Argus, decembrie 1927 (Anul 18, nr. 4389-4413)

1927-12-08 / nr. 4395

Anul XVIII No. 4395 6 PAGINI CAROL SCHULDER ti S. BERCER STR. KARAGEORGEVICI3 TEL: 11/84-ABONAMENTE­ IN TARA Un an 1000 lei 6 luni 550 . 3 luni 300 IN STRĂINĂTATE Un an 2200 lei 6 luni 1300 „ 3 luni 600 » 3 ai in tară» £ iei in străinătate UlHUUUlLE, ORGAN ZILNIC al COMERȚULUI fondatori î­n Pauker si H. E. Valentin J INDUSTRIEI fi FINANTEI­ ­ Director : Crigore Qafeneu J Joi S Decembrie 1027 ANUNtlURI DE ORI-CC FEL IN TOATE ZIARELE PRIN ÎOÙETÀTEA GENERALA of PUBLICITATE CAROL SCHULDER ti S.BERCER STR. KARAGEORGEVICI 9 TEL: 11/S4-PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivă a Societăţii Generale de Publicitate Directori­i tarol Schulder şi S. darger itt. eugenia Caradi (costă Karagtesrapevici ! Telefon 311)84 S t7 Et. I* > TELEFON: 306 93 323/69 Bugetul Statului Expunerea de motive a proec­­tului de buget pe 1928, satisface toate exigenţele noastre de cla­ritate de limbă şi de claritate de concepţie. Boileau a zis că ceea ce e bine gândit se şi exprimă bine. Expunerea de motive din anul acesta, printr’o excepţie de toată lauda, e bine gândită, iar gândi­rea bună e bine spusă. Ca fond, însă, bugetul anului viitor nu va diferi mult de buge­tul anului în curs. De aceea ex­punerea de motive e mai intere­santă decât bugetul însuşi. Căci­­ bugetul e o lucrare veche, pe care­ o cunoaştem şi nu ne place, pe când expunerea e o lucrare pe care o cerem de ani de zile şi nu ni se dădea. Dacă ar fi să judecăm succe­sele morale, pe cari presa de spe­cialitate le poate obţine printr-o apărare de ani de zile a unor idei sănătoase împotriva unor idei greşite, ar trebui să spunem că expunerea de motive a bugetului pe 1928 e, pentru noi, o adevă­rată sărbătoare. Căci, ea con­sacră dreptatea cauzei noastre, şi triumful ideilor noastre. Dar, în împrejurările de acum, nu avem timpul, nici dispoziţia de a sărbători triumfuri morale. Suntem grăbiţi să vedem trece­rea de la vorbe, la fapte, — de la făgădueli, la reforme. De aceia, acordând expunerei de motive toată importanţa unui program de guvern şi a unui an­gajament moral faţă de ţară, vom face câţiva observaţii pen­tru a restabili câteva adevăruri, lăsate î­n echivoc, după vechea metodă, în expunerea de motiv®. Se zice, de­ pildă, în această lucrare : „Rezultatele sforțărilor făcute în anii din urmă apar în, cifrele bugetelor succesive dela 1922 încoace, cari trec dela 10.498 milioane lei la 51.153 în 1927, inclusiv etc.“. Nu e bine ca într’o lucrare se­rioasă să lipsească sinceritatea. Urcarea treptată a bugetelor de la 1922 încoace nu e datorita sforţărilor, ci tocmai refuzului de a face orice sforţare în direcţia ce trebuia să se facă. Creşterea cifrei bugetare e da­torită deprecierei monedei şi în­târzierii pusă în remediarea rău­lui. O pildă­ elocventă o poate da autorul acestor rânduri din ex­perienţa bugetului său personal. La 1922, bugetul său se echilibra cu 4.000 lei lunar. De atunci ve­niturile lui au crescut până la 20 mii, dar nu ca rezultat al sfor­ţărilor şi al îmbunătăţirei soartei lui, ci ca efect al deprecierei mo­nedei, al nenorocirei lui şi a ţării. Căci, bugetul lui de acum, de 20 mii lei, rămâne, cu scumpirea excesivă a vieţei, mai dezechili­brat decât acel de la 1922. De aceea, noi ne menţinem ve­chiul punct de vedere că şi bu­getul Statului, pe anul viitor, e echilibrat numai în aparenţă şi contabiliceşte. In fond, deşi sar­­cinele au ajuns pentru contri­buabil la limita extremă, el nu satisface nevoile elementare ale organizaţii de Stat. Starea aceasta paradoxală se datoreşte greşelilor făcute în lunga perioadă a „sforţărilor“ în politica economică şi financiară a ţării. Abia, după îndeplinirea refor­melor ce ni se făgăduesc, •*». sta­bi­lizarea și împrumutul extern pentru învestiri, — ne vom pu­tea gândi la un buget rea! echi­librat, ....., v . A» Primejdia unui lockout general în industria germană Uzinele de fer şi oţel anunţă suspendare, activité, fii dela 1 Ianuarie 1928 Telegramă particulară BERLIK, 5. — Uniunea industria­şilor de fier şi oţi din Germania a anunţat guvernul că pe ziua de 1 Ia­naurie Î928, va suspenda orice ac­tivitate in uzinele din regiunile da Vest Modale lockoutului sunt spo­­irea salariilor revendicate de lucră­tori, şi cererea de a se aplica cu stricte­s ordonanţa privitoare la ziua da opt ore de muncă. Negocierile ur­mate până acum n'au dus la nici uni rezultat Uzinele, voind să evite un conflict de muncă, anunţă că işi vor închide porţile pe ziua de 1 ia­­nuarie. Exploatările miniere au ade­rat la această hotărâre şi e de pre­văzut că mişcarea se va extinde şi asupra altor domuri­ industriale. REVENDICĂRILE MUNCITORILOR Revendicările sindicatelor mun­citoreşti tind la câştigarea zilei de opt ore de muncă in toate între­prinderile industriale şi la sporirea solarilor. Consorţiul industriei de prelucrare a fierului a calculat că dacă cererile muncitorilor ar fi sa­­sifăcute, de ar reprezenta o chel­tuială suplimentară de 109 mi­lioane mărci. Aceasta înseamnă un spor de 48 la sută asupra sumei globale prevăzută actualmente pentru salarii, și care e de 228 mi­lioane anual. • GRAVITATEA SITUAȚIEI Guvernul a intervenit cu toată ho­tărârea, încercând să evite lockoutul, care din prima zi ar lovi in existen­ţa unui sfert de milion de munci­tori. Primsldia e însă mult mai gra­vă prin posibilitatea extinderei miş­cării. Anunţarea lockoutului in In­dustria terului şi oţelului, poate­­ considerată ca semnalul unei pro­funde turbur­iul economice, şi socia­le, mai gravă decât criza cunoscută de mulţi ani încoace în Germania. Industria germană nu poate supor­ta noni la sarutul es i m­ai impune, prin­ micşorarea timpului de lucru de la 57 la 48 ore săptămânal in in­dustria d® prelucrare metalurgică. Cu atât mai mult cu căt pentru in­tervalul de muncă astfel redus sa pretinde un salariu mai ridicat de­­cât pentru munca mai cuprinzătoa­re de până acum. In lupta de concu­renţă pe pieţele streine, industria germană nici nu se poate gândi la astfel de concesiuni căci ar deveni incapabilă să ţină piept celorlalte ţări importatoare. Se speră că dată fiind gravitatea primejdiei, toate părţile interesate îşi vor da toate silinţele pentru a evita o criză cu urmări incalculabile pentru viaţa economică a Germaniei. DOUA DOCUMENTE Avem in faţa noastră două im­portante documente : propunerea de împăcare, făcută de guvern partidului naţional-ţărănesc şi ex­punerea de motive ce însoţeşte Proectul de buget pe 1928. Cel dintâi e semnat de d. Vintilă Bră­­tianu, prim-ministru. Cel de al doi­lea de d. Vintilă Brătianu, ministru de finanţe. Deosebirea între aceste două documente e atât de izbitoare, în­cât ne întrebăm dacă d. Vintilă Bratianu, ministrul finanţelor,­­ una şi aceiaş persoană cu d. Vin­t­ilă Brătianu, preşedintele con­si­liului ? Expunerea de motive e scrisă limpede, corect, logic. Are un în­ceput, o desfăşurare documentată şi o concluzie precisă. Gândirea autorului e largă : îmbrăţişează toate problemele la ordinea zilei, de la stabilizarea leului până la ca­pitalul străin. Parcă ar fi opera unui colaborator al ziarului nostru. Memoriul înmânat d-lui Maniu, e scris încâlcit, cu grave greşeli de gramatică şi­ de stil. Are un început, dar n’are nici o urmare. Gândirea autorului nu îmbrăţişează cu generozitate situaţia politică reală şi pune in procente suvera­nitatea naţională. Parcă ar fi opera unui vechi colaborator al „Voinţei Naţionale“. Dacă expunerea de motive ar fi fost scrisă cum e scris memo­riul, paguba nu ar fi fost mare. Finanţele nu atârnă de frumuseţea stilului şi a sentimentelor. Dacă memorial insă, ar fi fost scris cum e scrisă expunerea de motive — cine ştie ? — poate că negocierile de colaborare ar fi aj­ins la un rezultat. Politica atârnă de sentimente și vorbă frumoasă*­R. Imperial mităsei a-ftiîciaîe in State e Unite NEW-YORK. — Importa­tiunile da mătase artificială în Statele U­­nite, ih primele zece luni ale anu­luî in curs, s’au ridicat la 13 mili­oane 161641 Ibs, evaluate la 10 milioane 951­ 744 dolari, faţă de 8 milioane 139.017 Ibs şi 7.523246 dolarî în aceiaş perioadă din 1926 şi 5.004.778 Ibs şi 5­ 769.925 în ace­­iaş perioadă din 1925­ Creşterea este de 60 la sută faţă de 1926 şi de 100 la sută faţă de 1925. Prelungirea legei depon­­tutor bancare in Germania BERLIN. — Guvernul german a depus în Reichstag un proect de lege prin care se cere prelungirea pe încă două ani a legii privitoare la depozitele bancare. Această lege trebuia să înceteze de a mai fi în vigoare la sfârșitul acestui an­ Ex­punerea de motive arată că, condi­ţiile financiare nu permit o reve­nire la regimul libertăţii com­plecte. Știri economice Sistele­ Unite NEW-YORK.— Consumul mon­dial al bumbacului american s’a ridicat la 3.900.000 balle in primul trimestru al campaniei care a în­ceput la 1 August. Acest consum n’a fost decât de 3.400.000 balle anul trecut. E de notat că, consumul din primul trimestru este, in general, inferior celui din perioadele ur­mătoare.* NEW-YORK. — Trezoreria a­­mericană evaluează stockurile de aur din Statele Unite la 4 500 mili­oane dolari ceea ce reprezintă 55 la sută din moneta de aur din în­treaga lume. Guvernul american posedă in New-York 2 miliarde dolari în aur, reprezentând o greu­tate de 4­000 tone. NEW YORK. — I producţia alcoo­lului industrial în Statele­ Unite va fi limitată, pentru anul 1928 la 85 milioane gal­loni. Această hotărâre a producătorilor micşorează cu 10 milioane galloni producţia anuală. Astfel redusă, ea va fi totuşi sufi­cientă pentru a acoperi nevoile. Germania BERLIN. —­ Se evaluează la 60 miliarde mărci valoarea totală a producţiei industriale din Germania in anul 1023, faţă de 52 miliarde in anul care a precedat războiul. Industria chimică ocupă locul de frunte, vin apoi construcţiunile de maşini şi minele, Anglia LONDRA. —­ După raportul d-hi Wise, consilierul cooperativelor ruseşti, vânzările de petrol rusesc în Anglia au fost, pentru perioada de 12 luni ter­­minate în octombrie, superioare cu 50 la sută celor din perioada corespunză­toare a anului trecut. Cehoslovacia Producători­ cehoslovaci de zahăr au ratificat acordul de la Paris din 14 Noembrie. Producătorii din Un­garia vor examina acest acord pen­tru a lua, la rândul lor, o hotărâre. Iugoslavia BELGRAD. 28­­Radom­. Camera a ratificat în unanimitate tratatul de comerţ cu Germania . Legea contribuţiunilor directe şi industria de iregii ALEX. VARVIN Societăţile anonime sunt prea greu impuse. - Venit net inferior totalului impozitelor directe. — industria cu totul neprotejată.«- Morala fiscală In nare ţi în memoriile Camerelor de Comerţ, se discuţii de câtva Imp, oportunitatea unor modificări de adus legii contribuţiunilor directe. Socotim şi noi că această legi are nevoe de oaracari modificări şi in cele ce urmea­ză, vom arăta îmbunătăţirile care inte­resează industria. Numeroasele propuneri ce le facem, sunt rezultatul unei practice de aproa­pe cinci ani de când există legea şi re­zultatul comparaţiunei cu legile similare străine. Considerăm legea, în ce pri­­veşte principiile ei, — liniile generale după care este întocmită şi chiar cele mai multe detalii ale ei, — ca o lege excelentă. Că are nevoie de oarecari modificări însă, nu poate fi de rumeni contestat Patru legi s'au votat până acum în acest scop şi (exceptând una, asupra căreia s’a revenit de altfel prin ultima lege de modificare ce s’a votat) legea a fost îmbunătăţită. Să sperăm că o a cincea lege va fi votată, care va fine seamă şi de doleanţele industriei. DESAVANT­AJ­ARE A SOCIETA­­ŢILOR ANONIME Intre comerciantul sau industria­şul care-şi exercită ocupaţia sub formă de societate anonimă şi acel care nu are această formă lege, face în ce priveşte impozitele, o deosebire enormă. Partea cea mai mare din beneficiul societăţii anoT mm«, dividenM «te împu­s op is la sută, Iar restul beneficiu­luî este impus cu 8 la sută, dacă e vorba de o industrie şi cu 10 la sută dacă e comerţ La întreprinderi sub altă formă decât aceea a societăţei ano nîrn®, întregul venit este impus cu 8—10 Ia sută* încă şî mai mare este diferenţa la impozitul complimentar. Pe de o parte baza după care se determi­nă rentabilitatea este diferită. La societatea anonimă se ia în consi­deraţie capitalul real, la ale între­prinderi jumătatea deverului se consideră drept capital Şi cotele sunt diferite. Vom ilustra cu un exemplu ace­ste deosebiri. O întreprindere cu un milion capital și cinci milioane de ler anual, realizând ca beneficiu net 500000 lei, este considerată că are o rentabilitate de 50 la sută dacă e societate anonimă și tre­bue să plătească 12 la sută impozit complimentar. Unei rentabilităţi de 50 la sută îi corespunde un impozit numai de 50 la sută la particulari” — repet termenul impropriu din lege. Dar nici acest impozit nu e plătit de aceşti „particulari” căci rentabili­­tatea se socoteşte a fi în acest caz­­numai de 20 la sută. La această cifră ajungem luând l­a considera­ţie drept capital suma de lei 2.500000, jumătatea deverului, iar nu capitalul real. Şi rentabili­taţei de 20 la sută îi corespunde pentru întreprinderi cari nu sunt societăţi anonime, o cotă de numai 13 la sută. Aşa­dar, societatea anonimă plă­teşte sub formă de impozit pe di­vidend dublu, sub formă de com­plimentar, de opt ori cât alte între­prinderi. In practică diferenţa este încă cu mult mai mare. Căci nu este un secret că diferenţa între benefi­ciul adevărat care ar trebui să fie impus şi acel care este realmente impus, este la societăţile anonime mai mică decât, la­ alte întreprin­deri­ Aşa că oricât­ de motivată ar pu­tea apare o diferenţă între impune­rea societăţilor anonime şi a altor întreprinderi, părerea mea este ca s’a mers mult­ prea departe în leg O SOCOTEALA EDIFICATOARE Să admitem că o întreprindere indus­trială cu 18 milioane lei capital şi 2 milioane lei rezerve, realizează un dever anual de 40 milioane lei şi câştigă brut 6 milioane lei. Statul ia, în primul rând, 2 la sută impozit la cifra de afaceri a­­dică 800.000 lei. Rămân 5.­200.000 lei pe care societatea îi împarte astfel: Fondul de rezervă 300.000 Dividend 20 la sută la capital, adică 3.600.000 Tantieme 200000 Report pe anul următor (care însă se întrebuin­ţează pentru plata im­pozitelor jos arătate sub 2, 3 şi 4, care depăşesc această­ sumă) 1.100.000 Vine comisiunea de impuneri şi sta­bileşte că venitul impozabil este acest lotal minus suma prelevată pentru fon­­dul de rezervă plus insă, impozitele plătite în cursul anului, diferite chel­­tueli pentru reparaţiuni, pentru aşeză­minte de binefacere şi pentru alte sco­puri pe care comisiunea nu le recunoaşte drept cheltuiii „legale”. Aşa că­ se sta­bileşte un vnit impozabil 4$­6,5­ mili­oane lei gea contribufiuni Soâetatea ars deci de plătit minto&feri impozite a î) 18% la dividend şi la tantieme SJ54.060 2) 8% Impozit industrial la 2,9 milioane lei, diferenţe între venitul găsit impozabil şi dividend 232.000 . 3) 9% Impozit complimentat la 6, 5 m­il. lei, având în ve­dere că rentabilitatea este de 32­5% 585.000 4) 6% Impozite adiționale dela acelaş total 7, 390000 Așa­dar în total Impozite directe ____ , 1899.000 Se adaugă la aceasta: ,rv/r' 5) Impozit pe cifra de afaceri de care vorbîam maî sus (pe nedrept socotit ca Impozit Indirect) 800.000 6) 18% impozit asupra tantiemelor, plătit de beneficiarii tantiemelor, deși societatea a mai plătit odată im­pozit asupra lor 36.000 7) Impor­tul global asupra dîvîden­duluî șî tantiemelor netto e în total iei 3.116 000 socotit cu 8%%, admi­ţând că beneficiarii au un venit mediu de 500.000 iei 265 000 aşa că totalul impozitelor directe este de 2.992.000 Acţionarii primesc sub formă de di-,2.851.000 lei, adică o remuneraţie de vidând şi tantieme 3.116.000 lei mi- 114 la sută a capitalului lor. Iar fiscul nus 265.000 lei impozit global deci ! (Citiţi continuarea d­inpaginsT H­aj Dacă impozitul complimentar ar fi menţinut —* voi ară­ta că e prefe­rabil însă să fie cu totul desfiinţat — se impune o reducere considera­­bilă a cotelor fixate pentru socie­tăţile anonime. Exproprierile și împroprietăririle O interesantă statistică a Casei Improprietăririlor Casa împroprietăririi pentru care a platit­­ încă Casa împroprietăririlor din mi­nisterul de domenii, a alcătuit un foarte important raport in legă­tură cu aplicarea legei improprie­­taririlor, care va fi folosit in dis­cuţiile ce vor urma la Geneva , chestiunea optanţilor unguri. Din raportul Casei de Impro­prieta­­re rees cu multă precizie sacrificiile făcute pentru aplicarea legii exproprierei şî împroprietări­rei demobilizaţilor săteni. IN ARDEAL ta Ardeal, se aflau înainte de Legea Exproprierilor , pământuri arabile pe o suprafaţă de­­282.261 ha, iar numă­rul celor cu drept de a fi împroprietăriţi era de 490.520 locuitori Pentru aceştia Statul a expropriat până azi 1.663.809 h.­a. pe c­are le-a şi dat celor în drept şi are în curs de judecată pentru ex­propriere încă 103.986 ha. IN BUCOVINA In Bucovina se aflau terenuri arabile pe o întindere de 349-375 ha. şi erau îndreptăţiţi la împro­prietărire 77.911 locuitori cărora li s’a dat 77.911 ha. Foştilor proprietari, cărora li s’a luat din terenuri, le-au rămas incă 75.967 ha. Statul are încă în curs de jude­cată pentru expropriere 737 de procese pendinte în fata consiliu­lui agrar şi a comisiilor de apel. IN BASARABIA În Basarabia. Casa împroprie­ririlor a exproprit până acum 4271 moşii din, care a realizat 1.491.920 ha. pe care le-a dat la 357.083 săteni cu dreptul de a îi împroprietăriţi.­ ­ VECHIUL REGAT în Vechiul Regat au fost ex­propriate 5627 moşii particulare cu o suprafaţă de 1.759.084 ha. Au mai fost expropriate 836 troşii ale Statului, din care au re­zultat 509.374 ha. De­serheni au fost expropriate 574 moşii proprietate de mână moartă în suprafaţă d­e 388.432 ha. Tot astfel şi­­­36 moşii, aflate în mâini streine pe o întindere de 51.847 ha. Dela absenteiştî s'au expropriat 103 moşii, cu o­ suprafaţă de 67.662 ha. in Vechiul Regat s’a expropriat până acum o suprafaţă arabila de 2.776.401 ha. iar Casa împroprie­tăririlor are în curs de judecată procese pentru o suprafaţă de 56.021 ha TOTALUL EXPROPRIERILOR Cu totul Casa împroprietăririlor a expropriat până acum 16.509 moşii din: Vechiul Regat, Ardeal, Bucovina, Basarabia, in suprafaţă de 6 008.096 h.­a. şi are în curs de judecată, procese pentru expro­prierea a încă 140.744 h­a IN GADRILATER In Cadrilater, chestiunea ex­proprierilor este legată de o mare anchetă ce se face în vederea iden­tificării proprietăţilor Statului, care în bună parte sunt deţinute de di­ferite persoane fără dreptul de a le­­stăpâni. Până azi comisia de anchetă a putut identifica terenuri aparţi­nând statului român pe o întindere de 294852 ha. şi pe care le-a şi împărţit sătenilor şi coloniştilor. PLATA TERENURILOR EXPRO­PRIATE Până la 1 Noembrie, Casa îm­proprietăririlor a alătit în rentă de împroprietărire suma de 4 mi­liarde 576.837800 lei proprietarilor din Vechiul Regat care au fost ex­propriaţi. In nouile provincii s-au plătit: proprietarilor din Ardeal 264 mlii­­oane 814 698 Iei Celor din Bucovina 304.525.209, iar celor din Basarabia 784.101.823 lei In total, Statul a plătit până a­­cum foştilor, proprietari in titluri de rentă, suma de 5.930-299.022 lei, şi mai are de plătit încă patru mi­liarde şi jumătate lei. INCASARI DELA ÎMPROPRIE­TĂRIŢI Până acum Statul a încasat de la sătenii pe care i-a împroprietă­rit suma de 3.311.172.286 lei ceia ce reprezintă valoarea a 2.776­ ha. Pentru restul sumelor ce mai sunt de încasat formalităţile sunt in curs de executare. REMUS. G. Sp­ or a expropriat 6.008.098 ha. de pământ miliarde 93­­ milioane şi mai are de plătit 4 şi jumtate m­liarde lei ■h mm: *:CONT­ACTUL DIRECT* La Geneva se urmăresc două opere de pace care trebuesc bine deosebite una de aita. Cea dintâi e inc­tinată viitoru­lui. Ea are In vedere un ideal şi­ pluteşte adesea in nori. Această operă cuprinde sforţări generale şi generoase spre siguranţă, arbi­traj şi dezarmare. Discuţii in care se ciocnesc concepţii şi ideologii deosebite, se lin lanţ. Ciocnirile nu dau loc niciodată la explozii, fiindcă nu e neapărat nevoe, in aceste probleme de viitor, de o soluţie grabnică şi definitivă. Cea de a doua operă de pace e închinată dezlegărei imediate a problemelor politice la ordinea zi­lei. Ea nu se poate despărţi de pă­mânt, căci nu se ocupă cu idei şi concepţii ci, ca orice activitate po­litică, in primul rând cu interese potrivnice. Nu e de mirare că, această operă de Prezent fiind cu mult mai urgentă, oamenii de Stat cari vin la Geneva se ocupă numai de ea, lăsând viitorul pe seama ex­perţilor. Marele merit al Societăţii Naţiunilor, şi marea ei utilitate , că înlătură, câteva zile pe an, toţi intermediarii din politica interna­­ţională şi permite solilor de gu­verne sau miniştrilor de externe să ia, intre ei, contact direct, sil să discute intr'un mediu prielnic Si într’o atmosferă paşnică, pro-.j blemele curente. lată de pildă conflictul polono­­lituanian, care de o lună provoacă îngrijorarea Europei întregi Irt­ai­ară de lituanieni şi de polonezi cari se ameninţă de o parte şi de alta a graniţei, cu vorbe tari şi concentrări de trupe, câte state europene nu sunt direct interesate in această ceartă? Rusia şi Ger­mania apără „independenţa” mi­cului şi buclucaşului stat lituanian, acuzând­ Anglia că sprijină planu­rile de" anexiune" ale Poloniei Franţa şi toţi aliaţii Poloniei sunt îngrijoraţi de pricina ce se caută­. Pe hotarul lituanian, republicei po­loneze. Ce ,Imbroglio” minunat pentru diplomaţi! Ce posibilitate de schimb de note, de memorii şi de avertismente ! Câte primejdii in perspectivă. Dar la Geneva se vor întruni, in acelaş hotel, in aceiaş sală de conferinţe, in aceleaşi biurouri, toţi principalii actori ai dramei, care nu trebue să se joace. Se vor întâlni d. Waldemaras, marele dic­tator al micului stat lituan cu veci­nul său mareşalul Pilsudski. Ei vor discuta chestia” lor cu d-nii Briand, Chamberlain, Stresemann şi Kitvinow. Sunt şanse de înţele­gere. E drept că zilele de la Geneva sunt numărate, iar nemulţumirile in lume sunt multe şi mari. Con­tactul direct rămâne totuş mijlocul cel mai bun, găsit până azi, pen­tru a nu lăsa problemele int­er­na­ţionale, cu totul la voia intămplă­­rei. PL & ­51 Citiţi în pag.­­ 11 a 8 Săptămâna industrială Piaţa internaţională a lemnului Producţia petrolu d­­in Statele Unite NEW YORK. — Bureau of Mine* din Statei® Unita dă următoarele di­ate referitoare la producfia petrolu­lui la luau Septembrie : petrol brut s’a ridicat la 75.081.000 baril® dând o medie zilnică de 2.503.000 bârfi®, midie inferioară ca 13.600 baril® di lei din luna precedentă. Această scă­dere e datorită micşorărei debitului vechilor basin® din Remind şi Bow­­lys. A crescut insă producţia Galilor­­miei ţi a reginei Texas. Numai la West Texas Fieldjs producţia zilnică a crescut cu 20.000 bârfi®. In aceiaşi lună, s’au rafinat 68 ani 789.000 baril® de petrol. Media sil­nică a fost de 2.£93X00 barile, ci­fră care reprezintă o mică scădem faţă de luna August­, Producţia medie de benzină pen­tru automobile s’a ridicat la £24X00 baril® pe zi ceea ce reprezintă o creş­tere d® 20.000 barile faţă de luna precedentă. Cererea a fost, de 8472­00 barile pe zi. Din cauza acestei ce­reri stockurile au scăzut dda 38 miL -455.000 bar Le la 29.738X00 la 30 Septembrie. Acestea sunt dixei® cele mai scăzute dela Noembrie 1824

Next