Argus, august 1927 (Anul 18, nr. 4285-4310)

1927-08-01 / nr. 4285

A­KO­U­S Industrie — Agricultură JUDICIARE (Ilfov) Falsificator si s­croh In 1925, tânărul Emil Grîgoritza trebui să părăsească slujba de pon­tator ce o avea la căile ferate, spre a intra în oștire. Reușind să fie reformat din armată, dânsul căută să reintre la căile ferate însă de data aceasta într’un post mai de seamă, pentru care se cere absolvirea a cel puţin 4 clase de liceu. Cum însă Gragoritză nu urmase liceul şi nu putea produce un certificat de 4 clase, recurse la un fals- Dânsul obţinu, prin nu se ştie ce mijloace, o hârtie cu ante­tul liceului „Lazăr” şi plăsmui pe ea o adeverinţă, prin care direcţia liceului atensta că Gregoritză ur­mează actualmente „în particular“ clasa 6-a de liceu. Serviciul respec­tiv de la C. F. R. interesându-se la direcţia liceului „Lazăr” s’a răs­puns că o asemenea adeverinţă nu s’a liberat şi astfel s’a stabilit că ea era falsă. Constatarea aceasta a determi­nat pe cei dela C. F. R. să facă o cercetare retrospectivă a activită­ţii lui Gregoritză din prima pe­rioadă a funcţionarismului lui. Ideia a fost potrivită, căci în ade­văr s’a găsit că dânsul făcuse frau­de (nu tocmai mari, ce-i dreptul) la aceiaşi instituţie unde avuse a­­cum îndrăzneala să reintre şi încă prin mijlocirea unui act falsificat. S’a constatat anume, că pe când era pontator, trecuse în listele de lucrători, câţiva în plus, cu nume fictive, spre a putea să-şi însuşea­scă sumele trecute în dreptul a­­celor nume. Autorităţile fiind sesizate, Gri­­goritza a fost ridicat şi trimes par­chetului. D. procuror Procop Du­­mitrescu a deschis ieri împotriva lui Grigoritză acţiune publică pen­tru fals în acte publice şi excroche­rie,­­ însărcinând cu instruirea cazului pe judecătorul cab­ 7. După ce magistratul instructor a luat ieri interogatorul falsificato­rului l­a denus, cu mandat de are­stare, la Văcăreşti. Pungăşia unui chelner a fost arestat, sii de d- judecător M. Papadopol, titularul cab. 5 ins­trucţie, chelnerul Nicu Nicolaîdi, de naţionalitate greacă, fiind că prin manopere isteţe, reuşi să ri­dice de la poşta centrală o scri­soare recomandată de valoare so­sită pe adresa „Nic. Gheorghiu, post-restant” şi care conţinea 500 franci francezi şi 20 lire sterline. D. Gehorghiu farmacist din Egipt, sosit în Bucureşti pentru câtva timp, avea să primească scrisoarea recomandată de va­loare dela soacra d-sale din Egipt, pe adresa arătată, așa cum conve­nise cu dânsa. Interesându-se stăruitor la poștă s’a putut constata că o atare scri­soare a sosît dar că ea a fost în­casată-Cercetările urmate au putut des coperi pe fi­uidulosu! încasator al scrisorii de valoare. Era chelnerul Nicolaîdi, care tocmai se adăpos­tise în România după ce săvârşise alte fapte penale în Grecia, fapte pentru care autorităţile greceşti cereau tocmai extrădarea lui. Excrocul a fost adus ieri la par­chet, care a repartizat instrucţia afacerii la cabinetul 5, după cum am arătat. După ce d. judecător Papadopol va termina Instrucţia, va trimite pe Nicolaîdi în faţa instanţelor co­­recţionale spre a-i aplica condam­narea meritată,­­ iar în urma is­păşirii pedepsei dânsul va fi ex­trădat justiţiei statului elin- Exploatări forestiere Ministerul agriculturii şi chime­­tiilor a acordat următoarele brevete de exploatări forestiere publicate in „Monitorul Oficial” din 25 Iulie 1927: Amenajamentul pădurii Mănăstirea Jia Capul Dealului, pendinte de co­muna Solovăstru, judeţul Mureş­­Turda, proprietatea Bisericii române unite, în suprafaţă de 18 ha, 5.886 mp. Regimul crâng simplu. Revoluţia normală 15 ani, exploa­­­rea în 15 ani şi cu garanţia de îm­­pădurire 500 lei la hectar. Revizuirea după 10 ani. Amenajamentul pădurii Lunca Bra­dului, pendinte de comuna Lunca Bradului judeţul Mureş-Turda, pro­prietatea comunei Lunca Bradului, in suprafaţă de 404 ha, 3.000 mp din care în primii 10 ani se exploa­tează 101 ha. Regimul codru cu tăieri succe­sive. Revoluţia normală 80 ani, exploa­tarea in 10 ani pentru­ suprafaţa de 101 ha. Garanţia de împădurire 600 lei la hectar. ş­ Revizuirea după 10 ani. Regulamentul de exploatare al pă­durii Tăut, pendinte de comuna Taut judeţul Arad, proprietatea Societăţii anonime române pentru­ moşii, mine şi cărbuni, în suprafaţă de 662 ha, 8.000 mp. Regimul crâng simplu. Revoluţia normală 40 ani, exploa­tarea în 40 ani şi cu garanţia de îia­pădurire 600 lei de hectare. Revizuirea după 10 ani­ , Studiul sumar al pădurii Dealul Milogului, pendinte de conaaaa Li­vada, judeţul Satu-Mare, proprie­tatea d-lui Vasile Vecsey, în supra-­­faţă de 24 ha, 6.700 mp. Regimul codru cu tăeri rase. Revoluţia normală 80 ani, exploa­tarea într’un an şi cu garanţia de în pădurire 3.000 lei de hectar. Revizuirea după 10 ani. Regulamentul de exploatare al pădurii Nadaş, Pendinte de comuna Nadaş, judeţul Arad, proprietatea d-nei şi d-lui Iosef Gresz, în supra­faţă de 4.820 ha, 300 mp, în 3 seri. Regimul crâng cu rezerve seria I şi codru cu tăeri rase seria II şi III. " Revoluţia normală 40 ani seria I tinde nu se face nici un fel de exploa­tare. Pentru seriile II şi III codru cu tăeri rase, exploatarea conform planului special de exploatare a a­­ că­tor două serii. Garanţia de împădurire 3.000 lei de fiecare hectar pentru codru şi 1.000 lei pentru crâng. Revizuirea după 10 ani. Regulamentul de exploatare al pă­durii Valea Mare, longu­­ite de co­muna Bistra, judeţul Turda, proprie­tatea d lui Rommus Marc şi con­sorţii, in sprafaţă de 29 ha, 7.200 mp Regimul codru cu tăeri rase. Revoluţia normală 90 ani, exploa­tarea în 2 ani şi cu garanţia de îm­pădurire 3.000 lei de fiecare hectar. Revizuirea după 10 ani. Regulamentul de exploatare a­ pădurii Fundătura Dumbrava Hri, sub­­pendinte de comuna Boian, ju­de­ţul Târnava-Mică, proprietatea co­munei Boian, în suprafaţă de 560 ha, 4.800 ani. Regimul codrii cu tăeri succesive. Revoluţia normală 80 ani, exploa­tarea în 80 ani şi cu garanţia de îm­pădurire 1.000 lei de fiecare nectar. Revizuirea după 10 ani. Regulametul d exploatare al pă­durii Suga, pendinte de comuna Sân­crai judeţul Ciuc, proprietatea comu­nei Sâncrai în suprafaţă de 24 ha., 3700 m. p. Regimul codru cu tăeri rase. Revoluţia normală 80 ani, exploa­tarea în 2 ani şi cu garanţia de împă­durire 2000 lei de hectare hectar. Revizuirea după 10 ani. Regulamentul de exploatare al pă­durii Ilva-Mare, Pendinte de comuna Lunca Bradului, judeţul Mureş, pro­prietatea d-lui loan Kemény, în su­prafaţă de 2395 ha., 8000 mp., din cari se pun în exploatare 1721 ha. 3000 m. p. Regimul seria I şi in codru cu tăeri ras®, seria II codru cu tăeri suc­cesive. Revoluţia normali 80 ani, exploa­tarea conform planurilor speciale din regulament. Garanţia de împădurire 2000 lei de fiecare hectare pentru codru cu tăeri rase şi 600 lei de hectar pentru codru cu tăeri succesive. 3 Cronica Juridică Incendiarea palatului de Justiţie din Viena atinge multe interese ro­mâneşti. Pe deo parte, au fost dis­truse de foc şi apă dosarele proce­selor civile de prima, a doua şi a treia instanţă, şi — ceea ce e mai important, — registrele funduare ale circumscripţiilor I-IX şi XX din Viena, adică a secţiunilor cari cuprind toate inscripţiunile ipote­care ale centrului Vienei şi a a­­rondismentelor celor mai impor­tante.Precum se ştie, registrele fun­duare austriace, în special cele din Viena, erau renumite şi admi­rate de toată lumea şi, în special, de jurişti pentru organizaţia lor sistematică care permitea ori­cui să se informeze, în mai puţin de o oră, în mod absolut exact, asupra situaţiei de fapt şi de drept a ori­cărui imobil, asupra persoanei pro­prietarilor şi asupra tuturor ipoteci­lor şi celorlalte sarcini ce gre­vează imobilul Toate aceste registre trebuesc reconstituite, de­oare­ce, fără dân­­sele, ori­ce transactiune imobi­liară, cumpărare, vânzare, tran­­scriptiune de ipoteci, etc., devine imposibilă.Este deci foarte explicabil că, chestiunea cea mai arzătoare care preocupă pe jurisconsulţii vienezi şi guvernul, este­ cum s’ar putea reconstitui cât de curând posibil în modul cel mai sigur aceste re­gistre. * Subsemnatul a publicat şi pro­pus factorilor legislatori compe­­tinţi o soluţiune care probabil că va fi acceptată şi va forma princi­piul de bază al unei legi excepţio­nale pentru reconstituirea urgentă a registrului funduar» In linii generale această for­mulă pleacă dela următoarele con­sideraţiuni: In totul s’au distrus registrele a circa 25­ 000 de imobile. Precum se ştie, fiecare imobil este înscris într’un aşa zis „corp funduar” care poartă un număr fix, (Folio) sub care număr fix se înregis­trează, în ordine cronologică con­trolată cu cea mai­ mare severi­tate, pe de o parte ori­ce schim­bare în situaţia fizică a imobilului (parcelări, etc.), pe de altă parte toate schimbările de proprietari şi, în fine, toate sarcinele (ipoteci, servituti, etc­...)­Toate aceste înregistrări se efec­tuiază de tribunal pe baza titluri­lor autentice prezentate de părți, din cari se păstrează câte o copie la Tribunal, restituindu-se părți­lor actul original prevăzut cu men­tiunea tribunalului că dreptul în chestiune s’a înregistrat sub numă­rul de ordine... la data... Ori, copiile Tribunalului fiind şi ele distruse de incendiu, tr­ebire, controlate sute de mii de acte, de copiat şi de înregistrat din nou, ceea ce ar însemna o muncă de câţiva ani şi angajarea unui perso­nal judecătoresc de 2-3000 de forfe­tionari cu cunostintele juridice ne­cesare- Intre timp ar fi o stânje­nire complectă a afacerilor şi cre­ditului imobiliar. Din fericire, însă, organizaţia bi­rourilor de avocatură şi de nota­riat din Austria este astfel întoc­mită încât aceştia posedă, în gene­ral, copii exacte după actele la cari au colaborat ca r­eresentanţi ai părţilor. * Solutiunea propusă de mine şi care va face obiectul legii excep­ţionale ce se va vota de urgenţă este următoarea: In Viena funcţionează circa 2400 avocaţi şi 1004 Notari publici. Pentru câte 10 imobile („cor­puri de registru funduar) să se nu­mească (în ordinea alfabetică a a­­vocaților și notarilor după tablou) câte un avocat sau , notar drept „curatare ad hoc” la care se vor prezenta toate persoanele cari pre­tind că au drepturi de proprietate, coproprietate, servîtudiel ipoteci etc­.­ prezentându-i titlurile origi­nale pe cari te posedă. Pe­­baza mențiunilor aflătoare pe aceste acte, curatorul va avea posibilitatea ca in cel mai scurt timp (2-3 luni) să reconstitue tot tabloul funduar pe care-l va pre­zenta judecătorului competinte în­sotit de un raport al situaţiei. Judecătorul va examina în ca­mera de consiliu tablou as­cultând şi eventualele observa­­ţiuni ale părţilor, şi,­­ în cazul normal al restabilirea tabloului e­­xact conform actelor, va aproba acest tablou care va constitui noul corp funduar reconstituit. Bineînţeles că, drepturi stârnse în registrele vechi nici nu se vor mai înregistra, trecându-se în cor­pul funduar nou constituit numai drepturile existente în prezent.Eventuale transacțiuni imobi­liare și ipotecare noi li se vor putea face, deci, în scurt timp, depu­­nându-se actele la curatorul res­pectiv care va putea da şi infor­­maţiuni exacte asupra imobilului în chestiune. Curatorii ar avea de primit pen­tru munca lor un onorar modest fix stabilit prin lege ,pentru fiecare corp funduar. Acest onorar s’ar repartiza, în mod proporţional, a­­supra proprietarului şi a creditori­lor ipotecari ceea ce ar însemna pentru fiecare din aceştia o sumă aproape neglijabilă, dar care Ie va da avantajul de a-și putea valo­rifica avutul într’un termen relativ foarte scurt. Pe de altă parte, Statul ar fi fe­rit de sarcina materială, enormă pe care ar trebui să o ia asupra sa dacă ar fi nevoit să angajeze o întreagă armată de funcţionari juridici eşişi la pensie şi ar avea numai obligaţiunea de a transfera, în mod trecător, o serie de jude­cători de la instanţele superioare (Curtea de Apel şi de Casaţie) cari în lipsa dosarelor lor ori cum nu pot funcţiona deocamdată, la serviciul registrelor funduare pen­tru supravegherea şi controlul lu­crărilor curatorilor. Dat fiind că mulţi cetăţeni Ro­mâni şi chiar institute financiare din România au drepturi de pro­prietate şi drepturi ipotecare asu­pra unor serii de imobile ale căror registre au fost distruse de incen­diu, este în interesul urgent al a­­cestor persoane, să-şi strângă, ac­tele orginale ce le posedă şi să in­formeze, cât de curând, pe avoca­tul lor sau notarul lor din Viena pentru ca să le salvgardeze în timp util şi în mod eficace, dreptu­rile.­­ Dr. HEINRICH SCHWAMM Avocat onorific al legațiuneî Re­gale Române din Viena Târgul Moineşti în flăcări­ ­i PRĂVĂLII DISTRUSE. — PAGU­BE DE MILIOANE MOINEŞTI 30. — Eun, un violent incendiu a mistuit 11 clădiri : Pats, Weintraub, Falbis, Sulem, Efrem, Gutman, Polak, Swartz, Cofler, Char­lota Haimsohn şi dr. Rosenthal. Focul a luat naştere de la prăvălia Zefler- Cu toate ajutoarele sosite în grabă dela Tg.-Ocna şi Moineşti, fo­cul s’a întins repede din cauza clă­dirilor vechi şi cu scândurărie mul­tă. Pagube de peste 10 milioane. Mai mulţi soldaţi au fost răniţi din care mai grav plutonierul major Mi­­hai din reg. 4 artilerie. Două faberici și d­epoz­ie de martori distruse de incendie GALAŢI, 30­ — Fabrica de bom­boane Moritz Friedman şi fabrica Gestică Cernabi din strada Dogâriei au fost distruse de un incendiu. Focul a luat naştere de la un de­pozit de benzină al fabricii Med­inan. Din cauza lipsei de șacale, lucră­rile de stingere au mers greu așa că flăcările s’au propagat cu mare rapiditate. Magazia de mărfuri Diar­­bechirian a fost mistuită de flă­cări ; stocuri enorme de mărfuri au ars. Magaziile Zed­ea și Kohn au ars în parte. Pagube enorma D. Fied­­man a fost arestat. Sunt bănueli că focul ar fi fost pus. Toți sinistrații erau asigurați. * Dezvoltarea economică a Turciei Activitatea minieră.­­ Progresele realizate ne fără­­nioi industriei. " Numeroase construcţii de căi ferate ANGORA. — Turcia face parte, fără îndoială, din acele ţări, care graţie marilor avantaje pe cari le oferă rezervele lor naturale, pre­zintă un teren din cele mai favora­bile pentru o desvoltare economică prodigioasă. BOGAŢIA SOLULUI Unul din principalii factori cari contribue la aceasta este desigur, bogăţia în zăcăminte încă neexploa­­tate ale solului şi cari prezintă cele mai mari perspective pentru pune­rea fundamentului la o serie de în­treprinderi industriale. După relatările specialiştilor, ză­cămintelor de cupru, argint, cărbuni de pământ, crom etc. sunt princi­palele minereuri cari constituesc bo­găţia solului turcesc. Apariţia man­­ganului care este foarte apreciat In ultimul timp a îndemnat consorţiile străine să ceară diferite concesiuni în această direcţie­ PRINCIPALELE MINE ALE TURCIEI Principalele mine ale Turciei sunt zăcăminte de cărbuni şi pământ dela Erezii (lângă Maree Neagră), minele de argint dele Balta-Maden (la vest de Brassa, şi minele de mangan de la Fethije Exploatarea minelor de cărbuni de la Eregli a făcut mari progrese în ■ultimii ani. In ceea ce priveşte cercetările geologice ale compoziţiei subsolu­lui turcesc s-a înfiinţat un institut geologic prevăzut cu un labor­at­or cu instalaţii din cele mai moderne zăcămintele de cărbuni cari se în­tind de la Kupusulu-Eregli pănâ spre Ineboli şi la Sujud Oesu au realizat, în ultimul timp, graţie unei exploatări din cele mai mo­derne, o creştere a producţiei ce se evaluează de la 750.000 tone la 1 milion tone şi reprezintă, după aprecierile specialiştilor, o rezervă inepuizabilă de cărbuni cari se apropie, în ceea ce priveşte cali­tatea, de cărbunii de Cardiff. In regiunea carboniferă dela nord de Angora, s’au construit căi ferate spre Eregli, până la Marea Neagră. In apropiere de aceste zăcăminte carbonifere se află suprafeţe imense de păduri al căror lemn ar putea fi exploatat cu folos precum şi zăcăminte de minereu de fier în vilaetele Kfistamani, Tschangiri, Sunguldak si Sinope. Veniturile totale ale minelor din Turcia s’au evaluat în anul 1920 la 100.000 lire turcest, iar în 1926 la 186.000 lire turceşti. FABRICILE Turda dispune, actualmente, de 1220 fabrici, repartizate dupa spe­­cialită­ţi, in urmatoarele grape : mori de cereale, fabrici de conserve de fructe şi legume, fabrici de brânze­turi, fabrici de zahăr, ţesătorii de bumbac, lână şi mătase, fabrici de covoare, de taton, de încălţă­minte, de cărămizi, etc. Dintre acestea, 500 se bucură de avanta­jele protecţiei industriale In afară de acestea, se proectează construirea, în timpul cel mai scurt, a unei serii de alte fabrici ca de hâr­tie, de muniţii, o fabrică de conser­ve la Brussa, o fabrică de tutun la Gonstantinopol, o tipografie de tim­bre poştale şi fiscale la Brussa, u­­zine de gaz la Brusa, o uzină elec­trică, la Angora, o fabrică de ule­iuri la Gonstantinopol, o fabrică de ţesătorie la Brussa, una de chibri­turi la Sinope. Capitalul necesar acestor fabrici se procură, în genere, în Turcia, prin constituirea de societăţi amor­­ime. CONSTRUCŢIILE O altă ramură de activitate in­­­dustrială, foarte desvoltată în Tur­­cia, este industria construcţiilor, al cărei principal teren de activitate este capitala Angora, care trebu® înzestrată. In primul rând, cu clă­dirile necesare instituţiilor publice, STAŢIUNILE BALNEARE 'lujcia fiind înzestrată cu num© roase surse naturale, s’a luat­­nn­­ţiativa amenajării a numeroase sta­ţiuni balneare dintre cari cele mai principale sunt cele dela Brussa cari posedă surse naturale feniginoase şi de pucioasă. Pentru exploatarea acestor surse s’au format diferite consorţii cu par­­ticiparea statului ca şi particulari­* lor. Printre acestea din urmă, este un consorţiu în care principalul a­­port îl va aduce Kedivul Egiptului. CONSTRUCŢII DE CAI FERATE Principalele construcţii de căi fe­rate sunt puse, în genere sub egida* a numeroase consorţii cu capitel străin. Printre principalele proecte reforări: Liniz-Tscherkess-Sriranbolu-Sunguî­­dek, Eregli (580 km.) Linia Keiler( Malatia-Argaaa-Diarbekîr ,500 km.). Liniile Turk+Siwas şi Siwaz-Bais­­sari (450 km ), ■» Din toate acestea reese foarte lă­­murit că Turcia se află actualmente într’o perioadă de desvoltar® econo­mică din cele mai intens­ la care participă iniţiative de toate nuan­ţele, dintre cari cea mai de seamă este participarea capitalului străin* DR- L BL Comerţul internaţional de Cereale Excedentul importaţiunilor (+) şi exportaţiunilor (-) lu­mit de cidlcit­­metrice PORUMB Noembrie—28 Febr. 1926-27 1925--26 192627 192526 1926-27 192526 1926-27 1925--26 1926--27 1925-26 1926-27 11925-­6 Germania . .................+ 12261 41364-302 9234-1258+ 12174-14112+ 6745+ 1304* 1432 4834 1103 Austria ,,,,,,,,+ 0 16614- f1) 1647+ '.O 1014+ (1) 7034-(1) 5-8+ (1; 5­ 04-(1) 4754 (1) 5071- 6) 547­--6) 481 611 641 Belgia+ 56564-6324 27­19+ 7274-3224-15­-94-190+ 387 715--2195 2002 Danemarca ...... V-4-4824-699+ 3204-262+ 985+ 1529— 270— 1981 347 1881 1460 Eston­a . . .................+ 83+ 105+■ 41­41 40+ 310+ 3174-164° 264-17­45— (5) 198-(5) 458 Finlanda ....... +­3+ ■â 633 + 702+ 7424-9564-3+ 44-39 150­2 Franța ........ -4-7347- 6941-04— 424-739+ 1814-1534-2644-106 12527 1 Anglia ........................ el­o+ 290304-290­34-2124­4-731— — 4­4208+ 64034-1518 2857--2576 2498 Ungaria ........— 3139 234 1029— 1277 1805— S51— 44:— 432-268— ' 407 6339 7514 Irlanda ........+ 15844-17474-9254-889— -2084-75-219— 378 463 1428 Italia ...........................+ 114314-7209 116—• 2104-83+ 57+ 97+ 594-641+ 567t 8791+ 98 ! Letonia ........+ 2544-312 7 + 24 3254-506 124-204-43 + 374-1066 + 1417 Lituania. .......2 0 -+ 13— 12 34 10— I 6 0 0 Norvegia .......+ 5954-4734-305 4-4424-103b+ 1301+ 224+ 194-h 62+ 88— landă ........ 31024 3456J-901j+ 759+ 4004-106b4-1784-21254-4544-6771+-280 Po orna ..................... -+ 106 12854-3 4-07— 481— 2153 773— 1149— 8 4SI+ — 124--24 România....................... 12292 555 215— 2784­6— 5382— 1939— 4983 4713 2546 Iugoslav­a. ...... 1023— 1808 209—1­310— 86 17— 226— 162­91 1431 1872-2742 Suedia ........+ 727+ 1027+ 27— 27—­ 2444-161— 309— 90­97+ 191+ 348 256 Elveția........................ * 44 27104-2641- 14­154-372+ 5244~ 9244-941 351 687 Cehoslovac­a. . . . . .+ 17484-11614-8854-16284-6224* 1501— 945— 445 4174* 523+ 1113 1557 U. R. S. B. ...... 4 a. (?) 9948- (2) 4671* 4 o (2) 3218 (2) 1734 (2) 4359- (2t 5608- (3) 94- t3) 161 1004 2S3 Canada ........ —-44470— 5.2o4 5042 — 5468— 948— 975—— 5 3! 4932_ 310 2871+ 1702+ 11-30 Siatele-Unite. » . . . . 26370 6065 7843:— 5234— 1199— 679— 2140 4731— 384 2843 1688 2959 Argen ina .......— 12461— 10554 8071-781— 518— 30— 1174 144 2127 2317— 23138 11153 Chî­î ........ 594-45« 514-27— — 6.6 147 261 95— Ceylon.................0 G4-110+ 11 j— — 4 2+ 2+ 54-5 — — india Briiâiheâ. , . . « «M.. 638 377 36/1«— 37— — 4-17— 685 5 0 1 Indochina .......— 4-136 + 127— — — — — 479 233 Japonia ........+ 23644-36’6 302-32-— — 4-3+ 2+ 204-10+ 36-34 sir a şi Liban .....4 1044-203+ 97 + 182— — 4-34— 68 105 lo6 960 2! — 24— 2— 124-330— 63?+ 103 332 334 4 14-3 04-987 4-1239— — -h 1174-35 *T 2-43 Tunis ........................4 4 • 270— 323 15 4-7 — — -527— 295 118 158 38 25 Cntunca Africei de Sud • »V 4(4) 2874- (4) 6044* (4) 94 4- (4) 129— — l4) 0(4) 0- (4) 4- (4)9—(6) 102 (6) 2733 Austral a .................... 8008 904 2426 2444 ■ —— — 240— 73 206+ 121 + 132 Noua Zelandfi..............44• «• + 354-4864 226 4-*3— 04-114-6±____9 8 20 Totalul luiportațiunior 4-8­­002,4-726774-" 9234­4-"90464-7779I- 84404-254864-169­74-5113"99F•f 29777+ 25998 Totalul exportațiunilor 108593-8946/ 188021-16826 8779— 7780 23621-2159+ 4829*— 10215 3351e 24078 (1) Iulie-Ianuarie.—(2) Iulie—Februarie.—(3) Septembrie-Februarie.—(4) Cinci luni.—(5) o lună.­(6) două luni. Teatrele de vara ARENA CĂRĂBUŞ: „Dă-te Jos din Corcoduş” revistă de M. Ra­­dulescu şi A. Moşoiu-­ Este uimitor ceea ce realizează Tanase la fiecare nouă revistă! Şi, ‘ nu accentuăm asupra talentului ac­torului sau asupra fanteziei regi­sorul­ui Tănase. Discutăm pe directorul care a reuşit să dea un admrabil teatru de recreaţie bucureştenilor, în nici o capitală mare din Apus inclusiv Viena, Berlinul şi Parisul nu există în plin centru al oraşu­lui, un teatru similar. Doar spec­tacolele prezentate la acest teatru sunt egale cu cele din marile Mu­­sic-haluri londoneze şi pariziene. Şi acesta este meritul lui Tăna­­se. Ce importanţă are numele revis­tei care se reprezintă actualmen­te şi numele autorilor ? Sufletul spectacolului este „el“. Acest ac­tor pe lângă că este dotat cu un talent de cele mai remarcabile, posedă fantezie, spirit creator şi spirit de observaţie. Ei, ştie ce-i trebue publicului, şi tot el, ştie că numai ce-i place pu­blicului este şi bun. Şi hotărât, are dreptate. Aşa se explică cum „Dă-te jos din Corcoduş“ a obţinut la premi­eră succes. Autorii ,distinşii noştri literaţi d-nii Mircea Rădulescu şi Alfred Moşoiu n’au nici o vină. Dim­potrivă. Ei şi-au dat ostenea­lă prin materialul prezentat să-i facă lui Tănase cât mai grea sar­cina. Scenele cari se succed şi personagiile cari intervin n’au nici un rost şi n’au nici măcar legătu­ra care chiar şi în revistă trebue să existe. Dovada este apariţia ri­dicolă a „Vânătorului“ din­ faţa Castelului. Montarea are mult stil şi mult gust Interpretarea are în frunte pe Tănase cel mai popular nume cre­dem al teatrului românesc contim­poran.­­ Dintre elementele femenine d-ra Violeta Ionescu în vădit progres. Are înfăţişare, glas şi graţie. D-ne­­le Tuchi Eremia şi Lizica Petres­­cu aceleaşi bine cunoscute însuşiri In quartetul mardeiaşilor s’au remarcat d-nii Lorenz şi Giovanni La orchestră d-nul C. Vermont. CYRILL

Next