Argus, noiembrie 1927 (Anul 18, nr. 4364-4388)

1927-11-26 / nr. 4385

o­o Anul XVIII No. 4385 ANUNCILRI DC ORI­CC FEL IN TOATE ZIARELE •' — PRIN SOCIETATEA GENERALĂ de PUBLICITATE CAROL SCHULDER ti S. BERCER a/STR. KARAGEORGEVICI 9 tel: 11/S4. ABONAMENTE: IN TARA il IN STRAINATATE tin an 1000 lei II Un an 2200 le) « luni 550 , Il 6 luni 1300 „ 3 luni 300 m SI 3 luni 800 » 3 ei tn ţară» 5 lei in străinătate 6 PAGINI ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI Fondatori î 8» Pauker ÿf H* E# Valentin » INDUSTRIEI $i FINANŢEI Director : Origei» Qafenou c sansMta zs Te »bin 192? ANIINCIURI DEORI­CE FEL IN TOATE ZIARELE PRIN SOCIETATEA GENERALĂ de PUBLICITATE CAROL SCHULDER ti S. BERCER MR. KARAGEORGEVICI 3 V TEL: 11/S4. PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivă a Societăți Generale de Publicitate Directori : Carol Schulder fi S. Borger str. Eugeniu Carada (fosti Karagheorghevici 1 Telefon 311184 BIROURIL E : Buc­urești, Strada Sărindar 7 Et. I. — T E L E­F O N: 306/93 și 323/60 La moartea lui Ion Brătianu Omul politic care de douăzeci de ani domină şi conduce viaţa noastră politică s’a stins. Prin rolul lui de conducător al guvernului de războiu, nu­mele lui va rămâne legat de realizarea idealului naţional. A­­cest eveniment al războiului, cu urmările lui fericite pentru nea­mul nostru e atât de important, in­cât Ion Brătianu, care a con­dus ţara în acele împrejurări, a trecut în istorie încă de pe când era în viaţă. Lungile sale guvernări şi re­formele îndrăzneţe pe cari le-a realizat, crease, fără îndoială, multe adversităţi fostului prim­­­ministru. Dar nu e mai puţin a­­devarat că atât în ţară, cât şi în străinătate, numele lui ca şi ex­perienţa lui, erau considerate drept un capital naţional. Rar a­­jung oamenii politici la atâta au­toritate. Se pot cita ca exemple asemănătoare cazul lui Passici în Serbia şi al d-lui Poincaré în Franţa. Simboluri ale glorii naţi­onale, şi ale consolidării victorii, după războiu. Patriotismul nu-i o calitate excepţională pentru un om poli­tic. Oricine aspiră la conducerea ţării trebue să creadă până la fanatism în destinul şi viitorul ei fericit. Dar ceea ce distinge pe un mare om politic şi îl ridică peste comun, e energia cu care lu­crează în această convingere de­spre viitorul ţării lui şi intuiţia fericită în momentele grave. Ca­lea de urmat în împrejurări pri­mejdioase nu o găseşti scrisă nicăeri şi nici nu o poţi afla de la nimeni. Omul mare o descoperă în instinctul lui. El are intuiţia adevărului, nu-l deduce din cal­cule, trădătoare de cele mai multe ori. Şi s’a dovedit că Ion Brătianu avea această intuiţie. El n­u era un „raisoneur". El nu făcea discursuri artistice şi seducătoare. Foarte rar găseai în discursul lui o indicaţie de ceea ce are să facă sau o expli­caţie deplină despre ceea ce a fă­cut. In acţiune, însă, era ferm, perseverent şi convins. Şi acea­sta este prima calitate care face un mare om politic. Opera de conducător, îndepli­nită de Ionel Brătianu nu se va putea judeca în întregime decât mult mai târziu. Utimul cuvânt e rezervat istorii, şi nu istorii i­­mediate. Dar generaţia care a trăit în timpul lui şi sub condu­cerea lui, va păstra despre el a­­mintirea unui om de mare voin­ţă şi de toată încrederea pentru împrejurări grele. înşişi adversarii lui vor avea să înveţe de la el principii nepori­­toare în arta de a guverna. Po­porul e un suveran teoretic. El trebue inspirat, convins şi con­dus. El nu poate inspira şi con­duce. Conducătorul de voinţă poate face greşeli şi greşeli grave, u­­neori. Dar pentru tradiţia politi­că a poporului, e mai puţin pri­mejdioasă obişnuinţa cu o voin­ţă luminată, decât cu anarhia. .. Procesul orfanit­or Guvernul ungar a respins hotă­rîrea Ligii Naţiunilor O manevră de uifîmi oră GENEVA, 24 (Rador).­­Gu­vernul unggar a comussi­cat Secretariatului Socie­tăţii Naţiunilor, că studi­ind textul recomandat de consiliul Societăţii ca ba­ză pentru un acord cu Ro­mânia în chestiunea op­­tanţilor, nu este in măsu­ră a­­ accepta. Guvernul ungar va trimite în cursul săptămânii viitoare moti­varea amănunţită a refu­zului său. Guvernul ungar adaugă că dorind să ajun­gă la un acord cu Româ­nia, pe alte baze decât re­­comandaţiunile consiliu­lui Societăţii Naţiunilor, a făcut zilele acestea o propunere la Bucureşti, ţintind la o soluţiune prac­tică. După răspunsul ver­bal ce i-a fost dat, nu poa­te spera într’un rezultat satisfăcător. Manevra Ungariei de a face în ultimul moment o propunere pe care o ştia dinainte inacceptabilă, de­oarece nu ţinea seama de hotărârea consiliului So­­cietaţii Naţiunilor, nu în­şeală pe nimeni la Gene­va. In cercurile Societăţii Naţiunilor se consideră că guvernul ungar n’a fă­cut acea propunere decât pentru a da impresia că s’a conformat recomanda­ţiunilor Consiliului şi a încercat negocieri direc­te pentru aplanarea dife­rendului, montare amicală a aces­tui regretabil litigiu. Da­că aşi asculta în prezent de campania care se du­ce în Anglia pe această chestiune, aş dezonora ţa­ra mea. In calitate de re­prezentant britanic în Con­siliul Societatea Naţiuni­lor am datoria să rămân imparţial şi să-mi dau toa­te silinţele cu putinţă pen­tru a apropia pe cele două părţi întru rezolvarea li­tigiului11. Chamberlain despre giul româno-ungar LONDRA, 24 (Rador).— D. Austen Chamberlain, ministrul afacerilor strei­ne, răspunzând în Came­ra Comunelor unei inter­pelări relative la chestiu­nea litigiului româno-iuv­gar, după ce a reamintit detaliile întregei chestiu­ni a declarat : „Comitetul de trei numit de către Con­siliul Societăţei Naţiuni­lor, a făcut toate eforturi­le cu putinţă pe lângă ce­le două părţi pentru ca să facă posibilă o regie. Ilii Ili. ION BRATIANU Ion Brătianu nu intră in rândul oamenilor despre cari un gânditor a spus că, prin moartea lor, câşti­gă laudele supravieţuitorilor, fără alt merit decât acela de a nu mai fi. Cu sau fără laudele noastre, ale celor ce rămânem, Ion Brătianu e omul de stat, care va trăi in isto­ria poporului românesc. Nu e locul, nici vremea să cer­cetăm, aci, toată sărguinţa lui din aceşti din urmă douăzeci de ani, decană şef al partidului liberal, a fost şef al atâtor guverne. Nu putem, însă, să nu vorbim de marea lui faptă, prim ministru fiind, de la 14 August 1914. De a­­ceastă faptă întreg neamul româ­nesc îşi va aminti deapururi, cu pietate şi recunoştinţă. Isbucnise războiul. Regele Ca­rol chemă, în acea zi, la sfat, gu­vernul său şi toţi fruntaşii ţării. Trebuia să se hotărască drumul pe care să meargă ţara noastră. Cât de mare era sbuciumul sufle­tesc al celor mai mulţi sfetnici, numai acei cari au stat lângă dânşii o pot spune. De-o parte, do­rul unirii chinuitor de veacuri. De altă parte, copleşitorul prestigiu al forţei militare germane, Regele Carol, cu autoritatea pe care îi o dase atâtea fapte istori­ce întâmplate în lunga lui dom­nie de aproape jumătate de veac, ceru respectarea alianţei noastre militare cu Austri-Ungaria şi in­trarea in război, lângă Puterile cen­trale. Autoritatea regelui Carol, a că­rui părere a fost sprijinită de doii bătrâni ai ţării, amândoi foşti prim miniştri, n’a clintit pe Ion Brătia­nu. El s'a rostit, cu hotărâre, îm­potriva intrării noastre, deindată, în război. Şi aşa am fost feriţi să cădem în prăpastia, spre care a­­tâţia ne împingeau. Fără voe. Dar ne împingeau. Ion Brătianu a ho­tărât, atunci, soarta neamului. A­­cesta e marele şi neperitorul lui merit. Căci, ce a urmat, mai târ­ziu, trebuia să se întâmple. Acum, el dispare dintre noi când ţara e hărţuită de multe griji. Şi dacă s'a zis despre unii bărbaţi de stat Că au trăit o zi prea mult, de Ion Brătianu nu putem spune de­cât că a murit o zi prea de­vreme. ________T. P. cMtfSttSHBQNb ♦ Convenţie comercială un­­garo-albaneză BUDAPESTA. — Ministrul un­gar de la Roma care e acreditat şi pe lângă guvernul albanez, a tratat cu acesta în vederea unei convenţi comerciale. înţelegerea a fost reali­zată încheîndu-se un tratat pe baza celor maî mari avantagii. Cum se fac impunerile fiscaleMN­ Ml . de V. M. Ioachim Respingerea registrelor şi impunerile prin apreciere Un mijloc comod de a impune pe negustori este respingerea regis­trelor şî impunerea prin apreciere fie în comparaţie cu cifra afaceri­lor, cu alţi negustori sau chiar fără nici un fel de comparaţie. Desigur trebue să recunoaştem că sunt cazuri când registrele ne­­fiind regulat ţinute, nu pot servi de bază la impuneri. În această privinţă nu putem în­deajuns insista ca contribuabilii să dea cea mai mare atenţie contabi­lităţii lor, pe care nu trebue să o mai privească ca o formalitate greoaie şi fără folos. Insă, în primii ani de aplicare a legii, se respingeau registrele ca ne­sincere sau neregulate fără motiva­re sau prin prezumţii. MOTIVE PENTRU RESPINGE­REA REGISTRELOR Camerele de comerţ au făcut re­petate demersuri în această privin­ţă bazate şi pe jurisprudenţele Curţii de Casaţie, obţinând ca res­pingerea registrului sa fie motivată. Insă şi aici fie din grabă, fie din nepricepere, fie din dorinţa de a avea impuneri cât mai mari, se dau motive pe car­ un specialist nu le-ar invoca şi cam­ de multe ori cad la apel. Vom enumera câteva din aceste motive: Operaţiunile nu sunt trecute zi cu zî. Creditorii sunt rude cu patro­nul. Inventarul nu e alcătuit con­form legii, fără să se arate d© ce, materiile prime nu se trec zi cu zi la contul „Fabricaţie“. Mărfurile nu sunt evaluate pe preţul zilei. Chel­­tuelile personale sunt trecut© prin contul capital; Cifra de afaceri nu e sinceră, fără a aduce vreo do­vadă, etc. In asemenea condifiuni nu mai poate fî vorba de o impunere pe be­neficîu-De aceea propunem ca Comisiu­­nea centrală fiscală de acord cu Ca­mera de comerț să stabilească ca norme de orientare când se poate respinge registrele, atrăgându-se a­tenția Comisîunîlor că principiul le­gîi este impunerea după registre. încă un motiv pentru care noi cerem să se dea expertului conta­bil un rol maî important în Comi­­siuniie de Impunere așa cum îl au în Comîsiunîle de apel, unde în chestiuni de contabilitate, se ţine seamă de referatul de expertiză al acestuia. RAPORTAREA IMPUNERILOR Unele comîsiuni raportează im­punerea dela un an la altul sau fac impunerea prin apreciere stabilind şi amendă pentru cei ce omit să facă în termen declaraţie şi să de­pună bilanţ. In această privinţă Camera de comerţ din Bucureşti a intervenit ca să se prelungească termenul de­punerii bilanţului până la 30 Martie ceeace s’a admis pentru întreprin­derile maî mari. Dar chiar dacă nu s’ar depune bi­lanţul în acest termen, legea nu dă dreptul comisîunîlor să facă impu­neri prin apreciere şi să amendeze pe contribuabil şi nici nu ia dreptul de apel, după cum greşit au judecat unele Comisîuni de apel. Intr’adevăr în recursul judecat de Secţia IV-a, a Curţii de apel la 28 Octombrie 1926, se­ spune catego­ric: „Considerând insă că­­nef­acer­ea declaraţiunilor impuse de art. 87, nu ridică contribuabilului dreptul de apel, ci-l privează numai de beneficiul primei instanţe, Comi­sia de apel era ţinută să fixeze veniturile curente după elemen­tele pe cari le va trage din actele şi dovezile ce vor fi prezentate la apel”. Iar în ceea ce priveşte amenzile art. 96 din lege spune: „Comisianea va putea aplica o amendă, dacă constată rea cre­dinţă, iar in art. 109 se precizează deasemenea că amenda se plăteşte numai dacă contribuabilul din rea voinţă nu prezintă registrele sau acte justificative”. Şi asupra acestor chestiuni Com­i­­siunea Centrală ar trebui să dea instrucţiuni mai precise Comisiu­­nilor. Știri economice Ungaria BUDAPESTA. — După statisti­cile de curând publicate, exportul ungar de cereale a scăzut în pri­mele trei luni după recoltă cu 841.857 g., față de anul trecut. Pe când anul trecut, în perioada dela 1 Iulie până la 30 Septembrie, s’au exportat din Ungaria 2.455-490 g. cereale, anul acesta, exportul, în acelaş exerciţiu, a fost de numai 1.613 633 g.« BUDAPESTA, »». Parlamentul maghiar va lua în dezbateri zi­lele acestea proectul de lege pen­tru protejarea femeilor şi tineri­lor întrebuinţaţi în industrie. Cu această ocazie, Asociaţia fabri­canţilor textili au protestat împo­triva interzicerii muncii de noapte pentru fem­ei şi adolescenţi, afir­mând că această mă­sură ar ame­ninţă mersul industriei textile. Fa­bricanţii susţin că în cazul vo­tării legii, fabricile de filatură vor fi nevoite să-şi suspende ac­tivitatea. Bulgaria SOFIA. ■— Se anunță din Vama că s’a descoperit o nouă sursă de pe­trol. Se crede că sursele petroliere vor fi exploatate ca întreprinderi de stat. S’a găsit într’un puț din districtul Ka­­zanlyk, un lichid a cărui densitate e de 0.8878 și care, prin, rafinare, a dat 2,8 a sută benzină, 33,5 la sută petrol lampant şi 30,6 miduri utilizabile cu uleiuri. Statele­ Unite NEW-YORK. — Producţia zilni­că de petrol, dela 5—12 ale lunii, s-a ridicat la 2 milioane 470.000 ba­­rile faţă de 2.453000 în cursul săp­tămânii precedente. Această produc­ţie se repartizează în modul urmă­tor: Oklahoma 768000 barile, Kan­­sas 107.000 barile, West Texas 219.000 barile, Qulf Coast 123.000 barile, California 620.000 barile. După şease săptămâni, producţia înregistrează din nou o creştere­ iugoslavia BELGRAD. — Banca Naţiona­lă iugoslavă a luat o serie de mă­suri cari au de scop să, realizeze o scădere a dobânzilor la băncile iugoslave. Banca Naţională a a­­meninţat că va refuza credite a­celor bănci cari vor lua clienţilor lor dobânzi de camătă. Cu excep­ţia Sloveniei, unde se plăteşte pen­tru depuneri 5 la sută, iar pentru împrumuturi 10—12 la sută, do­bânzile sunt în restul regiunilor­­Iugoslaviei mult mai urcate. Ast­fel, la Belgrad se plăteşte 6—10 la sută pentru depuneri şi 14—20 la sută, pentru împrumuturi. In al­te părţi ale vechii Serbii se plă­teşte 14—30 la sută. Ucraina MOSCOVA. — In momentul de fata sunt în activitate în Ucraina 127­ fabrici de zahăr, cari au pre­lucrat până la 10 Noembrie, 40 mii­lioane g. sfecle de zahăr. Până la 1 Noem. crt., s’au produs 5.600.000 $. zahăr cristalizat Noui norme pentru încărcarea mărfurilor O mai echitabilă distribuţie a lor.—Stabilirea celor două grupe Am­ anunţat ca serviciul special al mîşcărei a­ intocmit un nou re­gulament pentru încărcarea mărfu­rilor şi dirijarea vagoanelor. Noul regulament va fi pus în aplicare cu începere dela 1 Ianuarie 1928. Prin el s’a ţinut seama în primul rând de o cât maî echitabilă normă pentru încărcarea mărfurilor, stabi­­lindu-se două grupe. ÎNCĂRCĂRILE IN GRUPA INT­AIA In această grupă se vor încărca: Coletele de mare şi mică iuţeală lucrătorii în grupuri, cadavrele şi transporturile de vagoane complec­te, predate cu mare iuţeală, pentru cari se plătesc taxele de transport de mare iuţeală, sau se depun foi de drum ori alte documente pres­crise de tarif că pot fi expediate cu mare iuţeală. La acestea din urmă când se cere expedierea cu trenurile de persoane, direcţiunea mişcare­ va putea apro­ba cererile dacă tonajul trenurilor permite şi dacă se respectă reguli­le din Instrucţia de mişcare. încărcarea acestor mărfuri pri­mează asupra mărfurilor celorlalte de la grupa întâia, atunci când n'ar fî vagoane suficiente pentru satis­facerea tuturor transporturilor. Toate mărfurile administraţiei C. F. C„ adică‘acelea predate cu man­date de transport şî adresate unui serviciu al căilor ferate. Carnea proaspătă, berea, peştele proaspăt, animalele pentru orî­ce destinaţie, efectele de strămutare şi plantele vii Toate fructele, legumele şi zarza­vaturile proaspete. Materiile prime pentru R. M. S., sarea, tutunul, chibriturile, pentru consumul Intern. Explozibilele şi incendiabilele în zilele când sunt trenuri speciale pentru explozibile. Transporturile militare cu carac­ter operativ, extra urgent de trupe sau armament. Celelalte transporturi militare, desemnate ca operative, cari n’au caracter extra urgent, după aproba­rea direcțiunei generale. Transporturile de vagoane com­plecte predate cu certificate emise de Curtea Regală și adresate Casei Regale. Transporturile întreprinderilor pentru lucrările C. F. R. și casa muncei, predate de furnizori parti­culari, cu taxe plătite cari vor fi adresate numai serviciilor cari au emis adeverinţe. Mărfurile stabilite de direcţiunea generală C. F. R. ca mărfuri de se­zon. Ele se vor bucura de avanta­jul grupei întâia numai într’un timp , bine determinat. Mărfurile pentru cari s’au stabi­lit cote fixe de încărcare de către direcţia generală prin ordine spe­ciale, ca făina, varul, cimentul, che­restelele, cărbunii etc­ Produsele petrol­iere, cari urm­ea­ză să se încarce în cazan® proprieta­tea C. F. R„ destinate C. F. R., C. F. R, S. M. R„ serviciului hidraulic, docurilor Brăila şi Galaţi, şantie­rului naval de la T.­Severin, portu­rilor maritime şi celorlalte autori­tăţi. Acestea se vor satisface numai după complecta acoperire a nevoi­lor C. F. R. Toate mărfurile de import din porturile dunărene şi maritime, pen­tru orice destinaţie din ţară sau străinătate. Transporturile cu caracter ur­gent ale autorităţilor, inclusiv cele militare, după aprobarea direcţîunei generale. Lemnele de foc, predate cu man­date de transport, la adresa perso­nalului C­­F. R., în Intervalul de la 1 Iunie la 1 Noembrie. Apele minerale, butaşii, pomii şî pieţîi vii, butoaele goale de bere, circurile şî panoramele, fierul vechi destinat uzinelor Reşiţa, grâul pen­tru Capitală la adresa morilor, grâul la adresa manutanţelor arma­tei din toată ţara, predate de coo­perativele de producţie şi consum, hârtia de tipar la orice adresă, în­­grăşăminţile himice, lăpturile şi brânzeturile, maşinile agricole, va­sele şi răzăturile de piei, ouăle pen­tru consumul Intern, produsele uzi­nelor metalurgice din porturi, ră­măşiţa de pirită la adresa uzinelor Reşiţa, stâlpii şi materialele de con­­strucţie adresate P. T. T., precum, in fine, şi mărfurile ce trebuesc transbordate din cauza defectărei vagoanelor. GRUPA DOUA Această grupă va cuprinde: Restul mărfurilor pentru orice adresă și destinație — inclusiv transporturile particulare petroli­­ere care se încarcă in cisterne c. f. r., sau în vagoane acoperite de marfă c. f.r., precum și in cazane particulare. G. Mt. DISCURSUL D-LUI MARINCO­­VICI D. Marincovici, ministrul de ex­­terne al Iugoslaviei a ţinut un dis­curs important în parlamentul din Belgrad. Omul de stat iugoslav a făcut, cu prilejul ratificărei tratatului franco-iugoslav, un expozeu des­luşit despre politica externă a ţa­rei sale. A vorbit de bunele rela­ţii cu vecinii din Mica Antantă. A vorbit de sentimentele sârbeşti faţă de Franţa : sentimente de dragoste, de recunoştinţă şi de so­lidaritate, pentru un aliat puternic, viteaz în timp de război, real în timp de pace. D. Marincovici e insistat asipra faptului că trata­tul franco-iugoslav, consfinţeşte printr-o nouă legătură o stare de fapt şi o stare de drept deja exis­tente. Alianţa sârbo-franceză da­tează de la război şi mi a fost ună odată întreruptă. Iar garanţiile de siguranţă sunt exact aceleaş ca cele cuprinse în pactul Societăţii Naţiunilor. Noul tratat nu are deci nici o intenţie agresivă faţă de vecini. D. Marincovici a ţinut să linişteas­că în special opinia publică italia­nă, arătând că sistemul pactelor, de siguranţă, urmat de toate sta­tele continentale, inclusiv Italia, nui are drept scop decât să întă­rească printr’o dublă garanţie, o­­bligaţiile generale contractate de toate statele la Geneva. D. Marincovici are incontestabil dreptate. Nu e mai puţin just că bunele­ sale argumente nu vor potoli nu­mai decât neliniştea italiană. E soarta tratatelor de siguranţă să neliniştească pe vecini. Am dat aci mai multe pilde : tratatul ita­­lo-român a neliniştit, pe iugoslavi şi pe ruşi, tratatul italo-maghiar­ a neliniştit pe români, Mica An­­tantă a neliniştit, la începuturile ei, toate marile puteri apusene. Neliniştea nu a ţinut însă nici­odată multă vreme. Căci tratatele publice au darul să împrăştie in­­tenţiile ascunse. Iar tratatele de siguranţă, care pornesc pe calea înţelegerilor particnile duc în mod firesc spre acorduri generale. Căci siguranţa este o noţiune ca­re nu poate rămâne adăpostită in patrimoniul cutărei sau cutărei a­­lianţe. Fa are, neapărată nevoie de consensul tuturor. Tratatul franco-iugoslav poate fi un pas buclucaş, şi totuş feri­cit spre o înţelegere italo-iugosla­­vă şi o destindere franco-italiană, G. 13. ’ Ce se lucrează la Ministerul Agriculturei şi Domeniilor proectele de legi cari vor fi depuse pe biroul Parlamentului D-l C. Argetoianu, ministrul a­­griculturei şi domeniilor urmează să prezinte în actuala sesiune par­lamentară o Interesantă serie de proecte de legi. Parte din ele sunt încă în studiul unor comisiuni, iar câteva au luat forme concrete. REORGANIZAREA MINISTE­RULUI Primul proect de lege pe care-l va aduce d. C. Argetoianu pe birourile Parlamentului va fi referitor la reor­ganizarea ministerului. E de fapt un proect de concentrare a actualelor direcţiuni din acest mi­nister. După informaţiile noastre, acest pro­ect de lege are multe puncte de ase­­mănare cu proectul pentru reorganiza­rea ministerului de finanţe, care a şi fost dat publicităţii. LEGEA PESCĂRIILOR O comisiune restrânsă se ocupă de elaborarea unui proect de lege pentru modificarea legei pescării­lor. Actuala lege va suferi m­iodifî­­cări esenţiale. LEGEA PENTRU ORGANIZAREA CAMERILOR AGRICOLE O altă comisiune- -se actu­pă actual­mente de modifiacrea legei pentru or­ganizarea Comerilor de agricultură. In cei doi ani de aplicare, legea a dove­dit o serie de lacune ce vor fi înlă­turate. STANDARDIZAREA CEREA­LELOR D-l ministru C Argetoianu lu­crează la un proect de lege pentru standardizarea cerealelor. Această problemă care a fost pe larg desbătută in coloanele ziarului nostru va căpăta în sfârşit rezol­vare. Se ştie că problema standar­­dizărei a figurat şi în programul de activitate al fostului ministru, d-l­e­ Garofild, care însă n’a avut tim­pul material să o înfăptuiască. Standardizarea cerealelor implică construcţii de magazii speciale, cu aparate de selecţionat calităţile, şi Instalaţii extrem de costisitoare. A­plicarea acestei legi e strâns legată de alocarea fondurilor necesare pentru a fî învestite în construc­ţiuni. UN MUZEU AGRICOL Ministrul agricultura maî înten­ţionează crearea unui mare muzeu agricol care va fî instalat într’o clă­diră m­oarte, REP. Exportat polonez la Rusia VARŞOVIA. — Până în anul tre­cut exportul polonez in Rusia sovietică, era cu mult superior importului din R® sia în Polonia. Anul de faţă însă, a at­­us o schimbare, făcând ca bed­an­ţa co­mercială să fie pasivă pentru Polonia. Importul din Rusia în Polonia a cres­cut mereu, dela 4.965.000 franci aur, în 1924, la 8.915.000 fr. aur, 1­ .925, apoi la 24.625.000 franci aur in 1926 și a fost în primele fe lmi ale anului de față de 44.507.000 frânai aur. Exportul însă din Polonia in Rusia, s’a ridicat în anul 1924 la 1­­­418000 franci aur, în 1925 la 35.247.000 fr. aur. in 1926 a scurnit la 24.625.000, iar în primele 6 luni ale anului 1927, a­i cifrat la 16.461.000 franci aur. Reese clar că balanța raporturilor co­merciale polono-sovietice a fost, în pri­mele 6 luni ale acestui an, pasivă pen­tru Polonia cu suma de 28.0411.000 franci aur. După părerea cercurilor *e­conomice poloneze, acest fenomen se d­atoreşte monopolului comerţului din Rusia sovietică şi activităţii reprezen­tanţii comerciale sovietice în Polonia, care utilizează toate posibilităţile pentru sprijinirea desfacerii mărfurilor ruseşti ,şi împedică accesul direct al firmelor poloneze pe piaţa rusească. Relaţiile comerciale intre Norvegia şi Rusia MOSCOVA.­­ Sovietul comisarilor poporului a­ denunţat contractul de concesiune cu societatea norvegiană pentru industria balenelor „Vega“, deoarece aceasta nu şi-a îndeplinit o­­bligaţiile luate prin contract de a vărsa anumite sume statului sovietic.­­Reprezentanța comercială sovietică din Oslo a fost însărcinată cu soma-,­rea numitei societăți de a achita su­­­mele respectiva. I

Next