Argus, iulie 1927 (Anul 18, nr. 4258-4284)

1927-07-24 / nr. 4278

anul XVI« No. 4278 ABONAM­ENTE: IN TARA IN STRAINATATE U« an 31000 lei 11 Un an \ 2200 lei 6 luni 1 550 „ 6 luni Ul. 3300 „ 3 luni 300 „ 11 3 luni ' 80Q „ 3 lei în țară* 6 lei In străinătate ORGAN ZILNIC al COMERTULUI fondatori \ S. Pauker $1 H. E» Valentin INDUSTRIEI $i FINANTEI­­ Directori Origora Cafencu € Sm­inică 24 Iulie 1918 PUBLICITATEA, « Concesiunea Exclusivă a Societăţii Generale de Publicitate Directori« Carol Schulder «­ S. Berger Str. Eugeni­u Carada (fostă Karagheorghevici 9 Telefon 3T»184 BIROURILE: București» Strada Sărindar 7.EU — TELEFON: 306/93 și 323/69 Două partide împrejurările prin cari trecem ne obligă şi pe noi, organ economic, să ne gândim la e­feslibrul politic al ţării, la mijloacele de a asigura liniştea şi prosperitatea ei. Prima condiţie pentru prosperi­­tatea unei ţări , liniştea internă. Acolo unde luptele politice iau for­­me violente, afacerii© nu pot în­flori. Munca şi comerţul stagnea­ză, depind de fluctuaţiile luptelor politice, şi sunt împovărate de sar­cini peste puterile lor. De aceea, grija omului de afa­­ceri e, înainte de toate, stabilitatea politică­ Sub acest raport vom pri­vi şi noi împrejurările politice de astăzi şi ne vom lua libertatea de a ne spune părerea, fără a ne gândi să pătrundem în domeniul politic. Monarhia e, într-o ţară ca a noas­tra începătoare în toate, un mijloc de educaţie publică. Regele în înal­ta lui înţelepciune şi în baza auto­rităţii nelimitate pe care i-o dă în­crederea şi dragostea poporului, cântăreşte el ce e mai bine, ridică şi scoboară oamenii şi partidele politice, în vederea unor scopuri superioare, pe care marele public le admite fără a le cerceta, chiar dacă, pe ici pe colo, stârnesc oare­cari nemulţumiri. Legătura aceasta dintre rege şî popor, pe deasupra partidelor poli­ti­ce, asigură liniştea Internă şi crea­ză acea atmosferă de încredere, necesară propăşirea afacerilor. Acum când avem un rege minor, legătura dintre el şî ţară rămâne aceeaşi. Dar sarcina de a asigura liniştea internă, de”­ înflorire eco­nomică, trece în sarcina altora. Cine sunt aceşti alţii? Fără îndoială că Regenta va pu­ne în slujba ţării, toată înţelepciu­nea şî tot tactul necesar- Dar Re­genta nu e Rege. Ea însăşi trebue ferită de împrejurări, cari i-ar ştir­­bi autoritatea şî buna ei funcţio­nare. Ca să s© ajungă la acest rezultat nu-i alt mijloc decât sistemul celor două partide. Dacă lumea noastră politică se va împărţi în două mari partide, care să se controleze şi să se limi­teze reciproc, Regenta va putea îndeplini cu succes înalta funcţie ce îi este încredinţată. E scurtă perioada de când facem experienţa cu sufragiul universal. Dar nevoia obligă, de multe ori, pe om să înveţe într’un ceas, ceea ce n'ar fi învăţat de vos nici în zece ani, şi această nevoie e mare. Ţara trebue să fie sigură că alterna­rea partidelor la guvern, va ieşi din însăşi compunerea lor în două gru­­puri mari, cari își trec răspunde­rea, pe rotul, fără zdruncin și fără luot© răscolitoare de patimi­ A. Standard Ou­ şi petrolul rusesc Orare neînţelegeri fac problematică executarea contractelor (Telegramă par­ticularâ) Berlin, 22. «— Din Mos­­cova se anunţă că contrac­tul dintre „Standard OU” şi sindicatul petrolului ru­sesc „Naphta**, e semnat­­de ambele părţi, dar n’a fost încă ratificat. Ches­tiunile privitoare la hotă­ririle Rusiei sau la despă­gubirile pentru bunurile străine confiscate de so­viete au rămas nerezol­vate şi urmează a f­i exa­minate numai prin neg­o­cierile în privinţa reluă­rii relaţiilor diplomatice. Se presupune că „Anglo Persian” şi Royal Dutch se vor strădui să stânje­nească negocierile din­tre „Standard Oii” şi gu­vernul sovietelor, întârzierea, ratificării Contractului semnat face să se creadă că societa­tea­ americană are de lup­tat cu dificultăţi. O tele­gramă din New-York vor­beşte despre neînţelege­ri, între companiile ce la­olaltă formează „Stan­dard OU”, în ceea ce pri­veşte politica societăţei faţă­­de sindicatul Naphra „Standard Oil Compa­ny of Nete-Jersey”, cea mai importantă din gru­pul „Standard Oil” a­­e­nunţat că la fel cu „Ro­yal Dutch** şi „Shell”, nu se gândeşte să cumpere şi să distribue petrolul rusesc, atâta timp, cât gu­vernul sovietelor nu va recunoaşte drepturile de proprietate particularăi ale­­ foştilor ■­­proprietari de terenuri şî instalaţiu­­nî,.petrolifere în Rusia. Dimpotrivă, „Standard, OU of New-York”, între­prindere afiliată al socie­tăţii din New­ Yersey are intenţia să menţină­­ ne­clintită politica de cola­borare cu „Naphta” şi să ratifice să execute con­tractele semnate. Este totuşi îndoelnic dacă din cauza acestor divergenţe interne în consorţiul ,,Standard Oil” se va ajunge la o realiza­re practică a acordului provizoriu cu Rusia. (Beri. Boersencourier) POPORUL Valurile de mulţime, cari curg spre Cotroceni, pentru a da ulti­ma închinăciune regelui defunct arată cât de adâncă e legătura în­tre dinastie şi popor. Căci, lumea asta care se înghe­­sue, se osteneşte aşteptând în ploaie şi soare, nu e mânată de vreun interes, nici de curiozitate copilărească. De altfel atitudinea mulţimei, resemnată şi pioasă, arată că fie­care dintre acei cari iau drumul Cotrocenilor, crede într’o datorie pe care îşi o îndeplineşte faţă de fostul Suveran. Manifestaţia asta populară e consolatoare şi pentru memoria Regelui Ferdinand şi pentru cali­tăţile poporului nostru. Ea arată că, sub aparenţa de frivolitate a românului, se ascunde un fond foarte bun. In adâncul ei sufletesc, masa poporului românesc, poartă sentimentele nobile de recunoştin­ţă, de dragoste dezinteresată pen­tru cei mai buni. R T­elegrama St­licatu­il Ziariştilor Catre M. S. Regina Maria Al. S. REGINA MARIA Palatul Cotroceni Sindicatul ziariştilor din Bucu­reşti transmite Maiest­atei Voastre, preşedinta noastră de onoare, ex­presia profundei dureri pe care o încercăm astăzi când, Augustul Vostru soţ, Marele nostru Rege a păşit pragul nemuririi. Imaginea celui care a fost cea mai înaltă întrupare a sufletului patriei noa­stre în luptă cu dreptatea de vea­curi a unei istorii vitregi, va ră­mâne pururi în conştiinţa noastră ca o poruncă de dincolo de mor­mânt. Să vă dea Dumnezeu pute­rea de a învinge durerea care e a neamului românesc întreg. Preşedintele Sindicatului Ziariştilor din Bucureşti Pamfil Şeicaru Cavaler al ord. Mihai Viteazul Sosirea Regelui Alexandru şi a delegaţiei iugoslave In Capitală Aseară la orele 11.22 a sosit in halta Cotroceni regele Alexandru al Iugoslaviei. Pe peron a fost întâmpinat de principii Nicolae şi Hohenlohe, precum şi de membrii guvernului in frunte cu d. I. I. C. Brătianu. Se mai aflau de faţă d-nii C. Hiot, ministrul Casei regale, toţi adjutanţii regali, Colman secreta­rul legaţiei iugoslave, col. A. Sto­­ianovitci, ataşatul militar sârb, generalii Mărdărescu, Popescu Ion Petala, Toma Dum­itrescu, Nico­­leanu, etc., Romulus Voinescu, di­rectorul general al siguranţei, dr. Costinescu, primarul Capitalei, etc. Regele Iugoslaviei a coborât din vagon urmat de d. amiral Prinza şi de d-nii Ciolac Antici, ministrul Jugoslaviei, col. Swidenek, adju­tant regal şi Pariziana, inspector general de siguranţă, care l-au în­tâmpinat la frontieră. SOSIREA DELEGAŢIEI­­IUGO­SLAVE La orele 12 noaptea a sosit în gara de Nord trenul special cu delegaţia oficială iugoslavă, care a fost întâmpinată pe peron de d. N. Titulescu ministru de externe. S’au coborât din vagoane d-nii: Ninko Peritch, ministrul instrucţi­une! publice, Alexandru Miovitch, ministrul politicei sociale, Ştefan Javlovitch, subsecretar de stat la ministerul de externe; apoi d-nîî : Monitchilo Ifkovitch şi Slafco Se­­cerov, reprezentând Camera, de­putaţilor, Dobroslav Adamovitch, şeful protocolului şî Ilya Jukitch, secretar la ministerul de externe. Delegaţia e însoţită de d. Al. Duiliu Zamfirescu, prim secretar de legaţie. Cu acelaş tren a mai sosit şi de­legaţia reg. 28 Infanterie, regele Ferdinand I, compusă din : colone­lul Mîhallo Vassîtch, maior Ivan Bojitch, căpitan Vladislav Stanye­­vitch şi plutonierul major Ivan Radmain. Delegația e însoțită de d. maior Precup din reg. 9 vânători și a fost condusă la hotelul Athene© Palace. Magazinele şi birourile se vor lichide azi, la orele 1 d. a. Ori, la ora 2 p. m, d-nii Mihail Ab­­e­rdări şi Ion Eftimescu, delegaţii „Uniunii funcţionarilor comerciali“, s-au prezentat d-nilor Ion Brătianu, prim ministru, d-lui I. G- Duca mini­stru da interne şi d-lui Richard Fra­­n­­so­viei subsecretar de stat, solici­tând în numele salariaţilor din co­merţ şi industrie, bănci şi birouri­, posibilitatea de a vedea pentru ulti­ma oară pe M. S. Regele Ferdinand I rugându-l să dispue ca magazinele şi toate birourile comerciale şi in­dustriale să fie închise azi toată ziua, în urma acestei inter­­venţiuni d. I. G. Duca mi­nistru de interne a dis­pus ca, azi toate magazi­nele şi birourile comer­ciale şi industriale pre­­cum şi băncile să fie în­chise jumătate de zi adi­că dela ora 1 p. m. Uniunea funcţionarilor comerciali a convocat pentru la orele 3 p. m­­azi, la sediul din strada Blănari 14, pe salariații comerciali pentru a mer­ge în corpore la procesiunea ce se va face în grădina Sf. Gheorghe. Aniversarea guvernului francez PARIS, 22. (Rador). — Ziarele celebrează aniversarea cabinetului de u­niune naționala, reamintind că ea coin­cide cu a patruzecea aniversare a intră­rii d-lui Poincaré în­ viața, parlamen­tară. Doliul Naţional OMAGIUL POPULAŢIEI CAPITALEI Zeci de mii de oameni defilează în faţa trupului neînsufleţit al răsposatului Suveran Drămui spre palatul Cotroceni era înţesat de lume încă din zorii zilei de eri. Pe la orele 7 diminea­ţa mulţimea enormă de curioşi sta­ţiona în faţa intrării palatului Co­­troceni. S’au luat din vreme toate măsurile de ordine şi, în special, s’a reglementat circulaţia vehicu­lelor. Acestea urmau partea dreaptă a Dâmboviţei până la pod, trecând apoi pe şoseaua Cotroceni, ţinând dreapta până la palat. Cele goale urmau drumul mai departe, la stânga, trecând pe şo­seaua Panduri, eşind apoi în calea 13 Septembrie. In tot cursul dimineţei şiruri ne­sfârşite de autobuze, trăsuri şi au­tomobile, de piaţă şi particulare, au făcut acest circuit lăsând mii de oameni la poarta palatului. Tramvaiele supra­încărcate lă­sau mulţimea la pod, începea apoi exodul. Câţiva paşi doar făcuţi în liber­tate, pe trotuarul drept, pe lângă cordoanele nesfârşite de jandarmi podeştii, în mare ţinută, după care se arăta „coada”. Sfârşitul acesteia era, pe la orele 11 a. m., când afluenţa se pu­tea socoti a nu fi atât de mare în faţa porţii grădinei botanice. Şi de aci, până la palat, distan­ţa e de mai mult de un km. „Coada” şerpue pe dealul Co­­­trocenilor, la umbra pomilor se-­­culari şi fiecare e dornic să ajungă , cu o clipă mai de­vreme. Favoarea însă nu există; nimeni­­ nu vrea să se ştie cu un pas mai, în urmă. Datorită acestui fapt nu s’au ■ produs incidente, învălmăşeala­­ fiind exclusă sistematic, cu toate ’ că puhoiul de lume se îngroşa sim­ţitor spre amiază. Pretutindeni candelambrele în­doliate au luminile aprinse iar sol­daţii din regimentul de escortă re­gală stau nemişcaţi pe ambele părţi. Nici o şoaptă nu se aude în îmun­nitatea sălilor palatului, ci numai ecoul paşilor, ce lunecau încet lu­ciul parchetului sau mozaicului. Mulţimea înaintează In sala de marmoră albă. In mijlocul sălii pe catafalc se află sicriul ca rămăşiţele defunc­tului Suveran. In cele patru colţuri stau de strajă patru ofiţeri supe­riori. Un preot în faţa unui iconostas, citeşte in şoapte o rugăciune. Regele e îmbrăcat în uniforma de cavalerist, cu măinele încruci­şate pe piept. Pe lângă zidurile de un alb ima­culat stau rezimate cordoanele mi­niştrilor, legaţiunilor, parlamentu­lui, autorităţilor civile şi militare, regimentelor, diferitelor societăţi, etc., etc. Şi, apoi, imediat la stânga, mul­ţimea trece pe o scară şi ajunge din nou în curtea palatului, iar şi­rul interminabil se perindă în faţa catafalcului din marea sală de mar­moră. Şedinţa de doliu a Comitetului Bursei înainte de deschiderea şedinţei, do N. Bălănescu, Preşedintele Bursei adu­ce la Cunoş­tinţa-'Chitetoru’ pierderea încercată de neamul Românesc prin moartea Iubitului, Marelui şi Primului Rege al tutu­ror Românilor, pronun­ţând următoarea cuvântare : „Cel mai Mare Domnilor şi Primul Rege al tuturor Românilor s’a stins. Bursa, ca întreaga muncă şi suflare românească se simte crud lovită prin moartea Regelui Ferdinand­­, căruia i-a fost dat să îndeplinească unitatea naţio­nală, visul de atâtea ori secular al între­gii Românii. Dragostea neţărmurită, de care Ma­rele nostru Rege a fost înconjurat de iubitul său popor, i-a fost caldă mart­­grere în clipele cele mai grele ce au fost vreodată sortite unui Rege. Regele Ferdinand I poate fi cu drept cuvân­t socotit nu numai Cel mai mare Rege al nostru, dar şi cel mai ma­re şi bun Român. Dintro mare naţiune şi descendent al unei ilustre familii domnitoare în a­­pă, de atâtea ori glorioasă, atunci când omenirea a împărţit în două tabere, în cea mai cumplită luptă de distrugere. Regele Ferdinand I s’a învins pe El în tot ce avea ca înclinare firească şi a fa­cut să facă ori­ce amintire a legăturilor de rudenie şi strălucit trecut al familiei Sale Hohenzolern. Printr’unul din acele gesturi de tra­gedie antică s’a topit Marele Său su­flet cu sufletul românilor şi s’a ridicat la culmi neatinse încă şi a condus oşti­rea la Mărăşti şi Mărăşeşti şi ne-a dat România de la Nistru până la Tisa. Când acum în urmă presimţirea mar­fei l-a îngrijorat de soarta moştenirei ce lasă, fără să poată să-şi înece lacrimile de tată, înduioşarea de părinte al tutu­ror românilor a fost covârşitoare şi ho­­tărâtare. * Se pare că un geniu diriguitor al des­tinelor neamului nostru a voit ca Rege­le Ferdinand, care vii­ atât de scurtă domnie si înfăptuiască,lucraţi atât­­de mari, murind chiar, suferind cumplit de o boală fieertătoare, să se ridice a ne da pilde cari să ne deprindă paşi ce urmea­ză a face după moartea Lui, să ne pre­gătească şi să ne înlesnească viaţa pe timpul când vom fi lipsiţi de ochiul Lui ocrotitor. Dec Domnul ca măreaţa Lui figură să fie dea pururi o icoană vie tuturor stă­pânitorilor neamului nostru, şi în ace­laşi timp un îndemn pentru readucerea pe calea cea bună a puţinilor rătăciţi şi o severă mustrare, vorbitoare de fie­ce oră, a celor câţi­va cari mânaţi de duhuri rele, s’ar lăsa încă inconştienţi ademeniţi să cerce a strica ceia ce atât de frumos şi fericit a zidit Ferdinand I, Regele suflet al tuturor Românilor, Fie-i ţărâna uşoară**. Telegramele de condoleanţe Evreii români şi moartea regelui Ferdinand Comunitatea Evreilor din Bu­cureşti a trimis următoarea tele­gramă M. S. Regina Maria la Pa­latul Cotroceni: Comunitatea Evreilor din Bucu­reşti, profund mâhnită de moartea primului Rege al României între­gite, exprimă Majestăţi Voastre in numele evreilor din Capitala Ţării, sentimentele ei de adâncă durere, împreună şi alăturea de toţi lo­cuitorii Ţării, evreii vor păstra cu pietate amintirea Scumpului Su­veran, Mare In război şi în pace. Rugăm Cerul să dea Majestati Voastre, a Cărei viaţă e strâns legată de opera Marelui Rege Fer­dinand I, harul divinelor mân­­gâerî. Şefrabîn, dr. I. Niemirower Senator Preşedinte, Ely Bercowitz Senator Secretar general, M. Schweig Alteţei Sale Regale PRINCIPESA ELENA Palatul Cotrocenl In ziua urcării pe Tron a Ma­iestăţii Sale Regelui Mihai I Co­munitatea Evreilor din Bucureşti, în comuniune cu întreaga suflare românească. Vă exprimă în nu­mele evreilor din Capitală, senti­mentele lor de supunere către Ţa­ră Şi Tron. Rugăm Cerul, să dea Majestăţi­i Sale Regelui Mihai, I, zile glorioa­se ca să poată desăvârşi opera marilor săi predecesori pe Tronul Regal al României. Rugăm respectuos pe Alteţa Voastră Regală să binevoiască a primi expresia devotamentului de­Uniunea Comunităţilor Evreeşt din Vechiul Regat, Reprezentanţa religioasă, a trimis o circulară că­tre toate Comunităţile Evreeşti, prin care sunt invitat© de a orga­niza servicii divine, pentru odihna sufletului Marelui Reg© Ferdi­nand I. Uniunea Comunităţilor a trimis deasemenea următoarea telegra­ma M. S. Regina Maria : M. S. Regina Maria Palatul Cotroceni Uniunea Comunităţilor Evreeşti din Vechiul Regat, adânc mâhnită, de moartea gloriosului Rege al clintit al evreimei din Bucureşti Şefrabin, dr. I. Niemirower Senator Preşedinte, Ely Berkowitz Senator Secretar general, M. Schweig României întregite, expune Maies­tăţii Voastre, în numele evreilor din întreaga ţară, sentimentul ei adânc de regret. Evreii din țară vor păstra cu pietate amintirea Marelui Rege, sub a cărui glori­oasă domnie cultul mozaic a fost egalat cu celelalte Culte din țară.. * Uniunea Comunităţilor a trans­mis telegrame A. S. R. Principesa Elena, M. S. Regina Elisabeta a Greciei, M. S. Regina Maria a Iu­­goslaviei, A. S. R. Principele Ni­­colae. O circulară a Uniunii Comunităţilor evreieşti Telegrama Holmiei generale a Industriaşilor Majestăţei Sale­­ REGINA MARIA Palatul Cotroceni Uniunea Generală a Industriaşi­lor din România roagă respectuos pe Maiestatea Sa Regina Maria să bine­voiască a primi expresiu­­nea sentimentelor de profundă, du­rere pe care întreaga industrie a ţârei le resimte pentru pierderea iubitului şi în veci neuitatului Re­ge Ferdinand I. Industria ţârei simte această pierdere cu atât mai mult şi cu atât mai dureros cu cât Majestaea Sa, defunctul Mare Rege, ca un mare Român şi ca un înţelept­­ conducător al des­tinelor acestei ţări, nu a încetat un singur moment, în glorioasa-i domnie, să se intereseze de aproa­pe de viaţa economică, a ţarei, ur­mărind cu părintească bună voinţă toate sforţările pe care noi indus­triaşii le-am făcut, pentru a con­tribui cu munca noastră la propă­şirea avuţiei naţionale. C. BUŞILA Preşedintele Uniunei Generale a Industriaşilor din Romănia ------mmmtmn ♦ ■ I • soph îi DEZARMAREA NAVALA Amiralii întruniţi la Geneva­­an împotmolit. Accidentul a fost cu putinţă, chiar pe malurile liniştitu­lui lac Leman. De aceea, spre a urni lucrările de salvare a unei conferinţe începută cu mult opti­mism, dar eşuată în dificultăţi ce par inevitabile, negocierile au fost suspendate. Delegaţii britanici au fost chemaţi la Londra,să raporte­­ze asupra acordurilor propuse, cari pot angaja, după expresia oficiali­tăţii engleze „însuşi existenţa im­periului britanicDe rezultatul consfătuirilor de aci, va depinde în mare parte, reuşita conferinţei. în mare pare, dar nu în totul Fiind­că, chiar dacă guvernul britanic îşi va da consimţământul la înţelege­rea dintre delegaţii săi şi delegaţii Japoniei în privinţa limitării tona­jului unor categorii de vase auxi­liare, dificultăţile nu vor fi, nici pe departe, epuizate. Această împă­care în doi n’a izbutit să capete şi adeziunea Statelor Unite, cari, în tendinţa de a egala forţa navală britanică, urmăresc cu şi mai mul­tă grijă, oprirea desvoltării pute­­rei maritime a Japoniei. Acest aspect politic al problem­atei, grija de a-şi asigura suprem mafia navală, dominând lucrările unei conferinţe de dezarmare, con­­ţine şi condamnarea cu Dacă, cu toate silinţele de a se ajunge la un compromis, conferinţa tripartite­ră va dovedi totuşi zădărnicia ini­­ţiativei grăbite a preşedintelui Coz­lidge, se va fi demonstrat încă o­ dată adevărul tezei susţinută de Franţa şi de majoritatea puterilor europene, la marea conferinţă a dezarmării. Anume : dezarmarea nu e cu putinţă decât în funcţiune, de siguranţa păcii şi nu se poate l 'd­ectaténacoaf*­rn'-i u um­bla, ţinte,­ du-se seama de toate forţele răii­boinice ale fiecărei naţiuni. A. Hgu Manevrele liotei sovietice PARIS, 22 (Rador). — Din Mos­cova se anunţă că flota sovietică din Baltica a părăsit portul Kronstadt, pen­tm manevrele organizate în golful Fin­­landic. Comisarii poporului la războiu şî marină, precum şi membrii sovietului răsboiului vor asista la manevre, Hotărârile Comitetului Bursei In şedinţa ţinută ori, Comitetul­ Bursei a luat următoarele hotă­­râri: D. N. Bălănescu a arătat că, d. ministru al industriei, luând act de regretul exprimat de d. Achite şaraga, agent oficial de schimb, de­ a-şi fî depus candidatura în ne­­cunoştinţa legei care-1 oprea la a­­ceasta, — a dispus reintegrarea d-sale, Comitetul a luat dispoziţia pentru facerea formalităţilor nece­sare în vederea numîreî. * In urmă comitetul a pus rectificarea unei rec­ti fictivi ce s’a făcut în ta­bloul noilor cote curtaj, hotărîte în prece­denta şedinţă. Anume, ac­ţiunile de o valoare între lOOO şi 2000 lei fuseseră trecute cu un curtaj de IO lei. In realitate com­i­­tetul a înţeles să se plă­tească un curtaj de 1O lei la acţiunile cu o valoare între lOOO şi 3000 lei. . 4. Şedinţa, comitetului a­ luat sfârşit la orele 11. 1 dolean­ţele Camerei de Comerţ şi Industrie din Bucureşti către membrii familiei rega­e Consiliul camerei de industrie şi comerţ din Bucureşti a expediat ur­mătoarele telegrame de condoleanţe cu prilejul mortei M. Sale Regelui Ferdinand: M. SALE BE­RNA MARIA GOTROGENI Camera de Comerţ şi Industrie dinn Bucureşti, adânc îndurerată pentru pierderea marelui Rege Ferdinand I al României întregite, — trimite Majestăţi Voastre expresiunea res­­pectoasă a neţărmuritului său devra­­ta­ment dr. Sf. CEREEE Preşedintele Camerei de comerţ şi industrie din Bucureşti AL S. R. PRINCIPESA MAMA ELENA, COTROCENÎ In clipele solemne prin care trece neamul românesc, Camera de co­merţ şi industrie din Bucureşti, tri­mite Alteţei Voastre Regale asigu­­rarea respectului său devotament,, Dr. ST. OIRREE Preşedintele Camerei de comerţ şi Industrie din Bucureşti,

Next