Argus, mai 1928 (Anul 19, nr. 4512-4533)
1928-05-02 / nr. 4512
Vizita D.G.I.R. in centrele industriale din Banat Ziua ll-a Vizitarea întreprinderilor industriale din Timişoara Şedinţa comitetului central al Uniunei După strălucita primire a reprezentanţilor U. O. I. R. la Arad, industriaşii, au plecat Vineri la orele 5 la Timişoara. , Aci au fost întâmpinaţi de reprezentanţii secţiunei din Timişoara a Uniunei şi ai Camerei de Comerţ, în frunte cu d. Szana, preşedintele Uniunei Industriaşilor din Timişoara şi H. Lendvai, secretarul general al Camerei de Comerţ respective. Industriaşii au fost încartieraţi la diverse hoteluri din oraş. VIZITAREA FABRICELOR Sâmbătă dimineaţa la orele 9, a început vizitarea principalelor Industrii din Timişoara, asupra cărora vom da câteva relaţii fugitive, urmând să le complectăm într-un număr special dedicat industriei Banatului. Primul stabiliment industrial vizitat a fost S. A. Industria Lănei una din cele mai importante întreprinderi textile din ţară, cu un activ ce se evaluiază la aproape un miliard lei cu instalaţiuni din cele mai moderne, adăpostite în nenumărate clădiri mari şi special amenajate, ocupând o suprafaţă întinsă pe un teren de circa 12 pogoane. Forţa motrică 1800 hp., cu 2000 lucrători. Produce stofe, (camgar) de o fineţă ce rivalizează cu stofele englezeşti, panglici şi tricotaje, într’o secţiune aparte. Posedă în fabrică o maternitate în care sugacii muncitoarelor sunt adăpostiţi şi hrăniţi în timpul zilei dându-li-se o îngrijire excepţională. Acest institut, anexă a fabricei „ cu caracter adânc umanitar şi social a făcut o deosebită impresie vizitatorilor. Industriaşii au fost primiţi aci cu multă amabilitate de d-nii directori Victor Klein, Ernest Klein, dr. Ioan Tolnai şi Carol Merkler. FABRICA „TURUL"* Intre orele 10—11 industriaşii au avut prilejul să admire cea mai mare fabrică de încălţăminte din ţară, fabrica „Turul”, cu producţia ei formidabilă de 2000 perechi ghete pe zi, de calitate superioară. Este una din primele industrii din ţară, care a introdus mecanizarea lucrului, printr’o instalaţie de maşini inventate de curând în Germania şi care-i permite să lucreze într’o singură secţiune, ceiace se făcea altă dată în 4 secţiuni, cu un număr de lucrători de 4 ori mai mare decât cel actual. Posedă deasemenea un admirabil institut pentru adăpostirea, îngrijirea şi educarea copioi între 2—5 ani ai muncitorilor. Copii în mare parte saşi şi unguri au învăţat să vorbească româneşte, să cânte şi să reciteze poezii în limba ţârei. La fabrica „Turul” industriaşii au fost primiţi şi conduşi în cele 14 secţiuni ale fabricei, de d-nii : director general Benedikt Norbert, sub-director general dr. Atziel Rudolf, director com. Arnold Iacobi, director technic John Albert şi secretar Hiele. Intre orele 10—11, s-a vizitat fabrica de pălării S. A. din Timişoara, singura din ţară, organizată pentru o producţie mare şi de calitate superioară, în pălării bărbăteşti şi de damă. EZITAREA FABRICEI LEDA După amiază a fost vizitată ,Fabrica de produse chimice, „Leda” S. A., de asemenea o întreprindere interesantă şi unică în ţară prin producţia ei în lacuri, diferite vopseli de lac pentru comerţ şi industrie, pastă de ghete, etc. de sub direcţiunea generală a d-lui Emmerich Killinger. FABRICA FADEPA De aci industriaşii au vizitat Fabrica de panglici Fadepa S. A., de asemenea unică în ţară prin instalaţiile ei speciale şi felul producţiei în panglici şi broderii de orice natură. FABRICA „LUMINA" De la „Fadepa”, industriaşii au vizitat unica fabrică din ţară pentru candelabre, proprietatea d-lui Szana „Lumina” S. A. din Timişoara. La orele 6 a avut loc adunarea generală a comitetului central al Uniunei, sub preşidenţia d-lui ing. Buşilă, preşedintele U. G. I. R. I. RADU JUDICIARE (Ilfov) ............... Procesul Sospiro-Bacalu Procesul deschis de parchet împotriva inginerului A. Bacalu, în urma demersurilor societății petrolifere „Sospiro” al cărei administrator delegat fusese numitul, s-a terminat la prima instanță cu achitare deplină. In adevăr, după ani de zile de Instruire şi de judecată, a intervenit sentinţa tribunalului Ilfov, S. III, prin care ing. Bacalu a fost achitat de învinuirea de a fi săvârşit fraude (escrocherie, falsuri şi abuz de încredere) în sumă de aproape 10 milioane, în dauna societăţii, după cum achitat a fostşi ing. Irineu, învinuit de complicitate, la unele din faptele imputate, în calitate ,de director technic la societate. Sentinţa a fost atacată cu apel, în primul loc de către soc. „Sospiro”, în calitate de parte civilă , apoi, în ultimul moment, de către parchetul de Ilfov şi parchetul general. In faţa Curţii de Apel S. 4, chemată să judece afacerea, s-au ridicat de către apărătorii ing. Bacalu, o serie de incidente întru dovedirea nulităţii apelurilor parchetului, incidente care după lungi desbateri de fapt şi de drept, au fost respinse. Astfel că ieri, Curtea a păşit la judecarea în fond a apelurilor, cari fură contopite. Dată fiind importanţa afacerii şi mai ales din pricina pasiunii ce se pune în proces de ambele părţi, fotoliul ministerului public a fost ocupat de însuşi procurorul general, d. D. Cernescu. In şedinţa de ieri, a pledat d. av. Rarincescu, din partea societăţii, desvoltând unul din cele 3 puncte de acuzare, cel referitor la abuzul de încredere. Va continua la 14 Mai, pentru când au fost amânate în continuare. Interesantă jurisprudenţă în materie de Curte cu Juri împotriva deciziei Curţii cu juraţi de Iaşi, prin care fusese condamnat la 5 ani închisoare, acuzatul Toma Gh. Rotaru făcu recurs la Curtea de Casaţie Motivul principal de recurs era următorul: apărarea cerând magistraţilor Curţii să pună juraţilor şi o întrebare referitoare la „provocare”, magistraţii au refuzat punerea chestiunii, pe consideraţiunea că din desbaterile urmate, n’a rezultat scuza invocată de apărare, cum că acuzatul ar fi fost provocat Curtea cu juraţi de Argeş dispusese prin două procese verbale, arestarea acuzatului Marin Iordache, care se afla liberat pe cauţie. Scopul urmărit de Curte era ca acuzatul, care nu se prezintase la judecata procesului (deşi era obligat să se înfăţişeze, întrucât liberarea pe cauţie are caracterul provizoriu), să se afle arestat când i se judecă procesul. Trif. Ilfov, având sa se pronunţe asupra reconfirmării mandatului de arestare al doctoriţei Teodorina Danielescu (care a tras focuri de revolver asupra d-lui Glod, înalta Curte S. N, sub preşidenţia d-lui C. G. Rătescu, a admis ieri recursul şi a casat decizia de condamnare, trimiţând procesul spre judecare la Curtea cu juraţi de Vaslui. S-a stabilit astfel importanta jurisprudenţă că, „provocarea” fiind o chestie de fapt, numai juraţii sunt îndrituiti după lege să se rostească asupra existenţii ei, iar nu Curtea (adică magistraţii, astfel că dânsa substituindu-se juraţilor, a săvârşit o călcare de lege. Acuzatul făcând recurs împotriva proceselor verbale de arestare, Curtea de Casaţie S. N, prezidată de d. Const. Rătescu, a admis ieri recursul, decizând astfel că deşi complectul Curţii cu juraţi este în drept să dispună punerea în libertate a unui acuzat, — însă arestarea unui acuzat ce se află liberat pe cauţie, n’o poate hotărî decât Camera de punere sub acuzare, pe sala ministerului de justiţie — a infirmat mandatul. Parchetul a făcut apel la Camera de acuzare Cum poate dispune arestarea acuzaţilor liberi Diverse 3 Originile Criminalităţii Conferinţa dlui Jean Moruzi la „Cercul de Studii Penale“ Duminică 29 Aprilie orele 10, a avut loc în amfiteatrul „Sava Athanasiu” de la Universitate, conferinţa d-lui dr. Jean Moruzi, asistent la Facultatea de Drept din Bucureşti, asupra Originilor Criminalităii”. Şcoala antropologică penală, care luă fiinţă în anul 1865 odată cu descoperirile realizate de medicul alienist Lombroso din Torino, plasează, originile criminalităţii în defectuoasa structură organică omenească , în tendinţele de origină internă, în acea forţă irezistibilă, iar nu în clasica ipoteză a liberului arbitru. Deliciul este produsul morbid al unor multipli şi variaţi factori cari formează condiţiuni speciale neuropsichice, de unde, el fiind considerat ca fenomen tlural sau social, nu trebue să i se opună violenţa răzbunării, a rhinurilor şi a torturii, ci trebue prevenit studiindu-i-se cauzele biologice şi sociale care l-au produs. Deşi aspru criticată, şcoala antropologică fu întregită de şcoala sociologică penală sau şcoala mediului social, Eurico Terri observă germenii crimei. Deci după şcoala sociologică, criminalitatea este un fenomen produs de cauze sociale. Societatea creiază pe criminal care nu-i decât o victimă a mediului social Pe când, şcoala sociologică penală aruncă asupra societăţii responsabilitatea crimei, teza sau şcoala socialistă reprezentată de Karl Marx, Engels, Gabet, Pourier, Denis, Battaglia şi alţii, cred că criminalitatea este un produs al condiţiunilor economice nefavorabile, care derivă din sistemul economic capitalist. Deci, în inegalitatea economică în regimul economic burghez care exploatează proletariatul se găsesc originile criminalităţii. Conferenţiarul după ce combate cu argumente serioase teza socialistă cât şi exagerata doctrină antropologică, analizează problema criminalităţii şi o găseşte strâns unită de o reformă profundă a instituţiilor noastre sociale cât şi de perfecţionarea lor, Femina, în primul rând, mediul familiar trebue continu perfecţionat căci el dă patriei şi umanităţii conţin geniul speţei omeneşti. Femeia, după un cuvânt celebru, creiază moravurile; de aceia Leibnitz afirma că genul uman se va regenera dacă se va reforma educaţia femeii. Or, mediul familial modern este corupt şi dezorganizat, cu o educaţie morală alterată Educaţia lipseşte şi în şcoală care se ocupă să dea o instrucţie mecanică şi să practice cultul diplomelor.. De altă parte se adaugă imoralitatea în public, în cinematograf, teatre, localuri imorale, etc. Literatura de tarabă şi în special romanele, au o influenţă nefastă asupra tineretului Nu mai vorbim de alcoolism, care face anual mii de victime. In concluzie, se impune regenerarea vieţii familiare şi sociale, prin măsuri drastice luate de cei ce au în mână destinele poporului. Conferenţiarul,—des întrerupt prin aplauze,—termină cu propunerea unei serii de reforme de o importanţă capitală, spre a se putea ajunge la micşorarea valului criminalităţii. L. H. Transportul vânatului pe G. F. R. Administraţia căilor ferate a dispus ca vânatul predat în trafic local spre expediere în colete mai mari de 30 kgr. să se expedieze pe baza buletinelor de mesagerii cu alimente, percepându-se taxele tarifului de mesagerii. Pacea perpetuă RĂSPUNSUL GERMANIEI CĂTRE STATELE UNITE BERLIN 30 (Rador). — Azi s’a publicat răspunsul guvernului german la propunerea făcută de Statele Unite, pentru prescrierea războiului. In răspunsul dat, guvernul german arată că nota americană a fost examinată de guvern, cu cea mai mare atenţiune, ea fiind studiată in raport cu proiectul propus de Franţa, ca răspuns la propunerea americană. Răspunsul Germaniei, arată că principiile notei americane, corespund politicei Germaniei, care are mare interes ca pe viitor să se evite producerea de conflicte armate. Pactul propus de Statele Unite, tinde la îndeplinirea acestui scop. Germania nu are nici un interes internaţional, care să nu poată fi în concordanţă cu pactul propus de America. Tendinţele Germaniei, sunt conforme principiilor Ligii Naţiunilor şi pactului de la Locarno, ori prin încheerea pactului pentru proscrierea războiului, ele nu pot fi decât consolidate. Nota germană vorbeşte apoi de obligaţiile ce-şi iau semnatarii pactului, în caz de nerespectarea pactului, precum şi de măsurile ce urmează a se lua împotriva celor cari ar contraveni pactului. Guvernul german însă, nu este de părere ca în pact să se prevadă formal, cazul agresiunei. Germania dar, se arată gata să semneze un pact pentru proscrierea războiului, după tipul propus de America, fiind dispusă să înceapă negocierile necesare în acest scop, totuşi aşteattă ca din încheerea acestui pact, care va avea o vastă repercusiune, să se producă o nouă organizare a relaţiunilor internaţionale, în sensul accelerărei mişcărei de dezarmare generală, precum şi creiarea de posibilităţi pentru aplanarea în mod pacinic a conflictelor dintre state. 0 manifestaţie a muncitorilor italieni ROMA 30 (Rador). Azi au sosit din Milano 11 trenuri, cu peste 10.000 de muncitori,, pentru a prezenta şefului guvernului, omagiile lor. Ei au fost primiţi cu multă curtoazie de autorităţi şi de organizaţiile sindicale. D. Mussolini a primit pe muncitori, în Colyseum. Cortegiile de muncitori, cari se dirigeau spre Coliseum, aveau în fruntea lor muzici, cari intonau imnurile naţionale. Toate locurile din Coliseum, au fost ocupate până la unul. La ora 1 după amiază a apărut d. Mussolini, însoţit de miniştrii aflaţi în Roma, precum şi de reprezentanţii autorităţilor. D-sa a fost primit în salve de aplauze, cari au durat mult timp. In discursul ce a rostit, d. Mussolini a spus că azi este prima oară în istoria Italiei, ba chiar a lumei, când massele muncitorilor vin în număr aşa de mare ca să salute pe un şef de guvern. Acest fapt se datoreşte regimului fascist care totdeauna a purtat deosebit solicitudine muncitorilor, sub toate raporturile. D-sa a terminat spunând că fascismul este invincibil. Discursul său a fost des întrerupt de aplauzele asistenţei, care i-a făcut numeroase ovațiuni la plecarea sa din Coliseum. După întrevederea Titulesco - Duca O PRECIZARE AUTORIZATA Agenţia ,Rador" este autorizată să desmintă în mod formal, ştirile tendenţioase publicate de unele ziare cu privire la întrevederea care a avut loc la Geneva, 25 Aprilie trecut, intre d-nii Duca şi Titulescu. Se precizează că d. Duca a făcut o simplă vizită amicală colegului său suferind, lucru foarte firesc în sine, fără ca această vizită să fi fost motivată de necesităţile politicei externe care atât pentru guvern cât şi pentru ţară, nu dă loc la controverse. Fixarea întrunirei Micei înţelegeri pentru ultimele zile ale lunei Mai nu a avut loc în cursul întrevederii dintre cei doi miniştri, pentru motivul că această dată fusese prealabil stabilită încă de la 10 Aprilie la Geneva, cu ocazia Întrevederii dintre d-nii Marinkovici şi Titulescu, bineînţeles sub rezerva adeziunei d-lui Beneş. Guvernul român a fost imediat informat despre alegerea acestei date. Ştirea că d. Titulescu se desinteresează în chestia optanţilor este complect falsă. Din contră, cum prezenţa d-lui Titulescu la Geneva, la 4 iunie, la Consiliul Ligei Naţiunilor pentru această chestiune poate fi necesară, a rămas ca locul intrunirei conferinţei Micei înţelegeri să fie stabilit ulterior, deşi data acestei conferinţe fusese fixată încă de la 10 Aprilie pentru sfârşitul lunei Mai. Cât despre ştirea că la această conferinţă d. Titulescu va fi reprezentat prin altă personalitate, ea este atât de puţin serioasă încât nu merită să fe desminţită. Un ntimatim britanic la Cairo FLOTA ENGLEZA A PLECAT SPRE EGIPT LONDRA 30 (Rador). — înaltul comisar britanic la Cairo a remis aseară primului ministru Nabas Pasa o notă cu caracter de ultima tum. Guvernul egiptean este somat să retragă in termen de trei zile proectul de lege privitor la Întrunirile publice. In caz contrar, Marea Britanie va adopta măsurile pe care le va socoti necesare in legătură cu obligațiunea sa de a apăra interesele streine in Egipt. * LONDRA 30 (Rador). — Două cuirasate din escadra britanică a Mediteranei au părăsit azi portul Malta, plecând spre Egipt. Noua încordare a relațiunilor anglo-egiptene este urmărită cu cel mai mare interes în toate cercurile politice din Londra. Rente ieşita la sorti „Monitorul Oficial” de ori publică un tablou de numerile titlurilor de rentă 5 la sută 1920, împrumutul de lei 2.730.911.000, ieşite la sorb la tragerile : 5, 6, 7, 8 și neprezentate la rambursare până la data de 1 Martie 1928. ..........— ♦ —HM Luptele din China Londra, 30 (Rador). — Din Shanghai se anunță că ofensiva trupelor de la Sud comandate de generalul Feng- Yuh-Shang s’a oprit în provincia Shantung. După marea bătălie care a avut loc in zilele de Joi și Vineri, domnește impresia că armatele dela Nord, comandate de Ciang-So-Lin au izbutit să împiedice pentru multă vreme inaintarea armatei naționaliste revoluționare. * ARGUS De ce Persoanele Nobile şi Dinstinse au acordat Favoarea lor Cadillac-ului ? A „Bal du Grand Prix*’. : : : In lung şir sclipitor automobilele trag unul după altul în faţa Operei, descarcă voioasa lor povară de femei încântătoare şi de bărbaţi impecabili şi trec mai departe sub cerul limpede de Iunie.......... In acelaş timp, un alt şir de automobile, restrângând în luciul caroseriilor razele aceleaşi luni, defilează prin poarta Palatului Buckingham, pe când trecătorii de pe trotuar privesc curioşi p prin ferestrele automobilelor la penele ce se eagănă graţios deasupra chipurilor înfrigurate ale tinerelor debutante........... Oriunde sezonul e în toi, găsiţi şi Cadillac-ul, maşina luxoasă, graţioasă şi uşor de condus. Dar ceva mai mult decât splendoarea sa a atras acestui remarcabil automobil patronajul persoanelor de sânge nobil, sau regal, din lumea întreagă. Motorul său de opt cilindrii 900 în formă de V, — tip, atât de amănuţit perfecţionat în cursul unei lungi perioade de mai mulţi ani, încât astăzi a fost adoptat pentru aeroplane, — poartă pecetea celor mai de seamă technicieni. Iar detaliile construcţiei sale, de la strălucitorul radiator, până la frumoasa tapiţerie interioară, sunt o desfătare continuă pentru dificilii săi posesori.— 1. Cu drept cuvânt, Cadillac-ul posedă mândria de rassă.— Nu există alt automobil mai demn ca el să transporte pe persoanele de viţă nobilă, care au făcut dintrînsul maşina lor de predilecţie.— Seaisprezece din cei mai distinşi posesori de Cadillac-uri Şahul Persiei .Regele Hedjaz-ului D. M. Nicolaescu, Preşedintele Senatului Român Lt.-Colonel Sir Archibald Weigall, K.C.M.G. Lady Kemnal CADILLAC — PROI The Hon. Herbert Hoover Stuyvesant Peabody, Esq. Duc de Vallombrosa Madame Joseph Henri Thors Sr. Don Torcuato Luca de Tena Sr. Don José Gari Gimeno US A L LUING Baren AdoJ von Kohner Herr Hellmuth Gilka Bankdirekter Carl Frisk Baron E. O. Schaf aiitzky de Muckadell Ministrul Apărării Republicei Polone NERAL , MOTORS COMTESSE DU EOURO DE EOZAS Ttrtrtt it Jtan Gumei Domerpu Aniversarea Unirii Basarabiei Festivităţile de la Chişinău CHIŞINĂU, 29 —» Serbarea aniversarei • 10 ani de la alipirea Basarabiei la patria mumă s-a desfăşurat conform programului stabilit de comitetul oficial. Gara a fost splendid ornată cu ghirlande de brazi, drapele naţionale şi covoare basarabene. Primul a sosit trenul parlamentarilor iar după o jumătate oră trenul ministerial. Ordinea a fost menţinută pe peron de deputaţi, în frunte cu d. ministru Inculeţ. IN GARA La ora 3 fix în aclamaţiile celor prezenţi a intrat în gară trenul cu înalta Regenţă Muzica a intonat imnul rega! Rând pe rând au descins din vagoane principele regent Nicolae, patriarhul regent Miron Cristea şi regentul Buzdugan. După ce general Scărişoreanu a dat raportul şi a trecut în revistă compania de onoare, Gherman Pântea primarul oraşului a prezentat regenţei tradiţionala pâine cu sare, spunând următoarele cuvinte : Cu bucurie şi dragoste populaţia municipiului salută venirea dv. Să trăiţi înaltă Regenţă şi fiţi bine veniţi între noi. A luat apoi cuvântul în numele Sfatului Ţării dr Ciugureanu, fost prim ministru al republicei moldoveneşti, care în emoţionante cuvinte a evocat amintiri din trecut Noi Basarabenii — a spus d. dr Ciugureanu — împărtăşim în totul credinţele şi speranţele poporului român şi vă dorim din tot sufletul să puteţi îndeplini până la sfârşit sarcina pusă pe umerii dv. Din partea regenţei a răspuns patriarhul Miron Cristea spunând că e un semn al lui Dumnezeu, ziua senină şi luminoasă în care se desfăşoară serbarea de azi lA CATEDRALA După prezentările de rigoare cortegiul s a îndreptat spre catedrală La orele 9 a început slujba religioasă Mitropolitul Gurie luând cuvântul a spus • Ne bucurăm mult şi adănci că aţi venit în numele Regelui Mihai I, la serbarea învierii noastre întru cultura şi viaţa naţională Serbarea de azi e cu atât mai impunătoare cu cât a fost mai neaşteptată Unirea Basarabiei la patria-uumă a pus în valoare puterile moldoveneşti cari au siat în mâinile lor ocârmuirea. La ospăţul unirii pregătit prin vitejie şi jertfele ostaşilor români, prin inteligenţa conducătorilor săi şi cuminţenia poporului participă azi întreaga românime Regortul patriarh, Miron Cristea a pronunţat apoi un lung discurs în care a arătat progresul făcut de provincia de peste Prut Orice cetăţean român de altă limbă trebue să aducă cu drag toate jertfele pentru patria comună, care a fost şi este cea mai ospitalieră şi tolerantă ţară, în pofida tuturor ponegririlor tendenţoiase. In faţa greutăţilor şi în faţa trecutului de o sută ani fără duh românesc trebue să avem mulţumirea pentru ceeace s’a putut înfăptui în Basarabia In ultimii 10 ani. LA SFATUL ŢARII Cortegiul s’a îndreptat apoi spre sala Sfatului Ţării, unde se ţin şedinţele Zemstvei. Cel dintâi a luat cuvântul d. I. Inculeţ, care a făcut un istoric al alipirei Basarabiei şi a mulţumit înaltei Regenţe pentru că a participat la serbările aniversărei. Ia apoi cuvântul prinţul regent Niculae, care intr’un lung discurs arată procesul istoric ce a determinat ruperea Basarabiei de Rusia şi entusiastul txt al Unirii. Basarabii rămâne pe veci unită cu România şi avem toată speranţa că şi Rusia, de care ne apropie o credinţă creştină comună şi cu care am dori să păstrăm cele mai bune raporturi de vecinătate, va sfârşi prin a recunoaşte drepturile noastre indiscutabile asupra acestei părţi din vechea Moldovă. A vorbit apoi în numele Bucovinei d. ministru Nistor, iar în numele Ardealului d. C. Mihali. CUVÂNTAREA PRIMULUI MINISTRU D. Vintilă Brătianu a pronunţat un lung discurs, în care a arătat progresele realizate pe toate tărâmurile la Basarabia, şi a schiţat programul guvernului de consolidare financiară Primul ministru a adus apoi prinosul de recunoştinţă pentru Sfatul Ţării şi a îndemnat pe cetăţeni să îndeplinească obligaţiunile ce ni se dau jertfele trecutului şi năzuinţele viitorului.După discursul d-lui Vintilă Brătianu au vorbit d. Nicolaescu, preşedintele Senatului şi N. N. Săveanu, preşedintele Camerei D. general Averescu a făcut un istoric al evenimentelor care au precedat unirea, spunând că toate sforţările trebuesc îndreptate pentru ridicarea nivelului cultural al Basarabiei care a fost 106 ani sub dominaţiune streină DESVELIREA MONUMENTULUI LUI ŞTEFAN CEL MARE La orele 11 asistenţa se afla pe platoul din faţa grădinei publice unde a avut loc desvelirea monumentului lui Ştefan cel Mare După ofiirea serviciului religios de general Scărişoreanu, în calitate de preşedinte al comitetului pentru ridicarea statuei a rugat pe primar să preia şi să păstreze acest măreţ monument spre cinstirea oraşului Chişinău şi a poporului românesc. A răspuns d. Gherman Pântea primarul oraşului mulţumind pentru frumosul dar făcut oraşului Chişinău, înaltul regent G. Buzdugan, a prea mărit memoria lui Ştefan cel Mare şi cel sfânt care a fost nu numai apărătorul românismului dar şi apărătorul creştinităţii împotriva urgiei otomane Urmând pilda acestui mare domnitor să fim deapururi strâns uniţi având numai un singur gând şi un singur sentiment : fericirea scumpei noastre patri pentru care să fim gata de a face orice sacrificiu. DEFILAREA La orele 12 înalta regenţă a primit defilarea de pe tribuna regală instalată în faţa palatului mitropolitan. Defilarea şcolilor, asociaţiilor sportivve, a delegaţilor judeţene de ţărani şi a foştilor ofiţeri din armata republicei moldoveneşti a durat 2 ore, la orele 2 şi un sfert a avut loc un banchet de 500 persoane în sala primăriei la care au vorbit prinţul regent Nicolae şi Vintilă Brătianu. La orele 4 şi 15 minute înalta regenţă a părăsit tribuna, îndreptânduse cu acelaş ceremonial spre gară iar la orele 4 şi 45 trenul a pornit spre Bucureşti. Sărbătorirea Unirii in Capitală Duminică, cu ocazia aniversării a zece ani de la Unirea Basarabiei, s-a oficiat un Te deum la Patriarhie. Sericiul religios a fost oficiat la Orele îl a. m . de către arhiereul Simedrea, înconjurat de clerul patriarhiei Au asistat d -nii Const Brătianu, subsecretar de stat, Cernescu, procuror general, Stârcea, primul preşedinte al trib Ilfov, Codin Ştefănescu, prim procuror, Temistocle Alexandrescu, ajutor de primar, etc Apoi d-nii generali Panaitescu, comandantul corpului II armată, Nicoleanu, prefectul poliţiei, Sârbu, dr. Butoianu, Stângaciu, Jujescu, Miciora, Negoescu, Eliad, Cuzin, etc, lt.col Carapancea Titus, Milicescu, etc. După oficierea serviciului divin ,asistenţa a trecut în pridvorul bisericii, iar d. general Panaitescu a trecut în revistă compania de onoare cu muzică şi drapel din reg. 21 infanterie, după care a rostit trupei o scurtă cuvântare, arătându le însemnătatea zileiA urmat defilarea trupei, după cărei solemnitatea a luat sfârșit. ,!uîiu César“ joeat in arenele delà Taormina Tragedia lui Enrico Corradini „Giulio Cesare“ care a văzut pentru prima oară lumina rampei la București la teatrul National a fost jucată zilele trecute în marele amfiteatru de la Taormina din Italia, în prezenta autorului. Reprezentată în aer liber cu o mare desfăşurare de figuraţie, tragedia lui Corradini, a câştigat mult ca amploare. Rolul lui Iuliu Cesar a fost creat de marele artist Tomiati. Presa italiană relevă cu mari elogii reprezentarea acestei piese. Alte reprezentaţii se anunţă în antenele de la Verona