Argus, octombrie 1926 (Anul 17, nr. 4034-4060)
1926-10-14 / nr. 4045
Anul XVI! Mo. 40456 PAGINI BIROURILE: București. Strada sărindar 19 - TELEFON: 6/03 si 23/60 ABONAMENTE: in Ţară Un an 1000 lei 8 luni 550 * 3 luni 300 * 3 lei în ţară. 6 In Străinătate Un an 2200 lei 6 luni 1300 * 3 luni 800 „ lei în străinătate ORGAN ZILNIC al COMERȚULUI Fondatorii S. Pauker şi H. F. Valentin INDUSTRIEI ţi FINANŢE! Director: Grigore Gafencu M 14 fletomarte 1926 PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivă a Societăţei Generale de Publicitate Director: : Carol Schulder gi S. Berger Str. Eugeniu Carada (fostă Karagheorghevici 9) Telefon 11184 Programe de guvernământ Partidul naţional-ţărănesc publica programul său. Acest program se compune din două părţi: una politică şi alta economică. Partea politică nu ne interesează. Partea economică însă n-o putem trece cu vederea. Mai întâi o observare generală: partidul naţional-ţărănesc nu se mulţumeşte numai cu o enunţare de principii. El precizează şi intră în amănunte, arătând toate măsurile ce trebuesc luate pentru îndreptarea situaţii economice. Aceste precizări, datorite desigur nevoii de a nu lăsa nimic nelămurit în raporturile dintre cele două partide fuzionate, au meritul de a arăta că autorii programului au studiat cu toată seriozitatea situaţia economică a tărei. Noul partid declară că producţia principală a tărei fiind agricultura, interesele propăşirei acesteia nu trebue să fie subordonate altor interese. Şi afirmă că, ,interesele producţiunei naţionale pretind, ca o supremă necesitate, să se introducă linişte şi siguranţă în raporturile de proprietate“. Aceste declaraţii înlătură învinuirile de tendinţe extremiste, aduse până acum partidului ţărănesc, şi aşează noul partid pe temelia sănătoasă a respectului proprietăţii şi a apărărei producţii agricole — programul firesc al oricărui partid care se sprijină pe marile masse ţărăneşti. « E adevărat că sunt cu totul inoportune, revizuirile prevăzute a se face într’un «timp oportun". Ele sunt strict limitate, nu tintesc de fel la o nouă expropriere dar dau, prea uşor, prilej de vorbă. In schimb, toată partea privitoare la reforma monetară, la îmbunătăţirea transporturilor, la echilibrarea reală a budgetului statului şi la colaborarea capitalului străin, va fi de toţi, unanim aprobată. E de prisos să stăruim acum, de ce socotim ca o măsură absolut necesară stabilizarea manetei, şi de ce primim cu o deosebită satisfacţie, cererea ca această stabilizare să fie împlinită prin o bună politică de devize din partea Băncei Naţionale. Amintim numai că acest punct din programul partidului naţional ţărănesc e conform cu toate avizurile experţilor financiari din Occident, că a fost aplicat de toate ţările care şi-au stabilizat monda şi e una din condiţiile Statelor Unite pentru a acorda credite statelor europene. Şi e drept să mai amintim, că această revendicare, dorită şi cu nerăbdare aşteptată de toţi producătorii, a fost propovăduită şi sprijinită, zi de zi in con Ioanele acestui ziar, în credinţa nestrămutată că stabilizarea monetară va pune capăt haosului in care se zbate viata noastră financiară şi economică. Cu aceiaş stăruinţă am cerut, de altfel, grabnica îmbunătăţire a transporturilor, suprimarea taxelor de export, şi o cumpănită politică faţă de capitalul străin, tot atâtea măsuri pe care le găsim înscrise în programul noului partid. Ce ne mai rămâne de dorit? să vedem toate aceste făgăduinţi împlinite. Căci dacă „Argus“ e menit să răspândească idei menirea partidelor nu e să făurească doctrini ei să Ie înfăptuiască. In privinţa aceasta am suferit unele dezamgiri. Şi guvernul actual a venit cu un program economic, de toti aprobat. A recunoscut importanta pentru tara noastră, a producţiunei agricole. Şi-a lăsat ca ţăranii să-şi vânză grâul cu trei lei kilogramul iar porumbul cu doi lei. A promis stabilizarea monetară. Şi am avut in timp deeas© luni fluctuaţii ale leului care au trecut de la 1400 la 900 lei lira sterlină. A promis suprimarea taxelor de export.. Şi le păstrează, hărăzind plugarilor şi un impozit agricol tot atât de apăsător ca şi taxele de export. A promis... Dar ce să mai stăruim. Bunele lui intenţii s'au izbit de obstacole pe care nu avea putere să le dea la o parte. In toate ţările cu o matură dezvoltare politică, oamenii de stat, trec pentru înfăptuirea ideilor lor, peste interesele personale şi peste interesele de partid. O pildă strălucită ne o dă actualul guvern francez. Dacă şi la noi, toţi cei, care privesc la fel măsurile de luat pentru refacere® tărei, şi-ar întruni forţele, obstacolele de care se lovesc bunele intenţii ar putea fi uşor înlăturate. Dar pentru aceasta, partidul naţional ţărănesc trebue să vrea ceia ce ştie atât de bine. Iar partidul poporului ar trebui să ştie ce vrea: să stea la putere sau să-și înfăptuiască programul. A. Ştiri economice Cehoslovacia Belgia BRUXELLES. — Se crede că ’guvernul belgieni intenţionează să încheiem acord cu Banca Naţională, acordăndu-î acesteia dreptul de a cumpăra monede de aur şi argint. . . Intr’un viitor Consiliu de miniştri se va lua o hotărâre in această privinţă. Statei® Unite WASHINGTON. — Exportaţiufiile de cereale din Statele Unite si Canada, în săptămâna sfârşită la 35 Septembrie au fost de 4.918.000 buseli faţă de 9.757.000 buseli în săptămâna precedentă (Un busel — circa 36 litri). * WASHINGTON — Cel mai mare număr de vagoane, in istoria căilor ferate. 1.187.011 au fost încărcate cu mărfuri și taxe plătite, în săptămâna sfârșită la 18 Septembrie. De la 1 ianuarie până la 18 Septembrie (38 săptămâni), vagoanele încărcate cu taxe plătibile au fost de 38.068.949, față de 36.771.919 în perioada, corespunzătoare a anului trecut* NEW YORK. — Numărul nouilor societăţi de petrol, deja în creştere în 1925, a progresat încă în primele opt luni din 1926. După statistici, nouile societăţi creiate în această perioadă de opt luni dispun de capital de 593.960.000 dolari, faţa de 580.023.000 dolari în perioada corespunzătoare din 1925 şi 518.911.000 dolari în 1924. Media capitalului acţiun, pentru fiecare societate înfiinţată în acest an e de 1.800.000 dolari, in cifră rotundă, faţă de 2 500 000 în 1925 şi 1.600.000 în 1924, PRAGA. — In vederea nouei campanii zahariere se anunţă realizarea iminentă, a unei înţelegeri între principalii interesaţi in industria zahărului cehoslovac. Acordul, care va fi încheiat, în mod provizoriu, pe un an de zile, va cuprinde pe fabricanţii de zahăr brut, pe rafinori, pe sfeclari, cum şi uzinele mixte. Un comitet format de aderenţi va fixa preţurile interne şi va controla piaţa naţională. ■* PRAGA. — Guvernele din Praga şi Berna conveniseră să înceapă tratative comerciale pe la sfârşitul lunii Septembrie. Dar, Cehoslovacia, fiind în tratative economice urgente cu Ungaria şi Germania, nu se poate angaja acum în noi negocieri. Pentru aceasta a cerut guvernului elveţian amânarea tratativelor proiectate. 9 Italia Intr’un articol al ziarului „Corriere della Sera“, d. Luzzati declară că aplicarea recentelor măsuri financiare nu e scutită de greutăţi, şi că aceste măsuri ar sfârşi chiar prin a strica, în loc de a ajuta asanarea financiară, dacă Banca Italiei n’ar da dovadă de echitate şi prudenţă în timpul periodic de trecere „de la un regim de toleranţă şi chiar de licenţă“, în repartiţia de credite, la un regim de „uniformitate severă şi de restricţie“. Nu trebue, scrie ziarul, ca creditele şi sconturile la bănci să fie reduse in mod prea brutal. Trebuie să se procedeze cu o prudenţă extremă. Dacă e adevărat, adaugă ziarul, că instituţiunile de credit au suspendat sau micşorat creditele ce acordau până acum industriei sericicole, aceasta este foarte prejudiciabil pentru apărarea lirei, industria mătăsei fiind una din cele cari îmbogățesc mai mult . Italia. PRIMARUL PARAVOIR Doctorului fără voie, al lui Mo. Here, îi mersese faima că dă grai muţilor, picioare ologilor şi viaţă celor morţi. Dar el nu era decât un simplu tăetor de lemne din pădure, pe care le vindea cu câţiva lei suta de kilograme, — vremi ce n’ftoi să se mai întoarcă. Doctor îl făcuse nevastă,sa, din răzbunare, că o bătuse, ca să fie bătut şi el. Oameni, cari au o meserie şi fac alta, sunt şi azi destui, — chiar prea mulţi. Şi nu din răzbunarea nevestei. De multe ori din ambiţia ei. Aşa, cei mai răsăriţi economişti pe cari îi avem, sunt ingineri de poduri şi şosele. Cel mai teribil inginer, dregător de poduri şi şosele a fost un general. Un blajin slujitor al Domnului e în capul ministerului sănătăţei publice, spre cea mai bună dovadă că cine are nevoie de doctor, are nevoie şi de popă. La unul din sectoarele Capitalei e primar un doctor. Doctor nu fără voie ci, chiar, cu multă bună voie. Dar primar, desigur, fără voie. E doctorul Lupu. Aștepta să vie ministru de interne. Vitrege împrejurări politice sau aruncat, însă, primar al unei culori, mai oleagă și mai mută, decât bolnavii Doctorului lui Moliére: nici canai, nici apă, nici lumină, nici lemne, nici parale, adică fără nici unul din elementele, care întreţin viaţa. Dar cu gropi multe, multe, gata să primească, în sânul lor, pe întârziaţii verzulii, din partea locului. Doctorul fără voie a făcut mînurea să dea Lucindei, graiul pe care, prefăcuta fată, îl avusese totdeauna. Primarul fără voie umblă, şi el după minuni, se strădueşte să facă din câmpul Pleşoianu un adevărat Versailles. Până la construirea măreţelor ălee, aşezate non evantail“ şi până la înălţarea superbelor statui ale lui Neptun şi Apolon, în parcuri pline cu fântâni luminoase, noi ne rugăm să li ajute Dumnezeu primarului fără voie să astupe, măcar, gropile lui. Uatu. Minunea încă va fi mare, TP. Condiţionarea creditelor americane pentru Europa: Regularea datoriilor şi stabilizarea monetară LONDRA 12. (Radar). — Winston, subsecretarul tezaurului, vorbind la Kansaseu, a reînoit în numele guvernului asigurarea că creditele financiare americane se vor putea acorda Europei dacă aceasta va fi pus la punct afacerile sale. A precizat că guvernele din Europa trebue să efectueze mai întâi stabilizarea, lor monetară şi a exprimat convingerea că situațiunea din Europa se va îmbunătăţi în curând. • PARIS 12 (Rador). _ In discursul rostit la Clubul Bancherilor din Kansascity, subsecretarul de Stat al Tezaurului american, d-l Winston a repetat că se vor acorda Europei credite americane deabea după ce vechiul continent va fi realizat asanarea financiară. D-l Winston prevede apropiată această asanare. D-sa a mai arătat că sarcina impozitelor în Franţa, Belgia şi Italia este proportional mai apăsătoare decât in Statele Unite. A constatat apoi că în Franţa s'a realizat politica de stabilizare monetară gratie constituirea unui guvern care reprezintă de fapt toate partidele. D. Winston a încheiat amintind că balanţa economică a Franței fiind favorabilă, stabilizarea este fără îndoială cu putința. Greva funcţionarilor polilici In Grecia BERLIN 12 (Rador). Din Atena se anunţă că comitetul executiv al Federaţiei funcţionarilor publici a proclamat o grevă de protestare pe timp de 24 ore, deoarece guvernul a refuzat cererea de sporire a salariilor. Primul ministru Condilis a amenințat pe grevişti cu concedierea. Industria petrolului de VIATOR In loc s’o înalţe, Statul o apasă Cunoscătorii în materie de muncă industrială, afirma că trei rânduri de capital trebuesc perdute înainte ca o industrie să devină prosperă şi conducătorii ei să adune experienţa necesară. Desigur, industria română de petrol a trecut prin faza perderilor, a cules experienţa necesară şi acum ştie, oricare ar fi succesele unora şi dezamăgirile altora, că pământul binecuvântat al Romăniei conţine bogăţii incalculabile de petrol, că, pana acum, s‘au sgunat d'abia vreo câteva perimetre şi că regiuni întinse, virgine, au comori nebănuite, cari aşteaptă să fie scoase la lumina zilei. Suntem deabia la începutul exploatărei. Şi pe când din Statele Unite vin acum ecouri despre un apus, mai mult sau mai puţin apropiat, noi ne aflăm in faza răsăritului. Datoria unui Stat tânăr, în plină dezvoltare, dotat de soartă cu un asemenea produs, ar fi să încurajeze exploatarea şi exportul prin toate căile posibile. A urma azi o politică de tezaurizare în materie de petrol, ar fi să se dea dovadă de lipsa de bun simţ, pentru că,ce de" o parte ţara trece prin timpuri grele şi are nevoie de resurse, iar pe ele, alta nu se practică o politică de restricţiuni acolo unde producţia e îmbelşugată şi e susceptibilă de creştere mare. * Or, industria română de petrol, care poseda, la activul ei atâtea posibilităţi de expansiune şi ar putea oferi Statului resurse mult mai insemnate ca cele de azi, este comprimată şi încătuşată de către acelaşi Stat, printr'un complex de măsuri care denotă că tocmai o politică bine chibzuită de Stat în materie de petrol ne lipseşte. Industria aceasta are, în momentul de faţă destul de luptat Impotriva greutăţilor ce derivă din cauze exterioare, independente de voinţa noastră: scăderea preţurilor în piaţa internaţională. E un rău trecător, aproape sezonier, însă care tocmai acum întrucât coincide cu o scă. Wara o /iaiM-fll/i» «• f-r-A-î-vt st *%AS r. * wv« V M» Mivtisni UHUKKO, uuu^ultut perderi dureroase în deosebi întreprinderilor mici, cari nu pot compensa vitregia vremei cu răzbirea de sonde bogate. Unele întreprinderi mici şi mijlocii au fost silite să vândă ţiţeiul sui preţul de cost ceea ce denotă în destul strâmtorarea la care am ajuns. lată însă că intervine şi Statul care, departe de a lua in serios rolul său de ocrotire şi de încurajare In direcţia ridicărei producţiei la nivelul cel mai înalt, nu se gândeşte decât de, azi pe mâine, caută să stoarcă deocamdată, fără a se preocupa de viitor. * înainte de toate, avem chestia transporturilor. Nu vom comite aici nedreptatea de a lovi în administraţia Căilor ferate care neavând mijloace financiare îndestulătoare la îndemână, nu poate pune la dispoziţia interesaţilor numărul de vagoane şi locomotive cerute. Răspunzător de situaţia transporturilor e Statul care a ştiut că aici e cheia însănătoşirei economice generale a ţărei şi, în special, a propăşirei industriale ________ Până acum industria petrolului protesta împotriva faimoasei suprataxe ce se percepe la exportul produselor petrolifere, s’a suprimat această suprataxă însă e înlocuită şi depăşită de urcarea nouă a tarifului C. F. R. Afară de răni primordial de mai sus, avem impozitele fantastice, rezultatul unei imaginaţiuni fiscale extrem de fecundă. Multiplicitatea şi variaţia dărilor e de necrezut. Ele ating precum am avut prilejul s’o demonstrăm in diferite rânduri, până la 80 la sută din venitul net. Are nevoi mari Statul, trebue să-și procure resursele de undeva. In cazul de față însă, el taie craca pe care se așează In line, mai avem unele taxe extravagante la importul acelor materiale, de care Industria petrolului are absolută nevoie şi care sunt fabricate în ţară. Acolo unde interesele industriei petrolifere se lovesc cu interesele industriei noastre metalurgice, se cuvine, evident, ca Statul să ţină cumpăna dreaptă, apărând pe unii şi pe alţii. Insă pentru mărfurile cari nu se produc în fabricile noastre şi de care industria petrolului nu se poate dispensa, nu se cuvine a se stabili taxe vamale exagerate. Se impune ca guvernul să revizuiască întreaga legislaţie economică şi fiscală faţă de principala bogăţie a ţarei după agricultură. In discursurile oficiale, reprezentanţii guvernelor, oricărui partid ar aparţine, nu au decât cuvinte de laudă şi de mândrie faţă de isprăvile şefilor industriei petrolifere. Dar aceste laude amintesc gestul maimuţei care strânge aşa de bine copilul în braţe, încât îl omoară. _______ Podurile, Cartelul şi Dumpingul Uniunea Armatorilor FMiati, ~ Importanţa Navigaţiei Fluviale. Reuniunea in pool a agenţiilor maritime Fluctuaţia preţului de transport variază în raport cu situaţia mondială a armamentului, precum şi cu situaţia economico-politică a fiecărei naţiuni în parte. Din cauza acestor oscilaţiuni, nici un factor regulator nu poate interveni în comerţul maritim pentru a determina un tarif uniform şi constant de navlu. Dacă mărfurile abundă pe cheiuri şi deci oferta, adică cerinţele de transport se evidenţiază, navlurile se urcă, iar când mărfurile lipsesc se întâmplă contrariul. Dacă la nevoile transporturilor răspund un mare număr de vase şi deci mijloacele de armament sunt în stare să le satisfacă în mod rapid şi în întregime, navlurile scad sau se menţin moderate; însă, dacă aceste mijloace nu sunt suficiente din lipsa armamentului, navlurile se ridică şi se menţin ridicate cât timp persistă criza de mijloace de transport pe apă. Restricţiunile guvernelor, legile speciale, măsurile excepţionale, protecţiunle valutare, curentul de naţionalizare,şi privilegiile de cabotaj ce se evidenţiază anterior in timpul şi posterior războaielor, cauzează cele mai mari perturbaţiuni în comerţul maritim şi împuţinează şi chiar distrug cu desăvârşire tranzacţiiurile comerciale libere. De aci, se naşte criză de transporturi în traficul maritim, criză urmată de cele mai dureroase dezastre. înţelegerea dintre CASELE DE NAVIGAŢIE Pentru a se evea falimentul întreprinderilor maritime şi fluviale, în politica comercială a tuturor naţiunilor, apelându-se la mijloacele de luptă contra crizei, s’a găsit o soluţie specială, exploatarea înreprinderilor prin conferinţe sau agrementuri adică prin înţelegerea temporară a armatorilor de a menţine un anumit navlu şi de a împărţi deservirea transporturilor după specialitate şi destinaţie şi acordând rabaturi, adică înapoind o cotă din navlul, încărcătorilor ce preferă să lucreze în grupul lor. Pe măsură ce criza se accentuiază, această tacită înțelegere concretizându-se pe un timp mai îndelungat, se transformă în pod, adică într’o conversiune formală prin care armatorii repartizând intre ei deservirea traficului, incasăvil** Oi. « i ff-V r- si ÎiWw’a /i/faU -««— - - — M '*’*•«5 017 VU7 OU tlll'1 U l/UOU LiSIHUUit, din care, beneficiile se împart în mod egal, fiecare, însă, rămânând liber de a se menfine în pod, sau a se retrage, după cum ii dictează interesele. „PGOL’-UL Reuniunea armatorilor sau a agenţiilor de vapoare în pod este inofensivă întrucât scopul principal este repartiţia navlului redus, in vederea crizei, pentru acoperirea cheltuelilor de întreţinere şi existenţă, pe timpul cât durează criza, îndată însă ce se trece la sporirea şi menţinerea navlurilor urcate, în vederea înlăturărei concurentelor locale, după anumite regule şi obligaţiuni reciproce, avem cartelul,inamicul încărcătorilor şi factor răufăcător economiei naţionale. Sindicalizările armatorilor sau, separat, ale agenţiilor de vapoare dau naştere la ceea ce în industria terestră se numeşte trust, şi în comerţul maritim dumping. UNIUNEA GENERALA A ARMATORILOR DE FLUVIU La Dunăre, în 1924, a luat fiinţă Uniunea generală a armatorilor d® şlepuri din care făceau parte mai toţi armatorii fluviali şi societăţii«mari de navigaţie fluvială, cu scop de a-şi navlosi vasele a tour tre role. Apoi a urmat „Uniunea armatorilor de remorchere’’ şi separat de elevatoare. De fapt aceste reuniuni creau un fel de sindicate pentru menţinerea unor anumite preţuri de navlu, în realitate un adevărat dumping. O convenţiune tacită în acest sens se pare că a fost între armamentul de la Budapesta cu acel de pe Dunărea de Jos. ROLUL IMPORTANT AL N. F. R Direcţiunea Navigaţiunei Pluviale de Stat, continuând să-şi păstreze caracterul său independent şi neasociindu-se in aceste combinaţii, a adus un imens serviciu economiei noastre naţionale, contrabalansând întreaga formaţie a trusturilor şi servind de regulator al unor tarife moderate pe tot cursul Dunărei. Importanţa existenţei acestei instituţii care posedă acum un însemnat parc de vase excelent administrate, a fost scoasă in evidentă Si cu această ocazie. AGENŢIILE MARITIME Asupra armamentului particu-Iov» rl a nuriruTari f p + g.l-4UU. uv liiu.1 V« ropiVUVULUIi ril . ww cietatea de navigaţie România, proprietara a 4 vase, prin societatea Maritima, fără de nici un vas (vap. Oltenia şi Muntenia sunt vândute) prin societatea Navigatorilor Români fără de nici un vas (un curs de cumpărare) şi prin doi alţi armatori proprietari fiecare cu câte un mic vas, — nu s’a făcut nici un angajament de colaborare, lucrând fiecare separat.. Câteva agenţii maritime însă constituite în societăţi anonime, suferind repercusiunile crizei de transporturi din anii precedenţi, s’au constituit într’o reuniune sub denumirea de podl al cărei scop şi rol în viaţa noastră economică îi vom arăta întrun viitor articol. C. TONEGAEU 1 Itinerariul călătoriei M. S. Reginei prin Statele Unite SUVERANA VA VIZITA 25 ORASE, STRABATAND AMERICA DELA ATLANTIC PANA LA OCEANUL PACIFIC (Dela corespondentul nostru special) Itinerariul călătoriei M. S. Regina Maria in America de Nord a fost definitiv stabilit. Suverana, cu suita Sa, va vizita douăzeci și cinci de orașe traversând toate Statele Unite, de la Atlantic până la ţărmul Oceanului Pacific. Itinerariuî cuprinde New-York, Washington, Baltimore, Philadelphia, Pittsburg, Cleveland, Buffalo, Toronto, Detroit, Chicago, St Paul, Minneapolis. tv* — '’-■low stonepark, Seattle, Vancouver, Blaine, Portland, San Francisco, Los Angeles, Grand Cayon, Albuquerque, Denver, Kansas, City, St. Louis, Louisville, Indianapolis şi statele din nordul şi sudul Carolinei şi Floridei. Legaţiunea română din Washington a încunoştiinţat oraşele sus menţionate că invitaţiunile au fost acceptate, iar guvernul federal a dat numeroase dispoziţiuni în legătură cu primirea ce urmează să se facă în fiecare din aceste oraşe de către oficialităţi. * N. B. PARIS 12 (Rador). — M. S. Regina Maria a României a plecat astăzi la orele 11,5 spre New-York via Cherbourg. FRĂMÂNTĂRILE BOLŞEVISMULUI Tulburările de la Moscova sunt semnul cel mai vădit că Europa merge spre organizare şi spre pace. Cine nu,şi aminteşte, un adevăr, rolul hotărâtor pe care neînţelegerile europene l-au avut în deslănţuirea revoluţii ruseşti? Îngrijat de germanofilia aristocratică din jurul împărătesei, ambasadorul britanic la Petrograd, sir George Buchanamt a favorizat acţiunea lui Kerenski. Doritori de a zdrobi cu desăvârşire rezistenţa armată a Rusiei, Germanii au favorizat la rândul lor, acţiunea lui Lenin. Bolşevismul a trecut, în tren special prin toată Germania, înainte de a pătrunde şi de a se răspândi în Rusia, Anglia a slujit revoluţia. Germania a slujit anarhia. Marele război continental a avut astfel repercusiuni tragice asupra atât de şubredei alcătuiri e de stat a imperiului moscovit. Introdus de Germania războinică, bolşevismul a dăinuit în Rusia, sprijinit de simpatia Germaniei republicane. Politica de ,,anarhizare a hrmei“ urmărită cu îndârjire de Internaţionala lll-a, slujea până Intr’un anumit punct planurile de revanşă ale Germaniei, căci era îndreptată, in primul rând, împotriva noului statut mondial, apărat de puterile victorioase, Anglia şi Franţa. Flirtul germano rus era mai mult decât o simplă născocire a unor publicişti cu o prea vie imaginaţie. Toate partidele germane, mai cu seamă cele de dreapta, căutau în revoluţia rusească un punct de sprijin pentru schimbarea raporturilor, de forţe în Europa. Şi activitatea ambasadorului german pe lângă guvernul sovietic a determinat desigur, mai mult decât odată, manoperile de „politică externă“ a bolşevicilor în Orient şi Extremul Orient. Contele de Brockdorf-Rantzau căuta la Moscova, pe lângă Lenin, compensaţii pentru ofensele usturătoare ce-i adusese Clemenceau la Versailles. Dar situaţia tulbure după urma războiului, atât de prielnică bolşeviştilor, care exploatau cu aceiaş îndemânare duşmănia între victorioşi şi învinşi ca şi certurile între aliaţi, în special neînţelegerile franco, engleze, a luat sfârşit. Conferinţa de la Locarno a Inseranat începutul unei noui epoci, în politica vechiului continent. Alarmaţi de acest eveniment, Ruşii au încercat să reacţioneze, D. Cicerin a colindat toate capitalele apusene încetcând să zădărnicească pacea europeană. Ameninţător la Berlin, promiţător la Paris, zâmbitor înspre Londra, şeful, diplomaţiei ruseşti s-a întors la Moscova cu cel mai desăvârşit insucces. Câştigase doar prietenia contelui Scrzinsky, pe atunci ministru de externe al Poloniei. Şi această prietenie, de scurtă durată, căci recentul tratat cu Lituania, a ridicat toate cercurile politice poloneze împotriva duplicităţii moscovite. In mai puţin de zece luni d. Ciceriu schimbase simpatia Germaniei pentru acea a Poloniei, şi simpatia Poloniei pentru acea a Licipyniei,,, E imagina succeselor bolşeviste in 1926. E drept că Germania nu a renunţat niciodată la bunele ei relaţii cu Rusia, D. Stresemann nu a ascuns niciodată dorinţa sa de a întinde influenţa germană, mai ales pe calea economică, cât mai departe spre Est. A semnat, în această privinţă, tratatul de comerţ cu Sovietele. Dar dacă între Rusia şi Germania, înţelegerea persistă, complicitatea a luat sfârşit, Reich-ul, urmând politica de la Locarno, s’a apropiat cu hotărâre de vecinii ei apuseni la Geneva şi la Thoiry, Rusia a rămas fără sprijin extern, in politica ei revoluţionară. Pacea mondială, atât de neprielnică bolşevismului, se întăreşte prin acţiunea hotărâtoare a inţelegerei europene şi a capitalismului american. Deaceia regimul sovietic, după insuccesele sale externe, după izolarea sa diplomatică, după prăbuşirea sinistrului, Zinoviei din capul Internaţionalei a lll-a, e atât de dezarmat azi faţă de turburările interne. In aparenţă, Rusia e prada unei lupte de principii. Deoparte revoluţionarii constructivi, Stalin şi prietenii săi, partizani ai unei politici realiste, de conciliaţiune faţă de capital, de protecţiune faţă de proprietatea rurală. De alta, toţi eroii destrucţiune, Zinoviei, Kamenef, Trotzki, Radek, care vor să salveze drepturile sfinte ale ,,minorităţei proletare” adică triumful absurdităţii în uriaşul, imperiu de ţărani. In fond, de o parte şi de alta, bolşevicii, prinşi in angrenajul revoluţiei, zăpăciţi de jargonul revoluţionar, şi careprivesc cu groază regresul valului de anarhie în lumea sătulă de revoluţii G . 1