Argus, decembrie 1926 (Anul 17, nr. 4086-4110)

1926-12-01 / nr. 4086

CONGRESE - LEGISLATIE Congresul meseriaşilor din întreaga ţară Problemele dezbătute in cele două zile ale Congresului Duminică la ora 10 dim..s’a deschis In sala „Teatrului Popular“ din Ca­pitală congresul meseriaşilor din în­treagi* ţară. Congresul s’a deschis In prezen­ţa d-lui Trancu-Iaşi, ministrul mun­cei, CUVÂNTĂRILE D. TRANCU-IAŞI, ministrul mun­cei salută pe meseriaşii veniţi din toate unghiurile ţărei cu dorinţa de a pune meseria lor şi învăţământul muncitoresc pe temelii solide. Intr’un viitor apropiat, meseriaşul va fi pârghia Statului nostru. Ma­rea Industrie s’a afirmat puternic ori prin inaugurarea frumoasei ex­poziţii deschisă in Parcul Carol. A­­cum trebue să ne îngrijim şi de mica industrie. Căminurile de uce­nici şi şcolile de ucenici vor fi preo­cuparea noastră de căpetenie. Eu pot să afirm că până acum nu s’a făcut aproape nimic. De aceia noi trebue să ne ocupăm în primul loc de această ramură in­dustrială. Trebue apoi să ne ocupăm de uni­ficarea legei muncei. In alcătuirea de stat actuală, fie­care clasă socială trebue să aibă reprezentanţii ei. De felul cum va fi reprezentată o clasă socială va de­pinde propăşirea el. D. dr. KAMINSKI din partea mi­nisterului sănătăţei, arată grija pe care ministerul sănătăţei o are pen­tru sănătatea celor cari trebue să lu­creze In marea sau In mica indus­trie. D. A JOGA din partea învăţămân­tului muncitoresc spune că de dez­voltarea industriei depinde nu nu­mai buna propăşire economică a u­­nei ţări, ci ci apărarea ei. D. AL. SAMOILA preşedintele mi­cei industrii citeşte o moţiune în care îşi exprimă uimrea că în congres nu sunt repre­zentanţi ai Uniunei micilor indus­triaşi. Cere congresului să ţină sea­mă de propunerile făcute de Uni­une. D. STAVRI CUNESCU, arată că au fost chemaţi la consfătuirile pre­liminare toţi reprezentanţii bresle­lor aşa că azi putem discuta cu fo­los toate problemele care preocupă breslele muncitoreşti. D. DIACONESCU, spune că la con­gres iau parte toţi reprezentanţii muncitorimei, aşa că dezbaterile ce vor urma vor contribui la unifica­rea legiuirilor muncitoreşti şi la în­tocmirea lor în aşa fel in­cât să fie spre folosul meseriailor D. D. R. IOANIŢESCU, arată că legile muncitoreşti întocmite până a­cum au fost vitrige cu această cla­să socială. Când vitregă a fost legislaţia de până acum, azi când cineva vine să organizeze o bună legislaţie dv. sun­teţi obligaţi să vă spuneţi cuvântul şi să daţi tot sprijinul. D. T. IONESCU arată că M. S. Regele se îngrijeşte de soarta mun­ci­torimei şi de aceia congresul de azi trebue să se gândească la Su­veran şi să-i ureze deplină sănătate şi o cât mai lungă viaţă D. NICULESCU-RIETZ,­în numele Camerei de comerţ aduce salutul a­­cestei instituţii, muncitorimei adu­nată azi in congres. Felicită pe mi­nistrul muncei că a reuşit să în­trunească în congres muncitorimea din toate ramurile de producţie. D. MARIAN din partea sindicate­lor unitare cere ca in arder­ea de zi a congresului să se aducă şi pro­blema muncei, a autonomiei sindi­cale, a pregătirea ucenicilor şi a şo­majului. D. TRANCU-Iaşi, mulţumeşte con­gresiştilor şi anunţă că interpret al muncitorimei va da o telegramă Suveranului. ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZA La orele 3 d. a. congresul a con­tinuat In localul şcoalei Clemenţa unde s’au discutat In secţii toate rapoartele. D. Stavri Cunescu a dat cetire ra­portului întocmit asupra fiîndrumă­­rei profesionale. D. Al. Dimitriuf des­pre „Contractul de ucenicie. D. ing. Andone, despre ,,Pregătirea practică a ucenicului, d. N. Marinescu, des­pre: „Bresle, corporaţii şi camere de muncă", d. Sava despre „Instituţie de perfecţionare profesională“ d. Mihailescu, despre ,,Controlul­­ me­seriilord. N. Bubulac despre ,,Şcoli şi căminuri pentru meseriaşi", d. Niculescu-Duvăz despre ,,Căminuri pentru ucenici“ ; d-şoara C. Georges­cu despre ,,Cantine pentru munci­tori" ; d-na Cecilia Iliescu despre , ,Colonii de vară pentru ucenici" ; d. Alexandrescu despre „Calificarea ■profesiilor comerciale"; d. Teodoru „Pregătirea funcţionar­ului comer­cial" ; d. Diaconescu : ttCreditul mi­­cei industrii" ; d. Al. SamoVă: „Pla­ta muncei lucrului efectuat"; d. Tr. lonescu: „Materiale, transpor­turi şi impozite Şedinţele de Luni Desbaterile congresului au fost re­luate Luni la orele 10 jum., in sala teatrului „Popular“ sub preşedinţia d-lui Gr. Trancu,Iaşi, ministrul muncii. RAPOARTELE CHESTIUNEA UCENICIEEI D. AL. DUMITRIU dă cetire re­­­­eoluţilor adoptate în secţiuni asu­pra chestiunei­ Uceniciei, fiind ad­mis raportul întocmit de d-sa. Luân­du-se în discuţie raportul asupra a­­cestei chestiuni au făcut diferite ob­­servaţiuni d-nul: ANGHEL STOI­­CESCU (Ploeşti), NICULESCU (Bu­­cureşt), CONST. DOBRESCU (Bu­cureşti). Toţi cerând proteguire pen­tru ucenici D. Coll. PETRESCU (Bucureşti), dă citire, memoriului întocmit de Sin­dicatele unitare asupra chestiunei U­ceniciei. D. BÂCIU, deputat, cere o comi- siune în care să fie reprezentaţi me­seriaşii din întreaga ţară, şi care să se ocupe de problema uceniciei. D. TRANCU-IAŞI, ministrul mon­­cei, declară discuţia Închisă, asupra acestei chestiuni, promiţând că va fi aleasă o comisiune — unde vor fi re­prezentaţi muncitorii din întreaga ţa­ră — şi care se va ocupa de problema ■uceniciei. D. prof. ing. M. LORENŢI dă citi­­re rezoluţiilor adoptate de secţiunea II-a asupra raportului întocmit de d-sa cu privire la : Examinarea şi ca­lificarea lucrătorilor şi meşterilor. D. prof. RADULESCU-MOTRU, se­nator, atrage atenţia d-lui ministru al muncii că nu se va putea face ni­mic pe cale de lege, atâta vreme cât nu vor concura la aceasta mai multe ministere. D-nii Laşcu (Sighişoara), Pancu (Iaşi), Crăciun (Mediaş), C. Mih­ăiles­­cu (Bucureşti), C. Niculescu (­Bucu­reşti), au cerut să se ţină seamă de doleanţele tuturor categoriilor de me­seriaşi, atunci când se legiferează pentru ei. Şedinţa de după amiază Şedinţa se deschide la orele 3 d. a., sub preşedinţia d-lui ministru Gr. Trancu-Iaşi. D-sa face cunoscut con­­gresiştilor că delegaţiunile meseriaşi­lor minoritari din Ardeal şi Bucovina au făcut cunoscut că sunt cu totul solidari cu meseriaşii din vechiul re­gat şi aşteaptă legiuirile cele noui. Se pune în discuţie­­ în continuare ATM chestiunea controlului meseriilor. Vorbesc d-nul Mucsa, G. Georgescu , cerând a se evita concurenţa ne­­cinstită. INVATAMANTUL MUNGETORESC D. Babalac dă citire moţiunei vo­tate în şedinţa de Duminică cu pri­vire la învăţământul muncitoresc. Se aprobă obligativitatea învăţă­mântului muncitoresc şi desvoltarea cât mai mult Învăţământului prof.-D. deputat D. R. IOANIŢESCU con­stată că — în ce priveşte învăţămân­­tul muncitoresc, Statul n’a făcut mai nimic până acum. In anul 1925 — s’a dat 10 milioane pentru şcoli şi căminuri de ucenici. In anul 1926 s’a dat o sumă totală de 11 milioane lei. FONDURI SE VOR DA D. ministru TRANCU-IAŞI: Eu care am înfiinţat învăţământul muncito­resc îi voi da toate fondurile cari îmi vor fi posibil să le dau. D-nii ANDREESCU şi GOEŢU ctr a se Înfiinţa cursuri de perfecţionare pentru­cenicii de la sate. D. profesor universitar DRAGOMIR HURMUZESCU salută pe acel care re­prezintă munca conştientă în această ţară-Ne trebue o industrie româneas­că cu şcoli de meserie, cu căminuri de ucenici. D.­ DUMITRIU cere ca învăţătura teoretică să se facă în cea mai strân­să legătură cu cea pretică. CREDITUL INDUSTRIAL D. DIACONESCU desvoltă rapor­tul d-sale in chestiunea creditului industrial — absolut necesar astăzi micilor industriaşi D. ALEXANDRESCU vorbeşte in chestiunea profesiilor comerciale. D. T. A. TEODORU, citeşte o mo­ţiune referitoare la definiţia func­ţiei şi a calităţii de funcţionar co­mercial. D. NEGULESCU vorbeşte în nu­mele soc. comis-voiaj­orilor şi d. HAIMSOHN vorbeşte in numele soc. „Generala“ a funcţionarilor co­merciali. ASIGURĂRILE SOCIALE D. MIHESCU vorbeşte in chestiu­nea asigurărilor sociale şi încadra­rea în ele a funcţionarilor comer­ciali. Citeşte moţiunea prin care se cere ÎNCHIDEREA CONGRESULUI D. ministru GR. TRANCU-IAŞI spune că — ne mai fiind nimic în program — declară congresul în­chis. Dezbaterile Parlamentare Şedinţele din 29 Noembrie Prezidează d. dr. Bărdescu, vice­preşedinte. Prezenţi pe banca minis-­terială d-nii: gen G. Văleanu, I. La­pedatu, V. Goldiş, C- Bucşan şi I. Lu­­paş. COMUNICĂRI D. C. ANGHELESCU (naţ.-ţăr.) în­­treabă pe d- ministru al cooperaţiei dacă are cunoştinţă de fraudele co­mise la Federala băncilor populare maramureşene din jud. Sighet, la banca populară „Tissa“ şi la coope­rativa „Dragoş“ D-sa menţionează că în aceste fraude este amestecat şi un membru al majorităţii. STABILIZAREA D. dr. AUREL VLAD (naţ.-ţăr.) în­treabă guvernul care este politica sa monetară , dacă înţelege să pregăteas­că stabilizarea monetară Şi ce atitu­dine adoptă faţă de convenţia înche­iată între ministerul de finanţe şi Banca Naţională în ce priveşte reva­lorizarea leului ? * D. BULFINSKI (maj.) cere guver­nului să asigure prin lege deplina ina­movibilitate a parchetelor, propunând o serie de măsuri în legătură cu or­ganizarea judecătorească. D. ING. M FLORESCU (cuzist) cere ca impozitul agricol de 10 la sută să se aplice tuturor pădurilor cu în­cepere dela 1 ianuar 1927, iar per­ceperea acestui impozit să se facă de către organele serviciului silvic. D. V. HANEŞ (naţ.-ţăr.) repetă ce­rerea de a i se comunica acte în chestiunea lictului militar dela Mă­năstirea Dealului unde s’au declarat până acum 40 de cazuri de scarla­­tină. D. VINTILA BRATIANU a cerut SITUAŢIA LA GURILE DUNĂRII o serie de acte, spre a desvolta o in­terpelare cu privire la situaţia de la gurile Dunării şi la politica guver­­nulu în această importantă şi gravă problemă pentru întreaga economie naţională. * D. C. ANGELESCU (nat. ţar.) În­treabă guvernul asupra situaţiei cre­­ată în Dobrogea Nouă, prin regi­mul proprietăţii, care nici până a­­cum nu este clarificat. D. dr. CORNELIU ŞUMULEANU (cuzist) semnalează situaţia creiată populaţiei creştine din târgul Edi­­neţi din jud. Hotin. Datoria către „Compagnie francaîse du Levant“ Se intră în ordinea de zi: răspun­sul Guvernului la interpelarea făcu­tă joia trecută în chestiunea schim­bării plății datoriei statului român, din franci în lire engleze, către Soc. „Compagnie francaise du Le­vant“. LĂMURIRILE D-LUI MINISTRU VALEANU D. gen. G. VALEANU, ministrul Comunicaţiilor, dă o serie de lămu­riri asupra împrejurărilor şi condi­­ţiunilor în care s-a încheiat ontrac­tul cu Casa Brutinell pentru furni­turi de locomotive. Face un istoric al chestiunei, a­­rătând cât de scăzut era parcul nos­tru de locomotive în momentul ve­nirii la putere în 1919 a guvernului Averescu. In vechiul regat nu a­­veam decât 381, iar în Ardeal nu­mai 300 de locomotive. Toate comisiunile trimise în străi­nătate cu însărcinarea de a trata cumpărarea de locomotive şi-au per­dut timpul de­graba. Aliaţii ne fă­­găduiseră, dar nu ne trimisese nici o locomotivă, iar Germania nu şi-a executat nici ea obligaţia de a ne furnizat locomotive în contul restitui­rilor de război. S-a încheiat atunci un contract cu Casa Baldwin pentru livrarea u­­nui număr de 50 locomotive, cu fa­cultatea pentru noi de a mai coman­da încă o ÎOO. Mai târziu Casa Baldwin a decla­rat că nu poate executa întreaga co­mandă şi, ca atare, să acceptăm ca furniturile să ni le facă prin fabri­­cele europene iar nu prin cele cana­diene. Casa Baldwin era mai mult o ins­tituţie financiară. Noi nu puteam plăti locomotivele şi aveam nevoe de credit. Casa Baldwin, prin gen. Bru­tinell, nu făcea altceva decât să fi­nanţeze aceste furnituri de care ţi­veam absolută şi urgentă nevoe. D. ministru al comunicaţiilor răs­punde obiecţiei aduse stipulaţiunilor acestui contract, cum că au fost o­­neroase, arăând, că şi fabricele din Germania furnizau exact pe aceleaşi preţuri. In schimb acestea puneau termene de predare foarte lungi şi pretindeau 50 la sută din preţ in momentul comenzii şi 50 la sută la predare, ceea ce pentru situaţia Sta­tului român din vremea aceea era o imposibilitate. Dacă plata a fost prevăzută in lei, nimeni nu-i poate acuza de op­timismul pe care l‘a avut în ridi­carea sau măcar in stabilizarea va­lutei naţionale. In total s’au livrat 231 locomotive canadiene, care s’au şi pus in func­ţie pe ziua de 1 Aprilie 1921. Executarea acestei comenzi a a­­dus foarte mari servicii ţării, în­­lesnind în mare măsură mijloacele de comunicaţie. Cuvântarea d-lui I. Lapedatu D. I LAPEDATU ministru de fi­nanţe declară că abia In ziua de 15 Septembrie a cunoscut chestiunea Soc. „Compagnie du Levant“, când­­a ajuns în mână raportul direcţiei da­toriei publice. Din punct de vedere de drept, mi­nisterul de nnanţe s’a recunoscut da­tor cu suma de 166 miloane franci prin răscumpărarea creanţei contra Statului român de către Compagnie Francaise du Levant. Convenţia care cuprindea tranzac­ţia de plată încheiată cu Statul român prevedea ca plata să se facă în franci francezi pe cursul 50 franci lira en­gleză­­A intervenit ulterior propune­rea societăţii franceze ca plata să se facă în lire pentru ultimele 3 rate şi tot pe cursul de 1 liră egal 50 franci Propunerea a fost acceptată printr’o serie de scrisori. In convenţie era o clauză care pre­vedea conditiunile de garantare a plă­­ţii ce incumbau acest scop statul avea la Banca Na­ţională o garanţie în titluri în valoa­re de 500 milioane lei. Cu prilej­ul stabilirii acestei garanţii societatea proită de prilej şi mai cere o garan­ţie complimentară anume ca titlu­rile restituite de societate în urma a­­chitării ratelor de către Statul român să fie depuse la Banca Naţională, at şi ca d-l­u. D. VIRG. MADGIARU vorbeşte în replică, răspunzând explicaţiunilor date de d. gen. Văleanu. Arată că obiecţiunea sa este că s-a încheiat contract de furnituri cu o societate din America pentru locomotive co­mandate la fabricele din Europa, un regim uniform pentru întreaga ţară — în ce priveşte noua lege a meseriilor. D. inginer NICULESCU DUVAZ vorbeşte în chestiunea căminurilor de ucenici. D. AL. SAMOIL citeşte raportul în chestiunea pieţeî muncei efectuate. D. T. IONESCU a propus — şi congresul a admis: formarea fede­ralei breslelor şi corporaţiilor din România D. I. S. CERNAŢEANU spune că şcolile industriale de netăgăduit că vor fi de mare folos, însă este nevoe şi de o activitatea extra şco­lară. Propune înfiinţarea unui „cerc de studii economice şi sociale al me­serialului român“. Şi greşala a fost că în timpul acela existau posibilităţi pentru încheie­rea unui contract mult mai avanta­jos. Caracterul oneros însă al contrac­tului a fost şi mai agravat prin con­venţia de plată încheiată mai târziu de d- V. Brătianu, prin care Statul român se constitue dator cu o suma de 3 ori mai mare decât datoria în realitate. D Lapedatu spunea că nu cunoaş­te motivul pentru care Societatea franceză ceruse schimbarea plăţii din franci în lire şi dolari Motivul a fost arătat în şedinţa trecută societatea juca la scăderea francu­lui francez, iar d. V. Brătianu a con­simţit să joace la urcarea francu­lui şi leului. Aşa se explică şi terme­nul de opţiune cerut de societate pentru 1923. D. V. Brâtianu a invocat intere­spre a mări garanţia iniţială. In al doilea rând a mai cerut ca plata ul­timelor 3 rate să se schimbe din fran­ci în lire şi Toate aceste condiţiuni nu ni s‘ar fi putut impune dacă situaţia finan­ciară a Statului român ar fi fost buna. Dar singur creditul Statului nu era suficient şi Societatea fran­ceză a cerut şi garanţii speciale. Scrisorile ulterioare fac parte in­tegrantă din convenţia principală. Ele trebuiau respectate, pentru că nu se cuvenea să stingherim prin­­tr’un refuz creditul Statului, care abia se înfiripase. Aşteptăm să se deschidă parlamentul ca chestiunea să-i fie supusă aprecierii lui. Venise scadenţa, spune d. minis­tru de finanţe, am înţeles să plătesc o datorie a Statului român, pe care nu voiam nici s’o refuz nici s-o aj­utân. Dacă plata a fost rău făcută, părerea mea este că asupra ei se poate reveni, considerând eventual diferent­a ca plată în contul viitoa­relor 3 rate. In orice caz chestiunea este des­chisă și parlamentul e chemat să se pronunţe. Eu cred că am lucrat în interesul ţării, când am procedat la soluţionarea chestiunei aşa cum­ am arătat. V. i«adgeam­ sele de care era bazată In această privinţă chestiunea consolidării bo­nurilor de tezaur, pomenind numele sec. „L’Union parisien“, care-şi lua­se asupra­ şi consolidarea bonurilor în Franţa şi care era interesată in întreprinderea Soc. „Compagnie francaise du Levant“. Din concesiu­nile oneroase însă consimţite de fos­tul ministru de finanţe, Statul n’a retras nici un avantaj pentru con­solidarea bonurilor de tezaur din Franţa. D. GEN. AVERESCU: înţelegeţi să acuzaţi de consimţirea acestor o­­peraţiuni pe actualul ministru de finanţe? D. MADGIARU: Nu înţeleg să-l acuz de aceste operaţiuni, dar vreau să explic desfăşurarea faptului. D. GEN. AVERESCU : Dvs. sun­­teţi chemaţi acum să arătaţi numai dacă actualul ministru de finanţe a procedat bine s­au nu în selecţio­narea dată cazului. O VOCE (din majoritate): Putea să nu onoreze o semnătură dată în numele Statului român? D. V. MADGIARU : Eu n’am sus­ţinut să nu se onoreze semnătura. dar ministrul de finanţe era dator atunci când a făcut plata ratei din Octombrie în lire sterline, să men­ţionez© că plata este făcută în con­tul ratelor viitoare, pentru ca dife­renţa de curs să fie scoasă din pun­ga Statului. D.sa n’a procedat astfel, de a­­ceea socotim atitudinea sa ca o soli­darizarea cu actul fostului ministru de finanţe. D-sa nu va mai avea au­toritatea morală să pretindă contri­buabililor noui majorări de impo­zite, cum s’a anunţat, când a lăsat ca Statul să fie păgubit pe nedrept cu 700 milioane iei. * Camera ne mai fiind în număr, şedinţa se ridică la ora 6 seara. Şedinţa viitoare azi la 3 d. a. Senatul D. general Coandă, preşedinte, a deschis şedinţa La orele 3 şi 45, în prezenţa miniştrilor: I. Petro­­vici, Meissner, M. Berlescu, şi D. Busuiocescu. După aprobarea sumarului şi în­deplinirea formalităţilor obicinuite de GEN. C­O­ANDA dă citire unui protest primit din partea rabinului Tir­elseim prin care acesta spune că în cuvântarea rostită la 25 cor. n’a înţeles nici să jignească Se­natul, nici să atace guvernul, ci a analizat pur şi simplu doctrina antisemitismului, relevând relele ce decurg din propagarea ei. In urmă d. gen. C­O­AN­DA a­­duce la cunoştinţa senatului demi­sia rabinului Tirelsohn din calita­tea de senator al jud. Lăpuşna. Conform art. 10 din regulament d. preşedinte a pus la vot demisia pe care Senatul a admis-o cu 10 voturi contra 17. COMUNICĂRI D. M. Tu­tODORIAN-CARADA a cerut ministerului cultelor un ta­blou al tuturor parohiilor unite şi neunite — cu mai­­puţin de 4(­0 suflete — cari primesc subven­­iui, de la guvern. D. dr. TORYA atrage atenţia d-lui ministru al instrucţiunii câ în unele secţiuni din Ardeal, la şcolilie maghiare au fost numiţi învăţători cari nu ştiu ungureşte. FAR­ISIDOR SATURN adre­sează o comunicare d-lui ministru al domeniilor, privitor la cazul u­­nor locuitori din Ardeal cărora nu li se dă voie să taie lemne din propriile lor păduri. DISCUŢIA LA MESAJ Continuindu-se apoi discuţia la Mesaj ia cuvântul d. VLADIMIR GHID IONESCU, naţional-ţără­­n­ist. D-sa începe prin a face o pa­r­alelă între regimul parlamen­tar de la noi şi cel din ţările apu­sene. Răspunde apoi d.lor prof. Bă­­iculescu-Motru şi ministru I. Pe­trovich Continuând, analizează rând pe rând punctele din proectul Sena­tului de răspuns la Mesajul tro­nului. D. Ghidionescu, vorbeşte apoi despre chestiunile de politică ex­ternă. Trecând la chestiunile de poli­tică internă d. Ghidionescu spune că nu interesează numărul legilor cu care vine actualul guvern ci concepţia lor. Face critica acestor legi-A mai vorbit apoi d. Motoc (ma­joritar). Ședința a fost terminată la o­­rele 6. Dacă vreți să vă ajutați pe voi, ajutați CRUCEA ROŞIE. mn­cs JUDICIARE (Ilfov) Procesul paşapoartelor Petrolului Naţional Pledoariile apărării Desbaterile s-au urmat şi ieri în faţa tribunalului, prezidat de d. ju­­decător Prodan şi vor continua ne­­întrerupt până la terminare. In şedinţa de ieri apărătorul lui N. Filipovici a continuat pledoaria începută în şedinţa precedentă. Ca să ilustreze cu documente sus­ţinerea formulată de la început cum că Filipovici n’a lucrat singur ci cu asentimentul şi colaborarea ce­lorlalţi , apărătorul a prezentat scrisori din partea lui Har. Geor­gescu către Filîpovici, prin cari ce­rea acestuia bani pentru nevoile so­cietăţii Petrolul Naţional. Aşa­dar Filipovici a finanţat societatea cu bani adunaţi nu din subscripţie pu­blică ci din banii luaţi de la dele­gaţi­e şi aceasta cu ştirea condu­cătorilor societăţii. Una din scri­sori vorbeşte de „problema noastră” care nu putea fi alta de cât chestia cu ţăranii rămaşi la Cherbourg, ches­tiune care era în toiu pe acea vre­me. In altă scrisoare, posterioară, Georgescu după ce cere bani, pro­pune lui Filipovici să-l bage şi pe el într’o societate de foraj pe care o proiecta, şi în care Har.Georges­­cu pomenea de nume foarte ono­rabile. Chiar şi gen. Văitoianu a primit 15.000 lei (d-sa protestează în­ ins­tanţă). Apărătorul a combătut unele ac­te, cari în forma lor aparentă ar a­­răta pe gen. Văitoianu şi Geor­gescu ca victime ale lui Filipovici, iar pe acesta ca un om care se re­cunoaşte vinovat. Astfel o scrisoare dată de acesta generalului Văito­ianu şi lui Haralamb Georgescu în care recunoaşte că va plăti el su­mele din poliţele date reclamanţi­lor,­­ ar fi fost obţinută după cere­rea acestora şi după asigurarea ce i-o dăduseră că afacerea nu va avea nici o urmare penală. A urmat apoi procedarea fină de a se arunca totul asupra lui Fili­povici. In tot c­ul afacerea este civilă şi nimeni nu poate fi învinuit penali­­ceşte. Cu toţii au lucrat în aceeaş direcţie, de acord şi cu bună credin­ţă, fiind stăpâniţi de mirajul dola­rului ce trebuia să vină de peste o­­cean. Dacă nu survenea fuga con­sulului canadian fraudator şi vi­zele date de acesta nu se anulau, totul mergea bine, oamenii ajungeau în America, banii veneau şi atunci toată lumea s’ar fi înghesuit să încaseze jetoane. Cei cari au rămas păgubiţi aveau dreptul să se adre­seze pe calea tribunalului civil, cu atât mai mult cu cât dânşii după reîntoarcerea în ţară, au acceptat poliţe dânşi declaraţie că nu mai au nici o pretenţie. Apărătorul a expus apoi conside­rentele juridice spre a ajunge la de­monstraţia că faptele imputate lui Filipovici nu constituesc delicte. A invocat în sprijinul acestei teze doc­trina franceză şi chiar jurisprudenţ­­a Casaţiei noastre. A conchis cerând achitarea. Apărarea celorlaţi inculpaţi va începe stăzi.. Escrocheriile băncii Aischeck şi Campus In continuarea instrucţiei pentru darea la iveală a tuturor fraudelor comise de bancherii asociaţi La­­zăr Campus şi Ionel Aischeck, p d. judecător Papadopol a ascultat ieri pe una din victime, d-ra Paulina Păunescu, introducând apoi pe cei doi arestaţi spre a le cere lămuriri­le asupra chipului cum au consu­mat in mod fraudulos incr-c uni emm­pozit încredinţat de reclamantă. S-a stabilit astfel că d-ra Păunes­cu depusese 60 acţiuni „Petrolul Ro­mânesc”, 20 acţiuni „Forajul“ şi 600.000 lei în numerar. Bancherii au mâncat toţi banii, au vândut cele 60 acţiuni, iar cele 20 Forajuri le­­au depus în gaj unui creditor. Diverse Curtea cu juraţi de Ilfov, în ur­ privitoare la plăzmuirea unui act ma rechizitoriului desvoltat de d. procuror V. Bărăscu, a condamnat ieri la câte 2 ani închisoare, pe acuzaţii P. Dum, Puricei şi St. Dum. Oaie, cari au atacat la dru­mul mare pe Matache Bulican, tâl­­hărindu-l de suma de 1050 lei. — D. judecător Papadopol, de la cap. 5, a pus în libertate pe o cau­­ţie de 10.000 lei pe subcomisarul Gh. Zăvoianu, întru­cât instrucţia de vânzare, este aproape terminată. P D. judecător Armand Constan­­tinescu, titularul cap. 2, terminând instrucția privitoare pe Lazăr Vaca­man, a dat ordonanța definitivă, în acord cu concluziile parchetului, prin care trimete pe numitul în ju­decată pentru escrocherie și abun de încredere în dauna firmei Neui­man Kiméi. , j Colaborarea industrială anglo-germană LONDRA 29. (Rador).­­ Vineri şi Sâmbătă se va da publicităţii rezumatul conversaţiilor care au avut loc între reprezentanţii fe­deraţiei industriilor britanice şi re­prezentanta federaţiei industrii­­lor germane. Obiectul discuţiilor îl formează posibilităţile şi modalităţile prin care organiza­ţiu­nile numite ar putea coopera pentru promovarea intereselor mutuale ale industrii­lor din ţările respective. Discuţiile care vor fi în mod strict „ad referendum“ vor an­gaja organizaţiile în întregul lor neadmiţând discuțiile dintre re­prezentanţii industriilor în parte. * LONDRA, 29.­­ (Rador) . Sir Barker publică un important arti­col în revista „Sunday Pictorial Times“ arătând că Germania pre­gătește o ofensivă intensă împo­triva industriei britanice. Această încercare dacă ar reuşi ar pericli­ta însăși existența imperiului bri­tanic. Târgul mărfurilor in Streinatate TEXTILE B­umbac Havre, 27 Noembrie Noembrie 472 Decembrie 473 Ianuarie 473 Februarie 473 Martie 481 Aprilie 484 Mai 487 Iunie 490 Iulie 494 August 499 Septembrie 502 Octombrie 506. Liverpool, 27 Noembrie BUMBAC AMERICAN Noembrie 6,72 Ianuarie 6,77 Martie 6,83 Mai 6,93 Iulie 7,OL BUMBAC EGIPTEAN Noembrie 13,34 Ianuarie 12,94 Martie 12,87 Mai 12,83 Iulie 12,78. Lână Havre, 27 Noembrie Buenos Ayres, fine ÎOO kgr. Noembrie 19,20 Decembrie 19,20 Ianuarie 19,20 Februarie-Martie Aprilie 19,20. METALE Londra 27 Noembrie Arama (zona engleză) Standard compt. 56 3/4-56 7/8. Standard 3 luni 57 1/2-57 5/8. Electrolitică 65-45 1/2. Best Selected 63 3/4-65. Strong Sheets 90. COSITOR Fine compt. 313-313 3/4. Fine 3 luni 302 1/ 1-302 1/2. PLUMB Străin 29 1/2-29 3/5. Foreign, preț de bază 29 1/4- ZINO Ordinar 33 1/2. Special 33 1/2. ALUMINIUM Expediţie 112. ANTIMONIU Mărci speciale 741/2-75. NICKEL Interior 170. Export 175. cronica petrolului J» l~fl Tfi Piaţa este fermă pentru benzină uşoară şi petrol şi destul de anima­­tă la benzină grea. Preţurile au fost: LA INVERN: Ţiţeiul cotează 17.700—17.900 lei vag. de Buştenari şi Băicoiu uşor şi 16.000 lei de Moreni neparafinos. Benzina uşoară este cerută la 6.60 lei kgr lui p .lăţim­i , fără taxe şi kazan oferită la 6.70. Benzina grea este cerută la 5.35 lei kgr. loco fabrică, fără taxe şi kazan şi oferită la 5.45. Motorina este cerută la 2.35 lei kgr. loco fabrică fără taxe şi kazan şi oferită la 2,40. Petrului lampant este cerut la 3.20 lei kgr. loiro fabrică fără taxe şi kazan şi oferită la 3.25. Păcura este cerută la 1.55 lei kgr loco fabrică fără taxe şi kazan şi oferită la 1.60. Uleiurile C­. F. R se găsesc la 5,20 lei kgr. loco fabrică fără taxe şi kazan Uleiu regal 0 e cerut la 7,40 lei kgr. loco fabrică fără taxe şi kazan cei 00 la 8,30 lei kgr., iar cel 000 la 11,80 lei kgr. loco fabrică fără taxe şi kazan. LA EXPORT: Benzina uşoară o avem la 6,70 lei kgr. loco fabrică şi 8,95 lei kgr. Constanţa. Benzina grea este cerută la 5.30 lei kgr. loco fabrică şi 7.30 lei kgr. fob Constanţa. Petrolul lampant se găseşte la 3,10 lei kgr. loco fabrică şi 4.10 fob fob Con­stanţa. Motorina se găseşte la 2,20 lei kg. loco fabrică şi 3,20 lei kgr. fob Constanţa. Păcura se găseşte la 2.15 lei kgr. fob. Constanta Incinerarea ramaşitelor lui Krassin LONDRA 29, (Rador). — Rămăşi­ţele lui Krassin a au fost incinerate Duminică după amiază. Cenuşa va fi expediată în Rusia. Câteva mii de persoane au urmat cortegiul fu­­nebru, dela Ambasada Sovietică la cimitir, unde s’a săvârşit incinera­rea. Printre florile depuse, se remar­cau coroanele Federaţiei ulmnerilor din Marea Britanie, coroana partidu­lui comunist din Franţa şi coroana secţiunii pentru încurajarea minori­tăţilor naţionale britanice. Membrii corpului diplomatic, re­prezentanţii Ministerului de Externe al Marei Britanii și al altor corpuri oficiale au fost în cursul dimineții la Ambasada Sovietică, unde era expus corpul defunctului. 1

Next