Argus, iulie 1927 (Anul 18, nr. 4258-4284)
1927-07-24 / nr. 4278
anul XVI« No. 4278 ABONAMENTE: IN TARA IN STRAINATATE U« an 31000 lei 11 Un an \ 2200 lei 6 luni 1 550 „ 6 luni Ul. 3300 „ 3 luni 300 „ 11 3 luni ' 80Q „ 3 lei în țară* 6 lei In străinătate ORGAN ZILNIC al COMERTULUI fondatori \ S. Pauker $1 H. E» Valentin INDUSTRIEI $i FINANTEI Directori Origora Cafencu € Sminică 24 Iulie 1918 PUBLICITATEA, « Concesiunea Exclusivă a Societăţii Generale de Publicitate Directori« Carol Schulder « S. Berger Str. Eugeniu Carada (fostă Karagheorghevici 9 Telefon 3T»184 BIROURILE: București» Strada Sărindar 7.EU — TELEFON: 306/93 și 323/69 Două partide împrejurările prin cari trecem ne obligă şi pe noi, organ economic, să ne gândim la efeslibrul politic al ţării, la mijloacele de a asigura liniştea şi prosperitatea ei. Prima condiţie pentru prosperitatea unei ţări , liniştea internă. Acolo unde luptele politice iau forme violente, afacerii© nu pot înflori. Munca şi comerţul stagnează, depind de fluctuaţiile luptelor politice, şi sunt împovărate de sarcini peste puterile lor. De aceea, grija omului de afaceri e, înainte de toate, stabilitatea politică Sub acest raport vom privi şi noi împrejurările politice de astăzi şi ne vom lua libertatea de a ne spune părerea, fără a ne gândi să pătrundem în domeniul politic. Monarhia e, într-o ţară ca a noastra începătoare în toate, un mijloc de educaţie publică. Regele în înalta lui înţelepciune şi în baza autorităţii nelimitate pe care i-o dă încrederea şi dragostea poporului, cântăreşte el ce e mai bine, ridică şi scoboară oamenii şi partidele politice, în vederea unor scopuri superioare, pe care marele public le admite fără a le cerceta, chiar dacă, pe ici pe colo, stârnesc oarecari nemulţumiri. Legătura aceasta dintre rege şî popor, pe deasupra partidelor politice, asigură liniştea Internă şi crează acea atmosferă de încredere, necesară propăşirea afacerilor. Acum când avem un rege minor, legătura dintre el şî ţară rămâne aceeaşi. Dar sarcina de a asigura liniştea internă, de” înflorire economică, trece în sarcina altora. Cine sunt aceşti alţii? Fără îndoială că Regenta va pune în slujba ţării, toată înţelepciunea şî tot tactul necesar- Dar Regenta nu e Rege. Ea însăşi trebue ferită de împrejurări, cari i-ar ştirbi autoritatea şî buna ei funcţionare. Ca să s© ajungă la acest rezultat nu-i alt mijloc decât sistemul celor două partide. Dacă lumea noastră politică se va împărţi în două mari partide, care să se controleze şi să se limiteze reciproc, Regenta va putea îndeplini cu succes înalta funcţie ce îi este încredinţată. E scurtă perioada de când facem experienţa cu sufragiul universal. Dar nevoia obligă, de multe ori, pe om să înveţe într’un ceas, ceea ce n'ar fi învăţat de vos nici în zece ani, şi această nevoie e mare. Ţara trebue să fie sigură că alternarea partidelor la guvern, va ieşi din însăşi compunerea lor în două grupuri mari, cari își trec răspunderea, pe rotul, fără zdruncin și fără luot© răscolitoare de patimi A. Standard Ou şi petrolul rusesc Orare neînţelegeri fac problematică executarea contractelor (Telegramă particularâ) Berlin, 22. «— Din Moscova se anunţă că contractul dintre „Standard OU” şi sindicatul petrolului rusesc „Naphta**, e semnatde ambele părţi, dar n’a fost încă ratificat. Chestiunile privitoare la hotăririle Rusiei sau la despăgubirile pentru bunurile străine confiscate de soviete au rămas nerezolvate şi urmează a fi examinate numai prin negocierile în privinţa reluării relaţiilor diplomatice. Se presupune că „Anglo Persian” şi Royal Dutch se vor strădui să stânjenească negocierile dintre „Standard Oii” şi guvernul sovietelor, întârzierea, ratificării Contractului semnat face să se creadă că societatea americană are de luptat cu dificultăţi. O telegramă din New-York vorbeşte despre neînţelegeri, între companiile ce laolaltă formează „Standard OU”, în ceea ce priveşte politica societăţei faţăde sindicatul Naphra „Standard Oil Company of Nete-Jersey”, cea mai importantă din grupul „Standard Oil” aenunţat că la fel cu „Royal Dutch** şi „Shell”, nu se gândeşte să cumpere şi să distribue petrolul rusesc, atâta timp, cât guvernul sovietelor nu va recunoaşte drepturile de proprietate particularăi ale foştilor ■proprietari de terenuri şî instalaţiunî,.petrolifere în Rusia. Dimpotrivă, „Standard, OU of New-York”, întreprindere afiliată al societăţii din New Yersey are intenţia să menţină neclintită politica de colaborare cu „Naphta” şi să ratifice să execute contractele semnate. Este totuşi îndoelnic dacă din cauza acestor divergenţe interne în consorţiul ,,Standard Oil” se va ajunge la o realizare practică a acordului provizoriu cu Rusia. (Beri. Boersencourier) POPORUL Valurile de mulţime, cari curg spre Cotroceni, pentru a da ultima închinăciune regelui defunct arată cât de adâncă e legătura între dinastie şi popor. Căci, lumea asta care se înghesue, se osteneşte aşteptând în ploaie şi soare, nu e mânată de vreun interes, nici de curiozitate copilărească. De altfel atitudinea mulţimei, resemnată şi pioasă, arată că fiecare dintre acei cari iau drumul Cotrocenilor, crede într’o datorie pe care îşi o îndeplineşte faţă de fostul Suveran. Manifestaţia asta populară e consolatoare şi pentru memoria Regelui Ferdinand şi pentru calităţile poporului nostru. Ea arată că, sub aparenţa de frivolitate a românului, se ascunde un fond foarte bun. In adâncul ei sufletesc, masa poporului românesc, poartă sentimentele nobile de recunoştinţă, de dragoste dezinteresată pentru cei mai buni. R Telegrama Stlicatuil Ziariştilor Catre M. S. Regina Maria Al. S. REGINA MARIA Palatul Cotroceni Sindicatul ziariştilor din Bucureşti transmite Maiestatei Voastre, preşedinta noastră de onoare, expresia profundei dureri pe care o încercăm astăzi când, Augustul Vostru soţ, Marele nostru Rege a păşit pragul nemuririi. Imaginea celui care a fost cea mai înaltă întrupare a sufletului patriei noastre în luptă cu dreptatea de veacuri a unei istorii vitregi, va rămâne pururi în conştiinţa noastră ca o poruncă de dincolo de mormânt. Să vă dea Dumnezeu puterea de a învinge durerea care e a neamului românesc întreg. Preşedintele Sindicatului Ziariştilor din Bucureşti Pamfil Şeicaru Cavaler al ord. Mihai Viteazul Sosirea Regelui Alexandru şi a delegaţiei iugoslave In Capitală Aseară la orele 11.22 a sosit in halta Cotroceni regele Alexandru al Iugoslaviei. Pe peron a fost întâmpinat de principii Nicolae şi Hohenlohe, precum şi de membrii guvernului in frunte cu d. I. I. C. Brătianu. Se mai aflau de faţă d-nii C. Hiot, ministrul Casei regale, toţi adjutanţii regali, Colman secretarul legaţiei iugoslave, col. A. Stoianovitci, ataşatul militar sârb, generalii Mărdărescu, Popescu Ion Petala, Toma Dumitrescu, Nicoleanu, etc., Romulus Voinescu, directorul general al siguranţei, dr. Costinescu, primarul Capitalei, etc. Regele Iugoslaviei a coborât din vagon urmat de d. amiral Prinza şi de d-nii Ciolac Antici, ministrul Jugoslaviei, col. Swidenek, adjutant regal şi Pariziana, inspector general de siguranţă, care l-au întâmpinat la frontieră. SOSIREA DELEGAŢIEIIUGOSLAVE La orele 12 noaptea a sosit în gara de Nord trenul special cu delegaţia oficială iugoslavă, care a fost întâmpinată pe peron de d. N. Titulescu ministru de externe. S’au coborât din vagoane d-nii: Ninko Peritch, ministrul instrucţiune! publice, Alexandru Miovitch, ministrul politicei sociale, Ştefan Javlovitch, subsecretar de stat la ministerul de externe; apoi d-nîî : Monitchilo Ifkovitch şi Slafco Secerov, reprezentând Camera, deputaţilor, Dobroslav Adamovitch, şeful protocolului şî Ilya Jukitch, secretar la ministerul de externe. Delegaţia e însoţită de d. Al. Duiliu Zamfirescu, prim secretar de legaţie. Cu acelaş tren a mai sosit şi delegaţia reg. 28 Infanterie, regele Ferdinand I, compusă din : colonelul Mîhallo Vassîtch, maior Ivan Bojitch, căpitan Vladislav Stanyevitch şi plutonierul major Ivan Radmain. Delegația e însoțită de d. maior Precup din reg. 9 vânători și a fost condusă la hotelul Athene© Palace. Magazinele şi birourile se vor lichide azi, la orele 1 d. a. Ori, la ora 2 p. m, d-nii Mihail Aberdări şi Ion Eftimescu, delegaţii „Uniunii funcţionarilor comerciali“, s-au prezentat d-nilor Ion Brătianu, prim ministru, d-lui I. G- Duca ministru da interne şi d-lui Richard Fransoviei subsecretar de stat, solicitând în numele salariaţilor din comerţ şi industrie, bănci şi birouri, posibilitatea de a vedea pentru ultima oară pe M. S. Regele Ferdinand I rugându-l să dispue ca magazinele şi toate birourile comerciale şi industriale să fie închise azi toată ziua, în urma acestei intervenţiuni d. I. G. Duca ministru de interne a dispus ca, azi toate magazinele şi birourile comerciale şi industriale precum şi băncile să fie închise jumătate de zi adică dela ora 1 p. m. Uniunea funcţionarilor comerciali a convocat pentru la orele 3 p. mazi, la sediul din strada Blănari 14, pe salariații comerciali pentru a merge în corpore la procesiunea ce se va face în grădina Sf. Gheorghe. Aniversarea guvernului francez PARIS, 22. (Rador). — Ziarele celebrează aniversarea cabinetului de uniune naționala, reamintind că ea coincide cu a patruzecea aniversare a intrării d-lui Poincaré în viața, parlamentară. Doliul Naţional OMAGIUL POPULAŢIEI CAPITALEI Zeci de mii de oameni defilează în faţa trupului neînsufleţit al răsposatului Suveran Drămui spre palatul Cotroceni era înţesat de lume încă din zorii zilei de eri. Pe la orele 7 dimineaţa mulţimea enormă de curioşi staţiona în faţa intrării palatului Cotroceni. S’au luat din vreme toate măsurile de ordine şi, în special, s’a reglementat circulaţia vehiculelor. Acestea urmau partea dreaptă a Dâmboviţei până la pod, trecând apoi pe şoseaua Cotroceni, ţinând dreapta până la palat. Cele goale urmau drumul mai departe, la stânga, trecând pe şoseaua Panduri, eşind apoi în calea 13 Septembrie. In tot cursul dimineţei şiruri nesfârşite de autobuze, trăsuri şi automobile, de piaţă şi particulare, au făcut acest circuit lăsând mii de oameni la poarta palatului. Tramvaiele supraîncărcate lăsau mulţimea la pod, începea apoi exodul. Câţiva paşi doar făcuţi în libertate, pe trotuarul drept, pe lângă cordoanele nesfârşite de jandarmi podeştii, în mare ţinută, după care se arăta „coada”. Sfârşitul acesteia era, pe la orele 11 a. m., când afluenţa se putea socoti a nu fi atât de mare în faţa porţii grădinei botanice. Şi de aci, până la palat, distanţa e de mai mult de un km. „Coada” şerpue pe dealul Cotrocenilor, la umbra pomilor se-culari şi fiecare e dornic să ajungă , cu o clipă mai devreme. Favoarea însă nu există; nimeni nu vrea să se ştie cu un pas mai, în urmă. Datorită acestui fapt nu s’au ■ produs incidente, învălmăşeala fiind exclusă sistematic, cu toate ’ că puhoiul de lume se îngroşa simţitor spre amiază. Pretutindeni candelambrele îndoliate au luminile aprinse iar soldaţii din regimentul de escortă regală stau nemişcaţi pe ambele părţi. Nici o şoaptă nu se aude în îmunnitatea sălilor palatului, ci numai ecoul paşilor, ce lunecau încet luciul parchetului sau mozaicului. Mulţimea înaintează In sala de marmoră albă. In mijlocul sălii pe catafalc se află sicriul ca rămăşiţele defunctului Suveran. In cele patru colţuri stau de strajă patru ofiţeri superiori. Un preot în faţa unui iconostas, citeşte in şoapte o rugăciune. Regele e îmbrăcat în uniforma de cavalerist, cu măinele încrucişate pe piept. Pe lângă zidurile de un alb imaculat stau rezimate cordoanele miniştrilor, legaţiunilor, parlamentului, autorităţilor civile şi militare, regimentelor, diferitelor societăţi, etc., etc. Şi, apoi, imediat la stânga, mulţimea trece pe o scară şi ajunge din nou în curtea palatului, iar şirul interminabil se perindă în faţa catafalcului din marea sală de marmoră. Şedinţa de doliu a Comitetului Bursei înainte de deschiderea şedinţei, do N. Bălănescu, Preşedintele Bursei aduce la Cunoştinţa-'Chitetoru’ pierderea încercată de neamul Românesc prin moartea Iubitului, Marelui şi Primului Rege al tuturor Românilor, pronunţând următoarea cuvântare : „Cel mai Mare Domnilor şi Primul Rege al tuturor Românilor s’a stins. Bursa, ca întreaga muncă şi suflare românească se simte crud lovită prin moartea Regelui Ferdinand, căruia i-a fost dat să îndeplinească unitatea naţională, visul de atâtea ori secular al întregii Românii. Dragostea neţărmurită, de care Marele nostru Rege a fost înconjurat de iubitul său popor, i-a fost caldă martgrere în clipele cele mai grele ce au fost vreodată sortite unui Rege. Regele Ferdinand I poate fi cu drept cuvânt socotit nu numai Cel mai mare Rege al nostru, dar şi cel mai mare şi bun Român. Dintro mare naţiune şi descendent al unei ilustre familii domnitoare în apă, de atâtea ori glorioasă, atunci când omenirea a împărţit în două tabere, în cea mai cumplită luptă de distrugere. Regele Ferdinand I s’a învins pe El în tot ce avea ca înclinare firească şi a facut să facă orice amintire a legăturilor de rudenie şi strălucit trecut al familiei Sale Hohenzolern. Printr’unul din acele gesturi de tragedie antică s’a topit Marele Său suflet cu sufletul românilor şi s’a ridicat la culmi neatinse încă şi a condus oştirea la Mărăşti şi Mărăşeşti şi ne-a dat România de la Nistru până la Tisa. Când acum în urmă presimţirea marfei l-a îngrijorat de soarta moştenirei ce lasă, fără să poată să-şi înece lacrimile de tată, înduioşarea de părinte al tuturor românilor a fost covârşitoare şi hotărâtare. * Se pare că un geniu diriguitor al destinelor neamului nostru a voit ca Regele Ferdinand, care vii atât de scurtă domnie si înfăptuiască,lucraţi atâtde mari, murind chiar, suferind cumplit de o boală fieertătoare, să se ridice a ne da pilde cari să ne deprindă paşi ce urmează a face după moartea Lui, să ne pregătească şi să ne înlesnească viaţa pe timpul când vom fi lipsiţi de ochiul Lui ocrotitor. Dec Domnul ca măreaţa Lui figură să fie dea pururi o icoană vie tuturor stăpânitorilor neamului nostru, şi în acelaşi timp un îndemn pentru readucerea pe calea cea bună a puţinilor rătăciţi şi o severă mustrare, vorbitoare de fiece oră, a celor câţiva cari mânaţi de duhuri rele, s’ar lăsa încă inconştienţi ademeniţi să cerce a strica ceia ce atât de frumos şi fericit a zidit Ferdinand I, Regele suflet al tuturor Românilor, Fie-i ţărâna uşoară**. Telegramele de condoleanţe Evreii români şi moartea regelui Ferdinand Comunitatea Evreilor din Bucureşti a trimis următoarea telegramă M. S. Regina Maria la Palatul Cotroceni: Comunitatea Evreilor din Bucureşti, profund mâhnită de moartea primului Rege al României întregite, exprimă Majestăţi Voastre in numele evreilor din Capitala Ţării, sentimentele ei de adâncă durere, împreună şi alăturea de toţi locuitorii Ţării, evreii vor păstra cu pietate amintirea Scumpului Suveran, Mare In război şi în pace. Rugăm Cerul să dea Majestati Voastre, a Cărei viaţă e strâns legată de opera Marelui Rege Ferdinand I, harul divinelor mângâerî. Şefrabîn, dr. I. Niemirower Senator Preşedinte, Ely Bercowitz Senator Secretar general, M. Schweig Alteţei Sale Regale PRINCIPESA ELENA Palatul Cotrocenl In ziua urcării pe Tron a Maiestăţii Sale Regelui Mihai I Comunitatea Evreilor din Bucureşti, în comuniune cu întreaga suflare românească. Vă exprimă în numele evreilor din Capitală, sentimentele lor de supunere către Ţară Şi Tron. Rugăm Cerul, să dea Majestăţii Sale Regelui Mihai, I, zile glorioase ca să poată desăvârşi opera marilor săi predecesori pe Tronul Regal al României. Rugăm respectuos pe Alteţa Voastră Regală să binevoiască a primi expresia devotamentului deUniunea Comunităţilor Evreeşt din Vechiul Regat, Reprezentanţa religioasă, a trimis o circulară către toate Comunităţile Evreeşti, prin care sunt invitat© de a organiza servicii divine, pentru odihna sufletului Marelui Reg© Ferdinand I. Uniunea Comunităţilor a trimis deasemenea următoarea telegrama M. S. Regina Maria : M. S. Regina Maria Palatul Cotroceni Uniunea Comunităţilor Evreeşti din Vechiul Regat, adânc mâhnită, de moartea gloriosului Rege al clintit al evreimei din Bucureşti Şefrabin, dr. I. Niemirower Senator Preşedinte, Ely Berkowitz Senator Secretar general, M. Schweig României întregite, expune Maiestăţii Voastre, în numele evreilor din întreaga ţară, sentimentul ei adânc de regret. Evreii din țară vor păstra cu pietate amintirea Marelui Rege, sub a cărui glorioasă domnie cultul mozaic a fost egalat cu celelalte Culte din țară.. * Uniunea Comunităţilor a transmis telegrame A. S. R. Principesa Elena, M. S. Regina Elisabeta a Greciei, M. S. Regina Maria a Iugoslaviei, A. S. R. Principele Nicolae. O circulară a Uniunii Comunităţilor evreieşti Telegrama Holmiei generale a Industriaşilor Majestăţei Sale REGINA MARIA Palatul Cotroceni Uniunea Generală a Industriaşilor din România roagă respectuos pe Maiestatea Sa Regina Maria să binevoiască a primi expresiunea sentimentelor de profundă, durere pe care întreaga industrie a ţârei le resimte pentru pierderea iubitului şi în veci neuitatului Rege Ferdinand I. Industria ţârei simte această pierdere cu atât mai mult şi cu atât mai dureros cu cât Majestaea Sa, defunctul Mare Rege, ca un mare Român şi ca un înţelept conducător al destinelor acestei ţări, nu a încetat un singur moment, în glorioasa-i domnie, să se intereseze de aproape de viaţa economică, a ţarei, urmărind cu părintească bună voinţă toate sforţările pe care noi industriaşii le-am făcut, pentru a contribui cu munca noastră la propăşirea avuţiei naţionale. C. BUŞILA Preşedintele Uniunei Generale a Industriaşilor din Romănia ------mmmtmn ♦ ■ I • soph îi DEZARMAREA NAVALA Amiralii întruniţi la Genevaan împotmolit. Accidentul a fost cu putinţă, chiar pe malurile liniştitului lac Leman. De aceea, spre a urni lucrările de salvare a unei conferinţe începută cu mult optimism, dar eşuată în dificultăţi ce par inevitabile, negocierile au fost suspendate. Delegaţii britanici au fost chemaţi la Londra,să raporteze asupra acordurilor propuse, cari pot angaja, după expresia oficialităţii engleze „însuşi existenţa imperiului britanicDe rezultatul consfătuirilor de aci, va depinde în mare parte, reuşita conferinţei. în mare pare, dar nu în totul Fiindcă, chiar dacă guvernul britanic îşi va da consimţământul la înţelegerea dintre delegaţii săi şi delegaţii Japoniei în privinţa limitării tonajului unor categorii de vase auxiliare, dificultăţile nu vor fi, nici pe departe, epuizate. Această împăcare în doi n’a izbutit să capete şi adeziunea Statelor Unite, cari, în tendinţa de a egala forţa navală britanică, urmăresc cu şi mai multă grijă, oprirea desvoltării puterei maritime a Japoniei. Acest aspect politic al problematei, grija de a-şi asigura suprem mafia navală, dominând lucrările unei conferinţe de dezarmare, conţine şi condamnarea cu Dacă, cu toate silinţele de a se ajunge la un compromis, conferinţa tripartiteră va dovedi totuşi zădărnicia iniţiativei grăbite a preşedintelui Cozlidge, se va fi demonstrat încă o dată adevărul tezei susţinută de Franţa şi de majoritatea puterilor europene, la marea conferinţă a dezarmării. Anume : dezarmarea nu e cu putinţă decât în funcţiune, de siguranţa păcii şi nu se poate l 'dectaténacoaf*rn'-i u umbla, ţinte, du-se seama de toate forţele răiiboinice ale fiecărei naţiuni. A. Hgu Manevrele liotei sovietice PARIS, 22 (Rador). — Din Moscova se anunţă că flota sovietică din Baltica a părăsit portul Kronstadt, pentm manevrele organizate în golful Finlandic. Comisarii poporului la războiu şî marină, precum şi membrii sovietului răsboiului vor asista la manevre, Hotărârile Comitetului Bursei In şedinţa ţinută ori, Comitetul Bursei a luat următoarele hotărâri: D. N. Bălănescu a arătat că, d. ministru al industriei, luând act de regretul exprimat de d. Achite şaraga, agent oficial de schimb, de a-şi fî depus candidatura în necunoştinţa legei care-1 oprea la aceasta, — a dispus reintegrarea d-sale, Comitetul a luat dispoziţia pentru facerea formalităţilor necesare în vederea numîreî. * In urmă comitetul a pus rectificarea unei recti fictivi ce s’a făcut în tabloul noilor cote curtaj, hotărîte în precedenta şedinţă. Anume, acţiunile de o valoare între lOOO şi 2000 lei fuseseră trecute cu un curtaj de IO lei. In realitate comitetul a înţeles să se plătească un curtaj de 1O lei la acţiunile cu o valoare între lOOO şi 3000 lei. . 4. Şedinţa, comitetului a luat sfârşit la orele 11. 1 doleanţele Camerei de Comerţ şi Industrie din Bucureşti către membrii familiei regae Consiliul camerei de industrie şi comerţ din Bucureşti a expediat următoarele telegrame de condoleanţe cu prilejul mortei M. Sale Regelui Ferdinand: M. SALE BERNA MARIA GOTROGENI Camera de Comerţ şi Industrie dinn Bucureşti, adânc îndurerată pentru pierderea marelui Rege Ferdinand I al României întregite, — trimite Majestăţi Voastre expresiunea respectoasă a neţărmuritului său devratament dr. Sf. CEREEE Preşedintele Camerei de comerţ şi industrie din Bucureşti AL S. R. PRINCIPESA MAMA ELENA, COTROCENÎ In clipele solemne prin care trece neamul românesc, Camera de comerţ şi industrie din Bucureşti, trimite Alteţei Voastre Regale asigurarea respectului său devotament,, Dr. ST. OIRREE Preşedintele Camerei de comerţ şi Industrie din Bucureşti,