Argus, iunie 1927 (Anul 18, nr. 4233-4257)
1927-06-11 / nr. 4241
Citiţi Almanachul Argus 1927 Anul XVIII No. 4241 6 PAGINI TECLA ABONAMENTE: IN TARA IN STRĂINĂTATE Un an 3 luni 6 luni 1000 lei 300 „ 550 Un an 6 luni 3 luni 3 lei în ţară. 6 lei in străinătate 2200 lei 1300 „ 800 „ ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI Fondatori : S. Pauker $i H. F. Valentin INDUSTRIEI fi FINANŢE! Director : Grigore Gafencu 6 Sâmbătă 11 Iunie 1927 TECIA Cumpăraţi cea mai Ibda SA Sfr Ana DavilaMX PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivă a Societăţei Generale de Publicitate Directori Carol Schulder ai S. Barga: Str. Eugeniu tarana posta Karagheorghevica Telefon 311 84 BIROURILE: București, Strada Sărindar 7 Et. I — TELEFON: 506/93 și 323/69 Un bilan! Acum când toată lumea este preocupată de alegeri şi când combinaţiile politice în vederea formărei guvernului definitiv sunt la ordinea zilei, e nemerit să facem o balanţă a activităţii guvernului de curând demisionat. Ceea ce ne preocupă pe noi este activitatea economică a guvernului Averescu. Fără îndoială că termenul scurt pentru care a fost încredinţată conducerea ţârii, nu i-a îngăduit să-şi realizeze întregul program. Dar această circumstanţă atenuantă nu-i ridică orice răspundere pentru întârzierile, indeciziunile şi chiar contradicţiile de care el a dat dovadă, asupra unor puncte importante din programul lui economic. Dacă ar fi fost însufleţit de dorinţa sinceră de a realiza câteva reforme esenţiale, anunţate prin manifestul-program, ar fi avut timp de ajuns şi ar fi rămas un guvern mare cu toată scurtimea termenului de guvernare pe care i-au impus-o împrejurările politice. Două lucruri esenţiale se impuneau din primul moment şi puteau fi realizate în câteva luni : stabilizarea monetei şi un împrumut pentru drumurile de fer. Profitând de tendinţa de urcare a leului, guvernul Averescu putea stabiliza leul fără de nici un risc şi astăzi Banca Naţională ar fi avut un stock de aur întreit, creditul ar fi fost uşurat, relaţiunile cu străinătatea reluate pe bază de aur şi viaţa economică însufleţită. Acest lucru elementar, guvernul Averescu nu l-a înţeles. El şi-a căutat sprijin in afară de programul lui şi de binele pe care-l putea face ţării realizând acest program. De aceea el a rămas în vânt şi a putut fi prăbuşit la prima adiere ca un castel de cărţi de joc. Cu o monetă stabilă s’ar fi putut lesne contracta împrumutul în străinătate pentru căile ferate şi astăzi am fi departe. In loc de îmbunătăţirea transporturilor prin investiţiuni importante, am asistat la bătălia în jurul consiliului de administraţie al căilor ferate, ca şi când schimbările de persoane ar putea înlocui capitalul necesar îmbunătăţirii transporturilor. Din cauza acestei nehotărâri în problemele esenţiale , moneta şi transporturile, tot ce s’a încercat la celelalte departamente a rămas fără bază solidă şi neisprăvit. Opera concepută de d. Garoflid pentru organizarea agriculturii şi a viticulturii şi pentru îmbunătăţirea exploatării domeniului statului în bălţi şi în păduri, va rămâne ca un exemplu pentru a ilustra importanţa unităţii de program şi de activitate a unui guvern, înconjurat de stima partizanilor ca şi a adversarilor săi politici, încurajat de opinia publică şi de presă, d. Garoflid nu a reuşit totuşi să-şi ducă la capăt opera sa, pentru că celelalte departamente economice nu au urmărit paralel cu dânsul reînvierea activităţii comerciale, şi primul ministru nu a înţeles importanţa operii concepută de ministrul agriculturii. Izolat în mijlocul celor cari trebuiau să-l urmeze şi să-l susţie din sânul guvernului, d. Garoflid a ajuns mai degrabă la capătul iluziilor sale decât la înfăptuirea operei sale, cu tot sprijinul pe care i l-a dat parlamentul, opinia publică şi presa. Suntem siguri că ideile sale schiţate în legi şi în proiecte de legi îşi vor produce roadele mai târziu. Dar pentru viitorul guvern ca şi pentru cel trecut problema se pune la fel : nu se poate realiza nimic pe terenul econonic înainte de a fi realizat bazele vieţei economice normale, înainte de a fi introdus moneta stabilă și de a fi îmbunătățit transporturile. A. Incurajarea construcţiilor In Cehoslovacia Rezultatele obţiute prin subvenţile de stat Curând după Înfiinţarea statului cehoslovac atât guvernul cât şi parlamentul republicei s’au îngrijit de ajutorarea construcţiilor, cari încetaseră aproape complect în timpul războului. O cale pentru realitarea acestui ţel ar fi fost să i se lase liber» tranzacţie a locuinţelor. Această soluţie nu putea fi însă adoptată căci ar fi nemulţumit păturile largi ale populaţiei. Salariile muncitorilor Şi lefurile funcţionarilor n’au fost urcate după război , în aşa măsură, ca faţă de scăderea forţei de cumpărare a coroanei cehoslovace, să permită o creştere corespunzătoare a chiliilor. De aceia a fost nevoe să se apuce calea invers şi să se acorde de către stat ajutoare acelor cari vor să constriască pentru a le reduce cheltuelile de construcţie şi a face noile locuinţe rentabile. In acest scop s’au depus o serie de legi pentru sprijinirea mişcarei construcţiilor, cari au fost votate aproape în fiecare an de parlamentul proslovac. SUBVENŢIILE STATULUI Pe baza acestei legi, Statul acordă comunelor, cooperativelor pentru construcţii şi într-o anumită măsură , persoanelor individuale avantagii pentru înstrrirea de case, fie pentru o familie sau pentru închiriere. Aceste avantagii erau de trei feluri : 1. Scutirea complectă de orice impozit pe imobil şi taxe pe timp de 30 ani. 2. Garanţia statului pentru plata împrumutărilor ipotecare până la o anumită sumă. 8. Scontarea acestor împrumuturi de către stat Valoarea pentru care statul prelua garanţia, reprezenta la început 35 la sută şi a scăzut în ultimii ani la 45 la sută din cheltuelile bugetare pentru casele cari au cerut ajutorul după această lege, trebuiau să îndeplinească anumite condiţiuni şi suprafaţa totală a unei locuinți nu putea întrece 80 m. p. REZULTATELE OBŢINUTE Prin aceste măsuri, mişcarea construcţiilor a fost animata in mod simţitor, atfel că până astăzi au fost construite după legea pentru sprijinirea construcţiilor, pe teritoriul republicei 56.382 case cu 56.681 locuinţe, cari au necesitat cheltuelile de 1.881milioane coroane cehoslovace. Statul a fost împovărat prin această activitate cu 3.279 milioane coroane. Acel sacrificiu era însă o nevoe socială urgentă. S’a constatat însă că rezultatele ar fi fost mai favorabile, dacă s’ar fi sprijinit mai mult casele mari destinate închirierii, decât casele pentru o singură familie. Urmarea acestor experiențe s’a arătat in textul nouei legi votate de parlament, prin cari ajutoarele statului se reduc într’o măsură oarecare. Pentru acoperirea cheltuelilor de construcţie, proprietarul trebue să contribue cu cel puţin 25 la sută la casele de o familie şi 20 la sută la casele pentru speculă. Pot primi sprijinul acordat de lege, comunele, cooperativele de construcţii şi persoanele individuale solvabile, dar numai in acele locuri unde se simte lipsă de locuinţe pentru straturile Putin avute ale populaţiei. SITUAŢIA ACTUALA Cu toate că sprijinul acordat den ultima lege e mai mic decât acel al legei precedente, cererile sunt foarte numeroase şi fără îndoială că el va contribui la desvoltarea mişcărei construcţiilor în republica cehoslovacă. Mai trebue adăugat că in Cehoslovacia există protecţia chiriaşilor împotriva unei evacuări nemotivate şi urcării arbitrare a chiriei. Aceasta nu putea fi scumpită la casele vechi cu mai mult de 100 procente față de chiria de dinainte de război. FRAMANTARL. In timp ce provincia se pregăteşte de luptă. Capitala e buimăcită de zvonuri contradictorii. Mai mult ca oricând, cafeneaua stăpâneşte opinia publică a plăpândei noastre burghezii Eri se vorbea de demisia guvernului Ştir —azi, de ruperea în două a partidului nafional-ţărănesc. Zvonuri fără temei. Un ungur fapt nou s’a petrecut : vizita d-lui I. I. C. Brătianu la d. luliu Mânu. Fiecare a comentat, fireşte, această vizii, pe placul lui După unii, e o capiti lare liberală. După alţii, o trădare naţională. Meu simplu e de a socoti această vizită ca o luare de contact necesară intre jefii celor două partide puternice, singureii care joacă un rol hotărâtor in criza de azi. S’a vorbit în această întâlnire de posibilitatei unui cartel electoral ? Și care ar fi șansele unui asemenea cartel ? Problema e, incontestabil, în cercetarea citor două partide Nici unul nu a luat până acuma, faţă de ea o atitudine ce arătă-Liberalii recunosc superioritatea electorală a adversarilor. Nu ştiu însă, până unde pot merge cu concesiunile. E o chestie de proporţii. La naţional-țărănişti e o chestie de principi Ultimele evenimente au însemnat, pentru acest partid, un succes moral incontestabil. E momentul să ducă lupta până la capăt, până la victoria definitivă, sau să încheie un armistiţiu, pe noile poziţii cucerite, lăsând timpul să lucreze în fervoarea lor? Sunt discuţii şi într’un partid, şi în altul. Discuţii amplificate, exagerate şi denaturate prin grupurile şi grupuleţele intermediare, de la foştii guvernanţi până la nouii beneficiari ai puterii, nevoiţi în împrejurările de faţă să pescuiaască în apă tulbure .. In orice caz nu poate fi vorba de ruperea în două a unui partid politic, care tocmai prin unitatea lui de vederi şi de credință s’a impus ca factor hotărâtor în viaţa noastră politică. ^R. „Times despre nou guvern român LONDRA 9 (Rador). — „Times‘‘ publică un articol de fond consacrat noului guvern român, arătând că existenţa unui guvern de coaliţie va împiedica abuzurile şi va garanta alegerile libere, care să dea rezultate mai autentice decât în trecutele alegeri. Times” relevă îmbunătăţirea considerabilă a metodelor administrative în nouile provincii. „Times" subliniază puterea de rezistenţă a poporului român contra propagandei şi intrigelor bolşevice şi arată că aceasta se datoreşte în mare măsură Regelui Ferdinand care a stăruit în favoarea exproprierei agrare și a improprietăririi țăranilor. Elveţia nu recunoaşte Rusia Sovietica BERNA 9. (Rador).— In şedinţa Consiliului de Stat, preşedintele Motta a declarat că în prezent este exclusă recunoaşterea de jure a Sovietelor de către Elveţia Un atentat politic in Rusia BERLIN 9. (Rador). — Ziarele anunţă din Moscova că şeful poliţiei politice din Minsk, d. Opanski şi şoferul său au fost împuşcaţi şi alţi doi funcţionari sovietici grav răniţi, pe când voiau să transporte la Minsk un ofiţer polonez, bănuit de spionaj. Drezina cu care călătorea întregul grup s’a răsturnat Se crede că este vorba de un atentat Marele transit european Nord Sud prin România Hotărîrile conferinţei de la Drezda O conferinţă feroviară internaţională s’a ţinut de curând la Dresda, sub preşedinţia directorului căilor ferate germane, în scopul desvoltării comunicaţiilor şi transitului direct între ţările Europei nordice şi centrale şi cele din Sud-Estul european, Marea Neagră, Asia Mică, Egipt. Au participat la desbateri delegaţii căilor ferate din Germania, Suedia, Polonia, Austria, Ungaria, România, Bulgaria, Grecia Turcia, regatul sârbo-croato-sloven şi Cehoslovacia. MARELE TRANSIT EUROPEAN DE LA NORD LA SUD Conferinţa fiind preocupată de activarea şi perfecţionarea comunicaţiilor între Nordul şi Centrul Europei cu ţările sud-orientale, a studiat organizarea transitului mare european de la Nord la Sud pe două linii principale. Una va fi prin Germania, Cehoslovacia, Austria, Ungaria şi regatul sârbo-croatosloven legând Polonia şi tarile scandinave cu peninsula balcanică şi portul Salonic direct. Cealaltă, prin Germania, Polonia şi România, pe Marea Neagră spre porturile Mediteranei Orientale, Turcia şi Egipt, legând de asemeni Nordul cu Sudul. ROLUL ROMÂNIEI In cadrul acestor două mari linii internaţionale de transit, Romănia este menită să joace un rol de prim ordin ca fară de transit între Nord şi Sud atât prin poziţia ei pe linia centrală a direcţiunii respective, cât şi prin deţinereaşurilor Dunării şi a păriei celei mai importante, pentru acest transit, din coastele Mării Negre. In cadrul concluziilor de la Dresda, după propunerea statelor iniţiatoare interesate, traficul de mărfuri şi călători prin ţara noastră va fi mult înlesnit graţie adoptării tarifului unitar combinat pe întregul traseu de expediţie sau de călătorie, pe baza unei monede stabile s dolarul. Se va da, astfel, posibilitatea de a călători din orice punct al tractului, precum şi de a face expediţii de mărfuri fără dificultăţile de oprire la frontiere pentru reexpedierea mărfurilor sau pentru schimbarea biletului de călător. Ceva mai mult, în combinarea biletelor de călători ca şi în calcularea costului de transport de mărfuri, hotârârile din Dresda instituesc preţuri şi bilete unitare în care se cuprinde nu numai transitul feroviar român, dar şi transportul pe vapoarele S. M. R. spre porturile Turciei, Greciei şi Egiptului. Aceleaşi înlesniri bine înţeles pentru expedierea bagajelor fără multipiele transbordări şi revizii de frontiere, foarte obositoare pentru călători. * Evident că pentru îndeplinirea cu exactitate a angajamentelor luate de România la Dresda, serviciul nostru feroviar de transit ca şi cel al S M. R. vor avea nevoe de multiple ameliorări, după cum portul Constanţa ca şi linia ducând spre acest port vor trebui ajustate potrivit noului rol de mare transit internațional, REP. Polonia VARŞOVIA. — La ministerul industriei şi comerţului s’a ţinut zilele acestea o conferinţă în care s’a discutat planul de organizare al institutului de export de stat Principala sarcină a nouei instituţii va fi sprijinirea exportului polonez Controlul asupra activităţii institutului va fi efectuat de însuş guvernul. Membrii ai institutului vor fi reprezentanţi ai tuturor organizaţiilor economice de seamă şi vor beneficia de drepturi speciale. • VARŞOVIA. — In cercurile economice au trezit o deosebită atenţie rezultatele exportului industriei din Lodz, în timpul lunei Mai. In comparaţie cu luna anterioară exportul de produse textilă din Lodz a crescut cu 100 la sută, iar faţa de luna Mai 1926 s’a înregistrat o creştere de 400 la sută In total, s’au exportat in Mai din Lodz S85 mii kgr. produse textile în valoare de 500.000 zloţi. Această bună conjonctură se datoreşte în mare parte exportului în România, care s’a aprovizionat înaintea urcării tarifelor cu mărfuri poloneze. Ungaria BUDAPESTA, Societatea din Budapseta a portului la Dunăre care dispune de capitaluri proprii în valoare de 50 mii pengő, a înregistrat în bilanţul său un câştig net de 6.300 pengő. Acest câştig este însă numai fictiv, deoarece societatea are datorii de 12 milioane Pengő, adică de 240 ori mai mult decât e capitalul acţionar • BUDAPESTA, In ultimii ani s’au elaborat mai multe planui pentru asanarea casei de economii a poştelor. După cum se aude, ea a preluat insăsi asanarea printr’o conducere a afacerilor în mod apolitic. S’au încheiat tratate cu toate Halele vecine şi din apus şi casa de economii a luat asupra şi serviciul de clearing, aşa că o parte însemnată a edificiului a fost acoperită. Există speranţe că printr’o conducere comercială corespunzătoare, se va reduce şi restul edificiului şi existenţa casei de economii va fi asigurată. Iugoslavia BELGRAD. — Ministerul iugoslav al agriculturei intenţionează să deschidă în Pancevo o şcoală specială de textilărie. Şcoala va fi înfiinţată în localul fabricei de mătase de Pancevo şi va urmări să formeze maeştri de fabrici pentru industria textilă. Aceasta este prima şcoală de acest gen în Iugoslavia. = Spre aplanarea conflictului sârbo-albanez Mediaţiunea Franţei P&RâS. 9 (Rador).— In legătură cu acţiunea de conciliere întreprinsă de Franţa pe lângă părţile interesate in diferendul sârbo-albanez, „Echo de Paris“ precizează că guvernul din Belgrad a fost invitat să retragă nota care a ofensat pe Ahmed Zogu, iar guvernul din Tirana invitat să pună in libertate pe interpretul legaţiei iugoslave. IUGOSLAVIA DOREŞTE INTERTERVENŢIA LIGII NAŢIUNILOR BELGRAD 9, (Rador). — Presa din Belgrad continuă să comenteze pe larg incidentul albano-iugoslav. Ziarul „Vreme“ scrie : „Chestiunea ruperii relaţiilor noastre cu Albania a intrat într’o nouă fază. Pe când, la început întreaga atenţiune era reţinută prin faptul arestării interpretului Rjourachkovitch, un gest al guvernului albanez, reflectat sau nu, a făcut să îndepărteze atitudinea noastră de aşteptare — orientând astfel litigiul către Liga Naţiunilor. Guvernul nostru s’a angajat deja pe această cale şi este probabil că întreaga chestiune va fi adusă înaintea consiliului Societăţii Naţiunilor care se întruneşte la Geneva în ziua de 11 de luni curente. Această nouă fază a chestiunede la Durazzo va fi sfârşită cu multă siguranţă, printr’o soluţionare paşnică a incidentului care a constituit până 'n prezent elementul provocator al unei sacrii de griji pricinuite in ultimul timp de către venicii noştri“. UN ACORD INTRE TOATE STATELE BALCANICE „Samupiova“, ziarul partidului radical, referindu-se asupra aceluiaşi Subiect observă că politica iugoslavă are de scop şi de ideal acordul intre toate popoarele balcanice. Şi este greu de o Presupune că s’ar Putea găsi în Iugoslavia un ministru al afacerilor externe care să se îndepărteze de la această linie de conduită. „Am mai declarat-o ori, că noi regretăm conflictul cu Albania, dar că din acest conflict responsabilitatea noastră nu este întru nimic angajată. Anumite chestiuni pot atinge susceptibilitatea minorată a fiecărui stat, când sunt considerente de demnitate care au fost atinse. Noi nu dorim nimic altceva decât de a garanta în mod eficace această demntate, şi in această circumstanţă a trebuit ca noi, după cum oricare alt stat ar fi făcut-o în locul nostru, să ne arătăm consecvenţi până la sfârşit. Odată, admisă această chestiune în principiu, nu mai există nic un obstacol pentru ca raporturile noastre cu Albania să poată fi reluate din nou imediat ce noi vom fi primit legitima satisfacţie. O AMENINŢARE A FAGII Ziarul „Odjek“, oficiosul guvernului, scrie : „Demntatea şi interesele vitale ale ţării noastre, cereau în mod imperios ca guvernul nostru să răspundă la provocare printr-un gest energic, pentru a pune astfel la punct chestiunea pe care partea ostilă a urmărit-o cu scopuri speciale şi cu motive profunde. Este fapt evident că guvernul de la Tirana a comis cu această ocazie o incorectitudine pe care opiniunea Publică o consideră a fi datortă inspiraţiunilor adversare principiului „Balcanii — popoarelor Balcanice“, inspiraţiuni cari, ameninţă în Prezent opera păcii din Balcani şi pacea Europei. • GENEVA 9, (Rador). — Secretariatul Ligii Naţiunilor consideră, după cererea guvernului albanez că nota acestuia adresată la 5 iunie cu privire la ruperea rdaţiunilor cu Iugoslavia constituie o simplă informaţiune. Politica deflationists in Franfa UN NOU ÎMPRUMUT DE CONSOLIDARE PARIS, 9RadorSe anunță că d. Poincaré va lansa în curând un nou împrumut de consolidare în scopul de a absorbi excedentul biletelor de bancă, rezultat din reducerea totalului bonurilor Apărării Naționale, aflate în circulaţie. Se crede că se va putea retrage din circulaţie, fără prejudicii pentru nevoile comerţului, bilete de bancă în valoare de zece milioane. Parlamentul va fi invitat apoi să reducă în aceiaşi proporţie plafonul avansurilor Băncei Frantei către Tezaur. Bantul Franţei va retrage din circulaţie şi va suprima o sumă egală de bilete. Este vorba deci de o operaţiune de deflaţie. simţi . LIMITAREA ÎNARMĂRILOR NAVALE Întrunirea conferinţei navale pentru limitarea înarmărilor va avea negreşit loc la 20 cor. la Geneva, dar împotriva tutuor sforţărilor şi speranţelor ea nu se va ţine decât in trei : Statele Unite, Anglia şi Japonia, Franţa şi Italia, care au ridicat obiecţiuni împotriva acestei conferinţe din primul moment, pe deo parte din cauza lucrărilor generale de dezarmare de pe lângă Societatea Naţiunilor, pe de alta din cauza legăturii indisolubile dintre armamentele terestre şi cele navale, — s’au menţinut până la urmă în atitudinea lor rezervată. Cele două mari puteri europene latine, participante la conferinţa navală de la Washington in 1922, şi-au afirmat, de data aceasta, în mod categoric, voinţa contrarii oricărei limitări a înarmărilor pe apă deosebit de cele pe uscat, sau invers, pentru bunul motiv că nu se poate vorbi în mod izolat şi parţial numai de unele înarmări, ci de toate în acelaş timp : terestre, navale şi aeriene. Ceea ce a constituit principala cauză de insucces a lucrărilor de la societatea Naţiunor pentru dezarmare, rămâne şi în cazul conferinţei de la 20 iunie obstacolul de neînlăturat în calea, unui euranjament general şi aplicabil. Totuşi din curtoazie faţă de invitaţiile stăruitoare ale cabinetului american, guvernul francez a hotărât să trimită la Geneva un observator care să urmărească desbaterile şi să informeze Parisul fără nici un amestec discuţii şi fără nici un angajament pentru Franţa. N’ar fi exclus ca şi guvernul italian să amieze gestul Franţei Astfd, conferinţa navală pentru dezarmare convocată din iniţiativă americană se va fine cu participarea unor „observatori" europeni continentali aşa după cum, până dăunăzi obişnuiau să facă Americanii faţă de conferinţele cu pronunţă caracter continental eureu pern. INT. Situajia sumari a Băncii Naţionale PE ZIUA DE 28 MAI A. C. Situafia turnară a Băncii Naţionale pe ziua de 28 Mai, arată o neînsemnată creştere a stocului metalic care da la 7 miliarde 28 mii. 905.961 lei (la 21 Mai) ajunge la 7 miliarde 29 mii 38.787 lei (28 Mai) Acest stoc e format din : Aur monete 126.451.637 lei, Aur lingouri 19.774.137 lei. Aur depozitat 428.139.680 lei, Disponibilitate 774.840.000 lei, Bonuri de tezaur am 5 miliarde 679 mii. 833333 lei. Portofoliul de efecte scontate, în ușoară scădere, e trecut cu 8 miliarde 867 mii. 680.953 lei, împrumuturile acordate Centralei băncilor populare şi Centralei cooperativelor de producţie şi consum au crescut la 1 miliard 444 mii. lei Casele de imprumut pe gaj agricol teriior şi industriaşilor figurează cu 155 mii. 613 mii lei. Neînsemnată este fluctuaţia contului „împrumuturi pe efecte publice". Acesta dela 591 mii 787.638 lei cât a fost la 21 mai e notat în ultima situație cu 597 mil. 476.957 lei Datoriile statului sunt neschimbate pentru trebuințele tezaurului 3 miliarde 652 mii. 984.284 lei. pentru unificarea monetară 7 miliarde 25 mii. 991.421 lei. In schimb fondul Ministerului de Finanţe pentru lichidarea împrumuturilor statului la Banca Naţională In continuă mersul ascendent. La 28 Mai, el se cifra la un miliard 368 mii 270.051 lei. Conturile curente şi recipisele la vedere, cu o creştere accentuată, ajunge la 387 mii. 203.201 lei de la 286 mii. 173.276 lei In săptămâna trecută. « % Celelalte conturi neschimbate sau cu diferente neînsemnata. — + nuni Cicerin la Berlin BERLIN 9, (Rador). — D. Cicerin a sosit astăzi lo la Berlin. Astăsearci, la Legaţia Sovietelor, a avut loc un dineu, la care a luat parte şi d. Stresemann. Ziarele anunţă că d. Cicerin va merge de la Berlin, la Kowno fi Riga.