmate în aceste împrejurări pentru consolidarea şi desăvârşirea Statului socialist. El avea să stabilească dacă planul lui Lenin de a întrona socialismul intr’un stat ţărănesc era justificat, dacă Nep ul a dat roade şi dacă Rusia de îndreaptă, în condiţiunile actuale spre un stat socialist sau capitalist. RATIFICAREA POLITICEI DE PACE Din acest program se vede că congresul comunist s’a ocupat în special cu probleme de ordin intern. Iată o caracteristică importantă. Conducătorii comunişti au renunţat la preocupările vaste ale studierii şi pregătirii revoluţiei universale şi s’au mărginit numai la afacerile ruseşti. Şi trebue deasemenea subliniat că în ceea ce priveşte politica externă, a fost admis fără opoziţie referatul lui Cicerin. Partidul comunist a ratificat astfel noua faţă a diplomaţiei sovietice, care caută o apropiere politică de statelecapitaliste. Este aci de bună seamă o înţelegere a situaţiei, o concesie făcută în vederea obţinerii de avantagii financiare şi economice din străinătate. Referatul politic al ld Stalin, aprobat de congres cu o zdrobitoare majoritate, prevede textual: „Menţinerea şi consolidarea pauzei de linişte a convieţuirii paşnice între republica sovietică şi ţările capitaliste. Această pauză de linişte aduce posibilitatea unei refaceri în interior şi prin relaţiunile economice cu străinătatea, anumite avantagii pentru grăbirea acestei refaceri". In locul unei politici de extindere, partidul comunist a adoptat o politică intensivă, pentru crearea unui stat sovietic cu folosirea mijloacelor posibile. In felul acesta congresul a renunţat la rezoluţia mondială, preconizată cu atâta ardoare de Internaţionala 3-a a d-lui Zinowiew. PROBLEMA TARANEASCA Un alt aspect interesant al congresului este problema ţărănească. Dintre oratori, în special Kamenev a insistat asupra acestei probleme. Satele nu sunt socialiste. S’a desvoltat aci un capitalism primejdios, ai cărui reprezentanţi sunt ţăranii îmbogăţiţi, aşa zişii „kulaki“. Aceştia, a arătat Kamenev, nefiind câştigati de ideologia comunistă, sunt orientaţi numai spre satisfacerea intereselor lor materiale. „Kulaki“ zădărnicesc toate planurile economice ale statului sovietic, ei întreţin, prin forţa capitalismului lor, o mişcare de neîncredere faţă de actualul regim. Kamenev atrăgând atenţia asupra acestei primejdii, a cerut transportarea luptei de clasă la sate, prin ridicarea ţăranilor săraci împotriva „Kulakilor“. Congresul, care la fel cu Kamenev a arătat că cunoaşte gravitatea situaţiei la sate, a respins periculoasa permutare a luptei de clara în sânul ţărănimei. Unei perturbări ca rezultate ce pot fi surprize, el a preferat să propună mijloace mai puţin drastice şi mai pozitive: extinderea propagandei politice, întinderea cooperaţiei, şi mai ales, încurajarea producţiei prin toate mijloacele. O OPOZIŢIE FATALA Pentru prima oară, în scurta istorie a statului sovietic, s’a ivit la congresul din Moscova o puternică şi tumultoasă opoziţie împotriva conducerii oficiale. Cunoaşdesigur, faptele. Organizaţia din Petrograd, în frunte cu Zinowiew, Kamenew şi Krupskaia, soţia lui Lenin, toţi stâlpi ai leninismului integral, s-a ridicat în congres contra directivelor oficiale. Ei găsesc că tempo-ul socializării este prea lent, mişcarea de revoluţionare mondială prea nehotărâtă, afirmarea dictaturii proletariatului la sate prea timidă. Aceşti opozanţi au adus o notă originală în congres. Critici fără cruţare, au expus cât de puţin progres a făcut statul sovietic, şi cât de departe este încă de regimul socialist. Congresul cu 559 contra 65 voturi le-a respins propunerea. Aceasta nu înseamnă pacea. Reprezentanţii opoziţiei s-au arătat prea înverşuraţi spre a se putea crede că vor renunţa la acţiunea susţinută cu atâta „brio” în congres. Se poate dimpotrivă prevedea, că dela acest congres în sânul comunismului s’a declarat o luptă crâncenă de programe, şi mai ales în momentul dificilei crize economice care se anunţă, această luptă poate aduce consecinţe fatale. E. S. Esi lai lui LONDRĂ, 13. (Rador). — rrt6E.ihr Express“ aflu că &k:ssc!mi a decis să ss supună irsT'Si graue inîervențiicni chirr/r^ioîsSe la sfârștul acestei luni. 222 il lit .SITUAŢIA SUMARA A BĂNCII NAŢIONALE PE ZIUA DE 28 DECEMBRIE 1925 Situaţia sumară a Băncii Naţionale pe ziua de 26 Decembrie indică un sensibil spor al circulaţiei fiduciare, care dela 19 miliarde 940 milioane 66.829 lei, cât era în săptămâna precedentă, ajunge la 20 miliarde 222 ml. 11.281 Iei. O creștere de aproape 282 milioane într-o singură săptămână. Portofoliul de efecte scontate câștigă și el trecând de la 8 miliarde 236 mii. 85.100 lei la 8 miliarde 313 milioane 470.724 lei. împrumuturile pe efecte publice figurează cu 556 milioane 344.977 lei. „Casele de împrumut pe gaj agricultorilor și industriaşilor" cu 115 mlioane 338.538 lei. In regres numai conturile curente si recipisele la vedere cari sunt trecute cu 1 miliard 114 mii. 411.261 lei dela 1 miliard 411 mii. 261 lei cât era la 19 Decembre 1925. Stocul metalic este trecut cu 6 miliarde 900 milioane 479.958 Iei. Din care: Aur depozitat (monete şi lingouri) 428.139.680; Aur (lingouri) 12.124.695; Aur (monede) 126.400.213; Disponbil, trate şi bonuri de tezaur aur 6 miliarde 333 mii. 815.370 lei. împrumuturile Statului la Banca Naţională sunt neschimbate: Pentru unificarea monetară 7 miliarde 25 milioane 991.421 lei. Pentru necesitățile tezaurului 3 miliarde 761 milioane 364.447 Iei. * Celelalte conturi neschimbate sau cu diferențe neînsemnate. ■ * ■ 111 MIM mmm Eri după amiazi la orele 5 jam. a avut loc şedinţa comisiunei interimare a Bursei, sub preşedinţia d-lui M. A. Georgescu. Au luat parte d-nii V. T. Oroveanu, O. Kaufmann, Ely Berkovitz, N. N. Boeru, D. Tănăsescu, Gr. Dumitrescu. D. P. ICONOMU secretar a citit procesul verbal al şedinţei precedente care a fost aprobat. ACŢIUNI ADMISE LA COTA In urma referatului d-lui Ely Berkovitz au fost admise la cotă acţiunile Societăţei anonime „Banca Putnei“. DISPOZIŢIUNI IN VEDEREA ALEGERILOR S-a luat apoi in discuţie modalitatea alegerilor noului comitet cari vor avea loc la 20 Ianuarie. D. M. A. GEORGESCU a anunţat că in conformitate cu dispoziţiile legei se vor alege de astă dată 12 membri în comitet, din cari 5 reprezentanţi ai corporaţiei Bursei, 2 reprezentanţi ai Societăţilor cari au acţiuni cotate la Bursă şi 5 reprezentanţi a 5 din cele 7 secţiuni speciale ale Camerei arbitrale întrucât 2 din ele au mai puţin de 30 membri, număr minim prevăzut de lege pentru a se alege un reprezentant. D. M. A. Georgescu a amintit în treacăt că acelaş punct de vedere a fost expus şi într’un articol recent apărut în „Argus“. S-a mai stabilit ca depunerea candidaturilor să se facă cu 48 ore înainte de data alegerei. Ședința a luat sfârșit la orele 6,30. ElsOiFI pisije SlQlHFi LONDRA, 13. (Rador). — Din Heisingfors se anunță că 28 vapoare se găsesc actualmente prinse de ghiață în golful finlandez. Două vapoare germane ar fi fost aproape complect distruse. NEW-YORK, 13. (Rador).* Ministrul de comerț Hoover stărue pentru crearea unei surse de aprovizionare a industriei de cauciuc, sub controlul american, având să servească pentru apărarea industriașilor Statelor Unite împotriva speculării ce se face de străinătate cu materiile prime. Hoover s-a declarat însă împotriva intervenției guvernului sau a participării oficiale la războiul economic pentru asigurarea materiilor prime. III SPRE REZOLVAREA CRIZEI DE GUVERN IN GERMANIA Îndelungata criză de guvern din Germania se apropie de sfârşit. Două luni de sforţări pentru constituirea coaliţiei democratice, s-au dovedit zadarnice. Ultimul cuvânt rămăsese puternicei fracţiuni parlamentare a socialdemocraţilor. Ca şi socialiştii francezi, tovarăşii din Germania au răspuns negativ. Planul marei coaliţii este astfel definitiv înlăturat De altfel, atât de fierbinte dorită in vorbă, realizarea acestui plan era mai puţin căutată în realitate. Urmau să colaborezi intr'un asemenea guvern populiştii, reprezentanţii marei industrii şi finanţe, o nuanţă mai palidă a reacţionarismului, centrul şi democraţii, şu, un sfârşit, socialiştii. De fapt, faţă în faţă sunt numai primii şi ultimii grupările cele mai puternice ca număr şi mai accentuate ca program. După cum se anunţă, divergenţele dintre aceste două partide, au risipit iluzia guvernului marei coaliţii Germania, consolidată în relaţiunile externe, păşeşte acum la o reorganizare politică în interior. O întreagă legislaţie socială şi economică îşi aşteaptă realizarea. Este un teren pe care niciodată stânga socialistă nu s-ar putea întâlni cu celelalte grupări burgheze. O întâlnire ar reclama concesiuni din partea stângei şi socialişti ştiu că orice concesiune pe acest teren ar însemna un profit politic pentru agitatorii comunişti Cum naţionaliştii, adversarii nouei politici externe a Reichului, şi-au tăiat pentru un oarecare timp, posibilitatea participării la guvern, nu rămâne, pentru luarea puterii decât formarea unui guvern de colaborare între celelalte partide, fără naţionalişti, fără socialişti Va fi un guvern, prezidat probabil de Luther, de minoritate parlamentară. Un guvern de centru, sprijinit de dreapta în politica internă, cu voturile stângei în politica externă. Aug NOUA ORDONANŢA A PRIMARIEI vietice, Primăria Capitalei, a dat eri o nouă ordonanţă în legătură cu industrializarea subproduselor animnale, rezultate de la vitele tăiate in abatorul Capitalei. Noua ordonanţă, arată că de la 21 Ianuarie, se opreşte cu desăvârşire scoaterea din abator a subproduselor animale, neindustrializate. Noua ordonanţă, mai cuprinde şi ÎNCHIDEREA TUTUROR FABRICELOR DE MATARIE care funcţionau în oraş şi în jurul abatorului. Această ultimă dispoziţie, a produs o vie nemulţumire între negustorii mătari, o parte din măcelari şi intre toţi fabricanţii de maţe uscate, şi alte subproduse animale. Contravenienţii nouei ordonanţe, vor fi daţi judecăţii conf. art. 393 cod. Penal. in I PRAGA — In exerciţiul 19241-21 Cehoslovacia a exportat în Rusia mărfuri în valoare de 381 milioane de coroane pe când importaţiunile din Rusia au fost de numai 6.597.500 coroane. A fost deci un excedent considerabil în favoarea Cehoslovaciei, de aproape 375 milioane coroane. Chestiunea aceasta a schimburilor comerciale între Cehoslovaca şi Rusia a fost examinată de cercurile sovietice. Comerţul exterior al sovietelor a ates în decursul exerciţiului trecut 1.141.155.000 ruble, şi în ce priveşte importul care a fost de 633.381.000 ruble, Cehoslovacia a participat cu 3,44 la sută. Iată în ordinea de importanţă, Statele cari au importat, în Rusia cele mai mari canttăţi de mărfuri: Statele-Unite, Anglia, Germania, Olanda, Australia şi Egiptul. Statele-Unite exporta în Rusia mărfuri alimentare (în special făină) pentru o sumă de 63.373.000 ruble, materii prime şi semi-lucrate de 99 milioane 779.000 ruble, şi produse manufacturate pentru 25.099.000 ruble. Rusia este aprovizonată în ce priveşte produsele industriale în primul rând de Germania, înn al doilea rând de Anglia, în al treilea rând de Statele Unite şi în urmă de Cehoslovacia care furnizează Rusii, în afară de zahăr, şi alte articole industriale ca maşini agricole, instalaţiuni pentru uzini electrice, textile, de pielărie, de hamei, de seminţe, de articole de biurou, etc. «ic