Argus, aprilie 1926 (Anul 17, nr. 3883-3905)

1926-04-01 / nr. 3883. szám

ARCÚ­S in­« Constituirea de la Moreni Sâmbătă după amiază a avut loc la Moreni o consfătuire prezi­dată de către d. inginer G. Damas­chin, directorul­ general al minelor din ministerul de industrie şi co­merţ. Au lua­t parte vre­o 70 de ingineri şefi de exploatare şi de geologi din regiunea petroliferă JVLoreni şi Gura Ocniţeî­ La ordinea zilei au fost urmă­toarele chestiuni: Fixarea stratificaţiunei sub a­l­­doiilea zăcământ din meotic şi Fixarea succesiunei straturilor rde apă şi de petrol de la acel pri­­saont în jos. PĂRERILE EMISE­­ .­­In urma discuţiunilor fanate s’a emis următoarele păreri: Că există o continuitate strati­­graficâ de la vest la est a flancului de nord şi Apa ivitei la sonda No. 1 a soc. Româno-Americană (sonda care a dat până acum peste 12,(BQ vagoa­ne petrol, dar care aruncă 85 la sută din erupţie, apă) ar fi apă de, zăcământ, care nu poate fi inclusă separat. Această apă sar fi ivit la 2 săptămâni după erupţie. Există o continuitate statigrafică în flancul­­de nord al Morenilor, dar apa de la sonda­­ Româno-A­­mericină ar fi imediat deasupra petrolului, în­cât s'a răzbit şi stra­tul de apă şi stratul de petrol, fără să se fi Sesizat apa din timp. A treia putere ar fi că de la vest la est n’ar fi o continuitate tecto­nică, ci pe lângă sondele­­ Româ­­no-Americană, și Interomnium Pe­trolifer, etc., ar fi o zonă ce cuprin­de un accident tectonic, care face ca vestul flancului de nord al anticli­­naluluî să nu aibă striatul al treilea meotian rentabil, dar să aibă apă, pe când la est zăcământul să fie verdabil, iar apă să nu se găsească de loc. iv ~ 3 » W D. ing. G. Damas­chin, directorul general al minelor a însărcinat două comisîunî compuse din geo­logi şi şefi de exploatare de,, la so­cietăţile particulare de petrol una pentru flancul de sud şi alta, pentru flancul de nord al Morenilor — care timp de două săptămâni să ţină sondele în observaţiuine con­tinuă, să adune şi să confrunte ma­terial, aşa ca în şedinţa, viitoare ce se va ţine la Moreni, să se po­a­tă rezolva această problemă și spre a se evita perderi ce decurg din inundarea petrolului. M. B. Scutirile şi creditările de taxe vamale INSTRUCŢIUNILE MINISTE­­RULUI DE FINANŢE Ministerul de finanţe a trimis tu­turor punctelor vamale din ţară următorul ordin circular : Constatându-se că la unele vămi sunt reţinute ordinele operate, în special cele de scutiri şi credi­tări, încă de ani­le zile, fără să fie Înapoiate direcţiune!, se vor lua stăruitoare măsuri ca toate aceste ordine caii au împlinit termenul de 3 luni de zile, să fie înapoiate, chiar dacă In baza lor nu s’a făcut nici o operaţiune, întrucât acesta este termenul valabilităţii­­ i.iMin— Tariful de export pentru Ministerul de finanţe a trimis tu­turor punctelor vamale din ţară următorul ordin circular cu privire la aplicarea tarifului vamal pentru oglinzi: In urma întâmpinării Camerei de com­erţ şi industrie din Cluj şi pe baza avizului Direcţiunii generale a comerţului, din ministerul de in­dustrie şi comerţ, la exportul oglin­zilor fabricata în ţară, se va aplica tariful de export al articolelor de sti­clărie, fabricate în ţară. Oprirea vânărei peştelui Ministerul domeniilor a dispus ca vânarea peştelui să înceteze de la 13 Aprilie şi până la 1 Iunie. Această dispoziţie a fost luată întru­cât, de la acea dată începe epoca în care peştii îşi depun i­­crele. Nouile taxe vamale de import la firele, împletiturile şi ţesăturile de mătase şi bumbac Clopote de pâslă 512/118. — Clopote ’de pâslă ordi­nară pentru pălării: a) din material dela art. 509 a, 100 kgr. 200 lei aur neto real; b) din material dela art. 509 b, 100 kgr. 300 lei aur neto real. Nota I. — Prin clopote se Înţeleg lucrările de pâslă având forma co­nică, şi ai căror pereţi când se supra­pun se aştern unul peste altul şi nu au forma pălăriilor mai mult sau mai puţin definitive Nota II. — Nu pot fi considerate ca clopote de pâslă ordinară decât a­­celea cari cântăresc minimum 250 gr. pe bucată. Cele cari au o greu­tate mai mică de 250 gr. urmează regimul articolului următor. 513/119. — Clopote de pâslă fină dela art. 509 b, 1 kgr.al.S­­.-OO ,.t.ă pentru pălării dela art. 510 a. al în culoare naturală, nevăpsite, 1 kgr. 7.50 lei aur neto real ; b) albite sau vopsite în orice culoare, 1 kgr. 8-50 lei aur neto real. 514/119. — Clopote din pâslă fină­lă, nevopsite, 1 kgr. 27 lei aur neto real; b) albite sau vopsite în orice culoare, 1 kgr. 30 lei aur neto real. 515/120. — Pălării de pâslă ordi­nară dela art. 509 a: a) fără pan­glici, căptușeală sau curea de piele, bucla 1 leu aur neto real; b) cu pan­glici, căptuşeală sau curea de piele, bucata 1.40 lei aur neto real. 516/120. — Aceleaşi, din pâslă dela art. 509 b: a) fără panglici, căptu­şeală sau curea de piele, bucata 1.40 lei aur neto real; b) cu panglici, căp­tuşeală sau curea de piele, bucata 2 lei aur neto real. 517/121. — Pălării de pâslă fină de la art. 510a: a) fără panglică, căptușeală sau curea interioară, bu­cata 1.60 lei aur neto real; b) cu panglică, căptușeală din materii co­mune, având sau nu curea interi­oară, bucata 2.20 lei aur neto real; c) cu panglică și căptuşală din ma­terii fine, bucata 3 lei aur neto real. 518/121. — Pălării de pâslă fină dela art. 510 b a) fără panglică, căp­tuşeală sau cureaua interioară, bu­cata 3 lei aur neto real; b) cu pan­glică, căptuşeală din materii comune având sau nu curea interioară, bu­cata 3,60 lei aur neto real; c) cu pan­gliei şi căptuşeală din materii fine, bucata 5 lei aur neto real. Notă: — Pălăriile din materiile de mai sus gătite cu flori, pene, gaze şi cu orice alte găteli de resortul mo­distelor urmează regimul art. 690. 519/121. — Berete, bonete şi fesuri, cu sau fără canal, din pâslă, dela art. 510 a: a) simple sau combinate cu materii comune, bucata 2 lei aur neto real; b) combinate cu materii fine, bucata 2.50 lei aur neto real. 520/121.­­ Aceleași, din pâslă dela art. 510 b: a) simple sau com­binate cu materii comune, bucata 3 lei aur neto real; b) combinate cu materii fine, bucata 3.50 aur neto real. — Sămânţă de viermi de kgr. 1.70 bani aur, taxă 533/150, mătase, 1 statistică. 534/151. —Gogoşi de gândaci de mătase: a) verzi, 1 kgr. 3-50 lei aur neto real; b) uscate, 1 kgr. 5 lei aur neto real. 535/152. — Rămăşiţe de mătase (câlți)", 1 kgr. 3 lei aur neto real. FIRE 536/153. — Fire de mătase natu­rală, crudă: a) simple dintr’unul sau mai multe fire nerăsucite, 1 kgr. 17,50 lei aur neto real; b) răsucite din oricâte fire 1 kgr. 20 lei aur neto real. 537/154. — Aceleași, vopsite în alb sau ori­ce altă culoare (Taxele dela art 536 plus 10 la sută supra taxă. 538/155. — Fire din rămăşițe sau câlți de mătase, naturale, nevopsite: a) simple, dintr’un singur fir 1 kgr. 12.50 lei aur neto real; b) răsucite 542. — Țesături de mătase pură, cântărind 200 gr. sau mai­ mult pe mp. : 542/159. — a) nevopsite 1 kgr. 50 lei aur neto real. 542/160. —■ b) vopsite în alb, în orice altă culoare, sau în mai multe culori, fie chiar și imprimate 1 kgr. 60 lei aur neto real. 543. — Aceleași, cântărind sub 200—120 grame pe mp. : 543/159. — nevopsite 1 kgr. 60 lei aur neto real. , bj ji*t 543/160. — b) vopsite in alb, în 521/122. — Orice alte articole de pâslă de orice fel : a) confecţionate din pâslă dela ari 509, 1 kgr. 1.50 lei aur neto real; b) confecţionate din pâslă dela ari 510, 1 kgr. 3 lei aur neto real. 522/124. — Pâslă cătrănită sau a­­coperită cu asfalt curat sau ameste­cat cu nisip ori alte materiale, 100 kgr. 12.50 lei aur bruto. 523/125. — Păr de porc, 1 kgr. — 04 bani aur bruto, taxă de sta­tistică. 524/125. — Păr de cal, de bou şî de alte vite mari, 1 kgr. —­01 bani aur bruto, taxă statistică. 525/125. — Orice alte pături fine, brute, preparate sau încreţite, afară de părul de om, 1 kgr. —.08 bani aur brute, taxă statistică. Notă. — Aci intră şi imitaţiile de păr făcute din oase de peşte şi pene de păsări. 526. — Pini ordinare, legate în lemn sau fier, însă nelustruite, ne­văpsite, nelăcuite, nepolite, nedeco­rate, neîncrustate. 526/204. — a) lucrate din fibre vegetale, 1 kgr. 2 lei aur bruto. 626/634. — b) din sârmă de otel sau alte metale comune, din pâslă sau piele și orice alte materiale, 1 kgr. 1.20 lei aur. bruto. 526/126. —c) din păruri animale, 1 kgr. 4.70 lei aur bruto. 527/126. — Perii fine din păruri de orice fel, sau de orice alte ma­teriale, legate a) în lemn lustruit, vopsit, sculptat, încrustat, etc., 1 kgr. 8­ 50 Iei aur bruto; b) în os. corn, celuloid, cauciuc întărit, galalit și alte materii similare, 1 kgr. 1250 lei aur neto real; c) în aluminium, nichel sau alte metale, fie chiar ar­gintate sau aurite, 1 kgr. 17 lei aur neto real; d) în aur, argint, baga, si­def şi fildeş, 1 ,kgr. 50 lei aur neto real. 628/126/204. — Pensule şi bidinele din păr de porc, de cal, sau fibre vegetale, cu sau fără mâner de lem­n, fie chiar legate cu sfoară sau având capsulă din orice metal, 1 kgr. 7 lei aur neto real. 529/126. — Pensule din păr de bursuc, jder sau alte pături fine, în afară de cele dela art. precedent, legate în lemn, os, pană de gâscă, având sau nu capsulă de metal, 1 kgr. 65 lei aur neto real. 530/126. — Panașe și orice alte lucrări nedenumite din păruri de a­­nimale: a) combinate cu materii co­mune, 1 kgr. 3.50 neto real; b) com­binate cu materii fine, 1 kgr. 10 lei aur neto real 531/127. — Păr de om, brut, nelu­crat, 1 kgr. 3 lei aur neto real. 532/128. — Păr de om, lucrat, o­­biecte din asemenea păr precum și orice lucrări similare pentru peru­­chieri şi coafori, confecţionate din orice fel de pături, 1 kgr. 25 lei aur neto real, în două sau mai multe fire 1 kgr. 15 lei aur neto real. Notă. — Aci se taxează şi firele de mătase din viermele sălbatec, zis „tusah“. 539/156. — Aceleaşi, vopsite în alb sau în orice altă culoare 1 kgr.­­.Ta­xele dela art. 538 plus 10 la sută suprataxă­ neto real. 540. — Fire de mătase artificială, formate dintr’unul sau mai multe fire răsucite sau nu . 640/153/155. — a) nevopsite 1 kgr. 11.50 lei aur neto real. 640/154/156. — b) vopsite în alb sau în orice altă culoare 1 kgr. 12 lei aur neto real. 541/157/158. — Fire de mătase pentru cusut sau brodat, în gheme, cartele, mesoare, jurubițe, sau pregă­tite sub orice altă formă, pentru vânzarea în detaliu (mercerie), din mătase naturală sau artificială 1 gr. 13 lei aur neto real. orice altă culoare, sau în mai multe culori, fie chiar imprimate 1 kgr. 70 lei aur neto real. 544. — Aceleași, cântărind sub 120—60 grame pe mp.: 544/159. — a) nevopsite 1 kgr. 80 lei aur neto real. 544/160. — b) vopsite în alb, în orice altă culoare, sau în mai multe culori, fie chiar imprimate 1 kgr. 90 lei aur neto real. 645. — Același, cântărind sub 60 —20 gr. pe mp. : 545/159/162. — aj ne vopsite 1 kgr. 100 lei aur neto real. 545/160/162. — b) vopsite în alb, în orice altă culoare, sau în mai multe culori, fie chiar imprimate 1 kgr. 120 lei aur neto real. 546/163. — Aceleași, cântărind sub 20 gr. pe mp.: a) nevopsite 1 kgr. 140 lei aur nete real; b) vopsite In alb, în orice altă culoare, sau In mai multe culori, fie chiar imprimate 1 kgr. 160 Iei aur nete real. 5477161. — Țesături de mătase ca­tifelate și pluşate, tunse sau netunse fie chiar vopsite, în una sau mai 650/159-160/162-163. — Stofe îm­pletite de mătase pură, cântărind pe m. p.: a) 75 grame sau mai mult, 1 kgr. 80 lei aur neto real; b) sub 75 grame, 1 kgr. 90 lei aur neto real. 551/164. — Mănuși și mitene de mătase de orice fel, 1 kgr. 100 lei aur neto real. 552/164. — Ciorapi de mătase de orice fel, 1 kgr. 100 lei aur neto real. 553/164. — Orice alte obiecte îm­pletite din mătase, nedenumite, 1 kgr. 100 lei aur neto real. NOTA. — Nici o deosebire nu se face în ce priveşte obiectele împle­tite, dacă aceste obiecte sunt num­ai croite şi cusute, sau încheiate la maşină, sau fasonate la război. 554/165/166. — Panglici, şireturi şi găitane de mătase, ţesute sau împle­tite, cu metrul: a) nevopsite, 1 kgr. 80 lei aur neto real; b) vopsite sau imprimate întruna sau mai multe culori, 1 kgr. 90 lei aur neto real. 555/165/166. — Aceleaşi, pluşate sau catifelate: a) nevopsite 1 kgr. 60 lei aur neto real; b) vopsite sau imprimate, în una sau mai multe culori, 1 kgr. 67 lei aur neto real. 556/165/166. — Panglicele, şiretu­rile şi găitanele de mai sus, capsu­late sau altfel fasonate, pentru a servi ca şiret de corsete, de ghete, sau la alte întrebuinţări, taxele de la art. 554 şi 555, plus 25% supra­taxă neto real. 561/320. — Bumbac brut sau de­­sămânţat (egrene), precum şi Unters (bumbac provenit din curăţirea se­­minelor), 100 kgr. 1.35 lei aur bruto taxa statistică. 562/321. — Deşeuri de bumbac, provenite de la torcătorii, 100 kgr. 1.70 lei aur bruto taxa statistică. 563/321. — Resturi de fire, inuti­lizabile la țesătorii, 100 kgr. 3 lei aur bruto. 564/321. — Descărnaturi din solren­­te sau fire, 100 kgr. 2.50 lei aur bruto. 565/321. — Bumbac dărăcit: a) în culoare naturală, 100 kgr. 9 lei aur bruto ; b) albit 100 kgr. 10 lei aur bruto ; c) vopsit 12 lei aur frute. 566/322 .— Vată pentru confec­­țiuni, chiar gumată sau cusută­: a) albă, 100 kgr. 60 lei aur neto real; b) colorată, 100 kgr. 40 lei aur neto real. 567/323. — Vată medicinală hidro­­filă (degresată) în baloturi sau în pachete gata a fi puse în comerţ, fie sau nu sterilizată, fenicată, iodofor­­mată şi altele, 100 kgr. 105 lei aur neto real. NOTA. — Data medicală de la art. 567 importată de Eforii sau de so­cietatea de „Crucea Roşie“ pentru spitale se va taxa cu 1/3 din taxa vamală prevăzută, dacă nu se va produce suficient în ţară şi nu se va vinde cu preturi convenabile. Importul se va face cu autorizarea ministerului de finanţe pe baza avi­zului Comisiunii industriale. 568/333. — Fire de bumbac sim­ple, nerăsucite, nealbite, nevopsite, 100 kgr. 3.50 lei aur neto real taxa statistică. 569/334. — Aceleaşi, albite 100 kgr. 7 lei aur neto real. 570/335. — Aceleaşi, vopsite sau imprimate, 100 kgr. 33 lei aur neto real. Aceleaşi vopsite : a) din două fire 142 lei aur neto real ; b) din trei sau mai multe fire 100 kgr. 45 lei aur neto real. 571/336. — Aceleaşi, mercerizate, fie chiar albite sau vopsite, 100 kgr. 50 Iei aur neto real. 572/337. — Fire de bumbac, răsu­cite simplu, nealbite, nevopsite: a) din două fire, 100 kgr. 5.50 lei aur neto real; b) din trei sau mai multe fire, 100 kgr. 6 lei aur neto real. 573/337. — Aceleași, albite: a) din multe culori, cântărind pe metrul pătrat: a) 200 gr. sau mai mult 1 kgr. 43.50 lei aur neto real; b) sub 200—100 gr. 1 kgr. 47 lei aur neto real; c) sub 100 gr. 1 kgr. 53.50 lei aur neto real. 548/162-— Ţesături speciale (gaze) pentru cernut, chiar confecţionate pentru industrie 1 kgr. 27 lei aur neto real. 549/159-161/405 a. b./406. — Co­voare de mătase, de orice fel: a) în întregime de mătase 1 kgr. 80 lei aur neto real ; b) cu urzeală de alte tex­tile 1 kgr. 30 lei aur neto real. 557/166. — Ceaprăzărie şi pas­manterie de mătase, cu metrul, 1 kgr. 75 lei neto real. 558/166 — Nasturi: a) din pasman­terie şi ţesături de mătase, chiar combinate cu alte materii, 1 kgr. 50 lei aur nete real; b) din materii comune, îmbrăcaţi cu ţesături de mătase, 1 kgr. 42 lei aur nete real. 559/166. — Orice alte lucrări con­fecţionate din materialele de mai sus, precum: brandenburguri, epo­leţi, eghileţi, motive şi orice alte a­­semenea garnituri, 1 kgr. 100 lei aur neto real. NOTA. — Ceaprăzăria şi pasman­­teria vor fi tratate la articolele de mai sus, oricând partea lor vizibilă va fi de mătase, fără a se ţine sea­mă de proporţia materiilor ce ar mai conţine. 560/167. Dantele de mătase, 1 kgr. 80 lei aur neto real. NOTA. — Firele, ţesăturile, împleti­turile şi panglicile, şireturile şi dan­telele din orice fel de textile, ames­tecate cu mătase, în proporţie până la 30% se vor taxa după art. 536— 560, cu o reducere de 30 la sută. Dacă mătasea intră în proporţie dela 30—50%, reducerea va fi numai­­ 15%. Dacă proporţia mătasei trece de 50 la sută, se vor percepe taxele Inte­grale dela art 536—560, fără nici o reducere. două fire, 100 kgr. 16 lei aur nete real; b) din trei sau mai multe fire, 100 krg. 17.50 lei aur nete real. 574/337. — Aceleaşi, mercerizate, fie chiar albite sau vopsite: a) din două fire, 100 kgr. 72 lei aur neto real; b) din trei sau mai multe fire, 100 kgr. 77.50 lei aur neto real. NOTA. — Firele de mai sus, adică cele simple sau răsucite simplu, ori­cum s’ar importa, pe ţevi sau în scule, afară de aţa de cusut, ur­mează regimul art. 568—575 inclu­siv, fără nici o deosebire. 576/339. — Aţă de bumbac pentru cusut, răsucită din maximum 2 fire, în gheme, cartele, mosoare sau sub orice altă formă pentru vânzarea cu gheme, cartele, mosoare, sau sub 100 kgr. 130 lei aur neto real. 577/339/340. — Aceiași, albită, vop­sită sau mercerizată, 100 kgr. 117 lei aur neto real. 578/339. — Ață de bumbac, pen­tru cusut, răsucită din trei fire, în gheme, cartele, mocoare, sau sub orice altă formă,, pentru vânzarea cu amănuntul, nealbită, nevopsită, 100 kgr. 165 lei aur neto real. 579/339/340. — Aceiaşi, albită, vopsită sau mercerizată, 100 kgr. 165 lei aur neto real. 580/339. — Aţă de bumbac, pentru cusut, răsucită din 4 sau mai multe fire, în gheme, cartele, mosoare, sau sub orice altă fomă, pentru vânza­­rea, cu amănuntul, nealbită, nevop­­sită. 581/339/340. — Aceiaş, albită, vop­sită sau mercerizată 100 kgr. 200 Iei aur neto real. 582/358. — Ţesături de bumbac de orice fel, afară de cele special de­numite, nealbite, nevopsite,, neimpri­­mate, cântărind peste 300 grame pe m. p. şi având în urzeală și bătă­tură împreună pe cmp.: a) până la 15 fire, 100 kgr. 183.50 lei aur neto real; b) dela 16—30 fire, 100 kgr. 200 lei aur neto real; c) peste 30 fire, 100 kgr. 217 lei aur neto real. 583/358. — Țesături de bumbac de orice fel, afară de cele special de­numite, nealbite, nevopsite, neimpri­mate, cântărind dela 300—200 grame pe mp. și având în urzeală și bătă­tură împreună pe cm. pătrat: a) până la 30 fire, 100 kgr. 233 lei aur neto real; b) dela 31—42 fire, 100 kgr. 250 lei aur neto real; c) dela 43—55 fire, 100 kgr. 275 lei aur neto real; d) peste 55 fire, 100 kgr. 600 lei­ aur neto real. Mătase Țesături de mătase împletituri, panglicari®, ceaprazărie, dantele Bumbac CĂRŢI reviste Fiscul In ordinea socială Pentru o mai b­ună administrare a Imnurilor statului De curând a apărut In vitrina li­brăriilor o lucrare a d-lui D. R. Io­nescu, inspector general financiar, u­­nul din puţinii autori în materia fiscală. Sub titlul: „Fiscul în ordinea so­cială“, autorul studiază în special rolul social al fiscului, exemplifi­când susţinerile sale cu date reeşind din aplicarea no­ii lor impozite. Trecând în revistă modul cum împrejurările sociale au determinat de-a lungul vremurilor înfiinţar­ea di­feritelor impozite, autorul arată că impozitul pe lux şi cifra afacerilor, a fost înfiinţat pentru prima oară de Cezar, în anul 54 înainte de Chris­tos, după războiul din Gallia. De a­­semenea şi impozitele pe venit au existat şi pe timpul romanilor. In privinţa aplicării nouilor impo­zite, d. P. B. Ionescu arată că ma­rile venituri scapă de impunere, iar cele mici plătesc gloaba. In adevăr, în bugetul anului 1926, impozitul pe venitul global e trecut cu 450 mi­lioane lei. Această sumă, după cal­culele autorului, ar putea fi acope­rită de 2400 persoane, din care 1501 ar avea un venit anual de un milion lei, iar restul de 900, de 2 milioane lei. Or, la impozitul global concură toa­te veniturile superioare sumei de 10.000 lei anual. Prin urmare, ma­rea massă a funcţionarilor şi lucră­torilor plăteşte şi acoperă suma de 450.000.000, pe când marile venituri găsesc destule mijloace spre a scă­pa de impunere. Pentru remedierea acestei anoma­lii, autorul propune o serie­ de măsu­ri menite să aducă statului între­gul venit la care are dreptul. Dar, paralel cu studiul veniturilor, autorul desvoltă și titlul cheltuelilor statului, arătând că numai atunci statul va avea autoritatea mortă de a cere de la contribuabili sacrificii în favoarea sa, când cheltuelile vor fi controlate şi abuzurile sancţio­nate. Din nenorocire, autorul constată că în situaţiunea de azi, sunt chiar unele legi şi instituţii care cultivă posibilităţi de abuzuri în detrimen­tul vistieriei publice. De pe urma a­­cestor abuzuri se nasc averi particu­lare, pe care statul nu le protegueşte Printre alte soluţiuni tehnice, gă­sim nimerit să menţionăm partea în care autorul cere ca actele de ori­ce fel ale administraţiilor publice privitoare la administrarea bunuri­lor producătoare de venit ale statu­­lui să fie în prealabil cercetate de comisiuni în cari delegatul fiscului să nu lipsească. Chestiunea este, după ştiinţele noastre, de cea mai mare actualitate, întrucât în spe­cial cu administrarea moşiilor ex­­propiate petrecându-se abuzuri, din care numai foarte puţine sunt cu­noscute, dar şi acestea nesancţio­­nate. Desigur că dacă s-ar pune în apli­care propunerile d-lui­ D. R. Iones­­cu, cheltuelile statului ar fi în bună parte acoperite cu veniturile ce ar produce bunurile statului, dacă ar fi bine şi cinstit administrate. Ca o exemplificare de modul în care se administrează azi bunurile statului, dăm mai jos unele cifre, care pun în lumină necesitatea de a se aplica soluţiunile preconizate de d. D. R. Ionescu. In judeţul Constanţa, statul deţi­ne din expropieri şi din terenuri do­­meniale, o enormă întindere de pă­mânt. Până când se va face împro­prietărirea şi colonizarea, acest pă­mânt de cultură e în administrarea consilieratului agricol. Ce bine se ad­ministrează aceste terenuri, reese din următorul tablou: După cum se vede, numai în jude­ţul Constanţa. In trei ani au rămas improductive 105.000 hectare. Dacă n’am socoti în medie decât 1.000 lei pe hectar arendă anuală, vedem că in trei ani statul a fost păgubit cu 105 milioane lei, numai în judeţul Constanţa ! Desigur că şi în restul ţării situaţia nu e mai bună. Dar şi din cele 101.352 ha câte au fost date în debitul Adiţiei finane. Constanţa, aproape jumătate din a­­rendaşi sunt nume fictive pe cari a­­genţii statului în zadar ii caută spre a-i încasa. Desigur că la situaţii ca cele de mai sus răspunderile nu treb­ue să întârzie. Dar încă odată, propunerile d-lui D. B. Ionescu, isvorâte dintr’o necontestată experienţă şi cunoaşte­re a realităţii faptelor, trebue să fie traduse în fapt, dacă vrem ca un viitor astfel de pierderi să fie preve­nite. In general, studiul d-lui D. B. Io­nescu, care ne-a sugerat constatările de mai sus, şi concluziunile intere­sante şi curajoase, desvălue o men­talitate lăudabilă, pe care am fi fe­riciţi să o găsim şi la alţi funcţio­nari superiori ai Statului. Constanţa. A. B. PLOPUL Avocat Anul Teren în Arendate Nearen posesiunea Ha date statului Ha Ha 1920 69.499 22.094 47.395 1921 69.462 32.190 37.272 1922 68.128 47.068 21.060 101.352 105.727 ­ m- frumoasă prin ELI­DA SĂPUNUL IDEAL Mai curat, mai mlădios şi cu mult mai bine parfumat. Alcătuirea consiliului de administraţie al poştelor Numirile Mente.­­ Viitorul guvern va complecta două locuri la consiliu La timp am relatat pe larg prin­cipiile nouei legi de organizare P. T. T., lege care acordă o administraţie autonomă, asemeni acelei în vigoare actualmente la drumul de fer. Această lege de reorganizare a tre­cut de curând prin parlament, şi urmează a fi aplicată In curând, CONSILIUL DE ADMINISTRA­ŢIA P. T. T. In conformitate cu noua lege, administraţia P. T. T. urmează a fi condusă de un consiliu de ad­ministraţie, care se numeşte pe o perioadă de patru ani şi care se reînoieşte prin schimbarea trep­tată a membrilor săi la împlini­rea termenului de patru ani de că­tre fiecare. Când o vacanţă s’a ivit din di­ferite motive în cursul unei pe­rioade de patru ani, membrul ce se va numi în locul vacant, va funcţiona de drept până la com­­plectarea acestei perioade, iar com­­plectarea vacanţelor ivite se va face cu persoane din aceiaşi cate­gorie ca şi membrul esti In conformitate cu articolul III din legea de reorganizare, consi­liul de administraţie P. T. T. este compus din cinci membri, dintre cari patru numiţi cu decret re­gal, după propunerea ministrului de comunicaţii în unire cu mini­ştrii respectivi reprezentanţi ai intereselor în joc, precum şi a­­probarea consiliului de miniştri, iar al cincilea este de drept un o­­fiţer general, delegat al ministe­rului de război, cu avizul marelui stat major al armatei. NUMIRILE FĂCUTE IN CON­­SILIU şi înainte de a pleca de la guvern, cabinetul demisionat a crezut că este bine să complecteze şi acest consiliu de administraţie. In urma propunerilor făcute au fost numiţi membrii d-nii Tony Iliescu, fost vice­preşedinte al Se­natului, in calitate de Jurisconsult, propus de ministerul de justiţie, şi I. Gussi, fost director general P. T. T. ca technician specialist în electricitate. D-sa deasemeni este perfect în­cadrat de prevederile legei, întru­cât primul aliniat al articolului III specifică că se preferă perso­nalităţi cari au avut servicii de conducere în direcţiunea gene­rală a poştelor, telegrafului şi te­lefoanelor. Ca financiar, propus de minis­terul de finanţe, în consiliu, fu­sese desemnat d. Chintescu, actua­lul director general al vămilor. D-sa însă nu va putea figura ca membru în consiliul de adminis­traţie P. T. T. întrucât noua lege de reorganizare specifică în mod clar că există incompatibilitate între o funcţiune de să­i şi mem­bru în consiliul poşta. In situaţie absolut Iară se mai află şi d. ing. Varn­escu Car­pen, directorul şcoalei politehnice din Bucureşti, care complecta cel de al patrulea loc în consiliu, ca membru numit. Rămâne, după câte să vede, la viitorul guvern să facă cele două numiri, rămase vacante în consi­liul de administraţie al poştelor. Ca delegat al ministerului de război, a fost indicat d. general de divizie Mihail, fost director gene­ral al P. T. T. membrul delegat de ministerul de război, cu avizul marelui stat major al armatei. D-sa îşi va pierde calitatea şi mandatul îl încetează în ziua în care va eşi din activitate. COMITETUL DE DIRECŢIE In vederea expedierii urgente a lucrărilor curente, a studierii de a­­proape a diferitelor chestiuni admi­nistrative şi technice, consiliul de ad­ministraţe va delega o parte din a­­tribuţiunile sale la doi membri, care împreună cu directorul general vor constitui comitetul de direcţie- Acest comitet nu va putea fi încă constituit, întrucât nici comitetul de administraţie, după cum am văzut, nu a fost în întregime alcătuit. Viitorul ministru al comunica­ţiilor va rezolva şi această ches­tiune, astfel că deabea după săr­bătorile Paşte­lui, administraţia poştelor,­­telegrafului şi telefoa­nelor va funcţiona în conformi­tate cu noua lege de autonomie. Cronica petrolului PIAŢA Piaţa se menţine staţionară. Pre­ţurile rămân în fund cifrelor din a­­fim, cu mici plusuri la benzine. Ele au fost: LA INTERN : Ţiţeiul cotează 28.900—29.000 lei vagonul de Buştenari şi Băicoiu u­­şor şi 23.900—­24.000 lei vagonul cel de la Moreni neparafinos­ Benzina uşoară este cerută la 1100 lei kgr. loco fabrică fără taxa și oferită la 11.05 lei kgr.. Benzina grea este cerută la 7.15 lei kgr. loco fabrică fără taxe şi se oferă la 720 lei kgr.. Petrolul lampant este cerut la 3.20 lei kgr. loco fabrică fără taxe şi se oferă la 3.25 lei kgr.. Motorina este cerută la 2.20 lei kgr. loco fabrică fără taxe și ofe­rită la 2.25. Păcura este cerută la 1.45 . Iei kgr. loco fabrică fără taxe și ofe­rită la 1.50 lei kgr.. Uleiurile C­­F. R. se găsesc la 5.30 kgr. loco fabrică fără taxe. Uleiul regal 0 e cerut la 7-30 lei kgr. loco fabrică fără taxe, cel 0° la 8.30 Iei kgr. iar cel 000 la I1.50 lei kgr. loco fabrică, fără taxe, LA EXPORT : Benzina uşoară, o avem la­ 12.60 lei kgr. loco fabrică şi 15-20 lei kgr. fob Constanţa. Benzina grea este cerută la 7.20 lei kgr. loco fabrică şi 9.40 lei fob Constanţa. Petrolul lam­pant se găseşte la 3.30 lei kgr. loco fabrică, şi 4.50 lei kgr. fob Constanţa. Motorina se găseşte la 230 lei kgr. loco fabrică şi 3.40 lei kgr. fob Constanta. Păcura se găseşte la 2.50 lei kgr. fob Constanta.

Next