Argus, octombrie 1927 (Anul 18, nr. 4337-4363)
1927-10-14 / nr. 4348
Anul XVIII No. 4348 TIMIIMOLRI DC ORICE CCC IN TOATE ZIARELE *'■*$ PRIN . - V SOCIETATEA GEHERALA de PUBLICITATE CAROL SCHULDER ii S. BERCER y ' STR. KARAGEORűEVICI 9 tel: 11/S4. ABONAMENTE: IN ŢARA (fn an 1000 lei S luni 550 3 luni 300 „ IN STRĂINĂTATE Un an 2200 |«i 6 luni 1300 n 3 luni 800 * 3 ei în țară, 6 lei în străinătate 6 PAGINI ORGAN ZILNIC al COMERȚULUI Fondatori: S* PaukeEI HOE* Valentin INDUSTRIEI si FINANJEI Directors Origora Qafencu Tineri 14 Octombrie 1927 ANUNEIURI DC ORICC FCL IN TOATE ZIARELE PRIN SOCIETATEA GENERALĂ de PUBLICITATE CAROL SCHULDER) S.BERCER STR. K ARAGEORGE v/ICI 3 f tel: 11/so. PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivă a Societăței Generale de Publicitate Directorii Carol Schulder $1 S. Bolgar Str. Eugeniu Carada (fostă Karagheorghevici ) Telefon 311184 BIROURILE: București, Strada Sărindar 7 Et. I. TELEFON: 306/93 șs 323/69 Stabilizarea lterei Criza agricolă, provocaţi în Italia de urcarea monedei prin acţiunea guvernului, a avut un efect salutar. D. Mussolini, intransigent în toate ideile sale politice şi economice, a fost nevoit să ţină seama de mişcarea agricultorilor. Nu a potolit spiritele decât luând angajamente publice şi solemne că va stabiliza lireta. De acum înainte, însăşi flinta regimului d-lui Mussolini e legată de problema monetară. Sforţările imense pe cari le-au făcut italienii în aşa zisa bătălie a grâului au rămas nerăsplătite anul acesta, din pricină că urcarea lterei a răpit tot beneficiul agricultorilor, ba l-a lăsat şi datori Dar ce s’a întâmplat anul acesta, nu se mai poate repeta şi în anul viitor. D. Mussolini a înţeles aceasta şi a renunţat, în mod public, la iluzia revalorizării. Stabilizarea monedei a intrat în practică în Italia. Cu Italia, după Belgia şi Franţa, se închee seria statelor europene întârziate pe calea stabilizării monedei. Rămâne numai România cu politica de revalorizare. Din isvor demn de încredere ni se comunică, însă, că şi la noi vom avea, în curând, stabilizare monetară. Se zice anume că d- Vîntîlă Brătianu consideră cursul actual al leului ca destul de ridicat pentru a putea proceda la stabilizare. Dacă informaţiile noastre sunt exacte, se va proceda la o stabilizare de fapt, Banca Naţională fiind autorizată să cumpere şi să vândă lei şi devize la o echivalentă fixă, stabilită în jurul cursului de acum al leului. E de prisos să stăruim asupra efectelor înviorătoare pe cari le-ar avea această nouă politică monetară asupra vietei economice a tărîi. Scăderea imediată a dobânzilor, afluența de devize-aur la Banca Natională, provocată de creditul privat în străinătate, urcarea valorilor mobiliare din cauza afluenţei banului şi reluarea afacerilor vor urma neapărat şi fără întârziere reforma monetară. Dar dacă nu avem nici un motiv să ne îndoim de intenţiile d-lui ministru al finanţelor, credem, totuşi, că e bine să stăruim asupra unui punct esenţial în chestia stabilizării. Nu se poate stabil care monetară cu plafon de emisiune şi cu leul cotat la bursă, în loc să fie schimbat la ghişeul Băncii Naţionale. Trebue, deci, îndepărtat, de la început, echivocul. Oprirea cursului leului la Bursa noastră și la cele străine la o anume cotă, un timp mai îndelungat, nu înseamnă stabilizare de fapt-Stabilizarea nu va începe decât din momentul când guvernul nostru va face ce a făcut d. Mussolini, când va anunțe că a luat măsuri ca leul să nu se mai urce, nici să se mai scoboare, iar Banca Națională va executa aceste măsuri. A. împrumutul extern al Poloniei 62 milioane dolari+2 milioane lire sterline pentru stabilizarea monetară VARŞOVIA, 12 (Rador). Consiiiul de miniştri s’a întrunit aseară sub preşidenţia mareşalului Pilsudski şi a luat act de raportul ministrului de finanţe în privinţa împrumutului extern. Consiliul a aprobat termenii scrisoarei adresată reprezentanţilor consorţiului american de către ministrul finanţelor. Consiliul a examinat apoi decretul preşedintelui Republici în privinţa stabilizării monetare. Se crede că contractul de împrumut va fi semnat în cursul zilei de mâine. D. Bartel, vicepreşedintele consiliului a dat apoi reprezentanţilor presei următoarele lămuriri : Ministrul finanţelor In scrisoarea către reprezentanţii consorţiului bancar şi-a dat consimţământul pentru emisiunea împrumutului la cursul de 92 la sută. Obligaţiunile vor purta data emisiunei pe ziua de 15 octombrie. A doua zi după semnarea împrumutului guvernul va publica decretul stabilind planul stabilizării monetare. Suma totală a împrumutului a fost fixată la 62 milioane dolari şi două milioane lire sterline. I PARTIDELE Acum, în ajunul deschiderei parlamentului, se vorbeşte de două feluri de combinaţii politice. Una, a partidelor, rămase în afară de parlament, care îşi ar aduna forţele printr-o fuziune. E vorba de contopirea partidului d-lui N. Iorga cu acel al d-lui general Averescu. Alta, a partidelor parlamentare,a liberalilor şi a naţional-ţărăniştilor. Despre cea dintâi circulă svonuri contradictorii. Factori hotărâtori o confirmă. Alţi factori, tot atât de hotărâtori, o desmint. Cea de a doua se prezintă mai mult ca un desiderat al unor grupări din ambele părţi. Nu se ştie dacă acest deziderat va ajunge la vreun rezultat. E chiar puţin probabil. Fapt e că o combinaţie pentru a împărţi beneficiile puterii nu ar prezenta nici un interes. Opinia publică ar primi-o chiar cu mare neplăcere. Partidul liberal are o politică hotărâtă şi bine cunoscută. Pentru înfăptuirea acestei politici nu are nevoe de râd un ajutor. Raliarea partidului național-țărănesc la această politică, ar fi o dezamăgire, căci în mod fatal de acest partid se bagă toate speranțele de îndreptare. Dacă, însă cele două partide ar conveni la un armistiţiu politic, în interesul realizării unui program economic, care să dea satisfacţie nevoilor ţării, înţelegerea intre cele două partide ar fi privită de întreaga ţară ca un act de maturitate politică. R. Știri economice Iugoslavia BELGRAD.—Ziarele iugoslave publică datele relative la exportul Iugoslav în luna August. In această lună Iugoslavia a exportat 308.336 tone în valoare de 529.614.277 dinari în dinari aur 46.366.600. Exportul a scăzut fată de aceiași lună a anului precedent cu 6,53 la sută din numărul tonelor şi cu 1,96 la sută din valoare. Din exportul total, în August curent, lemnele alcătuesc 12,99 la sută, ouă 9,84 la sută, cornute 7,88 la sută. BELGRAD. — Instituţiile iugoslave se straduesc mereu pentru ridicarea şi îmbunătăţirea creşterei vitelor care a scăzut simţitor în timpul răsboiului mondial1. Zilele acestea comitetul permanent din regiunea Raşka a trimis tuturor comitetelor, o instrucţiune specială, îndemnând populaţia să cumpere tauri de prăsilă. In acest scop, comitetul a pus la dispoziţie 200000 dinari din cari se va acorda comunelor un sprijin de câte 10000 dinari. Anglia LONDRA. — După „Financial Times”, situaţia industriei petroliere nu are şanse de a se ameliora, companiile având stocuri prea mari de petrol brut. „Evening Standard” şi „Westminster Gazette” cred că preţurile benzinei vor scădea în curând, în Anglia, cu 1 p. jum. până la 2 p de gallon. ungaria BUDAPESTA. — Intre Casa de economii a Budapestei şi o bancă ungară se tratează, în vederea înfiinţării unei societăţi pe acţiuni care să finanţeze comerţul în rate din Ungaria. La această acţiune va participa şi capitalul german. Societatea îşi va începe activitatea încă în cursul acestui atv Norvegia OSLO. — Balanţa comercială a Norvegîeî a prezentat, In August, deficitul cel mai mare constatat de la începutul anului. Intr’adevăr, importaţiunile s’au ridicat la 923 milioane de coroane, în timp ce exportafiunile n’au întrecut 584 milioane de coroane Excedentul Importatiunilor este deci de 33.9 mlioane de coroane, fată de 27.8 milioane de coroane în Iulie și 247 milîoane de coroane în August 1296. Turcia ANGORA. — După știrile publicate până acum, actuala recoltă de tutun a Turciei va fi mulţumitoare, cantitativ şi calitativ. In împrejurimile Smirnei sa constatat că tutunul din partea locului e cu 50 la sută superior celui de anul trecut. Deasemenea ştirile venite de la Trapizonda, Samsun, Artvin, etc. sunt favorabile. Numai în Tracia se înregistrează o scădere a recoltei cu 40 la sută, în schimb calitatea tutunului e atât de bună încât cultivatorii nu vor suferi nici o pierdere. Rusia MOSCOVA. — Guvernul rus a hotârât să emită o serie de împrumuturi interne. El a deschis, de curând, o subscripţie pentru un împrumut industrial de 200 milioane de ruble, care va fi urmat de un alt împrumut de 50 milioane de ruble pentru căile ferate şi pentru transporturi El va emite apoi un împrumut zis al Apărării. Aceste diverse emisiuni produc o dobândă de 9 la sută şi vor fi rambursabile în nouă ani. Statele Unite NEW-YORK — Petroliştii din regiunea Seminole au hotărât să prelungească acordul relativ la contingentarea producţiei până la 4 Noembrie. Răspunzând dorinţei exprimată de cititorii noştri, am luat măsurile necesare ca tablourile de poliţe protestate să apară cât mai neîntârziat în coloanele ziarului nostru. Astfel în numărul de azi, publicăm tabloul poliţelor protestate din ziua de 10 octombrie. Situaţia aviaţiei in Franţa şi la noi Declaraţiile d.lui Louis Bériot, celebrul aviator francez D. Louis Blériot, celebrul aviator francez şi administratorul delegat al uzinelor de aviaţie ce-i poartă tun de binevoit să ne facă următoarele declaraţii asupra situaţiei aviaţiei în Franţa şi la noi. Care esta situaţia actuală a aviaţîei de vânătoare franceze ? am întrebat noi pe d. Blériot. — Franţa are o aviaţie de vânătoare foarte importantă. Pentru moment, suntem într’o perioadă de încercări. Experienţele care au fost făcute cu un avion, după o nouă concepţie, care se chiamă avionul Combre, au dovedit că acest avion, puternic înarmat, n’ar avea aproape nimic de temut din partea avioanelor de vânătoare şi că tirul său este de zece ori mai eficace decât al lor. Mai sunt de aşteptat şi rezultatele super-avionului de vânătoare desemnat sub numele de Jockey, înainte de a se lua o hotărâre relativă la ceea ce am numit aviaţie de vânătoare. — Ce credeţi despre avionul Jockey ? — Avionul Jockey este un avion mai iute şi mai mic decât avionul de vânătoare obţinut până azi şi mai uşor, mai lesne de condus decât avionul de vânătoare actual.. Evident, el va avea şi defectele acestor calităţi: dificultatea de aterisaj. El va cere piloţi acrobaţi, de o clasă superioară celei a piloţilor de vânătoare, şi nu vor fi deci, în serviciu, decât foarte puţine din aceste avioane. Ele vor fi încredinţate piloţilor aleşi graţie calităţilor lor fizice. ACCIDENTELE AVIOANELOR BLÉRIOT SPAD— Cum explicafi d-voastră accidentele întâmplate la noi cu avioanele Blériot Spad ? — Avioanele Blériot Spad livrate României sunt mai solide decât avioanele livrate altor ţări. Ele sunt mai solide ÿi, de asemenea, mai rigide, mai puţin elastice şi implică, în consecinţă, o verificare mecanică mai mare. Actualmente, aceste avioane de vânătoare au un coeficent de siguranţă de 13, 14 şi 01, pe când Spadul de vânătoare, din timpul marelui război n’avea decât un coeficent de siguranţă de 6 sau 7. Nu lipsa de soliditate e cauza accidentelor, cauză care, în general, este indicată prin raportul comisiunilor însărcinate cu ancheta. Am auzit că în al doilea accident întâmplat cu acest avion, pilotul şi-a pierdut cunoştinţa la o înălţime de GSGO metri, fie din cauza lipsei de oxigen, fie din cauza frigului considerabil la această înălţime. Aparatul ne mai fiind stăpânit cade vertical cu o viteză vertiginoasă. AVIAŢIA IN ROMANIA — Cu ce impresie veniţi de la inaugurarea uzinelor „I. A. R.“ din Braşov ? — România are, actualmente, un foarte frumos utilaj pentru apărarea sa naţională aeriană şi nu depinde decât de guvernul român de a-1 întrebuinţa spre împlinirea scopului pentru care a fost creat. In ceea ce mă priveşte, sunt de multă vreme foarte devotat României, unde, acum 18 ani, am făcut unul din primele mele zboruri Am păstrat o mare recunoştinţă pentru gestul regelui Carol care m-a primit la Sinaia şi mi-a conferit Coroana României în gradul de Mare Cruce. Şi atât timp cât voi trăi şi atât timp cât autorităţile militare româneşti vor asculta sfaturile mele, garantez că aviaţia română va merge tot atât de bine ca şi aviaţia franceză şi că avioanele care vor eşi din uzinele de la Braşov vor asigura pământului românesc o inviolabilitate pe care curajul aviatorilor români o va păstra etern. Nu trebue totuşi uitat că pentru a învinge „Cerul” trebue ajutorul Cerului, şi că sacrificiile de sânge şi de bani vor trebui să fie preţul acestei siguranţe. • Cu acestea s-au terminat declaraţiile d-lui Louis Blériot. M. BUCUR Nota Paleologue O DRASTICA DEZMINŢIRE FRANCEZA Direcţiunea Presei din Ministerul Afacerilor Străine face cunoscut că d. C. Diamandî, ministrul României la Paris, a primit dîn partea d-lui Paléologue următoarea scrisoare, cu data de 11 Octombrie : Scumpul meu prieten, „Eram sigur că nu vei atribui nici o clipă Guvernului francez răspunderea de a fi condus în 1920, cu Guvernul ungar ciudata negociere care, de câteva săptămâni, stârneşte atâta emoţie printre maghiari. „O asemenea negociere n’a avut loc niciodată. Căt despre nota oficială semnată île mine şi în jurul căreia presa ungară face atâta sgomot, este un fals de la primul până la ultimul rând (ss) Paléologue Valorile străine la bursa din New-York NEW-YORK — Rezultă din regulamentul adoptat de bursă cu privîre la cotarea valorilor străine, că valorile franceze nu vor fî admise la cota bursei dîn New-York deoarece Franța nu a revenit încă la etalonul aur. Nu vor fi Introduse decât 75 valori engleze, belgiene, olandeze şi germane. Regulamentul mai prevede, că societăţile ale căror acţiuni vor fi admise la cotă vor trebui să fi funcţionat cel puţin doi ani şi că nu trebue să existe nici o reglementare care să împiedice plătirea de dividende acţionarilor americani. Săptămâna Industrială de I. Radu O realizare concretă la C.F.R.- Lichidarea datoriilor către furnizori.-Preţul cărbunelui intern Departe de a indica vre-o ameliorare în situaţia generală a industriei, toamna anului 1927, se prezintă sub acelaş aspect critic, care menţine de multă vreme nesoluţionate, o serie de probleme economice din cele mai grave. Marea industrie în special, aceia care suportă cele mai grele sarcini, din punctul de vedere al nevoilor ei financiare şi al contribuţiilor ei către Usc, o duce tot mai greu din industria petroliferă şi carboniferă şomajul se accentuează. Este un simptom alarmant, care învederează că efectele crizei financiare, se produc în mod fatal şi că prelungirea mai departe, a crizei ne conduce spre ireparabil. In industria metalurgică lipsa de comenzi, corolar al crizei prin care trece calea ferată şi industria petroliferă, se resimte în prezent mai mult ca oricând, creând o situaţie penibilă acestei mari industrii a cărei activitate este în funcţie, aproape exclusiv, de lucrările statului şi ale exploatărilor de petrol. O REALIZARE IMPORTANTA O singură circumstanţă mai favorabilă, permite să, se nădăjduiască într’un viitor apropiat, o destindere a situaţiei, critice generale, sub raportul legăturei ce există între industrie şi drumul de fier. Prezenţa în fruntea C. F. R. a d-lui inginer Teodorescu, o personalitate din lumea noastră industrială, care atât în conducerea întreprinderilor industriale de stat, cât şi particulare, a dat dovezi incontestabile de pricepere, energie şi simţ practic — este chezăşia că şi la C. F. R. am intrat în peroada atât de mult aşteptată a realizărilor concrete. Actualul director al C. F. R. cunoaşte perfect nevoile industriei naţionale, şi este mai ales foarte edificat asupra acestor nevoi, în contrastul industriei cu administraţia drumului de fier. O dovadă a acestui fapt, este că, d-sa, în momentul când administraţia C. F. R. arată un deficit de un miliard, a resolvat totuşi marea problemă, pe care atâţi conducători ai drumului nostru de fier, ani dearândul s’au luptat s’o soluţioneze, aceia a lichidării vechilor datorii de aproape un miliard, pe care industria le are de primit de la C. F. R. împrumutând cu o dobândă mică suma de 700 milioane lei cu care va achita industriilor furnizoare, combustibilul şi materialele de drum de fier, procurate de ani de zile, direcţia generală a C. F. R. face o operă de normalizare şi de reabilitare a acestei înalte administraţiuni, curmând un abuz intolerabil, care n’a adus nici un serviciu C. F. R., dar a cauzat incalculabile pagube materiale şi morale, industriei naţionale. Aceasta, adeseori prin neplata la timp a datoriilor C. F. R. a fost pusă în situaţiuni penibile, faţă de salariaţii şi creditorii ei, pe lângă că a fost nevoită ani de zile să plătească dobânzi exorbitante, pentru împrumuturile corespunzătoare datoriilor ce avea de primit. In această situaţie s’au aflat în special industriile petrolifere, metalurgică şi carboniferă, cari astăzi n’au destule cuvinte de recunoştinţă pentru această realizare concretă a actualului conducător al C. F. R„ In perioada acută de criză financiară prin care trecem actualmente, cele câteva sute de milioane ce recuperează industria în comptul datoriilor vechi, sunt menite să aducă curând o serioasă atenuare a dificultăţilor ei financiare. Acest început de acţiune a directorului general al C. F. R. lasă să se întrevadă că d-sa va găsi mijloacele necesare pentru o cât mai grabnică soluţionare a problemelor de ordin mai înalt ce interesează bunul mers al C. F. R. şi al economiei naţionale. ŞOMAJUL IN INDUSTRIA CARBONIFERA Se anunţă de câtva timp un şomaj tot mai pronunţat în minele carbonifere din Valea Jiului- Fenomen grav care coincide cu imputările ce se aduc acestei Industrii naţionale, că livrează C. F. R. cărbunele la preţuri mult superioare, celor din afară. Este într-adevăr ciudat. Preţurile mari de desfacere, presupun beneficii mari şi în consecinţă minele din Valea Jiului n’ar avea nici un motiv să-şî concedieze lucrătorii. Totuşi dacă şomaj există, aceasta dovedeşte că nu poate fi vorba de beneficii, ci dimpotrivă. In acest caz, în aprecierea preţurilor cu care industria noastră de cărbuni livrează produsele sale, trebue să lipsească confruntarea cu preţurile produselor similare străine- iar dacă totuşi se insistă pentru această confruntare, trebue să se vadă cu ce preţ vând cărbunele, ţările concurente, în interiorul lor şi nu preţul cu cari caută să-şi cucerească pieţe de desfacere in afară. Dacă se face o confruntare cu preţurile interioare ale diferitelor ţări producătoare de cărbuni, se constată că preţul cărbunelui nostru nu este mai scump, ci mai eftin. Dar dacă cărbunele silezian se oferă la noi, cu 12 franci elveţieni, lo comină, ar trebui să se ştie că în preţul de cost al cărbunelui românesc, numai fiscul întră cu 6 franci elveţieni De altfel nu e uşor de constatat că acolo unde producţia concurentă, găseşte piaţa liberă, preţul ei nu este cel oferit nouă, ca aproape îndoit. Astfel citim în revista vieneză de specialitate Kohlen Markt, No. 37 din 16 Septembrie a- c.. .,Situaţia pieţei în Silezia superioară orientală este destul de favorabilă. S’a majorat atât extracţia cât şi exportul, în timpurile din urmă. In special exportul de cărbuni în Scandinavia, Danemarca şi Suedia, este în creştere continuă, şi statele baltice (Estonia, Finlanda şi Letonia) devin clienţi din ce în ce mai buni ai minelor din Silezia superioară orientală. Exportul de cărbuni în Italia este însă în scădere din cauza concurenţei mereu crescânde a produselor engleze. Preţurile de export actualmente în vigoare sunt următoarele în cifră rotundă : Pentru Suedia şi Danemarca 12 jumi. Schilingi loco Dantzig. Pentru România şi Iugoslavia 12 fr. elveţieni. Pentru Austria 22 fr. elveţieni. Pentru Letonia 13 Schilingi. Aşadar pentru România, unde există producţie carboniferă 12 fr. elveţieni; pentru Austria, unde nu există concurenţă 22 fr. elveţieni, adică aproape îndoit. litigiul vamal francoamerican PARIS, 12 (Rador). — însărcinatul de afaceri al Statelor Unite a remis ori răspunsul american la nota franceză, privitoare la litigiul vamal dintre ambele ţări Nota americană redactată intrian ton conciliant conţine propuneri practice. Se speră că se va putea ajunge la o înțelegere într’un timp foarte apropiat. CONTELE APPONY DESPRE SOCIETATEA NAŢIUNILOR Contele Appony publică în „Pate/ Lloyd“ un lung articol despre învăţămintele ce se pot trage de pe urma sesiunei trecute a Societăţii Naţiunilor. Se ştie partea activă pe care bătrânul Conte a luat-o la această sesiune. Cu atât mai interesante sunt învăţămintele pe care le-a tras din propria-i ex-,ponenţă. Aceste învăţăminte se referă, fireşte toate la Ungaria. „Cum poate fi judecat viitorul Societăţii Naţiunilor, în urma sesiunei din Septembrie trecut? se întreabă contele, Appony. Cu optimism sau pesimism?” Cetiţi : Ce poate nădăjdui Ungaria de la Societatea Naţiunilor? Ceva bun sau ceva rău? Contele Appony e optimist, cu modeniţiune: o schimbare atât de adâncă în viaţa popoarelor, cum o reprezintă ideea Societăţii Naţiunilor nu poate fi judecată decât în cuprinsul unei lungi perioade de desvoltare, cu alternative fireşti de progres şi de regres“. Ideea e justă şi frumos exprimată. Contele Appony face însă o rezervă: „Societatea Naţiunilor a fost sămănată pe cel mai prost teren, răscolit de palmele războiului şi de nedreptăţile păcei, şi care păstrează diferenţele de nivel dintre victorioşi şi învinşi. Fireşte, opera de la Geneva a eşit din război şi poartă pecetea victorii aliaţilor? Dar îşi poate închipui contele Appony o Societate a Naţiunilor, ope- ră închinată păcei şi dreptăţii între popoare, eşită dintr’o victorie a puterilor centrale? Noi nu. Politica Germaniei imperiale faţă de vecini, politica Ungariei regale faţă de naţionalităţi, au dovedit cu prisosinţă cum urmăreau foştii noştri adversari, egalitatea între State şi între neamuri. Numai din înfrângerea acestor porniri trufaşe, puteam şi Societatea de la Geneva, cu neajunsurile ei incontestabile dar şi cu năzuinţele generoase şi cu toate posibilităţile de viitor pe care te întruchipează. Aşa cum este, d. Appony o judecă. O găseşte când în progres, când în regres. In regres, când îngrădeşte activitatea juridică — a Curţilor internaţionale prin esenţă imparţială şi obiectivă — în favoarea activităţii politice a Consiliului S. N. care, în mod firesc, se lesc influenţat de alianţe politice şi militare. E vorba de procesul opianţilor, de înfrângerea tezei „juridice” maghiare, de succesul ,politic” al cauzei româneşti. Societatea Naţiunilor ne spune contele Appony, este însă, şi în progres. S’a putut vorbi la Geneva, în deplină libertate, de ori şine. Statele Scandinave au vorbit de dorinţa lor de a sustrage Societatea Naţiunilor de sub influenţa exclusivă a marilor puteri imperialiste. Statele învinse au vorbit de nedreptatea tratatelor de pace. Ungaria a vorbit de Trianon. „Ziua când se va repara nedreptatea comisă împotriva Ungariei, spune Appony, nu a sosit încă s o văd însă că s’apropie”. Iată cuvântul de ordine al propagandei maghiare . Să vorbim de Trianoni Pretutindeni şi cu ori şi câte. La Budapesta, la Londra şi la Geneva. Din vorbe iese întotdeauna ceva. Iese viziunea contelui Appony a „zilei de reparaţiune”. Iese viziunea altui octogenar celebru, a doamnei Annie Besant, bunica teosofiei care ameninţă România cu toate pedepsele Apocalipsului, dacă nu restitue imediat întreg Ardealul Ungariei năpăstuite. Faţă de „progresele” Societăţii Naţiunilor, semnalate de contele Appony, se cuvine să ne înţelegem şi noi asupra unui acţiuni de propagandă energică. Când toată lumea vorbeşte de Trianon, de ce nu şi-ar spune şi României cuvântul? ♦ G G Bugetul Austriei VIENA, 12. — (Rador). Guvernul a prezentat astăzi Consiliului naţional proectul de budget pe anul 1929. Cheltuelile, în care nu sunt cuprinse investiţiunile se ridică la 1.595 milioane, veniturile la 1.531 milioane. Budgetul este astfel echilibrat, ca şi în cei patru ani precedenţi. Guvernul îşi propune pentru anul 1928 să facă investiţiuni în valoare de 191 milioane. Pentru acoperirea acestora, se proectează contractarea unui împrumut special pe termen lung. Budgetul prevede un fond de 5 milioane pentru serviciul acestui împrumut. Cifrele budgetare sunt sporite faţă de budgetul precedent. Astfel cheltuelile au fost mărite cu 88 milioane, veniturile cu aproape 80 milioane, investiţiunile cu limilioane şi jumătate. Budgetul prevede de asemenea o participare de două milioane pentru reclădirea palatului de Justiţie.