Argus, decembrie 1926 (Anul 17, nr. 4086-4110)
1926-12-08 / nr. 4092
Anul XVII RIOT4092 ABONAMENTE: In Tară Un an 1000 lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 in străinitata Un an 2200 lei 6 luni 1300 » 3 luni 800» 3 lei în tară, 6 lei în străinătate ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI Fondatorii $• Pauker şi H. F. Valentin INDUSTRIEI $i FINANŢE! Director: Grigore Gafencu C Miercuri 8 Decembrie IMS ^CNOELIrr lOB.CflL.VICTORIEIBUCU REJTI PUBLICITATEAT: Concesiunea Exdusii£ a Societătei Generale de Publicitate Directori Carol Schulder «I S. Berger str. Eugeniu Carada (fosti Karagheorghsild ») Telefon 11164 B 1 R O U HI LE: București, Strada Sărindar 1Q — T EL EF O N: 6/93 și 23/69 Impozite comunale de VIATOR . In epocile când se înfiinţează dări noi autorii perd adesea, simţimântul realităţilor în dorinţa lor de a obţine cât mai mult. Statul proectează o serie de impozite noi; iată că comuna merge pe acelaşi drum şi încurcă foarte mult treburile, cam şi fără de asta,, sunt destul de încurcate. Înainte vreme, accizele acopereau mai bine de o treime din nevoile Capitalei. Deoarece accizele sunt prin excelentă o dare anti-economite ce crează un antagonism artificial de interese între diferitele regiuni ale tarei, Emil Costinescu a făcut o operă meritorie desfiinţându-le şi înlocuîndu-le prin fondul comunal. Acesta producea pentru Bucureşti vreo 7,8 milioane pe an. Astăzi, Statul, furnizorul fondului comunal, oferă primăriei Bucureşti, în contul acestui fond, o suma, derizorie şi sutele de milioane taxe create pentru alimentarea nevoilor Capitalei le înghite el... doar şi nevoile sunt mari. Aşa fiind, Primăria se gândeşte la resurse noi şi, precum se va vedea îndată, părintele oraşului are, în această direcţie, o imaginaţie fe- rundă. S’a dat citire unei liste înteresante de dări şi cum e prea lungă, suntem siliţi să reducem la câteva, analiza noastră: întâi, prestaţia, dulcea prestaţie, rest petrificat a, formelor contributive medievale. E o dare pe cap de locuitor, care până acum începea de la 130 lei în sus. Se propune 400 lei drept taxa cea mai scăzută pentru cetăţenii, având 4000 lei pe lună; dacă nu iubeşte D.zeu şi primeşte o leafă de 4500 lei, va plăti 600 lei. E de plâns cetăţeanul care trebue să, trăiască in zilele actuale cu 4500 lei pe lună, a,bea are sau pentru chirie, saupentru mâncare, sau să se îmbrace, însă, pentru toate trei laolaltă, nu. Să mai ceri acestui om, în. afară de dările pentru Stat, ©X»rei pe an e destul de exagerat. Barmai vine şi alt_ceva. Fără îndoială,, instituţia pompierilor e una din cele mai necesare intr’un oraş organizat şi civilizat. E o datorie civică apărarea împotriva focului. Insă deoarece primul venit nu e apt să, îndeplinească serviciul ce se cere unui bun pompier, plăteşte o taxă de liberare sau, dacă vreţi de înlocuire. Taxa aceasta, fixată până azi la 10 lei se încînceşte deodată : 50 lei. Lucrul devine din ce în ce mai interesant. E cert lucru că, toate se scumpesc.. Potrivit, unui aforism devenit clasic ,.generaţia actuală este sacrificată“. Hai să ne sacrificăm, Baiun pahar cu apă ne mai e permis să bem ? Ba, cu oarecare măsură, pentru că şi apa se scumpeşte, apa aceia care cade din cer, umple râurile şi fântânele. In 1916, metrul cub de apă costa 15 bani, a ajuns la 6 lei, exact de 40 ori, şi acum părinţii oraşului, îl taxează la 8 lei, sau de cincizeci şi trei ori preţul din 1916. Apa va cota, peste Index ca şi cum areşi din fabrică. Oare urmnele comunale, această inteligentă anexă a Primăriei, au construit ceva conducte sau filtre noi ? Pe cât ştim au găsit instalaţiile de la Arcada sau Ulmi complect, terminate Contul amortismentului nu mai joacă astfel , un rol are. Numai vnta* *eţirterea e mai importantă. De altfel, unde vor ajunge cetâţe. lîi dacă pentru fiecare serviciu în vie, se vor cere taxe şi parafare itcât cea mai mare parte din produsul muncei omului se va îndrepta *presugătoarele fiscale şi comunale? )are onorata Primărie, pentru a le.itima astfel de pretenţiun! întrebuinţează ea întodeauna banul contribuabilului în mod adevărat părintesc ? Din moment ce cere atâta, ştie şi să administreze cu economie? Ni se asigură că Primăria Bucureşti a ertat nu de mult unei Socieăţi de alergări de cai, o sumă rotundă de trei miloane ce i se cuvenea. Aşadar, pe de o parte o largheţă extraordinară, o generozitate elegantă faţă de scopuri hipice şi pe de altă parte pretenţia de a vinde apa ca şi cum ar fi vin . Nu se potriveşte .___ Am arătat mai sus vitregiacu care Statul tratează comuna Bucureşti, cum îi răpeşte mai tot venitul din taxele ce se cuvin în mod legitim oraşului. Iată de pildă impozitul pe spectacole, înfiinţat numai pentru scopuri comunale. Fiscul preia partea leului. Mai sunt şi sarcinele reprezentative. De pildă, ducele de Spoleto, solul Italiei a venit de curând să ne vadă Nu a venit să viziteze anume Bucureştiul, călătoria sa avea un caracter prietenos pentru întreaga ţară- Or vizite de semenea natură sunt legate de oarecari cheltueli de reprezentare, construcţii de chioşcuri, decoraţiuni etc. Toate aceste cheltueli. Statul, în extrema sa bunăvoinţă le lasă în remiul oraşului, adică nouă, Bucureştenilor. Noi plătim socoteala. Ar fi vreme să punem, pe de o parte, un sfârşit concurenţii impozitare, între Stat şi comună...şi, în al doilea rând să se stabilească, în raport cu nevoile actuale, partea contributivă a Statului la trebuinţele comunei. Luarea la întrecere ce se operează, pe spatele contribuabilului trebue să înceteze. Deschiderea Parlamentului american WASHINGTON ». (Rador). _ Mâine se deschide sesiunea de iarnă a Congresului Sesiunea va dura până la * Martie 1929. O Întrevedere Churchill- Mussolini LONDRA «. (Rartor). — „Daily Mail'* atla că rt. Churchill se va întâlni in curând cu rt. Mussolini REA ADMINISTRARE A fost de ajuns o mică ploaie şi un vânt ceva mai tare decât zefirul, pentru ca stâlpii, de telegraf să cadă la pământ, cum cade toamna, frunzele ruginite ale copacilor, iar scrumele de telegraf şi telefon să se rupă, cum se rupe nţa deslânată şi putredă. Capitala, e izolată. Oficiile poştale primesc şi expediază telegramele interne cu trenul şi pe riscul trimiţătorului, aşteptând vremi mai bune, când le vor putea expedia cu diligenţa. Telegramele externe sunt, in mare parte, reţinute in cutiile birourilor, ca să fie trimise la prima tinădire a sârmelor, — de n'ar face, până atunci, plopul mere şi răchita micşunele, întâmplarea e pitorească şi nu e nouă. Se repetă de mai multe ori pe iarnă. Şi atât s'a deprins lumea cu stâlpii căzuţi şi fire rupte, încât ziarele arată prăpădul şi proporţiile lui, fără să cerceteze pricinile şi răspunderile. Izolarea Capitalei de restul lumei nu impresionează, nici ca, pe nimeni, încă o izolare, pe lângă multe altele, de ce ne-ar mira şi de ce ne-ar supăra ? Şi, totuşi, de acest dezastru, vinovate nu sunt elementele naturei, nici vântul, nici ploaia. Vinovată e reaua noastră administrare. Cu banii ce se aruncă in fiece iarnă pe cârpirea rupturilor, s’ar fi putut aşeza sârme subterane, ferite de bătaia vânturilor şi de puterea distrugătoare a gheţurilor. In orice caz cu aceşti bani, dar la vreme, s’ar fi putut, întreţine, în timpul anului, un material lăsat cu totul in părăsire. In voia intemperiilor, neîngrijit şi neioit, acest material se prăpădeşte an de an şi din ce în ce mai mult. Dacă avem, azi patru mii stâlpi căzuţi şi cinci sute kilometri fire telegrafice rupte, iar anul vor cădea 40 mii stâlpi putrezi şi cinci mii kilometri fire mamite. Căci, lucrurile nu suferă să fie, mult timp, rău administrate. Așa spuneau romanii, gândindu-se, desigur, la felul cum are să fie administrată „Dacia Infelix" a împăratului Traian, TP. Ştiri economice Franţa Statele Unite PARIS. — Pe Mont Valerien, lângă Paris, s’a construit, sub di- tecţiunea serviciului tehnic al aeronauticei mn far, al cărei intensitate totală este de un miliard de lumânări. Acest far cel mai puternic din lume, va semnala regiunea pariziana dela o distanţă de peste 100 km. Austria VIENA, — Bilanţul Băncii naţionale a Austriei dă pentru a treia săptămână a lunii Noembrie următoarele posturi principale cu diferenţele faţă de săptămâna precedentă: încasso-ul metalic şi rezerva de devize servind de acoperire: 665.300.XEI şilingi (plus 5 milioane 600.000); circulaţia biletelor 778.510.000 şilingi minus 33.5oo.ooo; portofoliul comercial 65 34o.oop şilingi (minus 12.760.000). VIENA — Se telegrafiază din Berlin că sindicatul german care intrase în convorbiri în vederea achiziţiei a unuui important pachet de acţiuni ale lui Umanbank din Viena, a renunţat la acest plan şi s’a dizolvat. Bulgaria SOFIA. — Tratativele intre ministrul de ţinute al Bulgariei şi un grup financiar britanic în vederea unui împrumut de 2 milioane şi un sfert de lire sterline continuă. Băncile de emisiune ar fi Banca otomană, Casa Schroeder şi Casa Stern et Co„ Băncile au formulat anumite condiţiuri cari vor fi supuse examinării ministrului * SOFIA (Ceps.) — Anul acesta s’a produs în Bulgaria 1863.160 kgr. gogoşi de mătasă faţă de 1 700.000 kgr. în anul 1925. Aceasta înseamnă că s’a ajuns la producţia de dinainte de războiu- In special s’a urcat cultura viermelui de mătase în partea de nord a Bulgariei- Banca Naţională bulgară şi diferitele cooperative au exportat în străinătate in special în Itala şi Elveţia, 5/5 dinproducţie şi o cincime a rămas în ţară pentru nevoile locale. Deoarece ministerul agriculturii a luat dispoziţiuni pentru câştigarea de seminţe bune de vierme de mătase şi pentru îmbunătăţirea plantaţiilor de duzi, se aşteaptă pentru anul viitor că se va obţine o producţie de 2 milioane kgr. gogoşi de mătase NEW-YORK. — E sigur scrie ,,New-York Herald" că maximum de cereri sezonale de credit a fost atins. Totuşi, e probabil ca împrumuturile consimţite comercianţilor nu vor fi reduse în mod sensibil în cursul săptămânilor viitoare, căci nevoia de credite necesitate de reluarea obicinuită a tranzacţiunilor comerciale în ajunul Crăciunului va fi resimţită în curând. De la 18 Noembrie, banul de la o zi la alta se menţine în medie la 4 juni. la sută după ce în a doua săptămână a lunii scăzuse la 4 şi un sfert la sută. Banul pe termen lung care la finele Octombrie era de 5 la sută, de la 4 Noembrie încoace este de 4 trei sferturi la sută. Efectele de comerț sunt de 4 jumătate la sută pentru semnături de primul ordin. Un articol In „Le Temps" despre România PARIS 6. (Rador). Vorbind de chestiunile recente din România „Le Temps’* scrie că Franţa care ştie că are in poporul român un tovarăş credincios care simpatizează cu ea atât în zilele de restrişte cât şi in cele de bucurie, spune că Franţa nu se va îndoi niciodată că România va continua sa-şi urmeze strădaniile ei spre o mai desăvârşită desvoltare a măririi ei naţionale. O Românie puternică şi prosperă este necesară menţinerii păcii, căci este o barieră sigură care ocroteşte Europa de sud şi centrală atât contra Tustiluţiunii bolşeviste cât şi contra revenirii ofensive a acelora cari au fost complicii docili ai vechiului imperialism pan germanist. Efectivele franceze în Renania PARIS, 6- — (Rador). Cercurile oficiale relevă că efectivele franceze in Renania sunt numai de 71000 de oameni iar nu de, 80000, cura a,afirmat acum de curând d. Bell, ministrul de justiţie al Reichuluî Săptămâna Cerealelor I CONSILIUL DE LA GEN Fermitatea burselor americane.-Apropiata închidere a navigaţiei pe Dunăre.-Cereri mai accentuate în Polonia şi Germania. Starea semănăturilor după ploile din ultimele zile Mari fluctuaţiuni de cursuri la bursele americane care de astă dată se manifestă mai ferm, in special pentru grâu. Urcarea a fost de câţiva centi în decursul săptămânei Până în prezent, această urcare nu a avut nici o influenţă asupra pieţelor europene, care continuă rezerva lor necumpărând decât marfuri flotante sau imediat încărcabile, la preţuri scăzute. SPRE SFÂRŞITUL NAVIGAŢIEI PE DUNĂRE Cu schimbarea timpului, sosirile da mărfuri in oboare, gări şi porţii nu vor înceta cu totul şi exportul pe Dunăre merge spre sfârşit, navi ■aţia fluvială şi maritimă putănduse întrerupe mai curând decât nu aşteptăm. Stocurile din porturile noastre fiind nule, rămâne singură calea Constanţei pentru ieşirea cerealelor, pe unde se vor putea transporta în cursul terei. DEBUŞEURI CONVENABILE Se zvoneşte că navete cu vagoane străine sunt aşteptate pentru a transporta cerealele din regiunile Moldovei şi Basarabiei spre Polonia şi Germania, unde cererea pentru porumb şi turte oleaginoase este mai vie. De altfel aceste debuşeuri prezintă mai multa convenienţă, pentru vânzătorii noştri, decât transportul prin Btălia-Constanţa, din cauza scumpete terahtului prin aceste porturi până la porturile de destinaţie. PIAŢA GRÂULUI GHinele noastre nu nuci conteasă pentru străinătate. Ele vor îndestula nevoile consumului intern, la preţurile destul de joase de astăzi. Numai că morile din lipsa de fonduri, se aprovizionează zi cu zi. Dfertele sunt reduse, producătorii nepunând nici o graba in a vinde disponibilităţile lor, în condiţii neconvenabile. Între timp, grânele din nouile recolte bogate ale Australiei, Argentinei şi Canadei, precum şi disponibilităţile Rusiei, îşi vor disputa debaşeurile Europei, unde ofertele acestor provenienţe au şi început jocul concurenţei. CONJONCTURA NEFAVORABILA LA PORUMB Cu porumburile noastre nu suntem prea favorizaţi de conjonctura actuală, complect defavorabilă pentru vânzarea lor în străinătate, unde ofertele din La Plata probează ’mereu asupra preţurilor de acum scăzute la 135 sh, pentru încărcare promptă şi la 132 sh pentru livrare în primăvară, de porturile din Continent şi Anglia. Ploile survenite slăbesc şi mai mult calitatea porumbului din care, poate în primăvară, vor fi sosiri şi transacţiuni mai însemnate. LIPSA DE TONAGIU La Brăila şi Galaţi ieşeşte mereu tonagiul pentru a se putea, exporta cel puţin rămăşiţele disponibile de orz, ovăz, porumb înainte de închiderea apropiată a navigaţiei pe Dunăre. Disponibilităţile sunt probabil condamnate să rămână in ţară până la primăvară, epoca mai puţin prielnică pentru desfacerea lor din cauza concurenţei altor, provenienţe, încetând greva minieră In Anglia, scăderea navlurilor este aşteptată însă nu înainte de lunile viitoare, când prin aprovizionarea suficientă cu cărbuni mai ieftini, vapoarele vor face oferte mai accesibile. Se semnalează de pe acum o reducere de 10 la, sută faţă de costul navlului de astăzi. După toate probabilităţile, stocurile de iarnă la Sulina vor fi minimale aşa că limitat la traficul prin Constanţa, exportul de cereale va fi, în tot timpul iernii, cât se poate de redus. Devizele au încheiat mai ferme lira engleză cotând 930 lei cu tendinţă de a se menţine la acest nivel. Acest curs nu a influenţat inactivitatea exportului. STAREA SEMĂNĂTURILOR , DE TOAMNA Ploile survenite în ultimele zile, dacă nu vor fi urmate de îngheţ vor avea o influenţă favorabilă pentru semănăturile de toamna, care aveau nevoie absolută de umiditate. E, deci, de sperat, că perspectivele pesimiste s-au îmbunătăţit. S A. FOCSANEANU. Situatia rentelor române dinaintea războiului Negocierile preliminare cu Germania Intre rentele de Stat căutate mult in ultimul timp la Bursele germănie, hârtiile româneşti s’au bu-' curat de o deosibită favoar'e. De altfel, fenomenul s’a înregistrat■ şi la Bursa de efecte din Bucureşti, unde titlurile împrumuturilor emise înainte de războiu au înregistrat sporuri apreciabile. Pe pieţele germane se caută aceste hârtii, cari, până acum, erau aproape inexistente. Şi, ceeace e ciudat: nu sunt cerute titlurile ştampilate după războiuri recunoscute oficial de Statul român, ci dimpotrivă, tocmai acele titluri, căruia, din anumite motive, statul român le-a refuzat ştampilarea, atât în ţară cât şi în străinătate, şi cari, în consecinţă nu mai sunt recunoscute, oficial, de Statul român. GERMANIA ŞI ŞTAMPILAREA TITLURILOR „Berliner Tageblatt" discută acest reviriment produs în Germania faţă de hârtiile deStat româneşti. Ziarul face un scurt istoric al titlurilor împrumuturilor Statului român. „Statul, rair,nu emisese înainte de războiu, pentru împrumuturile sale, bonuri, de tezaur, pe termen lung, cupoanele fiind achitate în aur. Graţie excelentelor relaţiuni cari existau atunci între Germania şi România, şi deoarece multe din împrumuturile româneşti fuseseră plasate în Germania, o mare parte din hârtiile Statului român se aflau in mâini germane, răspândindu-se de aci în toată lumea. „Venind războiul, guvernul român interzise once plată către inamici. Cupoanele nu mai fură achitate. Apoi, prin tratatul de pace, Statul român dobândi dreptul de a lichida, în contul despăgubirilor, averile supuşilor foști inamici. Atunci printr’un decret-lege, se decise ştampilarea tuturor rentelor de Stat, fiind respinse dela ştampilase titlurile aflate în posesia foştilor inamici, şi chiar titlurile, cari, dela 15 August 1916. Trecuseră, măcar odată prin mâna inamicilor. . „După această operaţie, ■ cupoanele rămase în suferinţă au fost achitate pentru toate titlurile ştampilate iar acum, plăţile se fac cu aceeaşi punctualitate ca şi înainte de războiu. TRATATIVE PRELIMINARE CU ROMANIA Care este astăzi situaţia hârtiilor de Stat neacceptate sau neprezentatela ştampilare ? „Berliner Tageblatt“ află următoarele: „Tratativele preliminare urmate în această chestiune între Germania şi România, tratative de altfel neoficiale, au ajuns la un punct mort. O reluare a negocierilor, nu va întârzia insa mult, după părerea cercurilor competente din Berlin. Cercurile româneşti de asemenea doresc să ajungă la o rezolvare a acestei chestiuni, şi par a fi dispuse să recunoască titlurile împrumuturilor aflate în mâni germane, dar voesc să le socotească în cotitul despăgubirilor de războiu. „Aceste perspective par a fi motivul care a determinat în ultimul timp, atât la București cât și în străinătate, cererea rentelor de Stat, nestampilate“. ■■im încordarea relaţiilor dintre Italia şi Iugoslavia Tratatul de la Tirana criticat violent la Belgrad BELGRAD, G. — (Radoi) . Piesa din Belgrad amentează pe larg încheierea pactului italo-albanez. Ziarul „Vreme" declară : „Ştirea încheierii Pactului a provocat o vie indignare în cercurile politice şi o deosebită emoţie in cercurile diplomatice, mai ales streine, care vad în acest Pact începutul unei ere nord în raporturile balcanice”. „Travinski Glasnik” scrie: „In cercurile politice serioase, Pactul este considerat ca fiind îndreptat contra independenţei Albaniei şi contra statului iugoslav Stăpânirea italiană, care exista şi până acum asupra finanţelor şi economiei Albaniei, se extinde astăzi şi asupra politicei interne şi externe a statului albanez. Tratatul este la fel apreciat de deputaţii din majoritatea guvernamentală ca şi din opoziţie. „Pravda" scrie: „In comunitatea bazată pe garanţii reciproce şi pe organizare pacifică, pe care o reprezintă astăzi Europa, o concepţie atât de egoistă pentru rezolvarea problemelor italiene nu va putea fi realizată fără a întâmpina rezistenţa democraţiilor vecine-Italia a încălcat acordul ce garanta menţinerea independenţei republicei albaneze şi a ştiut să determine actualul guvern al lui Ahmed Bey să sacrifice această independenţă şi printr’un act internaţional să recunoască hegemonia Italiei asupra Balcanilor, făcând astfel posibilă penetraţiunea italiană in peninsulă si dominaţia Adriaticei. Articolul 1 al Pactului de la Tirana echivalează cu punerea politicei interne a Albaniei sub controlul şi tutela Italiei, asigurând în schimb regimul existent in Albania împotriva sentimentelor şi voinței poporului albanez. Articolul 2 al Tratatului consacră stăpânirea Italiei asupra politicei externe a Albaniei”. * BELAGAD, G (Rador). - Ziarul „Politica s’ anunță că la Zara, un curier oficial al Consulatului iugoslav a fost oprit la debarcare de un carabinier Italian. Curierul a prezentat paşaportul care ii acredita ca atare şi permisia vizat de poliţia italiană din tara. Cu toate acestea carabinierul a rupt sigiliile corespondentei pe care o transporta curierul şi a examinat-o cu atenţie. Consulatul iugoslav a adresat imediat un protest prefectului din Zara cerându-i satisfacție. CONSILIUL DE LA GENEVA Consiliul Societăţii Naţiunilor are o şedinţă iarna, când se risipesc, de obicei, multe Iluzii născute In frumoasele şedinţe de vară. In Decembrie, acum doi ard, Va năruit credinţa In faimosul protocol de arbitraj. Iarna trecută au început discuţiile în jurul locurilor in Consiliu. Anul acesta, ordinea de zi prevede deasemeni, discuţii grele. Franţa şi Germania carienţe,alegeau atât de bine la Thoiry, stau iarăşi bănuitoare, faţă in faţă. E vorba de comisiunea interaliată, pentru controlul milicar al Germaniei. Acest control trebuia să treacă din sarcina comisiunei ambasadorilor în acela a Societăţii de la Geneva. Germanii găsesc că momentul schimbării a sosit. Francezii mai şovăesc. Ei pretind că Reich-ul nu a executat încă toate demilitarizările prevăzute. E o discuţie migăloasă, care cuprinde desigur şi multe pedesupturi, înainte de a renunţa la un gaj atât de important, Franţa ar vrea să câştige un maximum de foloase. Germania se tărgueşte. Şi deoarece e vorba de control militar şi de demilitarizare, opinia publică e agitată, de o parte şi de alta, a Bunului Problema cu atât mai gingaşă cu cât încearcă să intervie in discuţie, cu intenţia de a o învenina, d. Mussolini, nemulţumitul ministru de externe al Italiei. D. Mussolini după ce s’a intdbai cu d. Chamberlain, a încercat să se întâlnească şi cu d. Eriand. Vroia probabil să-i vorbească de necesitatea Italiei, de a dobândi colonii- Fireşte, d, Briand, a evitat discuţia. Atunci d. Mussolini a zâmbit spre Berlin .Ei a trimis complimente d-lui Stresemann, iar ministrul Reich- ului s'a gândit dacă o apropiere de Italia nuar putea sluji ca un mijloc de presiune asupra Franţei. In acest imbroglio a păşit, cu o voinţă netedă şi hotărâtă, ministrul de externe al Angliei, d. Chamberlain. Anglia a suferit, în timpul grevei miniere de concurenţa europeană, în special de propăşirea uimitoare a producţiei germane şi franceze. Era de temut ca o ceartă fanco-germamă să, nu-i fie displăcută, cu atât, mai mult cu cât apropierea dela Thorry îngrijorase unele cercuri politice și industriale în Anglia. Italia conta pe un reviriment, în opinia publică engleză împotriva politicei dela Locarno. Un asemenea reviriment nu s'a produs. D. Chamberlain s'a oferit, din prima zi, ca mijlocitor între Franţa şi Germania, a căutat să potolească pretenţiile italiene şi a declarat in mod categoric, pentru a sprijini politica lui pacifistă, că Europa are nevoie de desăvârşita înţelegere între cele patru mari puteri, şi de intima colaborare anglo.franceză, D. Chamberlain e azi, exact acelaş ca acum doi ani. Tunetul său de vedere european a rămas acelaş. Probabil, pentru, că, azi, întocmai ca, acum, doi ani, ministrul englez, preocupat de evenimentele mondiale, in primul rând de frământările asiatice, de naţionalismul chinez, de uneltirile ruseşti, de ambiţiile otomane, îşi dă seama că Europa, ca să nu dispară, trebuia să trăiască în pace. Cât de aprinse vor fi discuţiile de la Gneva, se va găsi totuşi soluţia la Geneva, se va găsi totuşi soluţia împărtăşi colegilor săi înaltul său punct de vedere. .. 6. Noul guvern al Greciei MESAGIU!» LUI CONCILIS CĂTRE POPOR ATENA, G. — (Rador) . Guvernul a depus astăzi jurământul. Iată lista ministerială: Zaimis, preşedinte al Consiliului şi ministru fără nortofoliu; Calandaris, finanţele; Tsaldaris, internele; Mihalacopulos externele ; Metaxas, comunicaţiunile; generalul Mazarkis războiul; Canaris marina; Kirkos prevederile sociale; Anghelopulos justiţia; Mercuris economia naţională; Arghyros instrucţia publică şi Papanastasis agricultura. ATENA, 6 (Rador). _ Condidis, fostul preşedinte al Consiliului, a adresat poporului grec un mesagiu anunţând că astăzi remite puterea in mâinile guvernului parlamentar, desemnat, de şefii reprezentanţei naţionale. Condelis accentuează că sacrificând interesele partidului său a condus alegerile cu imparţialitate. Rezultatele au corespuns sforţărilor şi a sacrificiilor sale. Republica, a triumfat pentru a doua oară, partidul monarhist obţinând deabia 20 la sută din sufragii.