Argus, noiembrie 1927 (Anul 18, nr. 4364-4388)
1927-11-26 / nr. 4385
oo Anul XVIII No. 4385 ANUNCILRI DC ORICC FEL IN TOATE ZIARELE •' — PRIN SOCIETATEA GENERALĂ de PUBLICITATE CAROL SCHULDER ti S. BERCER a/STR. KARAGEORGEVICI 9 tel: 11/S4. ABONAMENTE: IN TARA il IN STRAINATATE tin an 1000 lei II Un an 2200 le) « luni 550 , Il 6 luni 1300 „ 3 luni 300 m SI 3 luni 800 » 3 ei tn ţară» 5 lei in străinătate 6 PAGINI ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI Fondatori î 8» Pauker ÿf H* E# Valentin » INDUSTRIEI $i FINANŢEI Director : Origei» Qafenou c sansMta zs Te »bin 192? ANIINCIURI DEORICE FEL IN TOATE ZIARELE PRIN SOCIETATEA GENERALĂ de PUBLICITATE CAROL SCHULDER ti S. BERCER MR. KARAGEORGEVICI 3 V TEL: 11/S4. PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivă a Societăți Generale de Publicitate Directori : Carol Schulder fi S. Borger str. Eugeniu Carada (fosti Karagheorghevici 1 Telefon 311184 BIROURIL E : București, Strada Sărindar 7 Et. I. — T E L EF O N: 306/93 și 323/60 La moartea lui Ion Brătianu Omul politic care de douăzeci de ani domină şi conduce viaţa noastră politică s’a stins. Prin rolul lui de conducător al guvernului de războiu, numele lui va rămâne legat de realizarea idealului naţional. Acest eveniment al războiului, cu urmările lui fericite pentru neamul nostru e atât de important, incât Ion Brătianu, care a condus ţara în acele împrejurări, a trecut în istorie încă de pe când era în viaţă. Lungile sale guvernări şi reformele îndrăzneţe pe cari le-a realizat, crease, fără îndoială, multe adversităţi fostului primministru. Dar nu e mai puţin adevarat că atât în ţară, cât şi în străinătate, numele lui ca şi experienţa lui, erau considerate drept un capital naţional. Rar ajung oamenii politici la atâta autoritate. Se pot cita ca exemple asemănătoare cazul lui Passici în Serbia şi al d-lui Poincaré în Franţa. Simboluri ale glorii naţionale, şi ale consolidării victorii, după războiu. Patriotismul nu-i o calitate excepţională pentru un om politic. Oricine aspiră la conducerea ţării trebue să creadă până la fanatism în destinul şi viitorul ei fericit. Dar ceea ce distinge pe un mare om politic şi îl ridică peste comun, e energia cu care lucrează în această convingere despre viitorul ţării lui şi intuiţia fericită în momentele grave. Calea de urmat în împrejurări primejdioase nu o găseşti scrisă nicăeri şi nici nu o poţi afla de la nimeni. Omul mare o descoperă în instinctul lui. El are intuiţia adevărului, nu-l deduce din calcule, trădătoare de cele mai multe ori. Şi s’a dovedit că Ion Brătianu avea această intuiţie. El nu era un „raisoneur". El nu făcea discursuri artistice şi seducătoare. Foarte rar găseai în discursul lui o indicaţie de ceea ce are să facă sau o explicaţie deplină despre ceea ce a făcut. In acţiune, însă, era ferm, perseverent şi convins. Şi aceasta este prima calitate care face un mare om politic. Opera de conducător, îndeplinită de Ionel Brătianu nu se va putea judeca în întregime decât mult mai târziu. Utimul cuvânt e rezervat istorii, şi nu istorii imediate. Dar generaţia care a trăit în timpul lui şi sub conducerea lui, va păstra despre el amintirea unui om de mare voinţă şi de toată încrederea pentru împrejurări grele. înşişi adversarii lui vor avea să înveţe de la el principii neporitoare în arta de a guverna. Poporul e un suveran teoretic. El trebue inspirat, convins şi condus. El nu poate inspira şi conduce. Conducătorul de voinţă poate face greşeli şi greşeli grave, uneori. Dar pentru tradiţia politică a poporului, e mai puţin primejdioasă obişnuinţa cu o voinţă luminată, decât cu anarhia. .. Procesul orfanitor Guvernul ungar a respins hotărîrea Ligii Naţiunilor O manevră de uifîmi oră GENEVA, 24 (Rador).Guvernul unggar a comussicat Secretariatului Societăţii Naţiunilor, că studiind textul recomandat de consiliul Societăţii ca bază pentru un acord cu România în chestiunea optanţilor, nu este in măsură a accepta. Guvernul ungar va trimite în cursul săptămânii viitoare motivarea amănunţită a refuzului său. Guvernul ungar adaugă că dorind să ajungă la un acord cu România, pe alte baze decât recomandaţiunile consiliului Societăţii Naţiunilor, a făcut zilele acestea o propunere la Bucureşti, ţintind la o soluţiune practică. După răspunsul verbal ce i-a fost dat, nu poate spera într’un rezultat satisfăcător. Manevra Ungariei de a face în ultimul moment o propunere pe care o ştia dinainte inacceptabilă, deoarece nu ţinea seama de hotărârea consiliului Societaţii Naţiunilor, nu înşeală pe nimeni la Geneva. In cercurile Societăţii Naţiunilor se consideră că guvernul ungar n’a făcut acea propunere decât pentru a da impresia că s’a conformat recomandaţiunilor Consiliului şi a încercat negocieri directe pentru aplanarea diferendului, montare amicală a acestui regretabil litigiu. Dacă aşi asculta în prezent de campania care se duce în Anglia pe această chestiune, aş dezonora ţara mea. In calitate de reprezentant britanic în Consiliul Societatea Naţiunilor am datoria să rămân imparţial şi să-mi dau toate silinţele cu putinţă pentru a apropia pe cele două părţi întru rezolvarea litigiului11. Chamberlain despre giul româno-ungar LONDRA, 24 (Rador).— D. Austen Chamberlain, ministrul afacerilor streine, răspunzând în Camera Comunelor unei interpelări relative la chestiunea litigiului româno-iuvgar, după ce a reamintit detaliile întregei chestiuni a declarat : „Comitetul de trei numit de către Consiliul Societăţei Naţiunilor, a făcut toate eforturile cu putinţă pe lângă cele două părţi pentru ca să facă posibilă o regie. Ilii Ili. ION BRATIANU Ion Brătianu nu intră in rândul oamenilor despre cari un gânditor a spus că, prin moartea lor, câştigă laudele supravieţuitorilor, fără alt merit decât acela de a nu mai fi. Cu sau fără laudele noastre, ale celor ce rămânem, Ion Brătianu e omul de stat, care va trăi in istoria poporului românesc. Nu e locul, nici vremea să cercetăm, aci, toată sărguinţa lui din aceşti din urmă douăzeci de ani, decană şef al partidului liberal, a fost şef al atâtor guverne. Nu putem, însă, să nu vorbim de marea lui faptă, prim ministru fiind, de la 14 August 1914. De această faptă întreg neamul românesc îşi va aminti deapururi, cu pietate şi recunoştinţă. Isbucnise războiul. Regele Carol chemă, în acea zi, la sfat, guvernul său şi toţi fruntaşii ţării. Trebuia să se hotărască drumul pe care să meargă ţara noastră. Cât de mare era sbuciumul sufletesc al celor mai mulţi sfetnici, numai acei cari au stat lângă dânşii o pot spune. De-o parte, dorul unirii chinuitor de veacuri. De altă parte, copleşitorul prestigiu al forţei militare germane, Regele Carol, cu autoritatea pe care îi o dase atâtea fapte istorice întâmplate în lunga lui domnie de aproape jumătate de veac, ceru respectarea alianţei noastre militare cu Austri-Ungaria şi intrarea in război, lângă Puterile centrale. Autoritatea regelui Carol, a cărui părere a fost sprijinită de doii bătrâni ai ţării, amândoi foşti prim miniştri, n’a clintit pe Ion Brătianu. El s'a rostit, cu hotărâre, împotriva intrării noastre, deindată, în război. Şi aşa am fost feriţi să cădem în prăpastia, spre care atâţia ne împingeau. Fără voe. Dar ne împingeau. Ion Brătianu a hotărât, atunci, soarta neamului. Acesta e marele şi neperitorul lui merit. Căci, ce a urmat, mai târziu, trebuia să se întâmple. Acum, el dispare dintre noi când ţara e hărţuită de multe griji. Şi dacă s'a zis despre unii bărbaţi de stat Că au trăit o zi prea mult, de Ion Brătianu nu putem spune decât că a murit o zi prea devreme. ________T. P. cMtfSttSHBQNb ♦ Convenţie comercială ungaro-albaneză BUDAPESTA. — Ministrul ungar de la Roma care e acreditat şi pe lângă guvernul albanez, a tratat cu acesta în vederea unei convenţi comerciale. înţelegerea a fost realizată încheîndu-se un tratat pe baza celor maî mari avantagii. Cum se fac impunerile fiscaleMN Ml . de V. M. Ioachim Respingerea registrelor şi impunerile prin apreciere Un mijloc comod de a impune pe negustori este respingerea registrelor şî impunerea prin apreciere fie în comparaţie cu cifra afacerilor, cu alţi negustori sau chiar fără nici un fel de comparaţie. Desigur trebue să recunoaştem că sunt cazuri când registrele nefiind regulat ţinute, nu pot servi de bază la impuneri. În această privinţă nu putem îndeajuns insista ca contribuabilii să dea cea mai mare atenţie contabilităţii lor, pe care nu trebue să o mai privească ca o formalitate greoaie şi fără folos. Insă, în primii ani de aplicare a legii, se respingeau registrele ca nesincere sau neregulate fără motivare sau prin prezumţii. MOTIVE PENTRU RESPINGEREA REGISTRELOR Camerele de comerţ au făcut repetate demersuri în această privinţă bazate şi pe jurisprudenţele Curţii de Casaţie, obţinând ca respingerea registrului sa fie motivată. Insă şi aici fie din grabă, fie din nepricepere, fie din dorinţa de a avea impuneri cât mai mari, se dau motive pe car un specialist nu le-ar invoca şi cam de multe ori cad la apel. Vom enumera câteva din aceste motive: Operaţiunile nu sunt trecute zi cu zî. Creditorii sunt rude cu patronul. Inventarul nu e alcătuit conform legii, fără să se arate d© ce, materiile prime nu se trec zi cu zi la contul „Fabricaţie“. Mărfurile nu sunt evaluate pe preţul zilei. Cheltuelile personale sunt trecut© prin contul capital; Cifra de afaceri nu e sinceră, fără a aduce vreo dovadă, etc. In asemenea condifiuni nu mai poate fî vorba de o impunere pe beneficîu-De aceea propunem ca Comisiunea centrală fiscală de acord cu Camera de comerț să stabilească ca norme de orientare când se poate respinge registrele, atrăgându-se atenția Comisîunîlor că principiul legîi este impunerea după registre. încă un motiv pentru care noi cerem să se dea expertului contabil un rol maî important în Comisiuniie de Impunere așa cum îl au în Comîsiunîle de apel, unde în chestiuni de contabilitate, se ţine seamă de referatul de expertiză al acestuia. RAPORTAREA IMPUNERILOR Unele comîsiuni raportează impunerea dela un an la altul sau fac impunerea prin apreciere stabilind şi amendă pentru cei ce omit să facă în termen declaraţie şi să depună bilanţ. In această privinţă Camera de comerţ din Bucureşti a intervenit ca să se prelungească termenul depunerii bilanţului până la 30 Martie ceeace s’a admis pentru întreprinderile maî mari. Dar chiar dacă nu s’ar depune bilanţul în acest termen, legea nu dă dreptul comisîunîlor să facă impuneri prin apreciere şi să amendeze pe contribuabil şi nici nu ia dreptul de apel, după cum greşit au judecat unele Comisîuni de apel. Intr’adevăr în recursul judecat de Secţia IV-a, a Curţii de apel la 28 Octombrie 1926, se spune categoric: „Considerând insă cănefacerea declaraţiunilor impuse de art. 87, nu ridică contribuabilului dreptul de apel, ci-l privează numai de beneficiul primei instanţe, Comisia de apel era ţinută să fixeze veniturile curente după elementele pe cari le va trage din actele şi dovezile ce vor fi prezentate la apel”. Iar în ceea ce priveşte amenzile art. 96 din lege spune: „Comisianea va putea aplica o amendă, dacă constată rea credinţă, iar in art. 109 se precizează deasemenea că amenda se plăteşte numai dacă contribuabilul din rea voinţă nu prezintă registrele sau acte justificative”. Şi asupra acestor chestiuni Comisiunea Centrală ar trebui să dea instrucţiuni mai precise Comisiunilor. Știri economice Ungaria BUDAPESTA. — După statisticile de curând publicate, exportul ungar de cereale a scăzut în primele trei luni după recoltă cu 841.857 g., față de anul trecut. Pe când anul trecut, în perioada dela 1 Iulie până la 30 Septembrie, s’au exportat din Ungaria 2.455-490 g. cereale, anul acesta, exportul, în acelaş exerciţiu, a fost de numai 1.613 633 g.« BUDAPESTA, »». Parlamentul maghiar va lua în dezbateri zilele acestea proectul de lege pentru protejarea femeilor şi tinerilor întrebuinţaţi în industrie. Cu această ocazie, Asociaţia fabricanţilor textili au protestat împotriva interzicerii muncii de noapte pentru femei şi adolescenţi, afirmând că această măsură ar ameninţă mersul industriei textile. Fabricanţii susţin că în cazul votării legii, fabricile de filatură vor fi nevoite să-şi suspende activitatea. Bulgaria SOFIA. ■— Se anunță din Vama că s’a descoperit o nouă sursă de petrol. Se crede că sursele petroliere vor fi exploatate ca întreprinderi de stat. S’a găsit într’un puț din districtul Kazanlyk, un lichid a cărui densitate e de 0.8878 și care, prin, rafinare, a dat 2,8 a sută benzină, 33,5 la sută petrol lampant şi 30,6 miduri utilizabile cu uleiuri. Statele Unite NEW-YORK. — Producţia zilnică de petrol, dela 5—12 ale lunii, s-a ridicat la 2 milioane 470.000 barile faţă de 2.453000 în cursul săptămânii precedente. Această producţie se repartizează în modul următor: Oklahoma 768000 barile, Kansas 107.000 barile, West Texas 219.000 barile, Qulf Coast 123.000 barile, California 620.000 barile. După şease săptămâni, producţia înregistrează din nou o creştere iugoslavia BELGRAD. — Banca Naţională iugoslavă a luat o serie de măsuri cari au de scop să, realizeze o scădere a dobânzilor la băncile iugoslave. Banca Naţională a ameninţat că va refuza credite acelor bănci cari vor lua clienţilor lor dobânzi de camătă. Cu excepţia Sloveniei, unde se plăteşte pentru depuneri 5 la sută, iar pentru împrumuturi 10—12 la sută, dobânzile sunt în restul regiunilorIugoslaviei mult mai urcate. Astfel, la Belgrad se plăteşte 6—10 la sută pentru depuneri şi 14—20 la sută, pentru împrumuturi. In alte părţi ale vechii Serbii se plăteşte 14—30 la sută. Ucraina MOSCOVA. — In momentul de fata sunt în activitate în Ucraina 127 fabrici de zahăr, cari au prelucrat până la 10 Noembrie, 40 miilioane g. sfecle de zahăr. Până la 1 Noem. crt., s’au produs 5.600.000 $. zahăr cristalizat Noui norme pentru încărcarea mărfurilor O mai echitabilă distribuţie a lor.—Stabilirea celor două grupe Am anunţat ca serviciul special al mîşcărei a intocmit un nou regulament pentru încărcarea mărfurilor şi dirijarea vagoanelor. Noul regulament va fi pus în aplicare cu începere dela 1 Ianuarie 1928. Prin el s’a ţinut seama în primul rând de o cât maî echitabilă normă pentru încărcarea mărfurilor, stabilindu-se două grupe. ÎNCĂRCĂRILE IN GRUPA INTAIA In această grupă se vor încărca: Coletele de mare şi mică iuţeală lucrătorii în grupuri, cadavrele şi transporturile de vagoane complecte, predate cu mare iuţeală, pentru cari se plătesc taxele de transport de mare iuţeală, sau se depun foi de drum ori alte documente prescrise de tarif că pot fi expediate cu mare iuţeală. La acestea din urmă când se cere expedierea cu trenurile de persoane, direcţiunea mişcare va putea aproba cererile dacă tonajul trenurilor permite şi dacă se respectă regulile din Instrucţia de mişcare. încărcarea acestor mărfuri primează asupra mărfurilor celorlalte de la grupa întâia, atunci când n'ar fî vagoane suficiente pentru satisfacerea tuturor transporturilor. Toate mărfurile administraţiei C. F. C„ adică‘acelea predate cu mandate de transport şî adresate unui serviciu al căilor ferate. Carnea proaspătă, berea, peştele proaspăt, animalele pentru orîce destinaţie, efectele de strămutare şi plantele vii Toate fructele, legumele şi zarzavaturile proaspete. Materiile prime pentru R. M. S., sarea, tutunul, chibriturile, pentru consumul Intern. Explozibilele şi incendiabilele în zilele când sunt trenuri speciale pentru explozibile. Transporturile militare cu caracter operativ, extra urgent de trupe sau armament. Celelalte transporturi militare, desemnate ca operative, cari n’au caracter extra urgent, după aprobarea direcțiunei generale. Transporturile de vagoane complecte predate cu certificate emise de Curtea Regală și adresate Casei Regale. Transporturile întreprinderilor pentru lucrările C. F. R. și casa muncei, predate de furnizori particulari, cu taxe plătite cari vor fi adresate numai serviciilor cari au emis adeverinţe. Mărfurile stabilite de direcţiunea generală C. F. R. ca mărfuri de sezon. Ele se vor bucura de avantajul grupei întâia numai într’un timp , bine determinat. Mărfurile pentru cari s’au stabilit cote fixe de încărcare de către direcţia generală prin ordine speciale, ca făina, varul, cimentul, cherestelele, cărbunii etc Produsele petroliere, cari urmează să se încarce în cazan® proprietatea C. F. R„ destinate C. F. R., C. F. R, S. M. R„ serviciului hidraulic, docurilor Brăila şi Galaţi, şantierului naval de la T.Severin, porturilor maritime şi celorlalte autorităţi. Acestea se vor satisface numai după complecta acoperire a nevoilor C. F. R. Toate mărfurile de import din porturile dunărene şi maritime, pentru orice destinaţie din ţară sau străinătate. Transporturile cu caracter urgent ale autorităţilor, inclusiv cele militare, după aprobarea direcţîunei generale. Lemnele de foc, predate cu mandate de transport, la adresa personalului CF. R., în Intervalul de la 1 Iunie la 1 Noembrie. Apele minerale, butaşii, pomii şî pieţîi vii, butoaele goale de bere, circurile şî panoramele, fierul vechi destinat uzinelor Reşiţa, grâul pentru Capitală la adresa morilor, grâul la adresa manutanţelor armatei din toată ţara, predate de cooperativele de producţie şi consum, hârtia de tipar la orice adresă, îngrăşăminţile himice, lăpturile şi brânzeturile, maşinile agricole, vasele şi răzăturile de piei, ouăle pentru consumul Intern, produsele uzinelor metalurgice din porturi, rămăşiţa de pirită la adresa uzinelor Reşiţa, stâlpii şi materialele de construcţie adresate P. T. T., precum, in fine, şi mărfurile ce trebuesc transbordate din cauza defectărei vagoanelor. GRUPA DOUA Această grupă va cuprinde: Restul mărfurilor pentru orice adresă și destinație — inclusiv transporturile particulare petroliere care se încarcă in cisterne c. f. r., sau în vagoane acoperite de marfă c. f.r., precum și in cazane particulare. G. Mt. DISCURSUL D-LUI MARINCOVICI D. Marincovici, ministrul de externe al Iugoslaviei a ţinut un discurs important în parlamentul din Belgrad. Omul de stat iugoslav a făcut, cu prilejul ratificărei tratatului franco-iugoslav, un expozeu desluşit despre politica externă a ţarei sale. A vorbit de bunele relaţii cu vecinii din Mica Antantă. A vorbit de sentimentele sârbeşti faţă de Franţa : sentimente de dragoste, de recunoştinţă şi de solidaritate, pentru un aliat puternic, viteaz în timp de război, real în timp de pace. D. Marincovici e insistat asipra faptului că tratatul franco-iugoslav, consfinţeşte printr-o nouă legătură o stare de fapt şi o stare de drept deja existente. Alianţa sârbo-franceză datează de la război şi mi a fost ună odată întreruptă. Iar garanţiile de siguranţă sunt exact aceleaş ca cele cuprinse în pactul Societăţii Naţiunilor. Noul tratat nu are deci nici o intenţie agresivă faţă de vecini. D. Marincovici a ţinut să liniştească în special opinia publică italiană, arătând că sistemul pactelor, de siguranţă, urmat de toate statele continentale, inclusiv Italia, nui are drept scop decât să întărească printr’o dublă garanţie, obligaţiile generale contractate de toate statele la Geneva. D. Marincovici are incontestabil dreptate. Nu e mai puţin just că bunele sale argumente nu vor potoli numai decât neliniştea italiană. E soarta tratatelor de siguranţă să neliniştească pe vecini. Am dat aci mai multe pilde : tratatul italo-român a neliniştit, pe iugoslavi şi pe ruşi, tratatul italo-maghiar a neliniştit pe români, Mica Antantă a neliniştit, la începuturile ei, toate marile puteri apusene. Neliniştea nu a ţinut însă niciodată multă vreme. Căci tratatele publice au darul să împrăştie intenţiile ascunse. Iar tratatele de siguranţă, care pornesc pe calea înţelegerilor particnile duc în mod firesc spre acorduri generale. Căci siguranţa este o noţiune care nu poate rămâne adăpostită in patrimoniul cutărei sau cutărei alianţe. Fa are, neapărată nevoie de consensul tuturor. Tratatul franco-iugoslav poate fi un pas buclucaş, şi totuş fericit spre o înţelegere italo-iugoslavă şi o destindere franco-italiană, G. 13. ’ Ce se lucrează la Ministerul Agriculturei şi Domeniilor proectele de legi cari vor fi depuse pe biroul Parlamentului D-l C. Argetoianu, ministrul agriculturei şi domeniilor urmează să prezinte în actuala sesiune parlamentară o Interesantă serie de proecte de legi. Parte din ele sunt încă în studiul unor comisiuni, iar câteva au luat forme concrete. REORGANIZAREA MINISTERULUI Primul proect de lege pe care-l va aduce d. C. Argetoianu pe birourile Parlamentului va fi referitor la reorganizarea ministerului. E de fapt un proect de concentrare a actualelor direcţiuni din acest minister. După informaţiile noastre, acest proect de lege are multe puncte de asemănare cu proectul pentru reorganizarea ministerului de finanţe, care a şi fost dat publicităţii. LEGEA PESCĂRIILOR O comisiune restrânsă se ocupă de elaborarea unui proect de lege pentru modificarea legei pescăriilor. Actuala lege va suferi miodifîcări esenţiale. LEGEA PENTRU ORGANIZAREA CAMERILOR AGRICOLE O altă comisiune- -se actupă actualmente de modifiacrea legei pentru organizarea Comerilor de agricultură. In cei doi ani de aplicare, legea a dovedit o serie de lacune ce vor fi înlăturate. STANDARDIZAREA CEREALELOR D-l ministru C Argetoianu lucrează la un proect de lege pentru standardizarea cerealelor. Această problemă care a fost pe larg desbătută in coloanele ziarului nostru va căpăta în sfârşit rezolvare. Se ştie că problema standardizărei a figurat şi în programul de activitate al fostului ministru, d-le Garofild, care însă n’a avut timpul material să o înfăptuiască. Standardizarea cerealelor implică construcţii de magazii speciale, cu aparate de selecţionat calităţile, şi Instalaţii extrem de costisitoare. Aplicarea acestei legi e strâns legată de alocarea fondurilor necesare pentru a fî învestite în construcţiuni. UN MUZEU AGRICOL Ministrul agricultura maî întenţionează crearea unui mare muzeu agricol care va fî instalat într’o clădiră moarte, REP. Exportat polonez la Rusia VARŞOVIA. — Până în anul trecut exportul polonez in Rusia sovietică, era cu mult superior importului din R® sia în Polonia. Anul de faţă însă, a atus o schimbare, făcând ca bedanţa comercială să fie pasivă pentru Polonia. Importul din Rusia în Polonia a crescut mereu, dela 4.965.000 franci aur, în 1924, la 8.915.000 fr. aur, 1 .925, apoi la 24.625.000 franci aur in 1926 și a fost în primele fe lmi ale anului de față de 44.507.000 frânai aur. Exportul însă din Polonia in Rusia, s’a ridicat în anul 1924 la 1418000 franci aur, în 1925 la 35.247.000 fr. aur. in 1926 a scurnit la 24.625.000, iar în primele 6 luni ale anului 1927, ai cifrat la 16.461.000 franci aur. Reese clar că balanța raporturilor comerciale polono-sovietice a fost, în primele 6 luni ale acestui an, pasivă pentru Polonia cu suma de 28.0411.000 franci aur. După părerea cercurilor *economice poloneze, acest fenomen se datoreşte monopolului comerţului din Rusia sovietică şi activităţii reprezentanţii comerciale sovietice în Polonia, care utilizează toate posibilităţile pentru sprijinirea desfacerii mărfurilor ruseşti ,şi împedică accesul direct al firmelor poloneze pe piaţa rusească. Relaţiile comerciale intre Norvegia şi Rusia MOSCOVA. Sovietul comisarilor poporului a denunţat contractul de concesiune cu societatea norvegiană pentru industria balenelor „Vega“, deoarece aceasta nu şi-a îndeplinit obligaţiile luate prin contract de a vărsa anumite sume statului sovietic.Reprezentanța comercială sovietică din Oslo a fost însărcinată cu soma-,rea numitei societăți de a achita sumele respectiva. I