Argus, decembrie 1927 (Anul 18, nr. 4389-4413)
1927-12-08 / nr. 4395
Anul XVIII No. 4395 6 PAGINI CAROL SCHULDER ti S. BERCER STR. KARAGEORGEVICI3 TEL: 11/84-ABONAMENTE IN TARA Un an 1000 lei 6 luni 550 . 3 luni 300 IN STRĂINĂTATE Un an 2200 lei 6 luni 1300 „ 3 luni 600 » 3 ai in tară» £ iei in străinătate UlHUUUlLE, ORGAN ZILNIC al COMERȚULUI fondatori în Pauker si H. E. Valentin J INDUSTRIEI fi FINANTEI Director : Crigore Qafeneu J Joi S Decembrie 1027 ANUNtlURI DE ORI-CC FEL IN TOATE ZIARELE PRIN ÎOÙETÀTEA GENERALA of PUBLICITATE CAROL SCHULDER ti S.BERCER STR. KARAGEORGEVICI 9 TEL: 11/S4-PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivă a Societăţii Generale de Publicitate Directorii tarol Schulder şi S. darger itt. eugenia Caradi (costă Karagtesrapevici ! Telefon 311)84 S t7 Et. I* > TELEFON: 306 93 323/69 Bugetul Statului Expunerea de motive a proectului de buget pe 1928, satisface toate exigenţele noastre de claritate de limbă şi de claritate de concepţie. Boileau a zis că ceea ce e bine gândit se şi exprimă bine. Expunerea de motive din anul acesta, printr’o excepţie de toată lauda, e bine gândită, iar gândirea bună e bine spusă. Ca fond, însă, bugetul anului viitor nu va diferi mult de bugetul anului în curs. De aceea expunerea de motive e mai interesantă decât bugetul însuşi. Căci bugetul e o lucrare veche, pe care o cunoaştem şi nu ne place, pe când expunerea e o lucrare pe care o cerem de ani de zile şi nu ni se dădea. Dacă ar fi să judecăm succesele morale, pe cari presa de specialitate le poate obţine printr-o apărare de ani de zile a unor idei sănătoase împotriva unor idei greşite, ar trebui să spunem că expunerea de motive a bugetului pe 1928 e, pentru noi, o adevărată sărbătoare. Căci, ea consacră dreptatea cauzei noastre, şi triumful ideilor noastre. Dar, în împrejurările de acum, nu avem timpul, nici dispoziţia de a sărbători triumfuri morale. Suntem grăbiţi să vedem trecerea de la vorbe, la fapte, — de la făgădueli, la reforme. De aceia, acordând expunerei de motive toată importanţa unui program de guvern şi a unui angajament moral faţă de ţară, vom face câţiva observaţii pentru a restabili câteva adevăruri, lăsate în echivoc, după vechea metodă, în expunerea de motiv®. Se zice, de pildă, în această lucrare : „Rezultatele sforțărilor făcute în anii din urmă apar în, cifrele bugetelor succesive dela 1922 încoace, cari trec dela 10.498 milioane lei la 51.153 în 1927, inclusiv etc.“. Nu e bine ca într’o lucrare serioasă să lipsească sinceritatea. Urcarea treptată a bugetelor de la 1922 încoace nu e datorita sforţărilor, ci tocmai refuzului de a face orice sforţare în direcţia ce trebuia să se facă. Creşterea cifrei bugetare e datorită deprecierei monedei şi întârzierii pusă în remediarea răului. O pildă elocventă o poate da autorul acestor rânduri din experienţa bugetului său personal. La 1922, bugetul său se echilibra cu 4.000 lei lunar. De atunci veniturile lui au crescut până la 20 mii, dar nu ca rezultat al sforţărilor şi al îmbunătăţirei soartei lui, ci ca efect al deprecierei monedei, al nenorocirei lui şi a ţării. Căci, bugetul lui de acum, de 20 mii lei, rămâne, cu scumpirea excesivă a vieţei, mai dezechilibrat decât acel de la 1922. De aceea, noi ne menţinem vechiul punct de vedere că şi bugetul Statului, pe anul viitor, e echilibrat numai în aparenţă şi contabiliceşte. In fond, deşi sarcinele au ajuns pentru contribuabil la limita extremă, el nu satisface nevoile elementare ale organizaţii de Stat. Starea aceasta paradoxală se datoreşte greşelilor făcute în lunga perioadă a „sforţărilor“ în politica economică şi financiară a ţării. Abia, după îndeplinirea reformelor ce ni se făgăduesc, •*». stabilizarea și împrumutul extern pentru învestiri, — ne vom putea gândi la un buget rea! echilibrat, ....., v . A» Primejdia unui lockout general în industria germană Uzinele de fer şi oţel anunţă suspendare, activité, fii dela 1 Ianuarie 1928 Telegramă particulară BERLIK, 5. — Uniunea industriaşilor de fier şi oţi din Germania a anunţat guvernul că pe ziua de 1 Ianaurie Î928, va suspenda orice activitate in uzinele din regiunile da Vest Modale lockoutului sunt spoirea salariilor revendicate de lucrători, şi cererea de a se aplica cu strictes ordonanţa privitoare la ziua da opt ore de muncă. Negocierile urmate până acum n'au dus la nici uni rezultat Uzinele, voind să evite un conflict de muncă, anunţă că işi vor închide porţile pe ziua de 1 ianuarie. Exploatările miniere au aderat la această hotărâre şi e de prevăzut că mişcarea se va extinde şi asupra altor domuri industriale. REVENDICĂRILE MUNCITORILOR Revendicările sindicatelor muncitoreşti tind la câştigarea zilei de opt ore de muncă in toate întreprinderile industriale şi la sporirea solarilor. Consorţiul industriei de prelucrare a fierului a calculat că dacă cererile muncitorilor ar fi sasifăcute, de ar reprezenta o cheltuială suplimentară de 109 milioane mărci. Aceasta înseamnă un spor de 48 la sută asupra sumei globale prevăzută actualmente pentru salarii, și care e de 228 milioane anual. • GRAVITATEA SITUAȚIEI Guvernul a intervenit cu toată hotărârea, încercând să evite lockoutul, care din prima zi ar lovi in existenţa unui sfert de milion de muncitori. Primsldia e însă mult mai gravă prin posibilitatea extinderei mişcării. Anunţarea lockoutului in Industria terului şi oţelului, poate considerată ca semnalul unei profunde turburiul economice, şi sociale, mai gravă decât criza cunoscută de mulţi ani încoace în Germania. Industria germană nu poate suporta noni la sarutul es i mai impune, prin micşorarea timpului de lucru de la 57 la 48 ore săptămânal in industria d® prelucrare metalurgică. Cu atât mai mult cu căt pentru intervalul de muncă astfel redus sa pretinde un salariu mai ridicat decât pentru munca mai cuprinzătoare de până acum. In lupta de concurenţă pe pieţele streine, industria germană nici nu se poate gândi la astfel de concesiuni căci ar deveni incapabilă să ţină piept celorlalte ţări importatoare. Se speră că dată fiind gravitatea primejdiei, toate părţile interesate îşi vor da toate silinţele pentru a evita o criză cu urmări incalculabile pentru viaţa economică a Germaniei. DOUA DOCUMENTE Avem in faţa noastră două importante documente : propunerea de împăcare, făcută de guvern partidului naţional-ţărănesc şi expunerea de motive ce însoţeşte Proectul de buget pe 1928. Cel dintâi e semnat de d. Vintilă Brătianu, prim-ministru. Cel de al doilea de d. Vintilă Brătianu, ministru de finanţe. Deosebirea între aceste două documente e atât de izbitoare, încât ne întrebăm dacă d. Vintilă Bratianu, ministrul finanţelor, una şi aceiaş persoană cu d. Vintilă Brătianu, preşedintele consiliului ? Expunerea de motive e scrisă limpede, corect, logic. Are un început, o desfăşurare documentată şi o concluzie precisă. Gândirea autorului e largă : îmbrăţişează toate problemele la ordinea zilei, de la stabilizarea leului până la capitalul străin. Parcă ar fi opera unui colaborator al ziarului nostru. Memoriul înmânat d-lui Maniu, e scris încâlcit, cu grave greşeli de gramatică şi de stil. Are un început, dar n’are nici o urmare. Gândirea autorului nu îmbrăţişează cu generozitate situaţia politică reală şi pune in procente suveranitatea naţională. Parcă ar fi opera unui vechi colaborator al „Voinţei Naţionale“. Dacă expunerea de motive ar fi fost scrisă cum e scris memoriul, paguba nu ar fi fost mare. Finanţele nu atârnă de frumuseţea stilului şi a sentimentelor. Dacă memorial insă, ar fi fost scris cum e scrisă expunerea de motive — cine ştie ? — poate că negocierile de colaborare ar fi ajins la un rezultat. Politica atârnă de sentimente și vorbă frumoasă*R. Imperial mităsei a-ftiîciaîe in State e Unite NEW-YORK. — Importatiunile da mătase artificială în Statele Unite, ih primele zece luni ale anuluî in curs, s’au ridicat la 13 milioane 161641 Ibs, evaluate la 10 milioane 951 744 dolari, faţă de 8 milioane 139.017 Ibs şi 7.523246 dolarî în aceiaş perioadă din 1926 şi 5.004.778 Ibs şi 5 769.925 în aceiaş perioadă din 1925 Creşterea este de 60 la sută faţă de 1926 şi de 100 la sută faţă de 1925. Prelungirea legei depontutor bancare in Germania BERLIN. — Guvernul german a depus în Reichstag un proect de lege prin care se cere prelungirea pe încă două ani a legii privitoare la depozitele bancare. Această lege trebuia să înceteze de a mai fi în vigoare la sfârșitul acestui an Expunerea de motive arată că, condiţiile financiare nu permit o revenire la regimul libertăţii complecte. Știri economice Sistele Unite NEW-YORK.— Consumul mondial al bumbacului american s’a ridicat la 3.900.000 balle in primul trimestru al campaniei care a început la 1 August. Acest consum n’a fost decât de 3.400.000 balle anul trecut. E de notat că, consumul din primul trimestru este, in general, inferior celui din perioadele următoare.* NEW-YORK. — Trezoreria americană evaluează stockurile de aur din Statele Unite la 4 500 milioane dolari ceea ce reprezintă 55 la sută din moneta de aur din întreaga lume. Guvernul american posedă in New-York 2 miliarde dolari în aur, reprezentând o greutate de 4000 tone. NEW YORK. — I producţia alcoolului industrial în Statele Unite va fi limitată, pentru anul 1928 la 85 milioane galloni. Această hotărâre a producătorilor micşorează cu 10 milioane galloni producţia anuală. Astfel redusă, ea va fi totuşi suficientă pentru a acoperi nevoile. Germania BERLIN. — Se evaluează la 60 miliarde mărci valoarea totală a producţiei industriale din Germania in anul 1023, faţă de 52 miliarde in anul care a precedat războiul. Industria chimică ocupă locul de frunte, vin apoi construcţiunile de maşini şi minele, Anglia LONDRA. — După raportul d-hi Wise, consilierul cooperativelor ruseşti, vânzările de petrol rusesc în Anglia au fost, pentru perioada de 12 luni terminate în octombrie, superioare cu 50 la sută celor din perioada corespunzătoare a anului trecut. Cehoslovacia Producători cehoslovaci de zahăr au ratificat acordul de la Paris din 14 Noembrie. Producătorii din Ungaria vor examina acest acord pentru a lua, la rândul lor, o hotărâre. Iugoslavia BELGRAD. 28Radom. Camera a ratificat în unanimitate tratatul de comerţ cu Germania . Legea contribuţiunilor directe şi industria de iregii ALEX. VARVIN Societăţile anonime sunt prea greu impuse. - Venit net inferior totalului impozitelor directe. — industria cu totul neprotejată.«- Morala fiscală In nare ţi în memoriile Camerelor de Comerţ, se discuţii de câtva Imp, oportunitatea unor modificări de adus legii contribuţiunilor directe. Socotim şi noi că această legi are nevoe de oaracari modificări şi in cele ce urmează, vom arăta îmbunătăţirile care interesează industria. Numeroasele propuneri ce le facem, sunt rezultatul unei practice de aproape cinci ani de când există legea şi rezultatul comparaţiunei cu legile similare străine. Considerăm legea, în ce priveşte principiile ei, — liniile generale după care este întocmită şi chiar cele mai multe detalii ale ei, — ca o lege excelentă. Că are nevoie de oarecari modificări însă, nu poate fi de rumeni contestat Patru legi s'au votat până acum în acest scop şi (exceptând una, asupra căreia s’a revenit de altfel prin ultima lege de modificare ce s’a votat) legea a fost îmbunătăţită. Să sperăm că o a cincea lege va fi votată, care va fine seamă şi de doleanţele industriei. DESAVANTAJARE A SOCIETAŢILOR ANONIME Intre comerciantul sau industriaşul care-şi exercită ocupaţia sub formă de societate anonimă şi acel care nu are această formă lege, face în ce priveşte impozitele, o deosebire enormă. Partea cea mai mare din beneficiul societăţii anoT mm«, dividenM «te împus op is la sută, Iar restul beneficiuluî este impus cu 8 la sută, dacă e vorba de o industrie şi cu 10 la sută dacă e comerţ La întreprinderi sub altă formă decât aceea a societăţei ano nîrn®, întregul venit este impus cu 8—10 Ia sută* încă şî mai mare este diferenţa la impozitul complimentar. Pe de o parte baza după care se determină rentabilitatea este diferită. La societatea anonimă se ia în consideraţie capitalul real, la ale întreprinderi jumătatea deverului se consideră drept capital Şi cotele sunt diferite. Vom ilustra cu un exemplu aceste deosebiri. O întreprindere cu un milion capital și cinci milioane de ler anual, realizând ca beneficiu net 500000 lei, este considerată că are o rentabilitate de 50 la sută dacă e societate anonimă și trebue să plătească 12 la sută impozit complimentar. Unei rentabilităţi de 50 la sută îi corespunde un impozit numai de 50 la sută la particulari” — repet termenul impropriu din lege. Dar nici acest impozit nu e plătit de aceşti „particulari” căci rentabilitatea se socoteşte a fi în acest caznumai de 20 la sută. La această cifră ajungem luând la consideraţie drept capital suma de lei 2.500000, jumătatea deverului, iar nu capitalul real. Şi rentabilitaţei de 20 la sută îi corespunde pentru întreprinderi cari nu sunt societăţi anonime, o cotă de numai 13 la sută. Aşadar, societatea anonimă plăteşte sub formă de impozit pe dividend dublu, sub formă de complimentar, de opt ori cât alte întreprinderi. In practică diferenţa este încă cu mult mai mare. Căci nu este un secret că diferenţa între beneficiul adevărat care ar trebui să fie impus şi acel care este realmente impus, este la societăţile anonime mai mică decât, la alte întreprinderi Aşa că oricât de motivată ar putea apare o diferenţă între impunerea societăţilor anonime şi a altor întreprinderi, părerea mea este ca s’a mers mult prea departe în leg O SOCOTEALA EDIFICATOARE Să admitem că o întreprindere industrială cu 18 milioane lei capital şi 2 milioane lei rezerve, realizează un dever anual de 40 milioane lei şi câştigă brut 6 milioane lei. Statul ia, în primul rând, 2 la sută impozit la cifra de afaceri adică 800.000 lei. Rămân 5.200.000 lei pe care societatea îi împarte astfel: Fondul de rezervă 300.000 Dividend 20 la sută la capital, adică 3.600.000 Tantieme 200000 Report pe anul următor (care însă se întrebuinţează pentru plata impozitelor jos arătate sub 2, 3 şi 4, care depăşesc această sumă) 1.100.000 Vine comisiunea de impuneri şi stabileşte că venitul impozabil este acest lotal minus suma prelevată pentru fondul de rezervă plus insă, impozitele plătite în cursul anului, diferite cheltueli pentru reparaţiuni, pentru aşezăminte de binefacere şi pentru alte scopuri pe care comisiunea nu le recunoaşte drept cheltuiii „legale”. Aşa că se stabileşte un vnit impozabil 4$6,5 milioane lei gea contribufiuni Soâetatea ars deci de plătit minto&feri impozite a î) 18% la dividend şi la tantieme SJ54.060 2) 8% Impozit industrial la 2,9 milioane lei, diferenţe între venitul găsit impozabil şi dividend 232.000 . 3) 9% Impozit complimentat la 6, 5 mil. lei, având în vedere că rentabilitatea este de 325% 585.000 4) 6% Impozite adiționale dela acelaş total 7, 390000 Așadar în total Impozite directe ____ , 1899.000 Se adaugă la aceasta: ,rv/r' 5) Impozit pe cifra de afaceri de care vorbîam maî sus (pe nedrept socotit ca Impozit Indirect) 800.000 6) 18% impozit asupra tantiemelor, plătit de beneficiarii tantiemelor, deși societatea a mai plătit odată impozit asupra lor 36.000 7) Importul global asupra dîvîdenduluî șî tantiemelor netto e în total iei 3.116 000 socotit cu 8%%, admiţând că beneficiarii au un venit mediu de 500.000 iei 265 000 aşa că totalul impozitelor directe este de 2.992.000 Acţionarii primesc sub formă de di-,2.851.000 lei, adică o remuneraţie de vidând şi tantieme 3.116.000 lei mi- 114 la sută a capitalului lor. Iar fiscul nus 265.000 lei impozit global deci ! (Citiţi continuarea dinpaginsT Haj Dacă impozitul complimentar ar fi menţinut —* voi arăta că e preferabil însă să fie cu totul desfiinţat — se impune o reducere considerabilă a cotelor fixate pentru societăţile anonime. Exproprierile și împroprietăririle O interesantă statistică a Casei Improprietăririlor Casa împroprietăririi pentru care a platit încă Casa împroprietăririlor din ministerul de domenii, a alcătuit un foarte important raport in legătură cu aplicarea legei improprietaririlor, care va fi folosit in discuţiile ce vor urma la Geneva , chestiunea optanţilor unguri. Din raportul Casei de Improprietare rees cu multă precizie sacrificiile făcute pentru aplicarea legii exproprierei şî împroprietărirei demobilizaţilor săteni. IN ARDEAL ta Ardeal, se aflau înainte de Legea Exproprierilor , pământuri arabile pe o suprafaţă de282.261 ha, iar numărul celor cu drept de a fi împroprietăriţi era de 490.520 locuitori Pentru aceştia Statul a expropriat până azi 1.663.809 h.a. pe care le-a şi dat celor în drept şi are în curs de judecată pentru expropriere încă 103.986 ha. IN BUCOVINA In Bucovina se aflau terenuri arabile pe o întindere de 349-375 ha. şi erau îndreptăţiţi la împroprietărire 77.911 locuitori cărora li s’a dat 77.911 ha. Foştilor proprietari, cărora li s’a luat din terenuri, le-au rămas incă 75.967 ha. Statul are încă în curs de judecată pentru expropriere 737 de procese pendinte în fata consiliului agrar şi a comisiilor de apel. IN BASARABIA În Basarabia. Casa împroprieririlor a exproprit până acum 4271 moşii din, care a realizat 1.491.920 ha. pe care le-a dat la 357.083 săteni cu dreptul de a îi împroprietăriţi. VECHIUL REGAT în Vechiul Regat au fost expropriate 5627 moşii particulare cu o suprafaţă de 1.759.084 ha. Au mai fost expropriate 836 troşii ale Statului, din care au rezultat 509.374 ha. Deserheni au fost expropriate 574 moşii proprietate de mână moartă în suprafaţă de 388.432 ha. Tot astfel şi36 moşii, aflate în mâini streine pe o întindere de 51.847 ha. Dela absenteiştî s'au expropriat 103 moşii, cu o suprafaţă de 67.662 ha. in Vechiul Regat s’a expropriat până acum o suprafaţă arabila de 2.776.401 ha. iar Casa împroprietăririlor are în curs de judecată procese pentru o suprafaţă de 56.021 ha TOTALUL EXPROPRIERILOR Cu totul Casa împroprietăririlor a expropriat până acum 16.509 moşii din: Vechiul Regat, Ardeal, Bucovina, Basarabia, in suprafaţă de 6 008.096 h.a. şi are în curs de judecată, procese pentru exproprierea a încă 140.744 ha IN GADRILATER In Cadrilater, chestiunea exproprierilor este legată de o mare anchetă ce se face în vederea identificării proprietăţilor Statului, care în bună parte sunt deţinute de diferite persoane fără dreptul de a lestăpâni. Până azi comisia de anchetă a putut identifica terenuri aparţinând statului român pe o întindere de 294852 ha. şi pe care le-a şi împărţit sătenilor şi coloniştilor. PLATA TERENURILOR EXPROPRIATE Până la 1 Noembrie, Casa împroprietăririlor a alătit în rentă de împroprietărire suma de 4 miliarde 576.837800 lei proprietarilor din Vechiul Regat care au fost expropriaţi. In nouile provincii s-au plătit: proprietarilor din Ardeal 264 mliioane 814 698 Iei Celor din Bucovina 304.525.209, iar celor din Basarabia 784.101.823 lei In total, Statul a plătit până acum foştilor, proprietari in titluri de rentă, suma de 5.930-299.022 lei, şi mai are de plătit încă patru miliarde şi jumătate lei. INCASARI DELA ÎMPROPRIETĂRIŢI Până acum Statul a încasat de la sătenii pe care i-a împroprietărit suma de 3.311.172.286 lei ceia ce reprezintă valoarea a 2.776 ha. Pentru restul sumelor ce mai sunt de încasat formalităţile sunt in curs de executare. REMUS. G. Sp or a expropriat 6.008.098 ha. de pământ miliarde 93 milioane şi mai are de plătit 4 şi jumtate mliarde lei ■h mm: *:CONTACTUL DIRECT* La Geneva se urmăresc două opere de pace care trebuesc bine deosebite una de aita. Cea dintâi e inctinată viitorului. Ea are In vedere un ideal şi pluteşte adesea in nori. Această operă cuprinde sforţări generale şi generoase spre siguranţă, arbitraj şi dezarmare. Discuţii in care se ciocnesc concepţii şi ideologii deosebite, se lin lanţ. Ciocnirile nu dau loc niciodată la explozii, fiindcă nu e neapărat nevoe, in aceste probleme de viitor, de o soluţie grabnică şi definitivă. Cea de a doua operă de pace e închinată dezlegărei imediate a problemelor politice la ordinea zilei. Ea nu se poate despărţi de pământ, căci nu se ocupă cu idei şi concepţii ci, ca orice activitate politică, in primul rând cu interese potrivnice. Nu e de mirare că, această operă de Prezent fiind cu mult mai urgentă, oamenii de Stat cari vin la Geneva se ocupă numai de ea, lăsând viitorul pe seama experţilor. Marele merit al Societăţii Naţiunilor, şi marea ei utilitate , că înlătură, câteva zile pe an, toţi intermediarii din politica internaţională şi permite solilor de guverne sau miniştrilor de externe să ia, intre ei, contact direct, sil să discute intr'un mediu prielnic Si într’o atmosferă paşnică, pro-.j blemele curente. lată de pildă conflictul polonolituanian, care de o lună provoacă îngrijorarea Europei întregi Irtaiară de lituanieni şi de polonezi cari se ameninţă de o parte şi de alta a graniţei, cu vorbe tari şi concentrări de trupe, câte state europene nu sunt direct interesate in această ceartă? Rusia şi Germania apără „independenţa” micului şi buclucaşului stat lituanian, acuzând Anglia că sprijină planurile de" anexiune" ale Poloniei Franţa şi toţi aliaţii Poloniei sunt îngrijoraţi de pricina ce se caută. Pe hotarul lituanian, republicei poloneze. Ce ,Imbroglio” minunat pentru diplomaţi! Ce posibilitate de schimb de note, de memorii şi de avertismente ! Câte primejdii in perspectivă. Dar la Geneva se vor întruni, in acelaş hotel, in aceiaş sală de conferinţe, in aceleaşi biurouri, toţi principalii actori ai dramei, care nu trebue să se joace. Se vor întâlni d. Waldemaras, marele dictator al micului stat lituan cu vecinul său mareşalul Pilsudski. Ei vor discuta chestia” lor cu d-nii Briand, Chamberlain, Stresemann şi Kitvinow. Sunt şanse de înţelegere. E drept că zilele de la Geneva sunt numărate, iar nemulţumirile in lume sunt multe şi mari. Contactul direct rămâne totuş mijlocul cel mai bun, găsit până azi, pentru a nu lăsa problemele internaţionale, cu totul la voia intămplărei. PL & 51 Citiţi în pag. 11 a 8 Săptămâna industrială Piaţa internaţională a lemnului Producţia petrolu din Statele Unite NEW YORK. — Bureau of Mine* din Statei® Unita dă următoarele diate referitoare la producfia petrolului la luau Septembrie : petrol brut s’a ridicat la 75.081.000 baril® dând o medie zilnică de 2.503.000 bârfi®, midie inferioară ca 13.600 baril® di lei din luna precedentă. Această scădere e datorită micşorărei debitului vechilor basin® din Remind şi Bowlys. A crescut insă producţia Galilormiei ţi a reginei Texas. Numai la West Texas Fieldjs producţia zilnică a crescut cu 20.000 bârfi®. In aceiaşi lună, s’au rafinat 68 ani 789.000 baril® de petrol. Media silnică a fost de 2.£93X00 barile, cifră care reprezintă o mică scădem faţă de luna August, Producţia medie de benzină pentru automobile s’a ridicat la £24X00 baril® pe zi ceea ce reprezintă o creştere d® 20.000 barile faţă de luna precedentă. Cererea a fost, de 847200 barile pe zi. Din cauza acestei cereri stockurile au scăzut dda 38 miL -455.000 bar Le la 29.738X00 la 30 Septembrie. Acestea sunt dixei® cele mai scăzute dela Noembrie 1824