Argus, octombrie 1927 (Anul 18, nr. 4337-4363)

1927-10-14 / nr. 4348

Anul XVIII No. 4348 TIMIIMOLRI DC ORI­CE CCC IN TOATE ZIARELE *'■*$ PRIN . - V SOCIETATEA GEHERALA de PUBLICITATE CAROL SCHULDER ii S. BERCER y ' STR. KARAGEORűEVICI 9 tel: 11/S4. ABONAMENTE: IN ŢARA (fn an 1000 lei S luni 550 3 luni 300 „ IN STRĂINĂTATE Un an 2200 |«i 6 luni 1300 n 3 luni 800 * 3 ei în țară, 6 lei în străinătate 6 PAGINI ORGAN ZILNIC al COMERȚULUI Fondatori: S* PaukeE­­I HO­E* Valentin INDUSTRIEI si FINANJEI Directors Origora Qafencu Tineri 14 Octombrie 1927 ANUNEIURI DC ORI­CC FCL IN TOATE ZIARELE PRIN SOCIETATEA GENERALĂ de PUBLICITATE CAROL SCHULDER)­ S.BERCER STR. K ARAGEORGE v/ICI 3 f tel: 11/so. PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivă a Societăței Generale de Publicitate Directori­i Carol Schulder $1 S. Bolgar Str. Eugeniu Carada (fostă Karagheorghevici ) Telefon 311184 BIROURILE: București, Strada Sărind­ar 7 Et. I.­­ TELEFON: 306/93 șs 323/69 Stabilizarea l­terei Criza agricolă, provocaţi în Ita­lia de urcarea monedei prin acţiu­nea guvernului, a avut un efect sa­lutar. D. Mussolini, intransigent în toate ideile sale politice şi econo­mice, a fost nevoit să ţină seama de mişcarea agricultorilor. Nu a potolit spiritele decât luând angaja­mente publice şi solemne că va stabiliza lireta. De acum înainte, însăşi flinta re­gimului d-lui Mussolini e legată de problema monetară. Sforţările i­­mense pe cari le-au făcut italienii în aşa zisa bătălie a grâului au ră­mas nerăsplătite anul acesta, din pricină că urcarea l­terei a răpit tot beneficiul agricultorilor, ba l-a lăsat şi datori­ Dar ce s’a întâmplat anul acesta, nu se mai poate repeta şi în anul viitor. D. Mussolini a înţeles acea­sta şi a renunţat, în mod public, la iluzia revalorizării. Stabilizarea monedei a intrat în practică în Italia. Cu Italia, după Belgia şi Franţa, se închee seria statelor europene întârziate pe calea stabilizării mo­nedei. Rămâne numai România cu po­litica de revalorizare. Din isvor demn de încredere ni se comunică, însă, că şi la noi vom avea, în curând, stabilizare mo­netară. Se zice anume că d- Vîntîlă Bră­­tianu consideră cursul actual al leu­lui ca destul de ridicat pentru a pu­tea proceda la stabilizare. Dacă informaţiile noastre sunt exacte, se va proceda la o stabili­zare de fapt, Banca Naţională fiind autorizată să cumpere şi să vândă lei şi devize la o echivalentă fixă, stabilită în jurul cursului de acum al leului. E de prisos să stăruim asupra e­­fectelor înviorătoare pe cari le-ar avea această nouă politică mone­tară asupra vietei economice a tărîi. Scăderea­ imediată a dobânzilor, afluența de devize-aur la Banca Na­tională, provocată de creditul pri­vat în străinătate, urcarea valorilor mobiliare din cauza afluenţei banu­lui şi reluarea afacerilor vor urma neapărat şi fără întârziere reforma monetară. Dar dacă nu avem nici un motiv să ne îndoim de intenţiile d-lui mi­nistru al finanţelor, credem, totuşi, că e bine să stăruim asupra unui punct esenţial în chestia stabili­zării. Nu se poate stabil care monetară cu plafon de emisiune şi cu leul co­­tat la bursă, în loc să fie schimbat la ghişeul Băncii Naţionale. Trebue, deci, îndepărtat, de la în­ceput, echivocul. Oprirea cursului leului la Bursa noastră și la cele străine la o anume cotă, un timp mai îndelungat, nu înseamnă stabi­lizare de fapt-Stabilizarea nu va începe decât din momentul când guvernul nostru va face ce a făcut d. Mussolini, când va anunțe că a luat măsuri ca leul să nu se mai urce, nici să se mai scoboare, iar Banca Națională va executa aceste măsuri. A. împrumutul extern al Poloniei 62 milioane dolari+2 milioane lire sterline pentru stabilizarea monetară VARŞOVIA, 12 (Rador).­­ Consi­­iiul de miniştri s’a întrunit aseară sub preşidenţia mareşalului Pilsudski şi a luat act de raportul ministrului de finanţe în privinţa împrumutului extern. Consiliul a aprobat termenii scrisoarei adresată reprezentanţilor consorţiului american de către mi­nistrul finanţelor. Consiliul a exami­nat apoi decretul preşedintelui Repu­­blici în privinţa stabilizării moneta­re. Se crede că contractul de împru­mut va fi semnat în cursul zilei de mâine. D. Bartel, vicepreşedintele consiliu­lui a dat apoi reprezentanţilor presei următoarele lămuriri : Ministrul finanţelor In scrisoarea către reprezentanţii consorţiului ban­car şi-a dat consimţământul pentru emisiunea împrumutului la cursul de 92 la sută. Obligaţiunile vor purta data emisiunei pe ziua de 15 octom­brie. A doua zi după semnarea îm­prumutului guvernul va publica de­cretul stabilind planul stabilizării mo­netare. Suma totală a împrumu­tului a fost fixată la 62 m­i­l­i­­­oane dolari şi două milioane lire ster­line. I PARTIDELE Acum, în ajunul deschiderei parla­mentului, se vorbeşte de două feluri de combinaţii politice. Una, a partidelor, rămase în afară de parlament, care îşi ar aduna forţele printr-o fuziune. E vorba de contopi­rea partidului d-lui N. Ior­ga cu acel al d-lui general Averescu. Alta, a partidelor parlamentare,­­­­a liberalilor şi a naţional-ţărăniştilor. Despre cea dintâi circulă svonuri con­tradictorii. Factori hotărâtori o con­firmă. Alţi factori, tot atât de hotărâ­tori, o desmint. Cea de a doua se prezintă mai mult ca un desiderat al unor grupări din am­bele părţi. Nu se ştie dacă acest deziderat va a­­junge la vreun rezultat. E chiar puţin probabil. Fapt e că o combinaţie pentru a îm­părţi beneficiile puterii nu ar prezenta nici un interes. Opinia publică ar pri­mi-o chiar cu mare neplăcere. Partidul liberal are o politică hotă­râtă şi bine cunoscută. Pentru înfăptui­rea acestei politici nu are nevoe de râd un ajutor. Raliarea partidului național-țărănesc la această politică, ar fi o dezamăgire, căci în mod fatal de acest partid se ba­gă toate speranțele de îndreptare. Dacă, însă cele două partide ar con­veni la un armistiţiu politic, în interesul realizării unui program economic, care să dea satisfacţie nevoilor ţării, înţele­gerea intre cele două partide ar fi pri­vită de întreaga ţară ca un act de ma­turitate politică. R. Știri economice Iugoslavia BELGRAD.—Ziarele iugoslave pu­blică datele relative la exportul Iu­goslav în luna August. In această lu­nă Iugoslavia a exportat 308.336 to­ne în valoare de 529.614.277 dinari în dinari aur 46.366.600. Exportul a scăzut fată de aceiași lună a anului precedent cu 6,53 la sută din numă­rul tonelor şi cu 1,96 la sută din va­loare. Din exportul total, în August curent, lemnele alcătuesc 12,99 la sută, ouă 9,84 la sută, cornute 7,88 la sută. BELGRAD. — Instituţiile iugosla­ve se straduesc mereu pentru ridicarea şi­ îmbunătăţirea creşterei vitelor care a scăzut simţitor în timpul răsboiului mon­dial1. Zilele acestea comitetul perma­­­nent din regiunea Raşka a trimis tuturor comitetelor, o instrucţiune specială, în­demnând populaţia să cumpere tauri de prăsilă. In acest scop, comitetul a pus la dispoziţie 200000 dinari din cari se va acorda comunelor un sprijin de câte 10000 dinari. Anglia LONDRA. — După „Financial Times”, situaţia­ industriei petro­liere nu are şanse de a se ameliora, companiile având stocuri prea mari de petrol brut. „Evening Stan­dard” şi „Westminster Gazette” cred că preţurile benzinei vor scă­dea în curând, în Anglia, cu 1 p. jum. până la 2 p­ de gallon. ungaria BUDAPESTA. — Intre Casa de economii a Budapestei şi o bancă ungară se tratează, în vederea în­fiinţării unei societăţi pe acţiuni care să finanţeze comerţul în rate din Ungaria. La această acţiune va participa şi capitalul german. So­cietatea îşi va începe activitatea încă în cursul acestui atv Norvegia OSLO. — Balanţa comercială a Norvegîeî a prezentat, In August, deficitul cel mai mare constatat de la începutul anului. Intr’adevăr, importaţiunile s’au ridicat la 92­3 milioane de coroane, în timp ce ex­portafiunile n’au întrecut 58­4 mili­oane de coroane­ Excedentul Im­­portatiunilor este deci de 33.9 mli­oane de coroane, fată de 27.8 mili­oane de coroane în Iulie și 24­7 mi­­lîoane de coroane în August 1296. Turcia ANGORA. — După știrile publi­cate până acum, actuala recoltă de tu­tun a Turciei va fi mulţumitoare, can­titativ şi calitativ. In împrejurimile Smir­nei sa constatat că tutu­nul din partea locului e cu 50 la sută superior celui de anul trecut. Deasemenea ştirile ve­nite de la Trapizonda, Samsun, Artvin, etc. sunt favorabile. Numai în Tracia se înregistrează o scădere a recoltei cu 40 la sută, în schimb calitatea tutunu­lui e atât de bună încât cultivatorii nu vor suferi nici o pierdere. Rusia MOSCOVA. — Guvernul rus a ho­târât să emită o serie de împrumu­turi interne. El a deschis, de curând, o subscripţie pentru un împrumut in­dustrial de 200 milioane de ruble, care va fi urmat de un alt împrumut de 50 milioane de ruble pentru căile ferate şi pentru transporturi El va emite apoi un împrumut zis al Apă­rării. Aceste diverse emisiuni produc o dobândă de 9 la sută şi vor fi ram­bursabile în nouă ani. Statele Unite NEW-YORK­ — Petroliştii din regiunea Seminole au hotărât să prelungească acordul relativ la con­tingentarea producţiei până la 4 Noembrie. Răspunzând dorinţei ex­primată de cititorii noş­tri, am luat măsurile ne­cesare ca tablourile de po­liţe protestate să apară cât mai neîntârziat în co­loanele ziarului nostru. Astfel în numărul de azi, publicăm tabloul poliţe­lor protestate din ziua de 10 octombrie. Situaţia aviaţiei in Franţa şi la noi Declaraţiile d.lui Louis B­ériot, celebrul aviator francez D. Louis Blériot, celebrul avia­tor francez şi administratorul de­legat al uzinelor de aviaţie ce-i poartă tun de­­ binevoit să ne facă următoarele declaraţii asu­pra situaţiei aviaţiei în Franţa şi la noi. Care esta situaţia actuală a a­­viaţîei de vânătoare franceze ? am întrebat noi pe d. Blériot. — Franţa are o aviaţie de vână­toare foarte importantă.­ Pentru moment, suntem într’o pe­rioadă de încercări. Experienţele care au fost făcute cu un avion, după o nouă concepţie, ca­re se chiamă avionul Combre, au do­vedit că acest avion, puternic înar­mat, n’ar avea aproape nimic de te­mut din partea avioanelor de vână­toare şi că tirul său este de zece ori mai eficace decât al lor. Mai sunt de aşteptat şi rezultatele super-avionu­­lui de vânătoare desemnat sub nu­mele de Jockey, înainte de a se lua o hotărâre relativă la ceea ce am nu­mit aviaţie de vânătoare. — Ce credeţi despre avionul Jo­ckey ? — Avionul Jockey este un avion mai iute şi mai mic decât avionul de vânătoare obţinut până azi şi mai uşor, mai lesne de condus decât a­­vionul de vânătoare actual.. Evident, el va avea şi defectele acestor cali­tăţi: dificultatea de aterisaj. El va cere piloţi acrobaţi, de o clasă supe­rioară celei a piloţilor de vânătoare, şi nu vor fi deci, în serviciu, decât foarte puţine din aceste avioane. Ele vor fi încredinţate piloţilor aleşi gra­ţie calităţilor lor fizice. ACCIDENTELE AVIOANELOR BLÉ­RIOT SPAD­­— Cum explicafi d-voastră acciden­tele întâmplate la noi cu avioanele Blériot Spad ? — Avioanele Blériot Spad livrate României sunt mai solide decât avioane­le livrate altor ţări. Ele sunt mai solide ÿi, de ase­menea, mai rigide, mai puţin elastice şi implică, în consecinţă, o verifica­re mecanică mai mare. Actualmente, aceste avi­oane de vânătoare au un coeficent de siguranţă de 13, 14 şi 01, pe când Spa­­dul de vânătoare, din tim­­pul marelui război n’avea decât un coeficent de si­guranţă de 6 sau 7. Nu lip­sa de soliditate e cauza accidentelor, cauză care, în general, este indicată prin raportul comisiuni­­lor însărcinate cu anche­ta. Am auzit că în al doi­lea accident întâmplat cu acest avion, pilotul şi-a pierdut cunoştinţa la o înălţime de GSGO metri, fie din cauza lipsei de oxi­gen, fie din cauza frigu­lui considerabil la aceas­tă înălţime. Aparatul ne mai fiind stăpânit cade vertical cu o viteză verti­ginoasă. AVIAŢIA IN ROMANIA — Cu ce impresie veniţi de la inau­gurarea uzinelor „I. A. R.“ din Bra­şov ? — România are, actualmente, un foarte frumos utilaj pentru apă­rarea sa naţională aeriană şi nu de­pinde decât de guvernul român de a-1 întrebuinţa spre împlinirea sco­pului pentru care a fost creat. In ceea ce mă priveşte, sunt de multă vreme foarte devotat României, unde, acum 18 ani, am făcut unul din primele mele zboruri­ Am păs­trat o mare recunoştinţă pentru ges­tul regelui Carol care m-a primit la Sinaia şi m­i-a conferit Coroana Ro­mâniei în gradul de Mare Cruce. Şi atât timp cât voi trăi şi atât timp cât autorităţile militare româneşti vor asculta sfaturile mele, garan­tez că aviaţia română va merge tot atât de bine ca şi aviaţia fran­ceză şi că avioanele care vor eşi din uzinele de la Braşov vor asi­gura pământului românesc o invio­labilitate pe care curajul aviatori­lor români o va păstra etern. Nu trebue totuşi uitat că pentru­­ a învinge „Cerul” trebue ajutorul Cerului, şi că sacrificiile de sânge şi de bani vor trebui să fie preţul acestei siguranţe. • Cu acestea s-au terminat decla­raţiile d-lui Louis Blériot. M. BUCUR Nota Paleologue O DRASTICA DEZMINŢIRE FRANCEZA Direcţiunea Presei din Ministerul Afacerilor Străine face cunoscut că d. C. Diamandî, ministrul Româ­niei la Paris, a primit dîn partea d-lui Paléologue următoarea scri­soare, cu data de 11 Octombrie : Scumpul meu prieten, „Eram sigur că nu vei atri­bui nici o clipă Guvernu­lui francez răspunderea de a fi condus în 1920, cu Guvernul ungar ciudata negociere care, de câte­va săptămâni, stârneşte atâta emoţie printre ma­ghiari. „O asemenea negociere n’a avut loc niciodată. Căt despre nota oficială sem­nată île mine şi în jurul căreia presa ungară face atâta sgomot, este un fals de la primul până la ulti­mul rând (ss) Paléologue Valor­ile străine la bursa din New-York NEW-YORK­ — Rezultă din re­gulamentul adoptat de bursă cu pri­vîre la cotarea valorilor străine, că valorile franceze nu vor fî ad­mise la cota bursei dîn New-York de­oare­ce Franța nu a revenit încă la etalonul aur. Nu vor fi Introduse decât 75 va­lori engleze, belgiene, olandeze şi germane. Regulamentul mai pre­vede, că societăţile ale căror ac­ţiuni vor fi admise la cotă vor tre­bui să fi funcţionat cel puţin do­i ani şi că nu trebue să existe nici o reglementare care să împiedice plătirea de dividende acţionarilor americani. Săptămâna Industrială de I. Radu O realizare concretă la C.F.R.- Lichidarea datoriilor către furni­zori.-Preţul cărbunelui intern Departe de a indica vre-o ame­liorare în situaţia generală a in­dustriei, toamna anului 1927, se prezintă sub acelaş aspect critic, care menţine de multă vreme ne­­soluţionate, o serie de probleme economice din cele mai grave. Marea industrie în special, a­­ceia care suportă cele mai grele sarcini, din punctul de vedere al nevoilor ei financiare şi al contri­buţiilor ei către Usc, o duce tot mai greu d­in industria petroliferă şi carbo­niferă şomajul se accentuează. Es­te un simptom alarmant, care în­vederează că efectele crizei finan­ciare, se produc în mod fatal şi că prelungirea mai departe, a cri­zei ne conduce spre ireparabil. In industria metalurgică lipsa de comenzi, corolar al crizei prin care trece calea ferată şi industria petroliferă, se resimte în prezent mai mult ca ori­când, creând o si­tuaţie penibilă acestei mari indus­trii a cărei activitate este în func­ţie, aproape exclusiv, de lucrările statului şi ale exploatărilor de pe­trol. O REALIZARE IMPORTANTA O singură circumstanţă mai fa­vorabilă, permite să, se nădăjduias­că într’un viitor apropiat, o des­tindere a situaţiei, critice generale, sub raportul legăturei ce există în­tre industrie şi drumul de fier. Prezenţa în fruntea C. F. R. a d-lui inginer Teodorescu, o perso­nalitate din lumea noastră indus­trială, care atât în conducerea în­treprinderilor industriale de stat, cât şi particulare, a dat dovezi in­contestabile de pricepere, energie şi simţ practic — este chezăşia că şi la C. F. R. am intrat în pe­­roada atât de mult aşteptată a re­alizărilor concrete. Actualul director al C. F. R. cu­noaşte perfect nevoile industriei naţionale, şi este mai ales foarte edificat asupra acestor nevoi, în contrastul industriei cu adminis­traţia drumului de fier. O dovadă a acestui fapt, este că, d-sa, în momentul când admi­nistraţia C. F. R. arată un deficit de un miliard, a resolvat totuşi marea problemă, pe care atâţi con­ducători ai drumului nostru de fier, ani dearândul s’au luptat s’o soluţioneze, aceia a lichidării ve­chilor datorii de aproape un mili­ard, pe care industria le are de pri­mit de la C. F. R. împrumutând cu o dobândă mi­că suma de 700 milioane lei cu care va achita industriilor furni­zoare, combustibilul şi materialele de drum de fier, procurate de ani de zile, direcţia generală a C. F. R. face o operă de normalizare şi de reabilitare a acestei înalte ad­­ministraţiuni, curmând un abuz in­tolerabil, care n’a adus nici un ser­viciu C. F. R., dar a cauzat incal­culabile pagube materiale şi mo­rale, industriei naţionale. Aceasta, adeseori prin neplata la timp a datoriilor C. F. R. a fost pusă în situaţiuni penibile, faţă de salaria­ţii şi creditorii ei, pe lângă că a fost nevoită ani de zile să plăteas­că dobânzi exorbitante, pentru îm­prumuturile corespunzătoare dato­riilor ce avea de primit. In această situaţie s’au aflat în special industriile petrolifere, me­talurgică şi carboniferă, cari as­tăzi n’au destule cuvinte de recu­noştinţă pentru această realizare concretă a actualului conducător al C. F. R„ In perioada acută de criză fi­nanciară prin care trecem actual­mente, cele câteva sute de mili­oane ce recuperează industria în comptul datoriilor vechi, sunt me­nite să aducă curând o serioasă atenuare a dificultăţilor ei finan­ciare. Acest început de acţiune a direc­torului general al C. F. R. lasă să se întrevadă că d-sa va găsi mij­loacele necesare pentru o cât mai grabnică soluţionare a probleme­lor de ordin mai înalt ce intere­sează bunul mers al C. F. R. şi al economiei naţionale. ŞOMAJUL IN INDUSTRIA CAR­BONIFERA Se anunţă de câtva timp un şo­maj tot mai pronunţat în minele carbonifere din Valea Jiului- Feno­men grav care coincide cu impută­rile ce se aduc acestei Industrii na­ţionale, că livrează C. F. R. cărbu­nele la preţuri mult superioare, ce­lor din afară. Este într-adevăr ciudat. Preţurile mari de desfacere, presupun bene­ficii mari şi în consecinţă minele din Valea Jiului n’ar avea nici un motiv să-şî concedieze lucrătorii. Totuşi dacă şomaj există, aceasta dovedeşte că nu poate fi vorba de beneficii, ci dimpotrivă. In acest caz, în aprecierea preţu­rilor cu care industria noastră de cărbuni livrează produsele sale, tre­bue să lipsească confruntarea cu preţurile produselor similare stră­ine- iar dacă totuşi se insistă pen­tru această confruntare, trebue să se vadă cu ce preţ vând cărbunele, ţările concurente, în interiorul lor şi nu preţul cu cari caută să-şi cu­cerească pieţe de desfacere in a­fară. Dacă se face o confruntare cu preţurile interioare ale diferite­lor ţări producătoare de cărbuni, se constată că preţul cărbunelui nostru nu este mai scump, ci mai eftin. Dar dacă cărbunele silezian se oferă la noi, cu 12 franci elveţieni, lo co­mină, ar trebui să se ştie că în preţul de cost al cărbunelui ro­mânesc, numai fiscul întră cu 6 franci elveţieni De altfel nu e uşor de constatat că acolo unde producţia concu­rentă, găseşte piaţa liberă, preţul ei nu este cel oferit nouă, ca aproape îndoit. Astfel citim în revista vieneză de specialitate Kohlen Markt, No. 37 din 16 Septembrie a- c.. .,Situaţia pieţei în Silezia supe­rioară orientală este destul de fa­vorabilă. S’a majorat atât extrac­ţia cât şi exportul, în timpurile din urmă. In special exportul de cărbuni în Scandinavia, Danemarca şi Su­edia, este în creştere continuă, şi statele baltice (Estonia, Finlanda şi Letonia) devin clienţi din ce în ce mai buni ai minelor din Silezia superioară orientală. Exportul de cărbuni în Italia este însă în scădere din cauza con­curenţei mereu crescânde a pro­duselor engleze. Preţurile de export actualmente în vigoare sunt următoarele în ci­fră rotundă : Pentru Suedia şi Danemarca 12 jumi. Schilingi loco Dantzig. Pentru România şi Iugoslavia 12 fr. elveţieni. Pentru Austria 22 fr. elveţieni. Pentru Letonia 13 Schilingi. Aşa­dar pentru România, unde e­­xistă producţie carboniferă 12 fr. elveţieni; pentru Austria, unde nu există concurenţă 22 fr. elveţieni, adică aproape îndoit. litigiul vamal franco­­american PARIS, 12 (Rador). — însărcina­tul de afaceri al Statelor­ Unite a re­mis ori răspunsul american la nota franceză, privitoare la litigiul vamal dintre ambele ţări Nota americană redactată intrian ton conciliant conţi­­ne propuneri practice. Se speră că se va putea ajunge la o înțelegere în­­tr’un timp foarte apropiat. CONTELE APPONY DESPRE SOCIETATEA NAŢIUNILOR Contele Appony publică în „Pate/ Lloyd“ un lung articol despre învăţă­mintele ce se pot trage de pe urma se­­siunei trecute a Societăţii Naţiunilor. Se ştie partea activă pe care bătrâ­nul Conte a luat-o la această sesiune. Cu atât mai interesante sunt învăţămin­tele pe care le-a tras din propria-i ex-,­ponenţă. Aceste învăţăminte se referă, fireşte toate la Ungaria. „Cum poate fi judecat viitorul Socie­tăţii Naţiunilor, în urma sesiunei din Septembrie trecut? se întreabă contele, Appony. Cu optimism sau pesimism?” Cetiţi : Ce poate nădăjdui Ungaria de la Societatea Naţiunilor? Ceva bun sau ceva rău? Contele Appony e optimist, cu mode­­niţiune: o schimbare atât de adâncă în viaţa popoarelor, cum o reprezintă ideea Societăţii Naţiunilor nu poate fi judecată decât în cuprinsul unei lungi perioade de desvoltare, cu alternative fireşti de progres şi de regres“. Ideea e justă şi frumos exprimată. Contele Appony face însă o rezervă: „Societatea Naţiunilor a fost sămănată pe cel mai prost teren, răscolit de pa­lmele războiului şi de nedreptăţile pă­­cei, şi care păstrează diferenţele de ni­vel dintre victorioşi şi învinşi. Fireşte, opera de la Geneva a eşit din război şi poartă pecetea victorii alia­ţilor? Dar îşi poate închipui contele Appony o Societate a Naţiunilor, ope-­ ră închinată păcei şi dreptăţii între popoare, eşită dintr’o victorie a puteri­lor centrale? Noi nu. Politica Germa­niei imperiale faţă de vecini, politica Ungariei regale faţă de naţionalităţi, au dovedit cu prisosinţă cum urmăreau foştii noştri adversari, egalitatea între State şi între neamuri. Numai din în­frângerea acestor porniri trufaşe, putea­m şi Societatea de la Geneva, cu neajun­­surile ei incontestabile dar şi cu năzuin­ţele generoase şi cu toate posibilităţile de viitor pe care te întruchipează. Aşa cum este, d. Appony o judecă. O găseşte când în progres, când în re­gres. In regres, când îngrădeşte activi­tatea juridică — a Curţilor internaţio­nale prin esenţă imparţială şi obiectivă — în favoarea activităţii politice a Consiliului S. N. care, în mod firesc, se le­sc influenţat de alianţe politice şi militare. E vorba de procesul opianţi­­lor, de înfrângerea tezei „juridice” ma­ghiare, de succesul ,politic” al cauzei româneşti. Societatea Naţiunilor ne spune conte­le Appony, este însă, şi în progres. S’a putut vorbi la Geneva, în deplină liber­tate, de ori şi­ne. Statele Scandinave au vorbit de dorinţa lor de a sustrage So­cietatea Naţiunilor de sub influenţa ex­clusivă a marilor puteri imperialiste. Statele învinse au vorbit de nedrepta­tea tratatelor de pace. Ungaria a vor­bit de Trianon. „Ziua când se va re­para nedreptatea comisă împotriva Un­gariei, spune Appony, nu a sosit încă s o văd însă că s’apropie”. Iată cuvântul de ordine al propagan­dei maghiare . Să vorbim de Tria­noni Pretutindeni şi cu ori şi câte. La Budapesta, la Londra şi la Geneva. Din vorbe iese întotdeauna ceva. Ie­se viziunea contelui Appony a „zilei de reparaţiune”. Iese viziunea altui octo­genar celebru, a doamnei Annie Besant, bunica teosofiei care ameninţă Româ­nia cu toate pedepsele Apocalipsului, dacă nu restitue imediat întreg Ardea­lul Ungariei năpăstuite. Faţă de „progresele” Societăţii Na­ţiunilor, semnalate de contele Appony, se cuvine să ne înţelegem şi noi asupra unui acţiuni de propagandă energică. Când toată lumea vorbeşte de Tria­non, de ce nu şi-ar spune şi României cuvântul? ♦ G G Bugetul Austriei VIENA, 12. — (Rador). Guver­nul a prezentat astăzi Consiliului naţional proectul de budget pe a­­nul 1929. Cheltuelile, în care nu sunt cuprinse investiţiunile se ri­dică la 1.595 milioane, veniturile la 1.531 milioane. Budgetul este astfel echilibrat, ca şi în cei patru ani precedenţi. Guvernul îşi pro­pune pentru anul 1928 să­ facă in­­vestiţiuni în valoare de 191 mili­oane. Pentru acoperirea acestora, se proectează contractarea unui împrumut special pe termen lung. Budgetul prevede un fond de 5 milioane pentru serviciul acestui împrumut. Cifrele budgetare sunt sporite faţă de budgetul precedent. Ast­fel cheltuelile au fost mărite cu 88 milioane, veniturile cu aproape 80 milioane, investiţiunile cu lim­i­lioane şi jumătate. Budgetul pre­vede de asemenea o participare de două milioane pentru reclădi­rea palatului de Justiţie.

Next