Argus, ianuarie 1927 (Anul 18, nr. 4111-4133)

1927-01-15 / nr. 4120

. Anui Avm no. 4120 In Tarft Un an 1000 lei 6 lan 1550 , 3 luni 300 3 lei tn țară. 6 BIROURILE: București, Strada sărindar IO - TELEFON: 6/93 si 23/59 HINTII In Străinătate Unui 2200 lei 6 luni 1300 , 3 luni 1000 lei tn str&inii&ta Noul guvernator Jocul fatal al schimbărilor lege Ie a făcut ce, la începutul acestei luni, Banca Naţională a României să aibe un nou guvernator. Pentru toată lumea angajată la viaţa economică a ţării, ca şi pentru noi, ca organ al intereselor eronomice, o schimbare la conducerea Băncii Nationale înseamnă un mare eveniment. Aceaata cu at&t mai mult, cu e&t timpurile in cari trăim sont anormale si Banca Naţională are, pe lângă rolul ei obişnuit, şi sarcina de a contribui, mai mult dec&t oricare altă instituţie, la opera de nordmafisare. Noul guvernator la conducerea Băncii Naţionale într'un moment destul de greu, dar are avantajul că toate experienţele sunt făcute. Banca noastră Naţională e desigur puternică, dar a fost şi ea, atinsă de dezordinea generală. In ▼rmauxi normale, Banca de emisia, se joacă rolul unei glande din organism, care, prin continua ei secretie, tăcută şi inconştientă, contribue, tn cea mai mare parte, la menţinerea întregului organism în stare de bună sănătate şi deplină vigoare. Dacă, din trio pricină oarecare, glanda an mai produce sucul obişnuit, ci varsă în s&nge un produs «Iterat şi In loc ca funcţia ei să fie continuat şi inconştientă, e, dimpotrivă, intermitentă şi sgomotoasă, organismul întreg, oricât de bun are el, se resimte, suferă şi poate chiar pieri Banca Naţională, la noi ca şi la tot. Statele, cari au dus războiul, a produs suc alterat, — bani fără bază de aur. Funcţiunea ei, din această cauză, a devenit intermitentă şi sgomotoasă. In loc să fie continuă şi inconştientă. De aceea, orice am face pentru refacerea ţării, nu vom face nimic, dacă nu vom începe prin a normaliza funcţiunile Băncii Naţionale. Nu putem face nici Împrumut, nici căi ferate, idei intensificate de producţie, nici comerţ normal, fără Banca Naţională care să facă schimb liber de aur in hârtie şi de hârtie în aur la curs fix şi neschimbător, fără Banca Naţională, care să reguleze scontul după volumul şi seriozitatea afacerilor şi nu după plafoane mai mult ori mai puţin fanteziste. Noul guvernator, suntem convinşi, cunoaşte problema îşi dă seama de importanţa ei şi va avea, desigur, energia şi ambiţia, de a lega de numele său, reforma însănătoşirea Băncii Naţionale. A. Dezideratele puterei judecătoreşti D. Prim Preşedinte al înaltei Curţii de Casaţie a vorbit cu prilejul deschiderei anului judecătoresc. A vorbit cu autoritate, cu prestigiu, şi cu o mare şi netăgăduită competing. In concepţiunea noastră, acest ‘discurs de deschidere al anului judecătoresc, înseamnă unicul prilej, de care se poate folosi a treia putere constituţională în stat, spre a-şi exprima criticile ca şi dezideratele. Puterea judecătorească, nu e numai o putere de control, pentru menţinerea în cadrul legalităţii, a activităţii întregei vieţi juridice, fie publice, fie private a acestei tari, cieşi trebue să fie şi o putere efectivă care colaborează la menţinerea echilibrului constituţional, păstrând independenta ei, ca şi dreptul de a impune punctul său de vedere la organizarea vieţei de stat, ca şi în legislaţie. In contact direct cu conflict este de drept având misiunea să unifice regulele de interpretare, e prima putere, şi cea mai indicată, să semnaleze,vîtiîle unei legislaţii, precum şi să indice mijloacele de îndreptare. Cu acea remarcabilă intuiţie juridică, îndeobşte cunoscută şi admirată, Primul Preşedinte al înaltei Curţi, a simţit nevoia precizări teoriei generale a instituţiuniîe bază a dreptului privat, şi anume a contractului, pentru a se erîta erori, sau confuziuni, cu ocarta revizuirea codului civil. S'au întrebat unii, cari se aştepau la un discurs cu caracter de tolemică şi în special politic, de e nu s’a vorbit de cât de contact. Baza întregului drept privat, contractul. Buffnoir îşî a intitulat Telegenie despre dreptul civil, facultatea de drept din Paris ,Prorietate şi contract“. Şi a studiat Dar întreg dreptul civil, şi a creit generaţia marilor jurişti ai fanţei. Cei doi poli ai dreptului privat unt proprietatea şi contractul, iar, într’o mai atentă analiză, ideea de proprieate se reduce tot la bncaptul juridic de contract. De aceia, nu e de mirat, ca în jurul unei reforme atât de însemate, primul Preşedinte să-şi fi prit atenţiunea, în mod exclusiv,supra teoriei generale a contractlui, cu dorinţa, ca să se ţie seade ea, atunci când se va legîtra. A fost un discurs impresionant. Am ajuns la convingerea, că cei mai buni dascăli se recrutează din sânul acelor organizme, cari şi-au consacrat întreaga lor activitate dezvoltărea sau supravegheri unei disciplini mintale sau unei reguli de conduită socială. A fost un remarcabil curs de sinteză de drept civil Semnalăm faptul Pentru a fi reţinut ca unul din cele mai importante evenimente culturale din acest an EVENIMENTELE DIN CHINA Memoriul intocmit de guvernul britanic, ţintind la inaugurarea unei politici liberale a puterilor străine in relaţiile cu China, recomandând recunoaşterea multora din deliberatele naţionalismului chinezti declarându-se dispus să recunoască guvernul revoluţionar din Canton, a avut exact contrariul efectului aşteptat. Marile puteri, până acum solidare faţă de chestiunile chineze, au refuzat sugesiunile britanice. Guvernul din Canton a adresat un protest împotriva acestui memorandum, şi respingând propunerea de împărţire a Chinei Intre Nord şi Sud, s’a declarat singurul reprezentant de drept al imperiului ceresc. Massele revoluţionare, demonstrând cât de puţin le pasă de planurile conciliante ale Angliei, au năvălit în concesiunile britanice, din diferitele oraşe stăpânite de guvernul cantonez. Evacuarea concesiunilor străine la proporţii, viaţa şi averea străinilor aflaţi In China sunt in primejdie. Desigur că mâna Sovietelor, aliatele guvernului cantonez nu e străină de această desfăşurare. Moscova care a alimentat naţionalismul extremului orient in ultimii ani, o împinge acum la excese xenofobe, urmărind ruinarea capitalismului occidental şi pregătindu~se să-i ia locul, când terenul va fi fost curăţit de concurenţi. In ambele aspecte ale desfăşurărei evenimentelor in China, marile puteri s’au arătat lipsite de o atitudine solidară. Egoismul acesta, care poate duce la o catastrofă finală, se explică pin interese deosebite, nu atât în prezent, cât în viitor. Anglia, Statele Unite, Japonia și Rusia nutresc planuri diferite asupra viitorului Chinei. Fiecare din marile puteri scontează o anumită desfăşurare a evenimentelor, spre a trage foloase proprii. China adăposteşte o populaţie de peste patru sute cinci seci milioane de locuitori, pe o suprafaţă de patru milioane kilometri pătraţi. Ea oferă un debuşeu comercial unic pe lume. Bogăţiile ei felurite prezintă perspective grandioase pentru orice Industrie. Nueste de mirare că fiecare din marile puteri priveşte cu cea mai mare atenţie viitorul acestei ţări şi că exceptând Rusia, a cărei influenţă se afirmă temeinic în sudul Chinei, niciuna nu voeşte să se angajeze înainte de un început de clarificare a situației. A. Hgs Sentinţa in procesul d-lui Lascar Davidoglu Primul preşedinte al tribunalului Ilfov suspendat pentru „indelicateţă profesională“ Am arătat că ministerul justiţiei trimisese in judecata Comisiunii superioare disciplinare, pe d. Lascar Davidoglu, primul preşedinte al tribunalului Ilfov sub învinuirea de luare de mită şi alte fapte grave în legătură cu exerciţiul magistraturii, — învinuiri întemeiate pe un raport de anchetă, întocmit de d. Pisau, consilier la Curtea de Apel care primise delegaţiune specială de anchetare, din partea ministrului. Comisiunea formată din d.nii: Buzdugan, prim preşedinte al Curţii de Casaţie, Oscar Niculescu, preşedintele s. N, Aristid Alexandrescu, Mandjcevski, Matei Balş, A. Alessiu, Titu Maghem, Vasile Popovici şi Bocancea, consilieri la înalta Curte — a procedat la judecarea d-lui Davidoglu. După o primă şedinţă s-a găsit necesar facerea unui supliment de anchetă, operaţie cu care a fost însărcinat d. V. Popovici, unul din membrii Comisiunii. Noua anchetă odată terminată, judecarea cazului a fost reluată. Una din şedinţe a fost ocupată de suplimentul de interogator luat d-lui Davidoglu în legătură cu suplimentul de anchetă — și de rechizitorul desvoltat de d. procuror general Stambulescu. Celelalte doua şedinţe următoare — din care ultima a avut loc ieri — au fost ocupate de pledoaria pe care d. Davidoglu și-a făcut-o. D.sa a vorbit in total aproape 7 ore, căutând să combată şi să spui, bere acuzaţiunile ce i se aduceau, examinând fiecare act în parte şi făcând o largă expunere a activităţii d-sale ca prim preşedinte la Ilfov. Ieri la orele seara desbaterile au fost închise, după care Comisiunea a intrat în deliberare. Timp de două ore și jumătate judecătorii, cari aveau să se rostească asupra unui caz atât de delicat — imputări de necinste aduse unui prim președinte cu grad de consilier de Curte de apel , au deliberat, în timp ce pe caloare un numeros public de specialitate, aştepta cu nerăbdare hotărârea. SENTINŢA Pe la orele 8 şi luni, preşedintele Comisiunii, d. Buzdugan, a apărut în pretoriul înaltei Curţi, rostind hotărârea prin care d. Davidoglu este pedepsit cu suspendarea pe timp de 6 luni, cu aviz de permutare. Comisiunea a exclus „mitane găsind-o cu nimic întemeiată şi a reţinut numai „indelicateţea profesională“ pentru care a aplicat suspendarea arătată, după expirarea căreia d. Davidoglu nu va mai putea fi reintegrat la Ilfov ci la un alt tribunal. Uneltiri sovietice în America Centrală WASHINGTON ÎS, (Rador), — Se cretarul de Stat Kellog a denunţat Comisiunii parlamentare a afacerilor străine uneltirile Internaţionalei comuniste, care utilizează ca bază de appunt Mexicul şi America Centrală. Importul maşinilor vechi Fabricile sinistrate vor putea importa maşini vechi Se creiază o excepţie la dispoziţiile prohibitive ale legei din 20 Martie 1926 D-l ministru al industriei şi comerţului, examinând situaţiunea fabricilor sinistrate cari nu se pot reface, din cauza lipsei de capital pentru a cumpăra mașini noi, a alcătuit un proect de lege menit să remedieze lipsurile legii din 20 Martie 1926, prin care se prohibeşte importul maşinelor vechi. In expunerea de motive pe care d. ministru al Industriei o face acestui proect de sa spune între altele. Prin legea din 20 Martie 1926, s’au prohibit la import mașinile velit, urmând ca întocmirea utilajului fabricilor existente, precum instaliilunile pentru nouile întreprinderi, să se facă numai cu mașini noui, la nivelul technicei moderne. Dacă pentru desvoltarea viitoare a Industriei, noastre, această măsură poate fi justificată şi utilă, credem că aplicarea ei ar fi nedreaptă la fabricile care ar fi distruse prin incendiu, inundaţii etc., şi cari lovite odată prin distrugerea lor, ar urma să suporte prea mici sacrificii băneşti, dacă li s-ar impune refacerea instalaţiilor, prin altele absolut tipul. In consecinţă este echitabil să nu se aplice acestor ferici dispoziunile legei din 20 iutie 1926, desigur numai în măsura în care instalaţiile refăcute sunt de aceiaşi capacitate cu cele distruse şi au acelaş obiect de fabricaţie“. Cu această expunere de motive de ministru al Industriei a alcătuit o lege cu un articol unic, prin care se precizează că: „Legea privitoare la importul maşinilor vechi, sancţionată prin înaltul Decret regal No. 1145 din 20 Martie 1926, nu se aplică fabricilor sinistrate cari işi refac instalaţiile“. • Această lege va fi depusă pe birourile Parlamentului şi se va vota in viitoarea sesiune. Ştiri economice • Anglia LONDRA. _ Se pare că, cu toate dezminţirile publicate, Companiile de căi ferate vor fi obligate să îşi majoreze tarifele la transportul mărfurilor pentru a putea acopei deficitul de 27 milioane lire sterlin© cauzat de greva minierilor. Intriadevăr, cheltuele de exploatare au fost reduse dar, în schimb, întrebuinţarea cărbunilor străini au triplat cheltuelile de combustibil. Cea mai mare parte din Societăţi nu vor putea să distribue dividende de căi atingând fondurile lor de reservă.» LONDRA. — Un raport asupra industriei textile din Lancashire arată că 312 filaturi au distribuit, în 1926 un divident de 2.7 la sută față de 4.03 la sută In 1925, la un capital învestit de 49620000 livre si. Dintre aceste 312 întreprinderi, 213 usine create după război, au un capital de 39780000 livre. Din acest număr, numai 62 întreprinderi au putut plăti un dividend, ceea ce face ca rendementul mediu al capitalului să fie de 13 la sută faţă de 2,25 la sixth în anul precedent. * LONDRA. __ Consumul mondial al cauciucului este evaluat după „Wall Street Journal1* la 657000 tona pentru 1926 față de 625000 tone în anul precedent. Nevoile Statelor Unite sunt evaluate la 390000 tone In loc de 420000 In anul precedent, cele ale Germaniei la 23000 tone în loc de 39000, cele ale Franţei rămân la cifra de 39000 tone, iar nevoile Angliei au progresat dela 35000 la 40000 tone. Austria VIENA. — Importaţiunile austriace pe primele zece luni din 1926 s'au ridicat la 2.217 milioane de schillingi, iar exportaţiunile, la 1.103 milioane. Balanţa comercială indică deci un deficit de 811 milioane schilingi. * VIENA. — Ultimul bilanţ al Băncii Naţionale austriace dă următoarele indicatiuni: bilete de bancă, 947.320.000 sh (-+196.110.000); portofoliu comercial, 123.500.000 shillingi (-1- 38 milioane 220.000); in pacea aur și rezervă de devize deacoperire, 681.250.000 echillingi (-^2 milioane 570.000). statele Unite NEW YORK. Din 1926 traficul mărfurilor pe căile ferate,a atins un total de 53309614 vagoane, rezultat, care construe un record ÿi reprezintă un plus de 2085092 vagoane in raport cu anul 1925, adică un plus de 1,1 la tută. * WASHINGTON. — Producţia aurului pe 1926, în Statele Unite a fost de 2.888.000 uce, în valoare de 47 milioane dolari, valoarea argintului produs este de 38 milioane dolari-NEW-YORK. — Beneficiile netto pe Întregul an ale lui federal Reserve Banks“ s’au ridicat la 16618000 dolari față de 9450000 In 1925. NEW.YORK. — Se comunică din New-York ziarului Daily Telegraph că opinia americană te gândeşte la necesitatea de a acorda credite considerabile Europei, pentru a permite cumpărătorilor europeni să facă comenzi în Statele Unite. Intriadevăr, din cauza refacerii industriale europene, America e nevoită să-ţi asigure debuşee, pentru propriile ei produse, in Europa, sau să-şi asigure, în Europa, debuşeele pe care le are. In aceste condiţiuni este probabil că Americanii să fie dispuşi aconsidera din nou şi sub un alt unghiu chestiunea datoriilor de război, a căror rambursare provoacă atâta animozitate în Europa în contra Statelor Unite. Criza economică, care ar putea să se producă în America, în cursul acestui an, ar fi, fără îndoială, de natură să creeze un nou curent de opinie in favoarea acordării creditelor. Italia MILANO. *— Dispoziţiune după care numele cumpărătorilor de rentă italiană trebuesc să fie comunicate ministrului, de finanțe vor fi probabil aplicate tuturor valorilor din bursele italiene. Ziarul „Financial Times“ soco tește că această măsură draconică nu vă putea servi creditul Italiei. • La Milano va avea loc în zilele de 22-29 ianuarie al treilea Târg Interacţional de Pielărie. In acelaşi interval de timp, vor avea loc şi congresele industriei şi comerţului de pielărie. Guvernul italian acordă cu această ocazie reduceri pe calea ferată, valabile de la 17 Ianuarie la 3 Februarie. Informaţiuni mai detailate şi înscrierile se fac la Biroul d© Secretariat al Camerii italien© de comerţ Şi industrie din România, str. Melodiei 1, Portugalia LISABONA. — In cercurile industriale provoacă un mare interes descoperirea de gaz metan în albia râului Guardiano, din Portugalia de Sud. Analizele oficiale arată ca acel gaz are o compoziţie care se apropie de gazul obicinuit pentru luminat şi ca producţia e destul de mare pentru a fi întrebuinţată şi pentru scopuri industriale. Polonia VARŞOVIA. Dizolvarea cartelului patipolonez al petrolului a şi dat rezultate. Din cauza marei concurenţe pe piaţa internă şi a lipsei unei centrale de vânzări, preţurile benzinei au scăzut cu 20 la sută. Din cauza dezorganizării industriei se prevede o urcare a preţurilor petrolului brut şi in ultimele zile 100 de kg, a cotat 2,30 dolari. Actualmente, stocurile de petrol sunt foarte mici, e de aşteptat deci, o nouă urcare a preţurilor. ’ Rusia PARIS, D. Labonne, trimisul special al Franţei la Moscova, a fost însărcinat de guvernul francez să ceară recunoaşterea formală a datoriilor de război şi a acelor antebelice ale Rusiei, precum şi a pagubelor suferite de cetăţenii francezi în timpul revoluţiei ruseşti. Dacă guvernul ius va primi înscriind în fiecare an, în buget, o sumă pentru achitarea datoriei, Franţa îi va acorda un moratoriu prelungit precum şi credite industriale. Şedinţa Comitetului Bursei Taxarea acţiunilor înscrise la cotă. — Reducerea numărului remizierilor Comitetul Bursei Bucureşti s’a întrunit ori după, amiază la orele 6 sub preşedinţi» d-lui N. Bălanescu. Au luat parte d-nîî M. A. Georgescu, I. Pîlidi, P. Gr. Ionescu, I. Gr. Dumitrescu, N. N. Boeru, Ion Săvescu, Em. Brancovîci, Victor Slăvescu şi Ioanovici. Dl. P. Iconomu a citit procesul verbal al şedinţei precedente, care a fost aprobat. In şedinţa secretă dl. P. Iconomu a maî citit un raport confidenţial în care s’a plâns comitetului Bursele de reaua voinţă, pe care o pun unii agenţi oficiali în ce priveşte furnizarea datelor necesare întocmirei unei statistici anuale. TAXAREA ACŢIUNILOR INSCRISE LA COTA După cum am relatat în dări de seamă anterioare, comitetul Bursei a sporit taxele proporţionale cu capitalul social, taxe pe care societăţile anonime urmează să le plătească anual pentru acţiunile înscrise la cotă. Două societăţi petrolifere au cerut să fie impuse la această taxă nu pentru întreg capitalul, întrucât o parte aparţine statului, ci numai pentru partea de capital reprezentând acţiunile negociabile. Cererile au fost respinse, întrucât membrii comitetului Bursei au socotit că această taxă reprezintă o contribuţie in raport şi cu importanţa societăţilor. REDUCEREA NUMĂRULUI REMIZIERILOR D. N. N. Boeru sindical Bursei a adus la cunoştinţa comitetului ca toate operaţiunile pe anul încheiat au fost complect lichidate şi a propus o serie de măsuri pentru o mai bună funcţionare a Bursei. Comitetul a aprobat în principiu propunerile d.lui N. N. Boer, urmând să se aducă textului câteva modificări de redactare. Intre altele d. N. N. Boeru, de acord cu majoritatea agenţilor oficiali, a cerut reducerea numărului remizierilor la maximum trei pentru fiecare agent Remizierul înscris la un agent oficial, nu va mai putea face pe viitor operaţiuni cu alţi agenţi. * Şedinţa a fost ridicată la orele 8 fix. REP. r Sil IEI: BLIDUL DE LINTE Umede ziare sunt alarmate de recomandările şi sugestiile Societăţii Naţiunilor cu privire la, învăţământul nostru primar şi secundar. Societatea Naţiunilor ar vrea ca istoria naţională să nu fie predată întru exagerarea amorului propriu naţional şi mai ales întru dispreţuirea vecinilor. Ea mai mea ca geografia să fie predată în înţelesul ei cel mai larg, stăruind asupra raporturilor cari unesc diferitele ţări de pe glob la diferitele popoare clarele cari se arată tngrijate de aceste sugesti şi de aceste propuneri, ev citat mai muut cu cât ele par a fi împărtăşite de către cercurile diriguitoare din Ministerul nostru de instrucţiune publică, spun în Societatea Naţiunilor prin comisiile sale şi prin birourile şi societăţile patronate de ea, înţelege sa controleze învăţământul public de stat şi manualele şcolare conform programului său politic’'. Ce vrea Societatea Naţiunior o priveşte. Ce vrem noi e altceva. Şi asta ne priveşte pe noi. Dacă conducătorii Ministerului Instrucţiunei Publice se arată dispuşi să se închine în faţa propunerilor instituţiei de la Geneva, bănuim că motivul sta în cererea creditului cultural, de vreo două milioane ore sterline, pe care l-am cerut. Societa- tea Naţiunilor, ca oricare creditor, când da bani are şi conform de pus. Cu atât mai rău pentru noi care risipim cu ochii închişi banii Statului, dacă ne vindem educaţia tineretului, pentru un blid de linte, K. Dificultăţile dezarmării Germaniei LONDRA 13, (Rador). — Cercurile diplomatice şi militare engleze şi filiate judecă în mod sever atitudinea delegaţilor germani von Pawels şi. Foerster la Conferinţa Dezarmării, cari ar refuza să facă noui propuneri şi ar cere aliaţior acest lucru. Deasemenea, delegaţii germani ar propune să se transfere la Berlin sediul discuţiilor, pentru a negocia direct cu Comisiunea Interaliată de control militar. Cercurile competente se împotrivesc categoric acestor cereri, şi sunt de părere că întrucât d. Stresemann nu şi-a îndeplinit promisiunile de a face noui propuneri, aliaţii vor trebui să adopte o nouă procedure, convocând imediat la Paris pe toţi experţii germani pentru a discuta chestunile pendinte şi a stabili cum înţelege Reichul să le rezolve. Intre Mexic şi Statele Unite 0 IMINENTA REVOLUŢIE IN HONDURAS BERLIN, 18. (Rador). — Ministrul de externe al Mexicului a făcut o declaraţie afirmând că Mexicul nu doreşte nicidecum un conflict militar cu Statele Unite. De asemenea Mexicul reglementând regimul exploatărilor petrolifere nu urmăreşte să încalce obligaţiunile sale internaţionale. Ministrul de externe propune ca divergenţele să fie supuse comisiei mixte anglo-americane, care să funcţioneze ca instanţă de arbitraj la Washington. » IDNDRA, 13. (Rador). — In Par 1amentul din Chili s*a depus o rezoluţie invitând guvernul să protesteze contra intervenţiei Statelor Unite în Niagara. LONDRA, 13 (Radorl __ La New York se aşteaptă ca in curând să ** bucnească o revoluţie şi un Honduras, deoarece guvernul acestei ţări a recunoscut pe Diaz ca preşedinte al Nicaraguei. Conversaţiuniile francogermane PARIS 18 (Rador). — Consiliul de miniştri era întrunit astăzi. D-l Briand a expus amănunţit conversaţiunile urmate cu Germania. După consiliu, ministrul de interne Sarraut a desmintit, ziariştilor svonul despre demisia d-lui Morain, prefectul de poliţie al Parisului.