Argus, iunie 1927 (Anul 18, nr. 4233-4257)

1927-06-11 / nr. 4241

Citiţi Almanachul Argus 1927 Anul XVIII No. 4241 6 PAGINI TECLA ABONAMENTE: IN TARA IN STRĂINĂTATE Un an 3 luni 6 luni 1000 lei 300 „ 550 Un an 6 luni 3 luni 3 lei în ţară. 6 lei in străinătate 2200 lei 1300 „ 800 „ ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI Fondatori : S. Pauker $i H. F. Valentin INDUSTRIEI fi FINANŢE! Director : Grigore Gafencu 6 Sâmbătă 11 Iunie 1927 TECIA Cumpăraţi cea mai Ibda SA Sfr Ana DavilaMX PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivă a Societăţei Generale de Publicitate Directori­­ Carol Schulder ai S. Barga­: Str. Eugeniu tarana posta Karagheorghevic­a Telefon 311­ 84 BIROURILE: București, Strada Sărindar 7 Et. I — TELEFON: 506/93 și 323/69 Un bilan! Acum când toată lumea este preocupată de alegeri şi când combinaţiile politice în vederea formărei guvernului definitiv sunt la ordinea zilei, e nemerit să facem o balanţă a activităţii guvernului de curând demisio­nat. Ceea ce ne preocupă pe noi este activitatea economică a gu­vernului Averescu. Fără îndoia­lă că termenul scurt pentru care­­ a fost încredinţată conducerea ţârii, nu i-a îngăduit să-şi reali­zeze întregul program. Dar a­­ceastă circumstanţă atenuantă nu-i ridică orice răspundere pen­tru întârzierile, indeciziunile şi chiar contradicţiile de care el a dat dovadă, asupra unor puncte importante din programul lui e­­conomic. Dacă ar fi fost însufleţit de do­rinţa sinceră de a realiza câte­va reforme esenţiale, anunţate prin manifestul-program, ar fi avut timp de ajuns şi ar fi ră­mas un guvern mare cu toată scurtimea termenului de guver­nare pe care i-au impus-o împre­ju­rările politice. Două lucruri esenţiale se im­puneau din primul moment şi puteau fi realizate în câteva lu­ni : stabilizarea monetei şi un îm­prumut pentru drumurile de fer. Profitând de tendinţa de urcare a leului, guvernul Averescu pu­tea stabiliza leul fără de nici un risc şi astăzi Banca Naţională ar fi avut un stock de aur în­treit, creditul ar fi fost uşurat, relaţiunile cu străinătatea relua­te pe bază de aur şi viaţa eco­nomică însufleţită. Acest lucru elementar, guvernul Averescu nu l-a înţeles. El şi-a căutat spri­jin in afară de programul lui şi de binele pe care-l putea face ţă­rii realizând acest program. De aceea el a rămas în vânt şi a putut fi prăbuşit la prima adiere ca un castel de cărţi de joc. Cu o monetă stabilă s’ar fi putut lesne contracta împrumu­tul în străinătate pentru căile fe­rate şi astăzi am fi departe. In loc de îmbunătăţirea trans­porturilor prin investiţiuni im­portante, am asistat la bătălia în jurul consiliului de administra­ţie al căilor ferate, ca şi când schimbările de persoane ar pu­tea înlocui capitalul necesar îm­bunătăţirii transporturilor. Din cauza acestei nehotărâri în problemele esenţiale , moneta şi transporturile, tot ce s’a în­cercat la celelalte departamente a rămas fără bază solidă şi neisprăvit. Opera concepută de d. Garo­­flid pentru organizarea agricul­turii şi a viticulturii şi pentru îmbunătăţirea exploatării dome­niului statului în bălţi şi în pă­duri, va rămâne ca un exemplu pentru a ilustra importanţa uni­tăţii de program şi de activitate a unui guvern, înconjurat de stima partizani­lor ca şi a adversarilor săi poli­tici, încurajat de opinia publică şi de presă, d. Garoflid nu a reu­şit totu­şi să-şi ducă la capăt o­­pera sa, pentru că celelalte de­partamente economice nu au urmărit paralel cu dânsul reîn­vierea activităţii comerciale, şi primul ministru nu a înţeles im­portanţa operii concepută de mi­nistrul agriculturii. Izolat în mij­locul celor cari trebuiau să-l ur­meze şi să-l susţie din sânul gu­vernului, d. Garoflid a ajuns mai de­grabă la capătul iluziilor sale de­cât la înfăptuirea operei sale, cu tot sprijinul pe care i l-a dat parlamentul, opinia publică şi presa. Suntem siguri că ideile sale schiţate în legi şi în proiecte de legi îşi vor produce roadele mai târziu. Dar pentru viitorul gu­vern ca şi pentru cel trecut pro­blema se pune la fel : nu se poa­te realiza nimic pe terenul eco­­no­­nic înainte de a fi realizat ba­zele vieţei economice normale, înainte de a fi introdus moneta stabilă și de a fi îmbunătățit transporturile. A. Incurajarea construcţiilor In Cehoslovacia Rezultatele obţ­iute prin subvenţile de stat Curând după Înfiinţarea statului ce­hoslovac atât guvernul cât şi parla­mentul republicei s’au îngrijit de a­­jutorarea construcţiilor, cari încetase­ră aproape complect în timpul răz­­bo­ului. O cale pentru real­itarea a­­c­estui ţel ar fi fost să i se lase liber» tranzacţie a locuinţelor. Această so­luţie nu putea fi însă adoptată căci ar fi nemulţumit păturile largi ale po­pulaţiei. Salariile muncitorilor Şi le­furile funcţionarilor n’au fost urcate după război , în aşa măsură, ca faţă de scăderea forţei de cumpărare a coroanei cehoslovace, să permită o creştere corespunzătoare a chiliilor. De aceia a fost nevoe să se apuce calea invers şi să se acorde de către stat ajutoare acelor cari vor să constr­ias­­că pentru a le reduce cheltuelile de construcţie şi a face noile locuinţe ren­­t­abile. In acest scop s’au depus o serie de legi pentru sprijinirea mişca­rei construcţiilor, cari au fost votate aproape în fiecare an de parlamentul proslovac. SUBVENŢIILE STATULUI Pe baza acestei legi, Statul acor­dă comunelor, cooperativelor pentru construcţii şi într-o anumită măsură ,­ persoanelor individuale avantagii pentru înstrrirea de case, fie pen­tru o familie sau pentru închiriere. Aceste avantagii erau de trei fe­luri : 1. Scutirea complectă de orice impozit pe imobil şi taxe pe timp de 30 ani. 2. Garanţia statului pentru plata împrumutărilor ipotecare până la o anumită sumă. 8. Scontarea acestor împrumuturi de către stat Valoarea pentru care statul pre­lua garanţia, reprezenta la început 35 la sută şi a scăzut în ultimii ani la 45 la sută din cheltuelile buge­tare pentru casele cari au cerut a­­jutorul după această lege, trebuiau să îndeplinească anumite condi­­ţiuni şi suprafaţa totală a unei lo­­cuinți nu putea întrece 80 m. p. REZULTATELE OBŢINUTE Prin aceste măsuri, mişcarea cons­trucţiilor a fost animata in mod sim­ţitor, atfel că până astăzi au fost cons­truite după legea pentru sprijinirea construcţiilor, pe teritoriul republicei 56.382 case cu 56.681 locuinţe, cari au necesitat cheltuelile de 1.881­­milioane coroane cehoslovace. Statul a fost îm­povărat prin această activitate cu 3.279 milioane coroane. Acel sacri­­ficiu era însă o nevoe socială urgentă. S’a constatat însă că rezultatele ar fi fost mai favorabile, dacă s’ar fi spri­jinit mai mult cas­ele mari destinate în­chirierii, decât casele pentru o singură familie. Urmarea acestor experiențe s’a ară­tat in textul nouei legi votate de par­lament, prin cari ajutoarele statului se reduc într’o măsură oarecare. Pentru acoperirea cheltuelilor de construcţie, proprietarul trebue să contribue cu cel puţin 25 la sută la casele de o famil­ie şi 20 la sută la casele pentru spe­­culă. Pot primi sprijinul acordat de lege, comunele, cooperativele de cons­trucţii şi persoanele individuale sol­vabile, dar numai in acele locuri unde se simte lipsă de locuinţe pentru stra­turile Putin avute ale populaţiei. SITUAŢIA ACTUALA Cu toate că sprijinul acordat den ultima lege e mai mic decât acel al legei precedente, cererile sunt foarte nu­meroase şi fără îndoială că el va con­tribui la desvoltarea m­işcărei construc­ţiilor în republica cehoslovacă. Mai trebue adăugat că in Cehoslo­vacia există protecţia chiriaşilor îm­potriva unei evacuări nemotivate şi urcării arbitrare a chiriei. Aceasta nu putea fi scumpită la casele vechi cu mai mult de 100 procente față de chi­ria de dinainte de război. FRAMANTARL. In tim­p ce provincia se pregăteşte de luptă. Capitala e buimăcită de zvo­nuri contradictorii. Mai mult ca ori­când, cafeneaua stă­pâneşte o­pinia publică a plăpândei noa­stre burghezii Eri se vorbea de demisia guvernu­lui Ştir —­azi, de ruperea în două a partidului nafional-ţărănesc. Zvonuri fără temei. Un ungur fapt nou s’a petrecut : vizita d-lui I. I. C. Brătianu la d. lu­­liu Mânu. Fie­care a comentat, fireşte, acea­stă viz­ii, pe placul lui După unii, e o capiti lare liberală. După alţii, o trădare naţională. Meu simplu e de a socoti această vizită ca o luare de contact necesară intre jefii celor două partide puternice, singureii care joacă un rol hotărâtor in criza de azi. S’a vorbit în această întâlnire de po­sibilitatei unui cartel electoral ? Și care ar fi șansele unui asemenea car­tel ? Problema e, incontestabil, în cerce­tarea citor două partide Nici unul nu a luat până acuma, faţă de ea o atitu­dine ce arătă-Liberalii recunosc superioritatea e­­lectorală a adversarilor. Nu ştiu însă, până unde pot merge cu concesiunile. E o chestie de proporţii. La naţional-țărănişti e o chestie de princip­i Ultimele evenimente au în­semnat, pentru acest partid, un suc­ces moral incontestabil. E momentul să ducă lupta până la capăt­, până la vic­toria definitivă, sau să încheie un ar­mistiţiu, pe noile poziţii cucerite, lă­sând timpul să lucreze în fervoarea lor? Sunt discuţii şi într’un partid, şi în altul. Discuţii amplificate, exagerate şi denaturate prin grupurile şi grupuleţele intermediare, de la foştii guvernanţi până la nouii beneficiari ai pu­terii, ne­voiţi în împrejurările de faţă să pescu­­iaască în apă tulbure .. In ori­ce caz nu poate fi vorba de ruperea în două a unui partid politic, care tocmai prin unitatea lui de vederi şi de credință s’a impus ca factor ho­tărâtor în viaţa noastră politică. ^­R. „Times despre nou­ gu­vern român LONDRA 9­ (Rador). — „Ti­­mes‘‘ publică un articol de fond consacrat noului guvern român, arătând că existenţa unui guvern de coaliţie va împiedica abuzurile şi va garanta alegerile libere, care să dea rezultate mai autentice de­cât în trecutele alegeri. Times” relevă îmbunătăţirea considera­bilă a metodelor administrative în nouile provincii. „Times" subliniază puterea de rezistenţă a poporului român con­tra propagandei şi intrigelor bol­şevice şi arată că aceasta se da­­toreşte în mare măsură Regelui Ferdinand care a stăruit în favoa­rea exproprierei agrare și a impro­prietăririi țăranilor. Elveţia nu recunoaşte Rusia Sovietica BERNA 9. (Rador).— In şedinţa Consiliului de Stat, preşedintele Motta a declarat că în prezent este exclusă recunoaşterea de jure a Sovietelor de către Elveţia Un atentat politic in Rusia BERLIN 9. (Rador). — Ziarele anunţă din Moscova că şeful poli­ţiei politice din Minsk, d. Opanski şi şofe­rul său au fost împuşcaţi şi alţi doi funcţionari sovietici grav răniţi, pe când voiau să trans­porte la Minsk un ofiţer polonez, bănuit de spionaj. Drezina cu care călătorea întregul grup s’a răstur­nat Se crede că este vorba de un atentat Marele transit european Nord­ Sud prin România Hotărîrile conferinţei de la Drezda O conferinţă feroviară interna­ţională s’a ţinut de curând la Dres­­da, sub preşedinţia directorului căi­lor ferate germane, în scopul des­­voltării comunicaţiilor şi transitului direct între ţările Europei nordice şi centrale şi cele din Sud-Estul eu­ropean, Marea Neagră, Asia Mică, Egipt. Au participat la desbateri dele­gaţii căilor ferate din Germania, Suedia, Polonia, Austria, Ungaria, România, Bulgaria, Grecia Turcia, regatul sârbo-croato-sloven şi Ce­hoslovacia. MARELE TRANSIT EUROPEAN DE LA NORD LA SUD Conferinţa fiind preocupată de activarea şi perfecţionarea comu­nicaţiilor între Nordul şi Centrul Europei cu ţările sud-orientale, a studiat organizarea transitului ma­re european de la Nord la Sud pe două linii principale. Una va fi prin Germania, Cehoslovacia, Austria, Ungaria şi regatul sârbo-croato­­sloven legând Polonia şi tarile scandinave cu peninsula balcanică şi portul Salonic direct. Cealaltă, prin Germania, Polonia şi Româ­nia, pe Marea Neagră spre portu­rile Mediteranei Orientale, Turcia şi Egipt, legând de asemeni Nordul cu Sudul. ROLUL ROMÂNIEI In cadrul acestor două mari linii internaţionale de transit, Romănia este menită să joace un rol de prim ordin ca fară de tran­sit între Nord şi Sud atât prin poziţia ei pe linia centrală a direcţiunii res­pective, cât şi prin deţi­nerea­­şurilor Dunării şi a păriei celei mai impor­tante, pentru acest tran­sit, din coastele Mării Ne­gre. In cadrul concluziilor de la Dresda, după propu­nerea statelor iniţiatoa­re interesate, traficul de mărfuri şi călători prin ţ­ara noastră va fi mult înlesnit graţie adoptării tarifului unitar combinat pe întregul traseu de ex­pediţie sau de călătorie, pe baza unei monede sta­bile s dolarul. Se va da, astfel, posibi­litatea de a călători din orice punct al tra­ctului, precum şi de a face ex­pediţii de mărfuri fără dificultăţile de oprire la frontiere pentru reexpe­­dierea mărfurilor sau pen­tru schimbarea biletu­lui de călător. Ceva mai mult, în combinarea bile­telor de călători ca şi în calcularea costului de transport de mărfuri, ho­târârile d­in Dresda insti­tuesc preţuri şi bilete u­­nitare în care se cuprin­de nu numai transitu­l fe­roviar român, dar şi tran­sportul pe vapoarele S. M. R. spre porturile Tur­ciei, Greciei şi Egiptului. Aceleaşi înlesniri bine înţeles pentru expedie­rea bagajelor fără multi­piele transbordări şi revi­zii de frontiere, foarte o­­bositoare pentru călători. * Evident că pentru îndeplinirea cu exactitate a angajamentelor luate de România la Dresda, ser­viciul nostru feroviar de transit ca şi cel al S­ M. R. vor avea nevoe de multiple ameliorări, după cum portul Constanţa ca şi linia du­când spre acest port vor trebui a­­justate potrivit noului rol de mare transit internațional, REP. Polonia VARŞOVIA. — La ministerul industriei şi comerţului s’a ţinut zi­lele acestea o conferinţă în care s’a discutat planul de organizare al institutului de export de stat­ Prin­cipala sarcină a nouei instituţii va fi sprijinirea exportului polonez Controlul asupra activităţii institu­tului va fi efectuat de însuş gu­vernul. Membrii ai institutului vor fi re­prezentanţi ai tuturor organizaţii­lor economice de seamă şi vor be­neficia de drepturi speciale. • VARŞOVIA. — In cercurile eco­nomice au trezit o deosebită aten­ţie rezultatele exportului industriei din Lodz, în timpul lunei Mai. In comparaţie cu luna anterioară ex­portul de produse textilă din Lodz a crescut cu 100 la sută, iar faţa de luna Mai 1926 s’a înregistrat o creştere de 400 la sută­ In total, s’au exportat in Mai din Lodz S85 mii kgr. produse textile în valoare de­­ 500.000 zloţi. Această bună con­jonctură se datoreşte în mare par­te exportului în România, care s’a a­­provizionat înaintea urcării tarife­­lor cu mărfuri poloneze. Ungaria BUDAPESTA,­­ Societatea din Budapseta a portului la Dunăre care dispune de capitaluri proprii în va­loare de 50 mii pengő, a înregistrat în bilanţul său un câştig net de 6.300 pen­gő. Acest câştig este însă numai fic­tiv, deoarece societatea are datorii de 12 milioane Pengő, adică de 240 ori mai mult decât e capitalul acţionar • BUDAPESTA,­­ In ultimii ani s’au elaborat mai multe planui pentru a­­sanarea casei de economii a poştelor. După cum se aude, ea a preluat insăsi asanarea printr’o conducere a afaceri­lor în mod apolitic. S’au încheiat tra­­tate cu toate Halele vecine şi din apus şi casa de economii a luat asupra şi serviciul de clearing, aşa că o parte însemnată a edificiului a fost acope­rită. Există speranţe că printr’o con­ducere comercială corespunzătoare, se va reduce şi restul edificiului şi exis­tenţa casei de economii va fi asigu­­rată. Iugoslavia BELGRAD. — Ministerul iugoslav al agriculturei intenţionează să deschi­dă în Pancevo o şcoală specială de tex­tilărie. Şcoala va fi înfiinţată în localul fa­­bricei de mătase d­e Pancevo şi va urmări să formeze maeştri de fabrici pentru industria textilă. Aceasta este prima şcoală de acest gen în Iugoslavia. = Spre aplanarea conflictului sârbo-albanez Mediaţiunea Franţei P&RâS. 9 (Rador).— In legătură cu acţiunea de conciliere întreprinsă de Franţa pe lângă părţile interesate in diferendul sârbo-albanez, „Echo de Paris“ precizează că gu­vernul din Belgrad a fost invitat să retragă nota care a ofensat pe Ahmed Zogu, iar guvernul din Tirana invitat să pună in libertate pe interpretul legaţiei iugoslave. IUGOSLAVIA DOREŞTE INTER­­TERVENŢIA LIGII NAŢIUNILOR BELGRAD 9, (Rador). — Presa din Belgrad continuă să comenteze pe larg incid­entul albano-i­ugoslav. Ziarul „Vreme“ scrie : „Chestiunea ruperii relaţiilor noastre cu Albania a intrat într’o nouă fază. Pe când, la început întreaga atenţiune era reţi­nută prin faptul arestării interpretului Rjourachkovitch, un gest al guvernu­lui albanez, reflectat sau nu, a făcut să îndepărteze atitudinea noastră de aşteptare — orientând astfel litigiul către Liga Naţiunilor. Guvernul nos­tru s’a angajat deja pe această cale şi este probabil că întreaga chestiune va fi adusă înaintea consiliului Socie­tăţii Naţiunilor care se întruneşte la Geneva în ziua de 11 de lun­i cu­rente. Această nouă fază a chestiune­­de la Durazzo va fi sfârşită cu multă siguranţă, printr’o soluţionare paşnică a incidentului care a constituit până 'n­ prezent elementul provocator al unei sacrii de griji pricinuite in ultimul timp de către venicii noştri“. UN ACORD INTRE TOATE STA­TELE BALCANICE „Samupi­ova“, ziarul partidului ra­dical, referindu-se asupra aceluiaşi Su­biect observă că politica iugoslavă are de scop şi de ideal acordul intre toate popoarele balcanice. Şi este greu de o Presupune că s’ar Putea găsi în Iu­goslavia un ministru al afacerilor ex­­terne care să se îndepărteze de la aceas­tă linie de conduită. „Am mai de­­clarat-o ori, că noi regretăm conflic­tul cu Albania, dar că din acest con­flict responsabilitatea noastră nu este întru nimic angajată. Anumite ches­tiuni pot atinge susceptibilitatea mino­rată a fiecărui stat, când sunt consi­derente de demnitate care au fost a­­tinse. Noi nu dorim nimic altceva de­cât de a garanta în mod eficace a­­ceastă demn­tate, şi in această cir­cumstanţă a trebuit ca noi, după cum oricare alt stat ar fi făcu­t-o în locul nostru, să ne arătăm consecvenţi până la sfârşit. Odată, admisă această ches­tiune în principiu, nu mai există nic un obstacol pentru ca raporturile noas­tre cu Albania să poată fi reluate din nou imediat ce noi vom fi primit le­­gitima satisfacţie. O AMENINŢARE A FAGII Ziarul „Odjek“, oficiosul guvernu­lui, scrie : „Demn­tatea şi interesele vi­tale ale ţării noastre, cereau în mod imperios ca guvernul nostru să răs­pundă la provocare printr-un gest e­­ner­gic, pentru a pune astfel la punct chestiunea pe care partea ostilă a ur­mărit-o cu scopuri speciale şi cu mo­tive profunde. Este fapt evident că gu­vernul de la Tirana a comis cu această ocazie o incorectitudine pe care opi­­niunea Publică o consideră a fi dato­­r­tă inspiraţiunilor adversare principiu­lui „Balcanii — popoarelor Balcani­ce“, inspiraţiuni cari, ameninţă în Pre­zent opera păcii din Balcani şi pacea Europei. • GENEVA 9, (Rador). — Secretaria­tul Ligii Naţiunilor consideră, după cererea guvernului albanez că nota a­­cestuia adresată la 5 iunie cu privire la ruperea rdaţiunilor cu Iugoslavia constituie o simplă informaţiune. Politica deflationists in Franfa UN NOU ÎMPRUMUT DE CONSO­LIDARE PARIS, 9­­RadorSe anunță că d. Poincaré va lansa în curând un nou împrumut de consolidare în scopul de a absorbi ex­cedentul biletelor de ban­că, rezultat din reduce­rea totalului bonurilor Apărării Naționale, afla­te în circulaţie. Se crede că se va putea retrage din circulaţie, fără pre­judicii pentru nevoile co­merţului, bilete de bancă în valoare de zece mili­oane. Parlamentul va fi invitat apoi să reducă în aceiaşi proporţie plafo­nul avansurilor Băncei Frantei că­tre Tezaur. Bantul Franţei va retra­ge din circulaţie şi va su­prima o sumă egală de bilete. Este vorba deci de o operaţiune de deflaţie. sim­ţi . LIMITAREA ÎNARMĂRILOR NAVALE Întrunirea conferinţei navale pentru limitarea înarmărilor va avea negreşit loc la 20 cor. la Geneva, dar împotri­va tut­uor sforţărilor şi speranţelor ea nu se va ţine decât in trei : Statele U­­nite, Anglia şi Japonia, Franţa şi Italia, care au ridicat o­­biecţiuni împotriva acestei conferinţe din primul moment, pe deo parte din ca­uza lucrărilor generale de dezarmare de pe lângă Societatea Naţiunilor, pe de alta din cauza legăturii indisolubile dintre armamentele terestre şi cele na­vale, — s’au menţinut până la urmă în atitudinea lor rezervată. Cele două mari puteri europene latine, partici­­pante la conferinţa navală de la Was­hington in 1922, şi-au afirmat, de da­ta aceasta, în mod categoric, voinţa contrarii oricărei limitări a înarmărilor pe apă deosebit de cele pe uscat, sau invers, pentru bunul motiv că nu se poate vorbi în mod izolat şi parţial nu­mai de unele înarmări, ci de toate în acelaş timp : terestre, navale şi aeriene. Ceea ce a constituit principala cauză de insucces a lucrărilor de la societatea Naţiun­or pentru dezarmare, rămâne şi în cazul conferinţei de la 20 iunie ob­stacolul de neînlăturat în calea, unui eu­ranjame­nt general şi aplicabil. Totu­şi din curtoazie faţă de invita­ţiile stăruitoare ale cabinetului ameri­can, guvernul francez a hotărât să tri­mită la Geneva un observator care să urmărească desbaterile şi să inf­ormeze Parisul fără nici un amestec­­ discuţii şi fără nici un angajament pentru Fran­ţa. N’ar fi exclus ca şi guvernul ita­lian să amieze gestul Franţei Astfd, conferinţa navală pentru de­zarmare convocată din iniţiativă ame­ricană se va fine cu participarea unor „observatori" europeni continentali aşa după cum, până dăunăzi obişnuiau să facă Americanii faţă de conferinţele cu pronunţă caracter continental eureu pern. INT. Situajia sumari a Băncii Naţionale PE ZIUA DE 28 MAI A. C. Situafia turnară a Băncii Naţio­­nale pe ziua de 28 Mai, arată o ne­însemnată creştere a stocului me­talic care da la 7 miliarde 28 mii. 905.961 lei (la 21 Mai) ajunge la 7 miliarde 29 mii 38.787 lei (28 Mai) Acest stoc e format din : Aur monete 126.451.637 lei, Aur lingouri 19.774.137 lei. Aur depozitat 428.139.680 lei, Disponibil­itate 774.840.000 lei, Bonuri de tezaur am 5 miliarde 679 mii. 833333 lei. Portofoliul de efecte scontate, în ușoară scădere, e trecut cu 8 miliar­de 867 mii. 680.953 lei, împrumuturile acordate Centralei băncilor populare şi Centralei coope­rativelor de producţie şi consum au crescut la 1 miliard 444 mii. lei Casele de imprumut pe gaj agricol teriior şi industriaşilor figurează cu 155 mii. 613 mii lei. Neînsemnată este fluctuaţia con­tului „împrumuturi pe efecte publi­ce". Acesta dela 591 mii 787.638 lei cât a fost la 21 mai e notat în ultima situație cu 597 mil. 476.957 lei Datoriile statului sunt neschimbate pentru trebuințele tezaurului 3 miliarde 652 mii. 984.284 lei. pentru unificarea monetară 7 mi­liarde 25 mii. 991.421 lei. In schimb fondul Ministerului de Finanţe pentru lichidarea împrumu­turilor statului la Banca Naţională In­ continuă mersul ascendent. La 28 Mai, el se cifra la un mi­liard 368 mii 270.051 lei. Conturile curente şi recipisele la vedere, cu o creştere accentuată, a­­junge la 387 mii. 203.201 lei de la 286 mii. 173.276 lei In săptămâna trecută. « % Celelalte conturi neschimbate sau cu diferente neînsemnata. — + nuni Cicerin la Berlin BERLIN 9, (Rador). — D. Cicerin a sosit astăzi lo la Berlin. Astăsearci, la Legaţia Sovietelor, a avut loc un dineu, la care a luat parte şi d. Stre­­semann. Ziarele anunţă că d. Cicerin va merge de la Berlin, la Kowno fi Riga.

Next