Argus, octombrie 1926 (Anul 17, nr. 4034-4060)

1926-10-14 / nr. 4045

Anul XVI! Mo. 40456 PAGINI B­IROURILE: București. Strada sărindar 19 - TELEFON: 6/03 si 23/60 ABONAMENTE: in Ţară Un an 1000 lei 8 luni 550 * 3 luni 300 * 3 lei în ţară. 6 In Străinătate Un an 2200 lei 6 luni 1300 * 3 luni 800 „ lei în străinătate ORGAN ZILNIC al COMERȚULUI Fondatorii S. Pauker şi H. F. Valentin INDUSTRIEI ţi FINANŢE! Director: Grigore Gafencu M 14 fletomarte 1926 PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivă a Societăţei Generale de Publicitate Director: : Carol Schulder gi S. Berger Str. Eugeniu Carada (fostă Karagheorghevici 9) Telefon 11184 Programe de guvernământ Partidul naţional-ţărănesc pu­blica programul său. Acest program se compune din două părţi: una politică şi alta eco­nomică. Partea politică nu ne inte­­resează. Partea economică însă n-o putem trece cu vederea. Mai întâi o observare generală: partidul naţional-ţărănesc nu se mulţumeşte numai cu o enunţare de principii. El precizează şi intră în amănunte, arătând toate măsu­rile ce trebuesc luate pentru în­­­dreptarea situaţii economice. Ac­es­­te precizări, datorite desigur nevoii de a nu lăsa nimic nelămurit în ra­­porturile dintre cele două partide fuzionate, au meritul de a arăta că autorii programului au studiat cu toată seriozitatea situaţia eco­nomică a tărei. Noul partid declară că producţia principală a tărei fiind agricultu­­ra, interesele propăşirei acesteia nu trebue să fie subordonate altor interese. Şi afirmă că, ,interesele producţiunei naţionale pretind, ca o supremă necesitate, să se intro­ducă linişte şi siguranţă în rapor­turile de proprietate“. Aceste declaraţii înlătură învinui­rile de tendinţe extremiste, aduse până acum partidului ţărănesc, şi aşează noul partid pe temelia sănă­toasă a respectului proprietăţii şi a apărărei producţii agricole — pro­gramul firesc al oricărui partid care se sprijină pe marile masse ţă­răneşti. « E adevărat că sunt cu totul ino­portune, revizuirile prevăzute a se face într’un «timp oportun". Ele sunt strict limitate, nu tintesc de fel la o nouă expropriere dar dau, prea uşor, prilej de vorbă. In schimb, toată partea privitoa­re la reforma monetară, la îmbu­nătăţirea transporturilor, la echili­brarea reală a budgetului statului şi la colaborarea capitalului străin, va fi de toţi, unanim aprobată. E de prisos să stăruim acum, de ce socotim ca o măsură absolut ne­cesară stabilizarea manetei, şi de­ ce primim cu o deosebită satisfac­ţie, cererea ca această stabilizare să fie împlinită prin o bună poli­tică de devize din partea Băncei Naţionale. Amintim numai că a­­cest punct din programul partidu­lui naţional ţărănesc e conform cu toate avizurile experţilor financiari din Occident, că a fost aplicat de toate ţările care şi-au stabilizat monda şi e una din condiţiile Sta­telor Unite pentru a acorda credite statelor europene. Şi e drept să mai amintim, că această revendica­­re, dorită şi cu nerăbdare aşteptată de toţi producătorii, a fost propo­­văduită şi sprijinită, zi de zi in con Ioanele acestui ziar, în credinţa ne­­strămutată că stabilizarea moneta­­ră va pune capăt haosului in care se zbate viata noastră financiară şi economică. Cu aceiaş stăruinţă am cerut, de altfel, grabnica îmbunătăţire a transporturilor, suprimarea taxelor de export, şi o cumpănită politică faţă de capitalul străin, tot atâtea măsuri pe care le găsim înscrise în programul noului partid. Ce ne mai rămâne de dorit? să vedem toate aceste făgăduinţi îm­plinite. Căci dacă „Argus“ e menit să răspândească idei menirea par­tidelor nu e să făurească doctrini ei să Ie înfăptuiască. In privinţa aceasta am suferit u­­nele dezamgiri. Şi guvernul actual a venit cu un program economic, de toti aprobat. A recunoscut im­portanta pentru tara noastră, a producţiunei agricole. Şi-a lăsat ca ţăranii să-şi vânză grâul cu trei lei kilogramul iar porumbul cu doi lei. A promis stabilizarea moneta­ră. Şi am avut in timp de­­eas© luni fluctuaţii ale leului care au trecut de la 1400 la 900 lei lira ster­lină. A promis suprimarea taxelor de export.. Şi le păstrează, hărăzind plugarilor şi un impozit agricol tot atât de apăsător ca şi taxele de ex­port. A promis... Dar ce să mai stăruim. Bunele lui intenţii s'au izbit de obstacole pe care nu avea putere să le dea la o parte. In toate ţările cu o matură dez­­voltare politică, oamenii de stat, trec pentru înfăptuirea ideilor lor, peste interesele personale şi peste interesele de partid. O pildă stră­­lucită ne o dă actualul guvern francez. Dacă şi la noi, toţi cei, care pri­vesc la fel măsurile de luat pentru refacere® tărei, şi-ar întruni for­ţele, obstacolele de care se lovesc bunele intenţii ar putea fi uşor în­lăturate. Dar pentru aceasta, par­tidul naţional ţărănesc trebue să vrea ceia ce ştie atât de bine. Iar partidul poporului ar trebui să ştie ce vrea: să stea la putere sau să-și înfăptuiască programul. A. Ştiri economice Cehoslovacia Belgia BRUXELLES. — Se crede că ’guvernul belgieni intenţionează să încheie­­m acord cu Banca Naţio­nală, acordăndu-î acesteia dreptul de a cumpăra monede de aur şi ar­gint. . . Intr’un viitor Consiliu de miniş­tri se va lua o hotărâre in această privinţă. Statei® Unite WASHINGTON. — Exportaţiu­­fiile de cereale din Statele Unite si Canada, în săptămâna sfârşită la 35 Septembrie au fost de 4.918.000 buseli faţă de 9.757.000 buseli în săptămâna precedentă (Un busel — circa 36 litri). * WASHINGTON­ — Cel mai ma­re număr de vagoane, in istoria căilor ferate. 1.187.011 au fost în­cărcate cu mărfuri și taxe plătite, în săptămâna sfârșită la 18 Sep­tembrie. De la 1 ianuarie până la 18 Sep­tembrie (38 săptămâni), vagoanele încărcate cu taxe plătibile au fost de 38.068.949, față de 36.771.919 în perioada, corespunzătoare a anului trecut­* NEW­ YORK. — Numărul nouilor societăţi de petrol, deja în creştere în 1925, a progresat încă în primele opt luni din 1926. După statistici, nouile societăţi creiate în această perioadă de opt luni dispun de ca­­pital de 593.960.000 dolari, faţa de 580.023.000 dolari în perioada cores­­punzătoare din 1925 şi 518.911.000 do­lari în 1924. Media capitalului acţiu­n, pentru fiecare societate înfiinţa­­tă în acest an e de 1.800.000 dolari, in cifră rotundă, faţă de 2 500 000 în 1925 şi 1.600.000 în 1924, PRAGA. — In vederea nouei campanii zahariere se anunţă rea­­lizarea iminentă, a unei înţelegeri între principalii interesaţi in in­dustria zahărului cehoslovac. Acor­dul, care va fi încheiat, în mod pro­vizoriu, pe un an de zile, va cu­prinde pe fabricanţii de zahăr brut, pe rafinori, pe sfeclari, cum şi u­­zinele mixte. Un comitet format de aderenţi va fixa preţurile interne şi va controla piaţa naţională. ■* PRAGA. — Guvernele din Pra­­ga şi Berna conveniseră să încea­pă tratative comerciale pe la sfâr­şitul lunii Septembrie. Dar, Ceho­slovacia, fiind în tratative econo­mice urgente cu Ungaria şi Ger­mania, nu se poate angaja acum în noi negocieri. Pentru aceasta a cerut guvernului elveţian amâna­rea tratativelor proiectate. 9 Italia Intr’un articol al ziarului „Corriere della Sera“, d. Luzzati declară că a­­plicarea recentelor măsuri financiare nu e scutită de greutăţi, şi că aceste măsuri ar sfârşi chiar prin a strica, în loc de a­ ajuta asanarea financia­ră, dacă Banca Italiei n’ar da dovadă de echitate şi prudenţă în timpul pe­riodic de trecere „de la un regim de toleranţă şi chiar de licenţă“, în re­partiţia de credite, la un regim de „uniformitate severă şi de restricţie“. Nu trebue, scrie ziarul, ca creditele şi sconturile la bănci să fie reduse in mod prea brutal. Trebuie să se pro­cedeze cu o prudenţă extremă. Dacă e adevărat, adaugă ziarul, că institu­­ţiunile de credit au suspendat sau micşorat creditele ce acordau până­ a­­cum industriei sericicole,­ aceasta este foarte prejudiciabil pentru apărarea lirei, industria mătăsei fiind una din cele cari îmbogățesc mai mult . Italia. PRIMARUL PARA­VOIR Doctorului fără voie, al lui Mo. Here, îi mersese faima că dă grai muţilor, picioare ologilor şi viaţă ce­­lor morţi. Dar el nu era decât un simplu tăetor de lemne din pădure, pe care le vindea cu câţiva lei suta de kilograme, — vremi ce n’ftoi să se mai întoarcă. Doctor îl făcuse nevastă,sa, din răzbunare, că o bătuse, ca să fie bătut şi el. O­ameni, cari au o meserie şi fac alta, sunt şi azi destui, — chiar prea mulţi. Şi nu din răzbunarea ne­vestei. De multe ori din ambiţia ei. Aşa, cei mai răsăriţi economişti pe cari îi avem, sunt ingineri de podu­ri şi şosele. Cel mai teribil inginer, dregător de poduri şi şosele a fost un general. Un blajin slujitor al Domnului e în capul ministerului să­nătăţei publice, spre cea mai bună dovadă că cine are nevoie de doctor, are nevoie şi de popă. La unul din sectoarele Capitalei e primar un doctor. Doctor nu fără voie ci, chiar, cu multă bună voie. Dar primar, desigur, fără voie. E d­oc­torul Lupu. Aștepta să vie ministru de interne. Vitrege împrejurări politice sau a­­runcat, însă, primar al unei culori, mai oleagă și mai mută, decât bolna­vii Doctorului lui Moliére: nici ca­­nai, nici apă, nici lumină, nici lem­­ne, nici parale, adică fără nici unul din elementele, care întreţin viaţa. Dar cu gropi multe, multe, gata să primească, în sânul lor, pe întârzia­ţii verzulii, din partea locului. Doctorul fără voie a făcut mînur­­ea să dea Lucindei, graiul pe care, prefăcuta fată, îl avusese totdeauna. Primarul fără voie umblă, şi el du­­pă minuni, se strădueşte să facă din câmpul Pleşoianu un adevărat Versailles. Până la construirea măreţelor ă­­lee, aşezate non evantail“ şi până la înălţarea superbelor statui ale lui Neptun şi Apolon, în parcuri pline cu fântâni luminoase, noi ne rugăm să li ajute Dumnezeu primarului fă­ră voie să astupe, măcar, gropile lui. Uatu. Minunea încă va fi mare, T­P. Condiţionarea creditelor americane pentru Europa: Regularea datoriilor şi stabi­lizarea monetară LONDRA 12. (Radar). — Winston, subsecretarul te­zaurului, vorbind la Kan­­saseu­­­, a reînoit în nu­mele guvernului asigura­rea că creditele finan­ciare americane se vor pu­tea acorda Europei dacă aceasta va fi pus la punct afacerile sale. A precizat că guvernele din Europa trebue să efectueze mai întâi stabilizarea, lor mo­netară şi a exprimat con­vingerea că situațiunea din Europa se va îmbună­tăţi în curând. • PARIS 12 (Rador). _ In discur­sul rostit la Clubul Bancherilor din Kansascity, subsecretarul de Stat al Tezaurului american, d-l Wins­ton a repetat că se vor acorda Eu­ropei credite americane deabea du­­pă ce vechiul continent va fi rea­lizat asanarea financiară. D-l Wins­ton prevede apropiată această asa­­nare. D-sa a mai arătat că sarcina impozitelor în Franţa, Belgia şi Italia este proportional mai apă­­sătoare decât in Statele Unite. A constatat apoi că în Franţa s'a rea­lizat politica de stabilizare mone­tară gratie constituirea unui gu­­vern care reprezintă de fapt toate partidele. D.­ Winston a încheiat a­mintind că balanţa economică a Franței fiind favorabilă, stabiliza­­rea este fără îndoială cu putința. Greva funcţionarilor polilici In Grecia BERLIN 12 (Rador).­­ Din A­­tena se anunţă că comitetul execu­­tiv al Federaţiei funcţionarilor pu­blici a proclamat o grevă de pro­testare pe timp de 24 ore, de­oarece guvernul a refuzat cererea de spo­rire a salariilor. Primul ministru Condilis a amenințat pe grevişti cu concedierea. Industria petrolului de VIATOR In loc s’o înalţe, Statul o apasă Cunoscătorii în materie de muncă industrială, afirma că trei rândur­i de capital trebuesc perdute înainte ca o industrie să devină prosperă şi conducătorii ei să adune experien­ţa necesară. De­sigur, industria ro­­mână de petrol a trecut prin faza perderilor, a cules experienţa nece­sară şi acum ştie, ori­care ar fi suc­cesele unora şi dezamăgirile altora, că pământul binecuvântat al Romă­niei conţine bogăţii incalculabile de petrol, că, pana acum, s‘au sgunat d'abia vreo câteva perimetre şi că regiuni întinse, virgine, au comori nebănuite, cari aşteaptă să fie scoa­­se la lumina zilei. Suntem deabia la începutul exploatărei. Şi pe când din Statele­ Unite vin acum ecouri despre un apus, mai mult sau mai puţin apropiat, noi ne aflăm in faza răsăritului. Datoria unui Stat tânăr, în plină dezvoltare, dotat de soartă cu un a­­semenea produs, ar fi să încurajeze exploatarea şi exportul prin toate căile posibile. A urma azi o politică de tezaurizare în materie de petrol, ar fi să se dea dovadă de lipsa de bun simţ, pentru că,ce de" o parte ţara trece prin timpuri grele­ şi are nevoie de resurse, iar pe ele, alta nu se practică o politică de restricţiuni acolo unde producţia e îmbelşugată şi e susceptibilă de creştere mare. * Or, industria română de petrol, care poseda, la activul ei atâtea po­­sibilităţi de expansiune şi ar putea oferi Statului resurse mult mai in­­semnate ca cele de azi, este compri­mată şi încătuşată de către acelaşi Stat, printr'un complex de măsuri care denotă că tocmai o politică bi­ne chibzuită de Stat în materie de petrol ne lipseşte. Industria aceasta are, în momen­­tul de faţă destul de luptat Impotri­­va greutăţilor ce derivă din cauze ex­terioare, independente de voinţa noa­stră: scăderea preţurilor în piaţa internaţională. E un rău trecător, aproape sezonier, însă care tocmai acum întrucât coincide cu o scă. Wara o /iaiM-fll/i» «• f-r-A-î-vt st *%AS r. * wv« V M» Mivtisn­i UHUKK­O, u­­uu^ul­tut perderi dureroase în deosebi între­­prinderilor mici, cari nu pot com­­­pensa vitregia vremei cu răzbirea de sonde bogate. Unele întreprinderi mici şi mijlocii au fost silite să vân­dă ţiţeiul sui­ preţul de cost ceea ce denotă în destul strâmtorarea la ca­re am ajuns. lată însă că intervine şi Statul ca­re, departe de a lua in serios rolul său de ocrotire şi de încurajare In direcţia ridicărei producţiei la nive­­lul cel mai înalt, nu se gândeşte de­cât de, azi pe mâine, caută să stoar­­că de­o­camdată, fără a se preocupa de viitor. * înainte de toate, avem chestia tran­sporturilor. Nu vom comite aici ne­dreptatea de a lovi în administraţia Căilor ferate care neavând mijloace financiare îndestulătoare la îndemână, nu poate pune la dispoziţia interesa­ţilor numărul de vagoane şi locomo­tive cerute. Răspunzător de situaţia transpor­turilor e Statul care a ştiut că aici e cheia însănătoşirei economice generale a ţărei şi, în special, a propăşirei industriale­ ________ Până acum industria petrolului pro­testa împotriva faimoasei supra­taxe ce se percepe la exportul­­­ produse­­lor petrolifere, s’a suprimat această supra­taxă însă e înlocuită şi depă­şită de urcarea nouă a tarifului C. F. R. Afară de răni primordial de mai sus, avem impozitele fantastice, re­zultatul unei imaginaţiuni fiscale ex­trem de fecundă. Multiplicitatea şi va­riaţia dărilor e de necrezut. Ele ating precum am avut prilejul s’o demon­străm in diferite rânduri, până la 80 la sută din venitul net. Are nevoi mari Statul, trebue să-și procure re­­sursele de undeva. In cazul de față însă, el taie craca pe care se așează In line, mai avem unele taxe extra­vagante la importul acelor materiale, de care Industria petrolului are ab­solută nevoie şi care sunt fabricate în ţară. Acolo unde interesele indus­triei petrolifere se lovesc cu intere­sele industriei noastre metalurgice, se cuvine, evident, ca Statul să ţină cumpăna dreaptă, apărând pe unii şi pe alţii. Insă pentru mărfurile cari nu se produc în fabricile noastre şi de care industria petrolului nu se poate dispensa, nu se cuvine a se stabili taxe vamale exagerate. Se impune ca guvernul să revi­­zuiască întreaga legislaţie economi­­că şi fiscală faţă de principala bogă­ţie a ţarei după agricultură. In dis­cursurile oficiale, reprezentanţii gu­vernelor, ori­cărui partid ar aparţi­­ne, nu au de­cât cuvinte de laudă şi de mândrie faţă de isprăvile şefilor industriei petrolifere. Dar aceste lau­de amintesc gestul maimuţei care strânge aşa de bine copilul în braţe, încât îl omoară. _______ P­od­urile, Cartelul şi Dumpingul Uniunea Armatorilor FMiati, ~ Importanţa Navigaţiei Fluviale.­­ Reuniunea in pool a agenţiilor maritime Fluctuaţia preţului de transport variază în raport cu situaţia mon­dială a armamentului, precum şi cu situaţia economico-politică a fie­cărei naţiuni în parte. Din cauza acestor oscilaţiuni, nici un factor regulator nu poate interveni în comerţul maritim pen­tru a determina un tarif uniform şi constant de navlu. Dacă mărfurile abundă pe cheiu­ri şi deci oferta, adică cerinţele de transport se evidenţiază, navlurile se urcă, iar când mărfurile lip­sesc se întâmplă contrariul. Dacă la nevoile transporturilor răspund un mare număr de vase şi deci mij­loacele de armament sunt în stare să le satisfacă în mod rapid şi în întregime, navlurile scad sau se menţin moderate; însă, dacă aceste mijloace nu sunt suficiente din lip­sa armamentului, navlurile se ri­dică şi se menţin ridicate cât timp persistă criza de mijloace de trans­port pe apă. Restricţiunile guvernelor, legile speciale, măsurile excepţionale, protecţiunle valutare, curentul de naţionalizare,şi privilegiile de ca­­botaj ce se evidenţiază anterior in timpul şi posterior războaielor, cau­zează cele mai mari perturbaţiuni în comerţul maritim şi împuţinea­ză şi chiar distrug cu desăvârşire tranzacţiiurile comerciale libere. De aci, se naşte criză de trans­porturi în traficul maritim, criză urmată de cele mai dureroase de­zastre. înţelegerea dintre CASELE DE NAVIGAŢIE Pentru a se ev­ea falimentul în­treprinderilor maritime şi fluviale, în politica comercială a tuturor naţiunilor, apelându-se la mijloa­cele de luptă contra crizei, s’a gă­sit o soluţie specială, exploatarea înreprinderilor prin conferinţe sau agrementuri adică prin înţelegerea temporară a armatorilor de a menţine un anumit navlu şi de a împărţi deservirea transporturilor după specialitate şi destinaţie şi acordând rabaturi, adică înapoind o cotă din navlul, încărcătorilor ce preferă să lucreze în grupul lor. Pe măsură ce criza se accen­­tuiază, această tacită înțelegere concretizându-se pe un timp mai îndelungat, se transformă în pod­, adică într’o conversiune formală prin care armatorii repartizând in­tre ei deservirea traficului, incasă­vil** Oi. « i ff-V r- si ÎiWw’a /i/faU -««— - - — M '*’*•«5 017 VU7 OU tlll'1 U l/UOU LiSIHUUit, din care, beneficiile se împart în mod egal, fiecare, însă, rămânând liber de a se menfine în pod­, sau a se retrage, după cum ii dictează interesele. „PGOL’-UL Reuniunea armatorilor sau a a­­genţiilor de vapoare în pod­ este ino­fensivă întrucât scopul principal este repartiţia navlului redus, in ve­derea crizei, pentru acoperirea chel­­tuelilor de întreţinere şi existenţă, pe timpul cât durează criza, îndată însă ce se trece la spori­rea şi menţinerea navlurilor urca­te, în vederea înlăturărei concu­rentelor locale, după anumite re­­gule şi obligaţiuni reciproce, avem cartelul,­­­­inamicul încărcătorilor şi factor răufăcător economiei na­ţionale. Sindicalizările armatorilor sau, separat, ale agenţiilor de vapoare dau naştere la ceea ce în industria terestră se numeşte trust, şi în co­merţul maritim dumping. UNIUNEA GENERALA A ARMATORILOR DE FLUVIU La Dunăre, în 1924, a luat fiinţă Uniunea generală a armatorilor d® şlepuri din care făceau parte m­ai toţi armatorii fluviali şi societăţii«­­mari de navigaţie fluvială, cu scop de a-şi navlosi vasele a tour tre role. Apoi a urm­at „Uniunea armato­rilor de remorchere’’ şi separat de elevatoare. De fapt aceste reuniuni creau un fel de sindicate pentru menţinerea unor anumite preţuri de navlu, în realitate un adevărat dumping. O convenţiune tacită în acest sens se pare că a fost între arma­mentul de la Budapesta cu acel de pe Dunărea de Jos. ROLUL IMPORTANT AL N. F. R Direcţiunea Navigaţiunei Plu­viale de Stat, continuând să-şi păstreze caracterul său indepen­dent şi neasociindu-se in aceste combinaţii, a adus un imens servi­ciu economiei noastre naţionale, contrabalansând întreaga formaţie a trusturilor şi servind de regula­tor al unor tarife moderate pe tot cursul Dunărei. Importanţa existenţei acestei in­stituţii care posedă acum un în­semnat parc de vase excelent ad­ministrate, a fost scoasă in evi­dentă Si cu această ocazie. AGENŢIILE MARITIME Asupra armamentului particu-Iov» rl a nuriruTari f p + g.l-4UU. uv liiu.1 V« ropiVUVULUIi ril . ww cietatea de navigaţie România, pro­prietara a 4 vase, prin societatea Maritima, fără de nici un vas (vap. Oltenia şi Muntenia sunt vândute) prin societatea Navigato­rilor Români fără de nici un vas (un curs de cumpărare) şi prin doi alţi armatori proprietari fiecare cu câte un mic vas, — nu s’a făcut nici un angajament de colaborare, lucrând fiecare separat.. Câteva agenţii maritime însă constituite în societăţi anonime, su­ferind repercusiunile­­ crizei de transporturi din anii precedenţi, s’au constituit într’o reuniune sub denumirea de podl al cărei scop şi rol în viaţa noastră economică îi vom arăta întrun viitor articol. C. TONEGAEU 1 Itinerariul călătoriei M. S. Reginei prin Statele­ Unite SUVERANA VA VIZITA 25 ORASE, STRABATAND AMERICA DELA ATLANTIC PANA LA OCEANUL PACIFIC (Dela corespondentul nostru special) Itinerariul călătoriei M. S. Re­­gina Maria in America de Nord a fost definitiv stabilit. Suverana, cu suita Sa, va vizita două­zeci și cinci de orașe traver­­sând toate Statele­ Unite, de la At­lantic până la ţărmul Oceanului Pacific. Itinerariuî cuprinde New-York, Washington, Baltimore, Philadelp­hia, Pittsburg, Cleveland, Buffalo, Toronto, Detroit, Chicago, St Paul, Minneapolis. tv* — '’-■low stonepark, Seattle, Vancouver, Blaine, Portland, San Francisco, Los Angeles, Grand Cayon, Albu­querque, Denver, Kansas, City, St. Louis, Louisville, Indianapolis şi statele din nordul şi sudul Caroli­nei şi Floridei. Legaţiunea română din Washing­ton a încunoştiinţat oraşele sus menţionate că invitaţiunile au fost acceptate, iar guvernul fede­ral a dat numeroase dispoziţiuni în legătură cu primirea ce urmează să se facă în fiecare din aceste oraşe de către oficialităţi. * N. B. PARIS 12 (Rador). — M. S. Re­­gina Maria a României a plecat astăzi la orele 11,5 spre New-York via Cherbourg. FRĂMÂNTĂRILE BOLŞEVISMULUI Tulburările de la Moscova sunt semnul cel mai vădit că Europa merge spre organizare şi spre pace. Cine nu,şi aminteşte, un adevăr, rolul hotărâtor pe care neînţelegeri­­le europene l-au avut în deslănţuirea revoluţii ruseşti? Îngrijat de germa­­nofilia aristocratică din jurul împă­­rătesei, ambasadorul britanic la Petrograd, sir George Buchanamt a favorizat acţiunea lui Kerenski. Do­ritori de a zdrobi cu desăvârşire rezistenţa armată a Rusiei, Germa­­nii au favorizat la rândul lor, acţiu­nea lui Lenin. Bolşevismul a trecut, în tren special prin toată Germa­nia, înainte de a pătrunde şi de a se răspândi în Rusia, Anglia a slujit revoluţia. Germania a slujit anar­hia. Marele război continental a avut astfel repercusiuni tragice asu­­pra atât de şubredei alcătuiri e de stat a imperiului moscovit. Introdus de Germania războinică, bolşevismul a dăinuit în Rusia, spri­jinit de simpatia Germaniei republi­cane. Politica de ,,anarhizare a hr­mei“ urmărită cu îndârjire de In­­ternaţionala lll-a, slujea până In­tr’un anumit punct planurile de re­­vanşă ale Germaniei, căci era îndrep­tată, in primul rând, împotriva nou­lui statut mondial, apărat de pute­­rile victorioase, Anglia şi Franţa. Flirtul germano­ rus era mai mult decât o simplă născocire a unor pu­­blicişti cu o prea vie imaginaţie. Toate partidele germane, mai cu­ seamă cele de dreapta, căutau în­ revoluţia rusească un punct de spri­jin pentru schimbarea raporturilor, de forţe în Europa. Şi activitatea ambasadorului german pe lângă guvernul sovietic a determinat de­sigur, mai mult decât odată, mano­­perile de „politică externă“ a bolşe­­vicilor în Orient şi Extremul O­­rient. Contele de Brockdorf-Rantzau căuta la Moscova, pe lângă Lenin, compensaţii pentru ofensele ustură­toare ce-i adusese Clemenceau la Versailles.­­ Dar situaţia tulbure după urma războiului, atât de prielnică bolşe­­viştilor, care exploatau cu aceiaş în­demânare duşmănia între victorioşi şi învinşi ca şi certurile între alia­­ţi, în special neînţelegerile franco, engleze, a luat sfârşit. Conferinţa de la Locarno a Insera­­nat începutul unei noui epoci, în po­litica vechiului continent. Alarmaţi de acest eveniment­, Ruşii au încer­cat să reacţioneze, D. Cicerin a co­lindat toate capitalele apusene încet­când să zădărnicească pacea euro­­peană. Ameninţător la Berlin, promi­ţător la Paris, zâmbitor înspre Lon­­dra, şeful, diplomaţiei ruseşti s-a în­­tors la Moscova cu cel mai desă­­vârşit insucces. Câştigase doar prie­tenia contelui Scrzinsky, pe atunci ministru de externe al Poloniei. Şi această prietenie, de scurtă durată, căci recentul tratat cu Lituania, a ridicat toate cercurile politice polo­neze împotriva duplicităţii mosco­vite. In mai puţin de zece luni d. Ci­­ceriu schimbase simpatia Germa­­niei pentru acea a Poloniei, şi sim­­­patia Poloniei pentru acea a Licipy­­niei,,, E imagina succeselor bolşe­­viste in 1926. E drept că Germania nu a renun­ţat niciodată la bunele ei relaţii cu­ Rusia, D. Stresemann nu a ascuns niciodată dorinţa sa de a întinde in­fluenţa germană, mai ales pe calea economică, cât mai departe spre Est. A semnat, în această privinţă, tra­­tatul de comerţ cu Sovietele. Dar da­că între Rusia şi Germania, înţelege­rea persistă, complicitatea a luat sfârşit, Reich-ul, urmând politica de la Locarno, s’a apropiat cu hotărâ­­re de vecinii ei apuseni la Geneva şi­ la Thoiry, Rusia a rămas fără sprijin extern, in politica ei revolu­ţionară. Pacea mondială, atât de neprielnică bolşevismului, se întă­reşte prin acţiunea hotărâtoare a in­ţelegerei europene şi a capitalismu­­lui american. Deaceia regimul sovietic, după in­­succesele sale externe, după izola­rea sa­ diplomatică, după prăbuşirea sinistrului, Zinoviei din capul Inter­­naţionalei a lll-a, e atât de dezar­mat azi faţă de turburările interne. In aparenţă, Rusia e prada unei lupte de principii. Deoparte revolu­ţionarii constructivi, Stalin şi prie­­tenii săi, partizani ai unei politici rea­liste, de conciliaţiune faţă de capi­­tal, de protecţiune faţă de proprieta­­tea rurală. De alta, toţi eroii des­­trucţiune­, Zinoviei, Kamenef, Trotz­­ki, Radek, care vor să salveze drep­­turile sfinte ale ,,minorităţei prole­tare” adică triumful absurdităţii în uriaşul, imperiu de ţărani. In fond, de o parte şi de alta, bol­­şevicii, prinşi in angrenajul revo­­luţiei, zăpăciţi de jargonul revolu­­ţionar, şi care­­privesc cu groază regresul valului de anarhie în lumea sătulă de revoluţii G . 1

Next