Argus, decembrie 1926 (Anul 17, nr. 4086-4110)
1926-12-01 / nr. 4086
CONGRESE - LEGISLATIE Congresul meseriaşilor din întreaga ţară Problemele dezbătute in cele două zile ale Congresului Duminică la ora 10 dim..s’a deschis In sala „Teatrului Popular“ din Capitală congresul meseriaşilor din întreagi* ţară. Congresul s’a deschis In prezenţa d-lui Trancu-Iaşi, ministrul muncei, CUVÂNTĂRILE D. TRANCU-IAŞI, ministrul muncei salută pe meseriaşii veniţi din toate unghiurile ţărei cu dorinţa de a pune meseria lor şi învăţământul muncitoresc pe temelii solide. Intr’un viitor apropiat, meseriaşul va fi pârghia Statului nostru. Marea Industrie s’a afirmat puternic ori prin inaugurarea frumoasei expoziţii deschisă in Parcul Carol. Acum trebue să ne îngrijim şi de mica industrie. Căminurile de ucenici şi şcolile de ucenici vor fi preocuparea noastră de căpetenie. Eu pot să afirm că până acum nu s’a făcut aproape nimic. De aceia noi trebue să ne ocupăm în primul loc de această ramură industrială. Trebue apoi să ne ocupăm de unificarea legei muncei. In alcătuirea de stat actuală, fiecare clasă socială trebue să aibă reprezentanţii ei. De felul cum va fi reprezentată o clasă socială va depinde propăşirea el. D. dr. KAMINSKI din partea ministerului sănătăţei, arată grija pe care ministerul sănătăţei o are pentru sănătatea celor cari trebue să lucreze In marea sau In mica industrie. D. A JOGA din partea învăţământului muncitoresc spune că de dezvoltarea industriei depinde nu numai buna propăşire economică a unei ţări, ci ci apărarea ei. D. AL. SAMOILA preşedintele micei industrii citeşte o moţiune în care îşi exprimă uimrea că în congres nu sunt reprezentanţi ai Uniunei micilor industriaşi. Cere congresului să ţină seamă de propunerile făcute de Uniune. D. STAVRI CUNESCU, arată că au fost chemaţi la consfătuirile preliminare toţi reprezentanţii breslelor aşa că azi putem discuta cu folos toate problemele care preocupă breslele muncitoreşti. D. DIACONESCU, spune că la congres iau parte toţi reprezentanţii muncitorimei, aşa că dezbaterile ce vor urma vor contribui la unificarea legiuirilor muncitoreşti şi la întocmirea lor în aşa fel incât să fie spre folosul meseriailor D. D. R. IOANIŢESCU, arată că legile muncitoreşti întocmite până acum au fost vitrige cu această clasă socială. Când vitregă a fost legislaţia de până acum, azi când cineva vine să organizeze o bună legislaţie dv. sunteţi obligaţi să vă spuneţi cuvântul şi să daţi tot sprijinul. D. T. IONESCU arată că M. S. Regele se îngrijeşte de soarta muncitorimei şi de aceia congresul de azi trebue să se gândească la Suveran şi să-i ureze deplină sănătate şi o cât mai lungă viaţă D. NICULESCU-RIETZ,în numele Camerei de comerţ aduce salutul acestei instituţii, muncitorimei adunată azi in congres. Felicită pe ministrul muncei că a reuşit să întrunească în congres muncitorimea din toate ramurile de producţie. D. MARIAN din partea sindicatelor unitare cere ca in arderea de zi a congresului să se aducă şi problema muncei, a autonomiei sindicale, a pregătirea ucenicilor şi a şomajului. D. TRANCU-Iaşi, mulţumeşte congresiştilor şi anunţă că interpret al muncitorimei va da o telegramă Suveranului. ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZA La orele 3 d. a. congresul a continuat In localul şcoalei Clemenţa unde s’au discutat In secţii toate rapoartele. D. Stavri Cunescu a dat cetire raportului întocmit asupra fiîndrumărei profesionale. D. Al. Dimitriuf despre „Contractul de ucenicie. D. ing. Andone, despre ,,Pregătirea practică a ucenicului, d. N. Marinescu, despre: „Bresle, corporaţii şi camere de muncă", d. Sava despre „Instituţie de perfecţionare profesională“ d. Mihailescu, despre ,,Controlul meseriilord. N. Bubulac despre ,,Şcoli şi căminuri pentru meseriaşi", d. Niculescu-Duvăz despre ,,Căminuri pentru ucenici“ ; d-şoara C. Georgescu despre ,,Cantine pentru muncitori" ; d-na Cecilia Iliescu despre , ,Colonii de vară pentru ucenici" ; d. Alexandrescu despre „Calificarea ■profesiilor comerciale"; d. Teodoru „Pregătirea funcţionarului comercial" ; d. Diaconescu : ttCreditul micei industrii" ; d. Al. SamoVă: „Plata muncei lucrului efectuat"; d. Tr. lonescu: „Materiale, transporturi şi impozite Şedinţele de Luni Desbaterile congresului au fost reluate Luni la orele 10 jum., in sala teatrului „Popular“ sub preşedinţia d-lui Gr. Trancu,Iaşi, ministrul muncii. RAPOARTELE CHESTIUNEA UCENICIEEI D. AL. DUMITRIU dă cetire reeoluţilor adoptate în secţiuni asupra chestiunei Uceniciei, fiind admis raportul întocmit de d-sa. Luându-se în discuţie raportul asupra acestei chestiuni au făcut diferite observaţiuni d-nul: ANGHEL STOICESCU (Ploeşti), NICULESCU (Bucureşt), CONST. DOBRESCU (Bucureşti). Toţi cerând proteguire pentru ucenici D. Coll. PETRESCU (Bucureşti), dă citire, memoriului întocmit de Sindicatele unitare asupra chestiunei Uceniciei. D. BÂCIU, deputat, cere o comi- siune în care să fie reprezentaţi meseriaşii din întreaga ţară, şi care să se ocupe de problema uceniciei. D. TRANCU-IAŞI, ministrul moncei, declară discuţia Închisă, asupra acestei chestiuni, promiţând că va fi aleasă o comisiune — unde vor fi reprezentaţi muncitorii din întreaga ţară — şi care se va ocupa de problema ■uceniciei. D. prof. ing. M. LORENŢI dă citire rezoluţiilor adoptate de secţiunea II-a asupra raportului întocmit de d-sa cu privire la : Examinarea şi calificarea lucrătorilor şi meşterilor. D. prof. RADULESCU-MOTRU, senator, atrage atenţia d-lui ministru al muncii că nu se va putea face nimic pe cale de lege, atâta vreme cât nu vor concura la aceasta mai multe ministere. D-nii Laşcu (Sighişoara), Pancu (Iaşi), Crăciun (Mediaş), C. Mihăilescu (Bucureşti), C. Niculescu (Bucureşti), au cerut să se ţină seamă de doleanţele tuturor categoriilor de meseriaşi, atunci când se legiferează pentru ei. Şedinţa de după amiază Şedinţa se deschide la orele 3 d. a., sub preşedinţia d-lui ministru Gr. Trancu-Iaşi. D-sa face cunoscut congresiştilor că delegaţiunile meseriaşilor minoritari din Ardeal şi Bucovina au făcut cunoscut că sunt cu totul solidari cu meseriaşii din vechiul regat şi aşteaptă legiuirile cele noui. Se pune în discuţie în continuare ATM chestiunea controlului meseriilor. Vorbesc d-nul Mucsa, G. Georgescu , cerând a se evita concurenţa necinstită. INVATAMANTUL MUNGETORESC D. Babalac dă citire moţiunei votate în şedinţa de Duminică cu privire la învăţământul muncitoresc. Se aprobă obligativitatea învăţământului muncitoresc şi desvoltarea cât mai mult Învăţământului prof.-D. deputat D. R. IOANIŢESCU constată că — în ce priveşte învăţământul muncitoresc, Statul n’a făcut mai nimic până acum. In anul 1925 — s’a dat 10 milioane pentru şcoli şi căminuri de ucenici. In anul 1926 s’a dat o sumă totală de 11 milioane lei. FONDURI SE VOR DA D. ministru TRANCU-IAŞI: Eu care am înfiinţat învăţământul muncitoresc îi voi da toate fondurile cari îmi vor fi posibil să le dau. D-nii ANDREESCU şi GOEŢU ctr a se Înfiinţa cursuri de perfecţionare pentrucenicii de la sate. D. profesor universitar DRAGOMIR HURMUZESCU salută pe acel care reprezintă munca conştientă în această ţară-Ne trebue o industrie românească cu şcoli de meserie, cu căminuri de ucenici. D. DUMITRIU cere ca învăţătura teoretică să se facă în cea mai strânsă legătură cu cea pretică. CREDITUL INDUSTRIAL D. DIACONESCU desvoltă raportul d-sale in chestiunea creditului industrial — absolut necesar astăzi micilor industriaşi D. ALEXANDRESCU vorbeşte in chestiunea profesiilor comerciale. D. T. A. TEODORU, citeşte o moţiune referitoare la definiţia funcţiei şi a calităţii de funcţionar comercial. D. NEGULESCU vorbeşte în numele soc. comis-voiajorilor şi d. HAIMSOHN vorbeşte in numele soc. „Generala“ a funcţionarilor comerciali. ASIGURĂRILE SOCIALE D. MIHESCU vorbeşte in chestiunea asigurărilor sociale şi încadrarea în ele a funcţionarilor comerciali. Citeşte moţiunea prin care se cere ÎNCHIDEREA CONGRESULUI D. ministru GR. TRANCU-IAŞI spune că — ne mai fiind nimic în program — declară congresul închis. Dezbaterile Parlamentare Şedinţele din 29 Noembrie Prezidează d. dr. Bărdescu, vicepreşedinte. Prezenţi pe banca minis-terială d-nii: gen G. Văleanu, I. Lapedatu, V. Goldiş, C- Bucşan şi I. Lupaş. COMUNICĂRI D. C. ANGHELESCU (naţ.-ţăr.) întreabă pe d- ministru al cooperaţiei dacă are cunoştinţă de fraudele comise la Federala băncilor populare maramureşene din jud. Sighet, la banca populară „Tissa“ şi la cooperativa „Dragoş“ D-sa menţionează că în aceste fraude este amestecat şi un membru al majorităţii. STABILIZAREA D. dr. AUREL VLAD (naţ.-ţăr.) întreabă guvernul care este politica sa monetară , dacă înţelege să pregătească stabilizarea monetară Şi ce atitudine adoptă faţă de convenţia încheiată între ministerul de finanţe şi Banca Naţională în ce priveşte revalorizarea leului ? * D. BULFINSKI (maj.) cere guvernului să asigure prin lege deplina inamovibilitate a parchetelor, propunând o serie de măsuri în legătură cu organizarea judecătorească. D. ING. M FLORESCU (cuzist) cere ca impozitul agricol de 10 la sută să se aplice tuturor pădurilor cu începere dela 1 ianuar 1927, iar perceperea acestui impozit să se facă de către organele serviciului silvic. D. V. HANEŞ (naţ.-ţăr.) repetă cererea de a i se comunica acte în chestiunea lictului militar dela Mănăstirea Dealului unde s’au declarat până acum 40 de cazuri de scarlatină. D. VINTILA BRATIANU a cerut SITUAŢIA LA GURILE DUNĂRII o serie de acte, spre a desvolta o interpelare cu privire la situaţia de la gurile Dunării şi la politica guvernulu în această importantă şi gravă problemă pentru întreaga economie naţională. * D. C. ANGELESCU (nat. ţar.) Întreabă guvernul asupra situaţiei creată în Dobrogea Nouă, prin regimul proprietăţii, care nici până acum nu este clarificat. D. dr. CORNELIU ŞUMULEANU (cuzist) semnalează situaţia creiată populaţiei creştine din târgul Edineţi din jud. Hotin. Datoria către „Compagnie francaîse du Levant“ Se intră în ordinea de zi: răspunsul Guvernului la interpelarea făcută joia trecută în chestiunea schimbării plății datoriei statului român, din franci în lire engleze, către Soc. „Compagnie francaise du Levant“. LĂMURIRILE D-LUI MINISTRU VALEANU D. gen. G. VALEANU, ministrul Comunicaţiilor, dă o serie de lămuriri asupra împrejurărilor şi condiţiunilor în care s-a încheiat ontractul cu Casa Brutinell pentru furnituri de locomotive. Face un istoric al chestiunei, arătând cât de scăzut era parcul nostru de locomotive în momentul venirii la putere în 1919 a guvernului Averescu. In vechiul regat nu aveam decât 381, iar în Ardeal numai 300 de locomotive. Toate comisiunile trimise în străinătate cu însărcinarea de a trata cumpărarea de locomotive şi-au perdut timpul degraba. Aliaţii ne făgăduiseră, dar nu ne trimisese nici o locomotivă, iar Germania nu şi-a executat nici ea obligaţia de a ne furnizat locomotive în contul restituirilor de război. S-a încheiat atunci un contract cu Casa Baldwin pentru livrarea unui număr de 50 locomotive, cu facultatea pentru noi de a mai comanda încă o ÎOO. Mai târziu Casa Baldwin a declarat că nu poate executa întreaga comandă şi, ca atare, să acceptăm ca furniturile să ni le facă prin fabricele europene iar nu prin cele canadiene. Casa Baldwin era mai mult o instituţie financiară. Noi nu puteam plăti locomotivele şi aveam nevoe de credit. Casa Baldwin, prin gen. Brutinell, nu făcea altceva decât să finanţeze aceste furnituri de care ţiveam absolută şi urgentă nevoe. D. ministru al comunicaţiilor răspunde obiecţiei aduse stipulaţiunilor acestui contract, cum că au fost oneroase, arăând, că şi fabricele din Germania furnizau exact pe aceleaşi preţuri. In schimb acestea puneau termene de predare foarte lungi şi pretindeau 50 la sută din preţ in momentul comenzii şi 50 la sută la predare, ceea ce pentru situaţia Statului român din vremea aceea era o imposibilitate. Dacă plata a fost prevăzută in lei, nimeni nu-i poate acuza de optimismul pe care l‘a avut în ridicarea sau măcar in stabilizarea valutei naţionale. In total s’au livrat 231 locomotive canadiene, care s’au şi pus in funcţie pe ziua de 1 Aprilie 1921. Executarea acestei comenzi a adus foarte mari servicii ţării, înlesnind în mare măsură mijloacele de comunicaţie. Cuvântarea d-lui I. Lapedatu D. I LAPEDATU ministru de finanţe declară că abia In ziua de 15 Septembrie a cunoscut chestiunea Soc. „Compagnie du Levant“, cânda ajuns în mână raportul direcţiei datoriei publice. Din punct de vedere de drept, ministerul de nnanţe s’a recunoscut dator cu suma de 166 miloane franci prin răscumpărarea creanţei contra Statului român de către Compagnie Francaise du Levant. Convenţia care cuprindea tranzacţia de plată încheiată cu Statul român prevedea ca plata să se facă în franci francezi pe cursul 50 franci lira englezăA intervenit ulterior propunerea societăţii franceze ca plata să se facă în lire pentru ultimele 3 rate şi tot pe cursul de 1 liră egal 50 franci Propunerea a fost acceptată printr’o serie de scrisori. In convenţie era o clauză care prevedea conditiunile de garantare a plăţii ce incumbau acest scop statul avea la Banca Naţională o garanţie în titluri în valoare de 500 milioane lei. Cu prilejul stabilirii acestei garanţii societatea proită de prilej şi mai cere o garanţie complimentară anume ca titlurile restituite de societate în urma achitării ratelor de către Statul român să fie depuse la Banca Naţională, at şi ca d-lu. D. VIRG. MADGIARU vorbeşte în replică, răspunzând explicaţiunilor date de d. gen. Văleanu. Arată că obiecţiunea sa este că s-a încheiat contract de furnituri cu o societate din America pentru locomotive comandate la fabricele din Europa, un regim uniform pentru întreaga ţară — în ce priveşte noua lege a meseriilor. D. inginer NICULESCU DUVAZ vorbeşte în chestiunea căminurilor de ucenici. D. AL. SAMOIL citeşte raportul în chestiunea pieţeî muncei efectuate. D. T. IONESCU a propus — şi congresul a admis: formarea federalei breslelor şi corporaţiilor din România D. I. S. CERNAŢEANU spune că şcolile industriale de netăgăduit că vor fi de mare folos, însă este nevoe şi de o activitatea extra şcolară. Propune înfiinţarea unui „cerc de studii economice şi sociale al meserialului român“. Şi greşala a fost că în timpul acela existau posibilităţi pentru încheierea unui contract mult mai avantajos. Caracterul oneros însă al contractului a fost şi mai agravat prin convenţia de plată încheiată mai târziu de d- V. Brătianu, prin care Statul român se constitue dator cu o suma de 3 ori mai mare decât datoria în realitate. D Lapedatu spunea că nu cunoaşte motivul pentru care Societatea franceză ceruse schimbarea plăţii din franci în lire şi dolari Motivul a fost arătat în şedinţa trecută societatea juca la scăderea francului francez, iar d. V. Brătianu a consimţit să joace la urcarea francului şi leului. Aşa se explică şi termenul de opţiune cerut de societate pentru 1923. D. V. Brâtianu a invocat interespre a mări garanţia iniţială. In al doilea rând a mai cerut ca plata ultimelor 3 rate să se schimbe din franci în lire şi Toate aceste condiţiuni nu ni s‘ar fi putut impune dacă situaţia financiară a Statului român ar fi fost buna. Dar singur creditul Statului nu era suficient şi Societatea franceză a cerut şi garanţii speciale. Scrisorile ulterioare fac parte integrantă din convenţia principală. Ele trebuiau respectate, pentru că nu se cuvenea să stingherim printr’un refuz creditul Statului, care abia se înfiripase. Aşteptăm să se deschidă parlamentul ca chestiunea să-i fie supusă aprecierii lui. Venise scadenţa, spune d. ministru de finanţe, am înţeles să plătesc o datorie a Statului român, pe care nu voiam nici s’o refuz nici s-o ajutân. Dacă plata a fost rău făcută, părerea mea este că asupra ei se poate reveni, considerând eventual diferenta ca plată în contul viitoarelor 3 rate. In orice caz chestiunea este deschisă și parlamentul e chemat să se pronunţe. Eu cred că am lucrat în interesul ţării, când am procedat la soluţionarea chestiunei aşa cum am arătat. V. i«adgeam sele de care era bazată In această privinţă chestiunea consolidării bonurilor de tezaur, pomenind numele sec. „L’Union parisien“, care-şi luase asupra şi consolidarea bonurilor în Franţa şi care era interesată in întreprinderea Soc. „Compagnie francaise du Levant“. Din concesiunile oneroase însă consimţite de fostul ministru de finanţe, Statul n’a retras nici un avantaj pentru consolidarea bonurilor de tezaur din Franţa. D. GEN. AVERESCU: înţelegeţi să acuzaţi de consimţirea acestor operaţiuni pe actualul ministru de finanţe? D. MADGIARU: Nu înţeleg să-l acuz de aceste operaţiuni, dar vreau să explic desfăşurarea faptului. D. GEN. AVERESCU : Dvs. sunteţi chemaţi acum să arătaţi numai dacă actualul ministru de finanţe a procedat bine sau nu în selecţionarea dată cazului. O VOCE (din majoritate): Putea să nu onoreze o semnătură dată în numele Statului român? D. V. MADGIARU : Eu n’am susţinut să nu se onoreze semnătura. dar ministrul de finanţe era dator atunci când a făcut plata ratei din Octombrie în lire sterline, să menţionez© că plata este făcută în contul ratelor viitoare, pentru ca diferenţa de curs să fie scoasă din punga Statului. D.sa n’a procedat astfel, de aceea socotim atitudinea sa ca o solidarizarea cu actul fostului ministru de finanţe. D-sa nu va mai avea autoritatea morală să pretindă contribuabililor noui majorări de impozite, cum s’a anunţat, când a lăsat ca Statul să fie păgubit pe nedrept cu 700 milioane iei. * Camera ne mai fiind în număr, şedinţa se ridică la ora 6 seara. Şedinţa viitoare azi la 3 d. a. Senatul D. general Coandă, preşedinte, a deschis şedinţa La orele 3 şi 45, în prezenţa miniştrilor: I. Petrovici, Meissner, M. Berlescu, şi D. Busuiocescu. După aprobarea sumarului şi îndeplinirea formalităţilor obicinuite de GEN. COANDA dă citire unui protest primit din partea rabinului Tirelseim prin care acesta spune că în cuvântarea rostită la 25 cor. n’a înţeles nici să jignească Senatul, nici să atace guvernul, ci a analizat pur şi simplu doctrina antisemitismului, relevând relele ce decurg din propagarea ei. In urmă d. gen. COANDA aduce la cunoştinţa senatului demisia rabinului Tirelsohn din calitatea de senator al jud. Lăpuşna. Conform art. 10 din regulament d. preşedinte a pus la vot demisia pe care Senatul a admis-o cu 10 voturi contra 17. COMUNICĂRI D. M. TutODORIAN-CARADA a cerut ministerului cultelor un tablou al tuturor parohiilor unite şi neunite — cu maipuţin de 4(0 suflete — cari primesc subveniui, de la guvern. D. dr. TORYA atrage atenţia d-lui ministru al instrucţiunii câ în unele secţiuni din Ardeal, la şcolilie maghiare au fost numiţi învăţători cari nu ştiu ungureşte. FARISIDOR SATURN adresează o comunicare d-lui ministru al domeniilor, privitor la cazul unor locuitori din Ardeal cărora nu li se dă voie să taie lemne din propriile lor păduri. DISCUŢIA LA MESAJ Continuindu-se apoi discuţia la Mesaj ia cuvântul d. VLADIMIR GHID IONESCU, naţional-ţărănist. D-sa începe prin a face o paralelă între regimul parlamentar de la noi şi cel din ţările apusene. Răspunde apoi d.lor prof. Băiculescu-Motru şi ministru I. Petrovich Continuând, analizează rând pe rând punctele din proectul Senatului de răspuns la Mesajul tronului. D. Ghidionescu, vorbeşte apoi despre chestiunile de politică externă. Trecând la chestiunile de politică internă d. Ghidionescu spune că nu interesează numărul legilor cu care vine actualul guvern ci concepţia lor. Face critica acestor legi-A mai vorbit apoi d. Motoc (majoritar). Ședința a fost terminată la orele 6. Dacă vreți să vă ajutați pe voi, ajutați CRUCEA ROŞIE. mncs JUDICIARE (Ilfov) Procesul paşapoartelor Petrolului Naţional Pledoariile apărării Desbaterile s-au urmat şi ieri în faţa tribunalului, prezidat de d. judecător Prodan şi vor continua neîntrerupt până la terminare. In şedinţa de ieri apărătorul lui N. Filipovici a continuat pledoaria începută în şedinţa precedentă. Ca să ilustreze cu documente susţinerea formulată de la început cum că Filipovici n’a lucrat singur ci cu asentimentul şi colaborarea celorlalţi , apărătorul a prezentat scrisori din partea lui Har. Georgescu către Filîpovici, prin cari cerea acestuia bani pentru nevoile societăţii Petrolul Naţional. Aşadar Filipovici a finanţat societatea cu bani adunaţi nu din subscripţie publică ci din banii luaţi de la delegaţie şi aceasta cu ştirea conducătorilor societăţii. Una din scrisori vorbeşte de „problema noastră” care nu putea fi alta de cât chestia cu ţăranii rămaşi la Cherbourg, chestiune care era în toiu pe acea vreme. In altă scrisoare, posterioară, Georgescu după ce cere bani, propune lui Filipovici să-l bage şi pe el într’o societate de foraj pe care o proiecta, şi în care Har.Georgescu pomenea de nume foarte onorabile. Chiar şi gen. Văitoianu a primit 15.000 lei (d-sa protestează în instanţă). Apărătorul a combătut unele acte, cari în forma lor aparentă ar arăta pe gen. Văitoianu şi Georgescu ca victime ale lui Filipovici, iar pe acesta ca un om care se recunoaşte vinovat. Astfel o scrisoare dată de acesta generalului Văitoianu şi lui Haralamb Georgescu în care recunoaşte că va plăti el sumele din poliţele date reclamanţilor, ar fi fost obţinută după cererea acestora şi după asigurarea ce i-o dăduseră că afacerea nu va avea nici o urmare penală. A urmat apoi procedarea fină de a se arunca totul asupra lui Filipovici. In tot cul afacerea este civilă şi nimeni nu poate fi învinuit penaliceşte. Cu toţii au lucrat în aceeaş direcţie, de acord şi cu bună credinţă, fiind stăpâniţi de mirajul dolarului ce trebuia să vină de peste ocean. Dacă nu survenea fuga consulului canadian fraudator şi vizele date de acesta nu se anulau, totul mergea bine, oamenii ajungeau în America, banii veneau şi atunci toată lumea s’ar fi înghesuit să încaseze jetoane. Cei cari au rămas păgubiţi aveau dreptul să se adreseze pe calea tribunalului civil, cu atât mai mult cu cât dânşii după reîntoarcerea în ţară, au acceptat poliţe dânşi declaraţie că nu mai au nici o pretenţie. Apărătorul a expus apoi considerentele juridice spre a ajunge la demonstraţia că faptele imputate lui Filipovici nu constituesc delicte. A invocat în sprijinul acestei teze doctrina franceză şi chiar jurisprudenţa Casaţiei noastre. A conchis cerând achitarea. Apărarea celorlaţi inculpaţi va începe stăzi.. Escrocheriile băncii Aischeck şi Campus In continuarea instrucţiei pentru darea la iveală a tuturor fraudelor comise de bancherii asociaţi Lazăr Campus şi Ionel Aischeck, p d. judecător Papadopol a ascultat ieri pe una din victime, d-ra Paulina Păunescu, introducând apoi pe cei doi arestaţi spre a le cere lămuririle asupra chipului cum au consumat in mod fraudulos incr-c uni emmpozit încredinţat de reclamantă. S-a stabilit astfel că d-ra Păunescu depusese 60 acţiuni „Petrolul Românesc”, 20 acţiuni „Forajul“ şi 600.000 lei în numerar. Bancherii au mâncat toţi banii, au vândut cele 60 acţiuni, iar cele 20 Forajuri leau depus în gaj unui creditor. Diverse Curtea cu juraţi de Ilfov, în ur privitoare la plăzmuirea unui act ma rechizitoriului desvoltat de d. procuror V. Bărăscu, a condamnat ieri la câte 2 ani închisoare, pe acuzaţii P. Dum, Puricei şi St. Dum. Oaie, cari au atacat la drumul mare pe Matache Bulican, tâlhărindu-l de suma de 1050 lei. — D. judecător Papadopol, de la cap. 5, a pus în libertate pe o cauţie de 10.000 lei pe subcomisarul Gh. Zăvoianu, întrucât instrucţia de vânzare, este aproape terminată. P D. judecător Armand Constantinescu, titularul cap. 2, terminând instrucția privitoare pe Lazăr Vacaman, a dat ordonanța definitivă, în acord cu concluziile parchetului, prin care trimete pe numitul în judecată pentru escrocherie și abun de încredere în dauna firmei Neuiman Kiméi. , j Colaborarea industrială anglo-germană LONDRA 29. (Rador). Vineri şi Sâmbătă se va da publicităţii rezumatul conversaţiilor care au avut loc între reprezentanţii federaţiei industriilor britanice şi reprezentanta federaţiei industriilor germane. Obiectul discuţiilor îl formează posibilităţile şi modalităţile prin care organizaţiunile numite ar putea coopera pentru promovarea intereselor mutuale ale industriilor din ţările respective. Discuţiile care vor fi în mod strict „ad referendum“ vor angaja organizaţiile în întregul lor neadmiţând discuțiile dintre reprezentanţii industriilor în parte. * LONDRA, 29. (Rador) . Sir Barker publică un important articol în revista „Sunday Pictorial Times“ arătând că Germania pregătește o ofensivă intensă împotriva industriei britanice. Această încercare dacă ar reuşi ar periclita însăși existența imperiului britanic. Târgul mărfurilor in Streinatate TEXTILE Bumbac Havre, 27 Noembrie Noembrie 472 Decembrie 473 Ianuarie 473 Februarie 473 Martie 481 Aprilie 484 Mai 487 Iunie 490 Iulie 494 August 499 Septembrie 502 Octombrie 506. Liverpool, 27 Noembrie BUMBAC AMERICAN Noembrie 6,72 Ianuarie 6,77 Martie 6,83 Mai 6,93 Iulie 7,OL BUMBAC EGIPTEAN Noembrie 13,34 Ianuarie 12,94 Martie 12,87 Mai 12,83 Iulie 12,78. Lână Havre, 27 Noembrie Buenos Ayres, fine ÎOO kgr. Noembrie 19,20 Decembrie 19,20 Ianuarie 19,20 Februarie-Martie Aprilie 19,20. METALE Londra 27 Noembrie Arama (zona engleză) Standard compt. 56 3/4-56 7/8. Standard 3 luni 57 1/2-57 5/8. Electrolitică 65-45 1/2. Best Selected 63 3/4-65. Strong Sheets 90. COSITOR Fine compt. 313-313 3/4. Fine 3 luni 302 1/ 1-302 1/2. PLUMB Străin 29 1/2-29 3/5. Foreign, preț de bază 29 1/4- ZINO Ordinar 33 1/2. Special 33 1/2. ALUMINIUM Expediţie 112. ANTIMONIU Mărci speciale 741/2-75. NICKEL Interior 170. Export 175. cronica petrolului J» l~fl Tfi Piaţa este fermă pentru benzină uşoară şi petrol şi destul de animată la benzină grea. Preţurile au fost: LA INVERN: Ţiţeiul cotează 17.700—17.900 lei vag. de Buştenari şi Băicoiu uşor şi 16.000 lei de Moreni neparafinos. Benzina uşoară este cerută la 6.60 lei kgr lui p .lăţimi , fără taxe şi kazan oferită la 6.70. Benzina grea este cerută la 5.35 lei kgr. loco fabrică, fără taxe şi kazan şi oferită la 5.45. Motorina este cerută la 2.35 lei kgr. loco fabrică fără taxe şi kazan şi oferită la 2,40. Petrului lampant este cerut la 3.20 lei kgr. loiro fabrică fără taxe şi kazan şi oferită la 3.25. Păcura este cerută la 1.55 lei kgr loco fabrică fără taxe şi kazan şi oferită la 1.60. Uleiurile C. F. R se găsesc la 5,20 lei kgr. loco fabrică fără taxe şi kazan Uleiu regal 0 e cerut la 7,40 lei kgr. loco fabrică fără taxe şi kazan cei 00 la 8,30 lei kgr., iar cel 000 la 11,80 lei kgr. loco fabrică fără taxe şi kazan. LA EXPORT: Benzina uşoară o avem la 6,70 lei kgr. loco fabrică şi 8,95 lei kgr. Constanţa. Benzina grea este cerută la 5.30 lei kgr. loco fabrică şi 7.30 lei kgr. fob Constanţa. Petrolul lampant se găseşte la 3,10 lei kgr. loco fabrică şi 4.10 fob fob Constanţa. Motorina se găseşte la 2,20 lei kg. loco fabrică şi 3,20 lei kgr. fob Constanţa. Păcura se găseşte la 2.15 lei kgr. fob. Constanta Incinerarea ramaşitelor lui Krassin LONDRA 29, (Rador). — Rămăşiţele lui Krassin a au fost incinerate Duminică după amiază. Cenuşa va fi expediată în Rusia. Câteva mii de persoane au urmat cortegiul funebru, dela Ambasada Sovietică la cimitir, unde s’a săvârşit incinerarea. Printre florile depuse, se remarcau coroanele Federaţiei ulmnerilor din Marea Britanie, coroana partidului comunist din Franţa şi coroana secţiunii pentru încurajarea minorităţilor naţionale britanice. Membrii corpului diplomatic, reprezentanţii Ministerului de Externe al Marei Britanii și al altor corpuri oficiale au fost în cursul dimineții la Ambasada Sovietică, unde era expus corpul defunctului. 1