Argus, mai 1928 (Anul 19, nr. 4512-4533)

1928-05-02 / nr. 4512

Vizita D.G.I.R. in centrele industriale din Banat Ziua ll-a Vizitarea întreprinderilor industriale din Timişoara Şedinţa comitetului central al Uniunei După strălucita primire a repre­zentanţilor U. O. I. R. la Arad, in­dustriaşii, au plecat Vineri la orele 5 la Timişoara. , Aci au fost întâmpinaţi de repre­zentanţii secţiunei din Timişoara a Uniunei şi ai Camerei de Co­merţ, în frunte cu d. Szana, pre­şedintele Uniunei Industriaşilor din Timişoara şi H. Lend­vai, se­cretarul general al Camerei de Co­merţ respective. Industriaşii au fost încartieraţi la diverse hoteluri din oraş.­ ­ VIZITAREA FABRICELOR Sâmbătă dimineaţa la orele 9, a început vizitarea principalelor Industrii din Timişoara, asupra cărora vom da câteva relaţii fugi­tive, urmând să le complectăm în­­tr-un număr special dedicat indus­triei Banatului. Primul stabiliment industrial vi­zitat a fost S. A. Industria Lănei una din cele mai importante între­prinderi textile din ţară, cu un ac­tiv ce se evaluiază la aproape un miliard lei cu instalaţiuni din cele mai moderne, adăpostite în nenu­mărate clădiri mari şi special ame­najate, ocupând o suprafaţă întin­să pe un teren de circa 12 pogoa­ne. Forţa motrică 1800 hp., cu 2000 lucrători. Produce stofe, (camgar) de o fi­neţă ce rivalizează cu stofele en­glezeşti, panglici şi tricotaje, în­­tr’o secţiune aparte. Posedă în fabrică o maternitate în care sugacii muncitoarelor sunt adăpostiţi şi hrăniţi în timpul zilei dându-li-se o îngrijire excepţio­nală. Acest institut, anexă a fabricei „ cu caracter adânc umanitar şi so­­­­cial a făcut o deosebită impresie vizitatorilor. Industriaşii au fost primiţi aci cu multă amabilitate de d-nii di­rectori Victor Klein, Ernest Klein, dr. Ioan Tolnai şi Carol Merkler. FABRICA „TURUL"* Intre orele 10—11 industriaşii au avut prilejul să admire cea mai mare fabrică de încălţăminte din ţară, fabrica „Turul”, cu producţia ei formidabilă de 2000 perechi ghe­te pe zi, de calitate superioară. Este una din primele industrii din ţară, care a introdus mecanizarea lucrului, printr’o instalaţie de ma­şini inventate de curând în Germa­nia şi care-i permite să lucreze într’o singură secţiune, ceiace se făcea altă dată în 4 secţiuni, cu un număr de lucrători de 4 ori mai mare decât cel actual. Posedă deasemenea un admira­bil institut pentru adăposti­rea, în­grijirea şi educarea copioi între 2—5 ani ai muncitorilor. Copii în mare parte saşi şi unguri au învă­ţat să vorbească româneşte, să cânte şi să reciteze poezii în lim­ba ţârei. La fabrica „Turul” industriaşii au fost primiţi şi conduşi în cele 14 secţiuni ale fabricei, de d-nii : director general Benedikt Norbert, sub-director general dr. Atziel Ru­dolf, director com. Arnold Iacobi, director technic John Albert şi se­cretar Hiele. Intre orele 10—11, s-a vizitat fa­brica de pălării S. A. din Timişoa­ra, singura din ţară, organizată pentru o producţie mare şi de ca­litate superioară, în pălării bărbă­teşti şi de damă. EZITAREA FABRICEI LEDA După amiază a fost vizitată ,Fabrica de produse chimice, „Leda” S. A., de asemenea o în­treprindere interesantă şi unică în ţară prin producţia ei în lacuri, di­ferite vopseli de lac pentru comerţ şi industrie, pastă de ghete, etc. de sub direcţiunea generală a d-lui Emm­erich Killinger. FABRICA FADEPA De aci industriaşii au vizitat Fabrica de panglici Fadepa S. A., de asemenea unică în ţară prin ins­talaţiile ei speciale şi felul produc­ţiei în panglici şi broderii de orice natură. FABRICA „LUMINA" De la „Fadepa”, industriaşii au vizitat unica fabrică din ţară pen­tru candelabre, proprietatea d-lui Szana „Lumina” S. A. din Timi­şoara.­­ La orele 6 a avut loc adunarea generală a comitetului central al Uniunei, sub preşidenţia d-lui ing. Buşilă, preşedintele U. G. I. R. I. RADU JUDICIARE (Ilfov) ............... Procesul Sospiro-Bacalu Procesul deschis de parchet îm­potriva inginerului A. Bacalu, în urma demersurilor societății pe­trolifere „Sospiro” al cărei admi­nistrator delegat fusese numitul, s-a terminat la prima instanță cu achitare deplină. In adevăr, după ani de zile de Instruire şi de judecată, a interve­nit sentinţa tribunalului Ilfov, S. III, prin care ing. Bacalu a fost achitat de învinuirea de a fi să­vârşit fraude (escrocherie, falsuri şi abuz de încredere) în sumă de aproape 10 milioane, în dauna so­cietăţii,­­ după cum achitat a fost­­şi ing. Irineu, învinuit de compli­citate, la unele din faptele imputa­te, în calitate ,de director technic la societate. Sentinţa a fost atacată cu apel, în primul loc de către soc. „Sos­piro”, în calitate de parte civilă , apoi, în ultimul moment, de către parchetul de Ilfov şi parchetul ge­neral. In faţa Curţii de Apel S. 4, che­mată să judece afacerea, s-au ridi­cat de către apărătorii ing. Baca­lu, o serie de incidente întru dove­direa nulităţii apelurilor parchetu­lui,­­ incidente care după lungi desbateri de fapt şi de drept, au fost respinse. Astfel că ieri, Curtea a păşit la judecarea în fond a apelurilor, cari fură contopite. Dată fiind impor­tanţa afacerii şi mai ales din pri­cina pasiunii ce se pune în proces de ambele părţi, fotoliul ministe­rului public a fost ocupat de însuşi procurorul general, d. D. Cer­­nescu. In şedinţa de ieri, a pledat d. av. Rarincescu, din partea societăţii, desvoltând unul din cele 3 puncte de acuzare,­­ cel referitor la abu­zul de încredere. Va continua la 14 Mai, pentru când au fost amânate în conti­nuare. Interesantă jurisprudenţă în materie de Curte cu Juri împotriva deciziei Curţii cu ju­raţi de Iaşi, prin care fusese con­damnat la 5 ani închisoare, acuza­tul Tom­a Gh. Rotaru făcu recurs la Curtea de Casaţie Motivul principal de recurs era următorul: apărarea cerând ma­gistraţilor Curţii să pună juraţilor şi o întrebare referitoare la „pro­vocare”, magistraţii au refuzat pu­nerea chestiunii, pe consideraţiu­­nea că din desbaterile urmate, n’a rezultat scuza invocată de apăra­re, cum că acuzatul ar fi fost pro­vocat Curtea cu juraţi de Argeş dis­pusese prin două procese verbale, arestarea acuzatului Marin Iorda­­che, care se afla liberat pe cauţie. Scopul urmărit de Curte era ca acuzatul, care nu se prezintase la judecata procesului (deşi era obli­gat să se înfăţişeze, întru­cât li­berarea pe cauţie are caracterul provizoriu), să s­e afle arestat când i se judecă procesul. Trif­. Ilfov, având sa se pronun­ţe asupra reconfirmării mandatu­lui de arestare al doctoriţei Teo­­dorina Danielescu (care a tras fo­curi de revolver asupra d-lui Glod, înalta Curte S. N­, sub preşi­­denţia d-lui C. G. Rătescu, a ad­mis ieri recursul şi a casat decizia de condamnare, trimiţând proce­sul spre judecare la Curtea cu ju­raţi de Vaslui. S-a stabilit astfel importanta ju­risprudenţă că, „provocarea” fiind o chestie de fapt, numai juraţii sunt îndrituiti după lege să se ros­tească asupra existenţii ei, iar nu Curtea (adică magistraţii, astfel că dânsa substituindu-se juraţilor, a săvârşit o călcare de lege. Acuzatul făcând recurs împotri­va proceselor verbale de arestare, Curtea de Casaţie S. N­, prezidată de d. Const. Rătescu, a admis ieri recursul, decizând astfel că deşi complectul Curţii cu juraţi este în drept să dispună punerea în liber­tate a unui acuzat, — însă ares­tarea unui acuzat ce se află libe­rat pe cauţie, n’o poate hotărî de­cât Camera de punere sub acuzare, pe sala ministerului de justiţie­ — a infirmat mandatul. Parchetul a făcut apel la Came­ra de acuzare Cum poate dispune arestarea acuzaţilor liberi Diverse 3 Originile Criminalităţii Conferinţa dlui Jean Moruzi la „Cercul de Studii Penale“ Duminică 29 Aprilie orele 10­­, a avut loc în amfiteatrul „Sava Atha­­nasiu” de la Universitate, conferinţa d-lui dr. Jean Moruzi, asistent la Fa­cultatea de Drept din Bucureşti, a­supra­­ Originilor Criminalit­ăii”. Şcoala antropologică penală, care luă fiinţă în anul 1865 odată cu des­coperirile realizate de medicul alie­nist Lombroso din Torino, plasează, originile criminalităţii în defectuoa­sa structură organică omenească , în tendinţele de origină internă, în acea forţă irezistibilă, iar nu în clasica ipoteză a liberului arbitru. Deliciul este produsul morbid al u­nor multipli şi variaţi factori cari for­m­ează condiţiuni speciale neuropsi­­chice, de unde, el fiind considerat ca fenomen tl­­ural sau social, nu tre­­bue să i se opună violenţa răzbunării, a rhinurilor şi a torturii, ci trebue pre­venit studiindu-i-se cauzele biologice şi sociale care l-au produs. Deşi aspru criticată, şcoala antro­pologică fu întregită de şcoala socio­logică penală sau şcoala mediului so­cial, Eurico Terri observă germenii crimei. Deci după şcoala sociologică, criminalitatea este un fenomen pro­dus de cauze sociale. Societatea cre­­iază pe criminal care nu-i decât o victimă a mediului social Pe când, şcoala sociologică penală aruncă asupra societăţii responsabili­tatea crimei, teza sau şcoala socia­listă reprezentată de Karl Marx, En­gels, Gabet, P­ourier, Denis, Battaglia şi alţii, cred că criminalitatea este un produs al condiţiunilor economice ne­favorabile, care derivă din sistemul economic capitalist. Deci, în inegalitatea economică în regimul economic burgh­ez care ex­­plo­atează proletariatul se găsesc origi­nile criminalităţii. Conferenţiarul după ce combate cu argumente serioase teza socialistă cât şi exagerata doctrină antropologică, analizează problema criminalităţii şi o găseşte strâns unită de o reformă profundă a instituţiilor noastre socia­le cât şi de perfecţionarea lor, Femin­a, în primul rând, mediul fa­miliar trebue continu perfecţionat căci el dă patriei şi umanităţii conţin geniul speţei omeneşti. Femeia, după un cuvânt celebru, creiază moravurile; de aceia Leibnitz afirma că genul uman se va regene­ra dacă se va reforma educaţia fe­meii. Or, mediul familial modern este corupt şi dezorganizat, cu o educaţie morală alterată Educaţia lipseşte şi în şcoală care se ocupă să dea o in­strucţie mecanică şi să practice cul­tul diplomelor.. De altă parte se adaugă imoralita­tea în public, în cinematograf, tea­tre, localur­i imorale, etc. Literatura de tarabă şi în special romanele, au o influenţă nefastă asu­pra tineretului Nu mai vorbim de al­coolism, care face anual mii de vic­time. In concluzie, se impune regenera­rea vieţii familiare şi sociale, prin mă­suri drastice luate de cei ce au în mâ­nă destinele poporului. Conferenţiarul,—­des întrerupt prin aplauze,—termină cu propunerea u­­nei serii de reforme de o importanţă capitală, spre a se putea ajunge la micşorarea valului criminalităţii. L. H. Transportul vânatului pe G. F. R. Administraţia căilor ferate a dispus ca vânatul predat în trafic local spre expediere în colete mai mari de 30 kgr. să se expedieze pe baza buletinelor de mesagerii cu alimente, percepându-se taxele tarifului de mesagerii. Pacea perpetuă RĂSPUNSUL GERMANIEI CĂTRE STATELE­ UNITE BERLIN 30 (Rador). — Azi s’a publicat răspunsul guvernului ger­man la propunerea făcută de Sta­tele Unite, pentru prescrierea răz­boiului. In răspunsul dat, guvernul german arată că nota americană a fost examinată de guvern, cu cea mai mare atenţiune, ea fiind stu­diată in raport cu proiectul pro­pus de Franţa, ca răspuns la pro­punerea americană. Răspunsul Ger­maniei, arată că principiile notei americane, corespund politicei Ger­maniei, care are mare interes ca pe viitor să se evite producerea de conflicte armate. Pactul propus de Statele Unite, tinde la îndepli­nirea acestui scop. Germania nu are nici un interes internaţional, care să nu poată fi în concordanţă cu pactul propus de America. Ten­dinţele Germaniei, sunt conforme principiilor Ligii Naţiunilor şi pac­tului de la Locarno, ori prin închee­rea pactului pentru proscrierea răz­boiului, ele nu pot fi decât conso­lidate. Nota germană vorbeşte a­­poi de obligaţiile ce-şi iau semna­tarii pactului, în caz de nerespec­­tarea pactului, precum şi de mă­surile ce urmează a se lua împo­triva celor cari ar contraveni pac­tului. Guvernul german însă, nu este de părere ca în pact să se pre­vadă formal, cazul agresiunei. Germania dar, se arată gata să semneze un pact pentru proscrie­rea războiului, după tipul propus de America, fiind dispusă să în­ceapă negocierile necesare în acest scop, totuşi aşteattă ca din închee­rea acestui pact, care va avea o vastă repercusiune, să se producă o nouă organizare a relaţiunilor internaţionale, în sensul acceleră­­rei mişcărei de dezarmare gene­rală, precum şi creiarea de posibi­lităţi pentru aplanarea în mod pacinic a conflictelor dintre state. 0 manifestaţie a muncito­rilor italieni ROMA 30 (Rador).­­ Azi au sosit din Milano 11 trenuri, cu pes­te 10.000 de muncitori,, pentru a prezenta şefului guvernului, oma­giile lor. Ei au fost primiţi cu mul­tă curtoazie de autorităţi şi de organizaţiile sindicale. D. Musso­lini a primit pe muncitori, în Co­­lyseum. Cortegiile de muncitori, cari se dirigeau spre Coliseum, a­­veau în fruntea lor muzici, cari intonau imnurile naţionale. Toate locurile din Coliseum, au fost ocu­pate până la unul. La ora 1 după amiază a apărut d. Mussolini, în­soţit de miniştrii aflaţi în Roma, precum şi de reprezentanţii auto­rităţilor. D-sa a fost primit în sal­ve de aplauze, cari au durat mult timp. In discursul ce a rostit, d. Mussolini a spus că azi este prima oară în istoria Italiei, ba chiar a lumei, când massele muncitorilor vin în număr aşa de mare ca să salute pe un şef de guvern. Acest fapt se datoreşte regimului fascist care totdeauna a purtat deosebit solicitudine muncitorilor, sub toate raporturile. D-sa a terminat spu­nând că fascismul este invincibil. Discursul său a fost des întrerupt de aplauzele asistenţei, care i-a făcut numeroase ovațiuni la ple­carea sa din Coliseum. După întrevederea Titulesco - Duca O PRECIZARE AUTORIZATA Agenţia ,Rador" este autorizată să desmintă în mod formal, ştirile tendenţioase publicate de unele ziare cu privire la întrevederea care a avut loc la Geneva, 25 Apri­lie trecut, intre d-nii Duca şi Titu­­lescu. Se precizează că d. Duca a făcut o simplă vizită amicală colegului său suferind, lucru foarte firesc în sine, fără ca această vizită să fi fost motivată de necesităţile po­liticei externe care atât pentru gu­vern cât şi pentru ţară, nu dă loc la controverse. Fixarea întrunirei Micei înţele­geri pentru ultimele zile ale lunei Mai nu a avut loc în cursul între­vederii dintre cei doi miniştri, pen­tru motivul că această dată fusese prealabil stabilită încă de la 10 Aprilie la Genev­a, cu ocazia Între­vederii dintre d-nii Marinkovici şi Titulescu, bine­înţeles sub rezerva adeziunei d-lui Beneş. Guvernul român a fost imediat informat despre alegerea acestei date. Ştirea că d. Titulescu se desin­­teresează în chestia optanţilor este complect falsă. Din contră, cum prezenţa d-lui Titulescu la Geneva, la 4 iunie, la Consiliul Ligei Naţiunilor pentru această chestiune poate fi necesa­ră, a rămas ca locul intrunirei con­ferinţei Micei înţelegeri să fie sta­bilit ulterior, deşi data acestei con­ferinţe fusese fixată încă de la 10 Aprilie pentru sfârşitul lunei Mai. Cât despre ştirea că la această conferinţă d. Titulescu va fi re­prezentat prin altă personalitate, ea este atât de puţin serioasă în­cât nu merită să fe desminţită. Un ntimatim britanic la Cairo FLOTA ENGLEZA A PLECAT SPRE EGIPT LONDRA 30 (Rador). — înaltul comisar britanic la Cairo a remis aseară primului ministru Nabas Pasa o notă cu caracter de ultima­ tum­. Guvernul egiptean este somat să retragă in termen de trei zile proectul de lege privitor la Întru­nirile publice. In caz contrar, Ma­rea Britanie va adopta măsurile pe care le va socoti necesare in legătură cu obligațiunea sa de a apăra interesele streine in Egipt. * LONDRA 30 (Rador). — Două cuirasate din escadra britanică a Mediteranei au părăsit azi portul Malta, plecând spre Egipt. Noua încordare a relațiunilor an­glo-egiptene este urmărită cu cel mai mare interes în toate cercurile politice din Londra. Rente ieşita la sorti „Monitorul Oficial” de ori publi­că un tablou de numerile titlurilor de rentă 5 la sută 1920, împrumu­tul de lei 2.730.911.000, ieşite la sorb la tragerile : 5, 6, 7, 8 și ne­prezentate la rambursare până la data de 1 Martie 1928. ..........— ♦ —HM Luptele din China Londra, 30 (Rador). — Din Shang­hai se anunță că ofensiva trupelor de la Sud comandate de generalul Feng- Yuh-Shang s’a oprit în provincia Shantung. După marea bătălie care a avut loc in zilele de Joi și Vineri, dom­nește impresia că armatele dela Nord, comandate de Ciang-So-Lin au izbutit să împiedice pentru multă vreme inain­tarea armatei naționaliste revoluțio­nare. * ARGUS D­e ce Persoanele Nobile şi Dinstinse au acordat Favoarea lor Cadillac-ului ? A „Bal du Grand Prix*’. : : : In lung şir sclipitor automobilele trag unul după altul în faţa Operei, descarcă voioasa lor povară de femei încântătoare şi de bărbaţi impecabili şi trec mai departe sub cerul limpede de Iunie.......... In acelaş timp, un alt şir de automobile, restrângând în luciul caroseriilor razele aceleaşi luni, defilează prin poarta Palatului Buckingham, pe când trecătorii de pe trotuar privesc curioşi p prin ferestrele automobilelor la penele ce se eagănă graţios deasupra chipurilor înfrigurate ale tinerelor debutante........... Ori­unde sezonul e în toi, găsiţi şi Cadillac-ul, maşina luxoasă, graţioasă şi uşor de condus.­ Dar ceva mai mult decât splendoarea sa a atras acestui remarcabil automobil patronajul perso­anelor de sânge nobil, sau regal, din lumea întreagă. Motorul său de opt cilindrii 900 în formă de V, — tip, atât de amănuţit perfecţionat în cursul unei lungi perioade de mai mulţi ani,­ încât astăzi a fost adoptat pentru aeroplane, — poartă pecetea celor mai de seamă technicieni. Iar detaliile construcţiei sale, de la strălucitorul radiator, până la frumoasa tapiţerie interioară, sunt o desfătare continuă pentru dificilii săi posesori.— 1. Cu drept cuvânt, Cadillac-ul posedă mândria de rassă.— Nu există alt automobil mai demn ca el să transporte pe persoanele de viţă nobilă, care au făcut dintr­însul maşina lor de predilecţie.— Seaisprezece din cei mai distinşi posesori de Cadillac-uri Şahul Persiei .Regele Hedjaz-ului D. M. Nicolaescu, Preşedin­tele Senatului Român Lt.-Colonel Sir Archibald Weigall, K.C.M.G. Lady Kemnal CADILLAC — PROI The Hon. Herbert Hoover Stuyvesant Peabody, Esq. Duc de Vallombrosa Madame Joseph Henri Thors Sr. Don Torcuato Luca de Tena Sr. Don José Gari Gimeno US A L LUI­N­G Baren AdoJ von Kohner Herr Hellmuth Gilka Bankdirekter Carl Frisk Baron E. O. Schaf aiitzky de Muckadell Ministrul Apărării Repub­­licei Polone NERAL ,­ MOTORS COMTESSE DU EOURO DE EOZAS Ttrtrtt it Jtan Gumei Domerpu Aniversarea Unirii Basarabiei Festivităţile de la Chişinău CHIŞINĂU, 29 —» Serbarea ani­­versarei • 10 ani de la alipirea Basa­rabiei la patria mumă s-a desfăşurat conform programului stabilit de co­mitetul oficial. Gara a fost splendid ornată cu ghir­lande de brazi, drapele naţionale şi covoare basarabene. Primul a sosit trenul parlamentari­lor iar după o jumătate oră trenul mi­nisterial. Ordinea a fost menţinută pe peron de deputaţi, în frunte cu d. ministru Inculeţ. IN GARA La ora 3 fix în aclamaţiile celor prezenţi a intrat în gară trenul cu înalta Regenţă Muzica a intonat imnul rega! Rând pe rând au descins din vagoa­ne principele regent Nicolae, patriar­hul regent Miron Cristea şi regentul Buzdugan. După ce­­ general Scărişoreanu a dat raportul şi a trecut în revistă compania de onoare,­­ Gherman Pântea primarul oraşului a prezen­tat regenţei tradiţionala pâine cu sare, spunând următoarele cuvinte : Cu bucurie şi dragoste populaţia municipiului salută venirea dv. Să trăiţi înaltă Regenţă şi fiţi bine ve­niţi între noi. A luat apoi cuvântul în numele Sfatului Ţării d­­r Ciugureanu, fost prim ministru al republicei mol­doveneşti, care în emoţionante cuvin­te a evocat amintiri din trecut Noi Basarabenii — a spus d. dr Ciugu­reanu — împărtăşim în totul credin­ţele şi speranţele poporului român şi vă dorim din tot sufletul să pu­teţi îndeplini p­ână la sfârşit sarcina pusă pe umerii dv. Din partea regenţei a răspuns pa­triarhul Miron Cristea spunând că e un semn al lui Dumnezeu, ziua senină şi luminoasă în care se des­făşoară serbarea de azi lA CATEDRALA După prezentările de rigoare corte­giul s a îndreptat spre catedrală La orele 9 a început slujba reli­gioasă Mitropolitul Gurie luând cuvântul a spus • Ne bucurăm mult şi adănc­i că aţi venit în numele Regelui Mihai I, la serbarea învierii noastre întru cul­tura şi viaţa naţională Serbarea de azi e cu atât mai impunătoare cu cât­ a fost mai neaşteptată Unirea Basa­rabiei la patria-uumă a pus în va­loare puterile moldoveneşti cari au siat în mâinile lor ocârmuirea. La ospăţul unirii pregătit prin vitejie şi jertfele ostaşilor români, prin inte­ligenţa conducătorilor săi şi cumin­ţenia poporului participă azi întreaga românime Regortul patriarh, Miron Cristea a pronunţat apoi un lung discurs în care a arătat progresul făcut de pro­vincia de peste Prut Orice cetăţean român de altă limbă trebue să adu­că cu drag toate jertfele pentru pa­tria comună, care a fost şi este cea mai ospitalieră şi tolerantă ţară, în pofida tuturor ponegririlor tenden­ţoiase. In faţa greutăţilor şi în faţa trecutului de o sută ani fără duh ro­mânesc trebue să avem mulţumirea pentru ceeace s’a putut înfăptui în Basarabia In ultimii 10 ani. LA SFATUL ŢARII Cortegiul s’a îndreptat apoi spre sala Sfatului Ţării, unde se ţin şedin­ţele Zemstvei. Cel dintâi a luat cuvântul d. I. In­culeţ, care a făcut un istoric al ali­­pirei Basarabiei şi a mulţumit înaltei Regenţe pentru că a participat la ser­bările aniversărei. Ia apoi cuvântul prinţul regent Ni­­culae, care intr’un lung discurs a­­rată procesul istoric ce a determinat ruperea Basarabiei de Rusia şi entu­­siastul txt al Unirii. Basarabii rămâ­ne pe veci unită cu România şi a­­vem toată speranţa că şi Rusia, de care ne apropie o credinţă creştină comună şi cu care am dori să păs­trăm cele mai bune raporturi de ve­cinătate, va sfârşi prin a recunoaşte drepturile noastre indiscutabile a­supra acestei părţi din vechea Mol­dovă. A vorbit apoi în numele Bucovinei d. ministru Nistor, iar în numele Ar­dealului d. C. Mihali. CUVÂNTAREA PRIMULUI MINISTRU D. Vintilă Brătianu a pronunţat un lung discurs, în care a arătat progre­sele realizate pe toate tărâmurile la Basarabia, şi a schiţat programul gu­vernului de consolidare financiară Primul ministru a adus apoi prino­sul de recunoştinţă pentru Sfatul Ţă­rii şi a îndemnat pe cetăţeni să în­deplinească obligaţiunile ce ni se dau jertfele trecutului şi năzuinţele vii­torului.­­După discursul d-lui Vintilă Brătia­nu au vorbit d. Nicolaescu, preşe­dintele Senatului şi N. N. Săveanu, preşedintele Camerei D. general Averescu a făcut un is­toric al evenimentelor care au prece­dat unirea, spunând că toate sforţă­rile trebuesc îndreptate pentru ridica­rea nivelului cultural al Basarabiei care a fost 106 ani sub dominaţiune streină DESVELIREA MONUMENTULUI LUI ŞTEFAN CEL MARE La orele 11 asistenţa se afla pe platoul din faţa grădinei publice un­de a avut loc desvelirea monumentu­lui lui Ştefan cel Mare După ofi­irea serviciului religios de general Scărişoreanu, în calitate de preşedinte al comitetului pentru ridicarea statuei a rugat pe primar să preia şi să păstreze acest măreţ monument spre cinstirea oraşului Chişinău şi a poporului românesc. A răspuns d. Gherman Pântea pri­marul oraşului mulţumind pentru frumosul dar făcut oraşului Chişinău, înaltul regent G. Buzdugan, a prea mărit memoria lui Ştefan cel Mare şi cel sfânt care a fost nu numai apără­torul românismului dar şi apărătorul creştinităţii împotriva urgiei otomane Urmând pilda acestui mare domni­tor să fim deapururi strâns uniţi a­vând numai un singur gând şi un sin­gur sentiment : fericirea scumpei noa­stre patri pentru care să fim gata de a face orice sacrificiu.­­ DEFILAREA La orele 12 înalta regenţă a primit defilarea de pe tribuna regală insta­­lată în faţa palatului mitropolitan. Defilarea şcolilor, asociaţiilor sportiv­­ve, a delegaţilor judeţene de ţărani şi a foştilor ofiţeri din armata republicei moldoveneşti a durat 2 ore, la orele 2 şi un sfert a avut loc un banchet de 500 persoane în sala pri­măriei la care au vorbit prinţul re­gent Nicolae şi­­ Vintilă Brătianu. La orele 4 şi 15 minute înalta re­­genţă a părăsit tribuna, îndreptându­­se cu acelaş ceremonial spre gară iar la orele 4 şi 45 trenul a pornit spre Bu­cureşti. Sărbătorirea Unirii in Capitală Duminică, cu ocazia aniversării a zece ani de la Unirea Basarabiei, s-a oficiat un Te deum la Patriarhie. Seri­ciul religios a fost oficiat la O­­rele îl a. m . de către arhiereul Sime­drea, înconjurat de clerul patriarhiei Au asistat d -nii Const Brătianu, subsecretar de stat, Cernescu, procu­ror general, Stârcea, primul preşedin­te al trib Ilfov, Codin Ştefănescu, prim procuror, Temistocle Alexandre­­scu, ajutor de primar, etc Apoi d-nii generali Panaitescu, co­mandantul corpului II armată, Nico­­leanu, prefectul poliţiei, Sârbu, dr. Butoianu, Stângaciu, Jujescu, Micio­­ra, Negoescu, Eliad, Cuzin, etc, lt.­­col Carapancea Titus, Milicescu, etc. După oficierea serviciului divin ,a­sistenţa a trecut în pridvorul biseri­cii, iar d. general Panaitescu a trecut în revistă compania de onoare cu mu­zică şi drapel din reg. 21 infanterie, după care a rostit trupei o scurtă cu­vântare, arătându le însemnătatea zi­leiA urmat defilarea trupei, după cărei solemnitatea a luat sfârșit. ,!uîiu César“ joeat in are­nele delà Taormina Tragedia lui Enrico Corradini „Giulio Cesare“ care a văzut pentru prima oară lumina rampei la Bu­curești la teatrul National a fost ju­cată zilele trecute în marele am­fiteatru de la Taormina din Italia, în prezenta autorului. Reprezentată în aer liber cu o mare desfăşurare de figuraţie, tra­gedia lui C­orradini, a câştigat mult ca amploare. Rolul lui Iuliu Cesar a fost creat de marele artist Tomiati. Presa italiană relevă cu mari elogii reprezentarea acestei piese. Alte reprezentaţii se anunţă în an­tenele de la Verona­

Next