Argus, iulie 1929 (Anul 20, nr. 4863-4888)

1929-07-24 / nr. 4882

« Anul XX No. 4882 _­ 0 «BaZ»CS9CS23C^DC2223CZ22D68aD0 1 BUNA ACOPERIRE: I I USCARE RAPIDA: LUCIU­l I SPLENDID $1 DURABILITATE K R LUNGA SE OBTINE NUIilAI CU › I VOPSELELE Sl I LACURILE ZIMMER OCSZ3CZS23G23CZ23GZ23C2Z23C323« ABONAMENTE: IN TARA. UN AN 1.000 LEI 6 LUNI 550 3 LUNI 300 „ IN STRĂINĂTATE . UN AN 2.200 LEI 6 LUNI 1.300 * 3 LUNI 800 ,, 3 LEI IN TARA­ 6 LEI IN STRAINATATE BIROURILE B­ucureşti, Strada Sărindar 7 Et. I.T­ELEFON: 30­3/93 si 323 /69 _ „ ... 6PAGINI ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI Fondatori: 8. PAUKER şi H. F. VALENTIN ...: INDUSTRIE! şi FINANŢE! C Mercuri 24 Iulie 1929 qC2ZZ3CZ^CZ2ttCZ^CSOCZZZ3C<Z30 ~ l!M CONSISTENTE | ORIGINALE Sl IEFTINE g ODTHSETI NUMAI DELA g PRIMA SURSA ZIMMER & CO. I S. EL­­. BUCURESTI 8 CEEfl MOSTRE Sl OFERTE | PUBLICITATEA: Concesiunea exclusivă a Societății Generale de Publicitate Directori: Carol Schulder & S. Berger Str. Eugen Carada (fost Karagheorghevici) 9 Telefon 311/84 Creditul agricol Problemă veche şi mereu desbă­­tută, la noi, dar rămasă până astăzi fără deslegare dintr’o sumă de cau­ze pe care preferăm să le trecem sub tăcere. Prevederea de inalienabilitate a pământurilor adoptată în reforma agrară dela 1864 ca şi’n cea dela 1917 a jucat un rol covârşitor în stingherirea agriculturii noastre. Micul proprietar de lot agricol, prin graţia , legiuitorului şi cu aju­torul Statului, s’a pomenit, însă, de la început tot aşa de nevoiaş cu pământul obţinut ca şi atunci când nu-l avea. Căci pământul de cultu­ră fără inventar agricol, fără cre­dit pe termen lung şi, mai ales, fără pregătirea agricultorului în meseria lui aşa de productivă, n’a putut de­veni un isvor de bogăţie nici pentru micul proprietar nici pentru ţară­ Aşa se explică pentru ce agricul­tura românească din fostul vechiu regat, afară de foarte neînsemnate excepţii, privind marea proprieta­te, a rămas la aceleaşi procedee de cultură ca la 1864 şi, fireşte, la a­­ceiaşi rentabilitate dacă facem abs­tracţie de creşterea ei exclusiv prin efectul celorlalte cauze de ordin ge­neral. Micul agricultor cu proprietate inalienabilă, lipsit de credit dela în­ceput, n’a avut mijlocul să-şi spo­rească producţia şi a perdut din cauza aceasta orice dorinţă de mai bine- Lipsit,de perspective, îndem­­nătoare şi de puterea exemplului din vecini pentru că toţi erau la fel, proprietari inalienabili, lotaşul s’a mărginit la o muncă primitivă ca­­re-i asigura producţia limitată la nevoile imediate şi’n anii răi mai puţin chiar decât strictul necesar. Cât priveşte viitorul­, prin aplicarea partajului egal între moştenitorii a­­celuiaş pământ inalienabil, el se a­­răta totdeauna întunecat, mai întu­necat decât prezentul. Noroc că lipsa simţului de prevedere, aşa de caracteristică în atmosfera noastră rurală, n’a trezit ca’n alte ţări gân­duri de îngrădirea succesiunii şi a partajului egal prin reducerea nata­lităţii. Toate aceste împrejurări bine cunoscute din trecutul nostru, apro­piat au justificat ultima măsură a legiuitorului privind libera circula­ţie a bunurilor rurale prin desfiin­ţarea inalienabilităţii. Aceasta era prima condiţie pen­tru înfăptuirea creditului agricol ro­mânesc. A doua, înfiinţarea unui aseme­nea credit special cu mari disponi­bilităţi de capital, trebuia să urme­ze imediat. Guvernul actual preo­cupat serios de starea agriculturii este în ajun de a înfăptui Creditul agricol cu participarea capitalului străin­ Vom avea, prin urmare, foarte curând o no­uă instituţie cu privile­giu de stat şi scutiri speciale fisca­le, destinat anume creditului fun­ciar agricol. Chestiunea specializării în mate­rie de credit agrar a fost îndelung discutată în Italia, în ultimii ani de când fascismul se preocupă de pro­movarea agriculturii, și ea s’a re­zolvat în sensul afirmativ. Toată­­lumea pare a fi de acord în privinţa unui credit agrar specializat capa­bil să verifice din îndoitul punct de vedere technic şi agrar nevoile de credit de la cas la cas şi să le satis­facă în perfectă concordanţă cu in­teresul promovării producţiei agri­cole. O asemenea specializare este justificată şi din punctul de vedere al garanţiilor că toate creditele de caracter agrar vor merge cât mai mult cu putinţă la nevoile agricul­turii, fără să fie rătăcite în alte ra­muri de activitate productivă, prin­­tr’un simplu camuflaj agricol, şi mai ales, că nu vor deveni simple împrumuturi de consumaţiune acor­date agricultorilor în condiţiuni de excepţională favoare.Specializarea, însă, nu implică, nu trebue să implice monopol şi ex­clusivitate în materie de credit a­­gricol pentru că atunci s’ar înlătura atâtea capitaluri disponibile care, în mod natural, ar tinde să se în­­drumeze spre agricultura ţării. In sfârşit, organizarea creditului agricol mai pune, abia acum, la noi, şi problema agricultorului căruia urmează să i se acorde credit les­nicios. Oricât de reală ar fi baza în materie de credit agricol, prin ga­ranţia ipotecară asupra pământu­rilor, nu trebue să uităm un singur moment că acest credit urmează să se acorde unui anume om, agricul­torului iar nu altuia şi acest debitor trebue format şi educat aproape ca în materie de credit personal. Agri­cultorul poate ameliora agricultura şi numai bunul agricultor va trage cu adevărat foloase din instituţia creditului agricol. Răul agricultor, adică omul nepriceput, neprevăză­tor şi leneş nu va profita de cre­ditul agricol decât ca să se ruineze mai repede decât putea s-o facă fără el pierzându-şi pământul de­venit de acum înainte alienabil. Prin urmare, problema creditului agricol pune, între altele, pentru prima oară, la noi, şi problema mi­cului agricultor care ştie ce însem­nează creditul pentru producţie şi-i capabil să-l folosească fără să-şi piardă capitalul personal: pămân­tul. N. D Conferinţa internaţio­nala a Muncii GENEVA, 22­­Radorf. — Orga­­nizaţiunea internaţională a Muncii va ţine anul acesta o a doua Conferinţă, care va fi consacrată exclusiv exame­nului chestiunilor maritime. Această conferinţă care se va deschide la Ge­­neva la 10 Octombrie, are ordinea de zi următoare: 1) Reglementarea orelor de muncă pe bordul vapoarelor; 2) protecţiu­­nea marinarilor în caz de boală, adi­că : a) obligaţiunile individuale ale armatorilor faţă de marinarii bolnavi sau răniţi; b) asigurarea marinarilor contra boalelor; 3) îmbunătăţirea condiţiunilor de­ petrecere a marina­rilor în porturi; 4) instituirea de că­tre fiecare ţară maritimă a unui mi­nim de capacitatte profesională de cerut căpitanilor, ofiţerilor de navi­­gaţiune şi ofiţerilor mecanici pe bor­dul vapoarelor comerciale. D. Mihai Popovici pleacă în străinătate D­ Mihai Popovici, ministru de finanţe va pleca la Vichy ime­diat după închiderea Parlamen­tului pentru a-şi face cura. De la Vichy d. Mihai Popovici se va duce la Paris, unde va avea mai multe întrevederi cu diferite personalităţi din Franţa, precum şi cu reprezentanții grupului ban­car care au luat parte la împru­mutul nostru. # B­jj j­v C. N. E F. L S. E- F-1. M. E- F. Nu e vorba de vreo şaradă. Dar, să vedeţi. Noi am­ suferit, In cursul veacurilor, înrâurirea rusă. Dacă altă dată, colonelului îi ziceam „polcovnic", azi, fiindcă ruşii nu­mesc statul lor U. S. S. R„ am luat şi noi obiceiul să numim toate instituţiile cu sterele iniţiale ale cu­vintelor ce alcătu­esc numele lor. C. N. E. F. e dar Oficiul Naţional de Educaţie Fizică. 1. S. E. F. e Institutul Superior, — „superior", fireşte — de Educaţie Fizică­. 1. M. E. F. e Institutul,­­ ăsta­ nu e „su­perior" — Militar de Educaţie Fi­zică. Proectul de lege pentru organiza­rea acestor instituţii a fost votat de Senat. Expunerea de motive lă­mureşte că prin noua lege „s’a tranşat” — vai, ce limbă bolnavă, domnilor dela ministerul sănătăţii,__ o lipsă de precizie „arătându-se că C. N. E. F. este o direcţie gene­rală, _ nici nu putea fi decât „ge­nerală" —­ a ministerului Sănătăţii, iar I. S. E. F. depinde de Ministerul Instrucţiunii, şi I. M. E. F. depinde de Ministerul de Război”. 1. S. E. F. va fi „întreţinut",„ce scandal, — de Ministerul Instruc­ţiunii şi dotat de O. N. E. F., care, in treacăt fie zis, nu mdinuesta nici, un ban. I. M. E. F. „va fi „întreţinut''—şi el — direct de Ministerul de Răz­boi", va aplica insă „programele şi instrucţiunile învăţământului de specialitate ce se vor alcătui de C. N. E. F„ care, după cum am văzut Atârnă de Ministerul Sănătăţii. C. N. E. F. atârnă, prin urmare, de Ministerul Sănătăţii, de Minis­terul Instrucţiunii şi de Ministerul de Război, adică de M. S. O. S., de M. I. P.şi de V R I. M. E. F. e „întreţinut” — ce ru­şine! — de Ministerul de Război şi atârnă de O. N. E. F., care, la rândul său atârnă de M. I. P„ de M. I­. şi de M. S. O. S. I. S. E. F. la fel: atârnă de M. R. şi de O. N. E. F„ care atârnă şi el de M. I. P., de M. R. şi de M. S. O. S. Aţi înţeles „cum devine cazul” cu aceste „întreţinute”? Nu? Nici eu. Totuşi, din toată legea asta am în­ţeles ceva: că toate aceste O. N. E. F„ — I. S. E. F. — şi I. M. E. F. nozuesc să alcătuiască o facultate şi asta cât de curând. Săraca Uni­versitate...­­. Apropierea româno-braziliană In cursul acestei luni, republica braziliană ne-a onorat cu un trimis extraordinar în România, numind ca ministru pe d. Nabuco de Gau­­vea. Acest eveniment are o deosebită importanţă, deoarece se stabileşte o apropiere dorită de multă vreme între cele două ţări surori, atât de îndepărtate prin situaţia lor geo­grafică. Brazilia ne-a trimes unul din cei mai demni reprezentanţi ai ei. D- dr. Nabuco de Gauvea e profesor la Facultatea de medicină din Rio de Janeiro, fondatorul spitalului franco-brazilian din Paris, care are marele merit de a­­fi contribuit cu succes la strângerea raporturilor de prietenie între Franţa şi Brazilia, în timpul marelui război. Ziarele din Franţa ne-au adus ştirea că noul ministru al Braziliei în România a fost sărbătorit cu o­­cazia trecerii sale prin Paris, cu o deosebită solemnitate de către re­prezentanţii ştiinţei medicale fran­ceze. Statul brazilian pe lângă dra­gostea pe care şi-o manifestă tri­­miţându-ne o astfel de personali­tate dovedeşte şi importanţa pe ca­re o atribuie relaţiunilor româno­­braziliene-Brazilia este o ţară democratică, deşi are o aristocraţie veritabilă. Este o ţară agricolă ca şi România, cu o clasă în majoritate rurală. Păstrează încă marea proprietate, ceea ce face ca moravurile şi obi­ceiurile să fie foarte deosebite între populaţia de la ţară şi cea din ma­rele oraşe cum e Rio, care a primit influenţa străină. Pământul acestei ţări este locuit de peste trei secole de oameni de rasă albă- Oraşele Bahra şi Per­nambuco, s’au desvoltat odinioară printr’un comerţ intens de zahăr. Graţie desvoltării culturii pămân­tului şi­ comerţului, Brazilia a câş­tigat repede un loc de frunte prin­tre popoarele civilizate. Astăzi za­hărul nu mai este în fruntea produ­selor exportatoare fiind înlocuit prin o» ".a. >-■ -Republica federali braziliană ca­re are o întindere de 15 ori mai mare ca a Franței, este considerată astăzi ca cea mai importantă ex­portatoare de cafea. Brazilia produce astăzi mai mult de jumătate din producţia mondia­lă- Centrul culturei de cafea este la St. Paulo. Intr’o măsură inferioa­ră exportă cauciuc, bumbac, ca­­caua etc. O apropiere economică între Brazilia şi România nu poate fi de­cât binevenită. Produsele noastre ar putea găsi un larg debuşeu pe piaţa braziliană­ Venirea noului mi­nistru în România va putea deschi­de mari orizonturi produselor ro­mâneşti, care va aduce o strânsă legătură între cele două popoare latine. In timpul marelui război, Brazilia a fost alături de aliaţii noştri. In timp de pace cu acelaş entuziasm, cu aceeaş dragoste şi sinceritate îşi îndreaptă privirile către fraţii săi latini. Ţara noastră este dornică de pro­gres şi civilizaţie şi această apro­piere va aduce reale foloase, spre binele ambelor popoare. VIRGIL BERCIU deputat D. Mironescu la Paris PARIS 22 (Rador). —. Dl minis­tru Mironescu a sosit azi dimineața la Paris. ARGUS face abonamente PENTRU BAI O LUNA Lei 100 I Organizarea Creditului Agricol şi a Creditului Funciar Rural Ce cuprinde proectul de lege depus In Parlament S’a depus in Parlament proectul de lege pentru organizarea­­Societăţilor de Credit funciar rural şi Credit a­­gricol. „Publicăm din expunerea de motive a proectului de lege, pasagi­e cari lămuresc organizarea noilor ins­titute financiare, sortite să dea o mai largă putinţă de dezvoltare agricul­ture­i noastre. „In primul rând, zice, expunerea de motive —am­ căutat să­ dăm aces­tor institute aşezarea cea mai sigură posibilă. Fiind de mai înainte desti­nate a atrage mai ales capitaluri străine în sume cât mai mari, care să fie plasate în credite pentru a­­gricultura noastră, aceste institute şi m­ai ales prima Societate de credit agricol pe care o vom înfiinţa, va trebui să ofere prin chiar capitalul său o garanţie că este vorba de un institut serios, de un instrument de plasare sigură a capitalurilor. De aceea am prevăzut măsura ca asemenea institute să se înfiinţeze cu un minimum de capital de cinci sute milioane lei­PARTICIPAREA STATULUI O a doua garanţie de seriozitate este, fără îndoială, participarea Sta­tului la capitalul social şi deci şi la administrarea institutului, întreprinderile noastre particulare, pornite din iniţiativa pur locală, nu au reuşit până azi să inspire din pri­mul moment destulă acredere străi­nătăţii, nici chiar pentru o partici­pare la capital." ..totim pentru credite cari să întreacă de mai multe ori ca­pitalul lor. Dacă străinătatea nu-şi rezervă majoritatea capitalului şi controlul u­­nor asemenea societăţi, fără îndo­ială acele întreprinderi, pornite din iniţiativa pur locală, care au dovedit in decursul timpului o bună admini­straţie şi prosperitate, sunt şi la noi puncte de atracţie pentru capitalul străin, precum sunt pretutindeni. Dar interesul nostru este ca „Societăţile de credit agricol", cari se­ vor înfiinţa spre a îndeplini marile nevoi actuale ale agriculturii noastre, să aibă din primul moment maximum de succes posibil. De aceea socotind că participarea Statului cu o sumă importantă la ca­pitalul social şi la administrarea aces­tor institute va fi dovadă de marea în­semnătate ce li se acordă şi de inte­resul cu totul deosebit ce Statul în­suşi depune ca aceste institute să funcţioneze bine şi să reuşească a da maximum de garanţii posibile credi­torilor, am prevăzut această partici­pare a Statului la capital. CUM VOR FI ADMINISTRATE Am prevăzut de asemenea ca a­­ceste institute care, vor fi societăţi anonime, se vor administra după normele „Legii pentru organizarea şi administrarea pe baze comerciale a întreprinderilor şi avuţiilor publice’’. In felul acesta am asigurat pe de o parte participarea Statului la admi­nistrarea acestor instituţii de un vi­tal şi imens interes public, iar pe de altă parte am asigurat administrarea lor pe baze comerciale şi cu o auto­nomie perfectă, așa ca să nu sufere nici de încetineală, nici de celelalte defecte ale blurocrației de Stat. Par­ticiparea şi nu numai controlul Sta­tului la administrarea acestor insti­tute, cari socotim că vor mânui multe miliarde în curând, ni se pare necesară nu numai pentru a garan­ta buna gospodărie cu banii pe cari Statul îi va aduce ca aport, ci şi pen­­tru că Statul are interes ca aceste o­­ficii de credit pentru ramura cea mai importantă de producţiune a ţării să se facă cu chibzuinţă şi în intere­sul general aşa cum îl înţelege Sta­tul, iar pe de altă parte el are inte­res ca să ofere creditorilor acestor institute chiar garanţia colaborării reprezentanţilor săi proprii la admi­nistrarea lor. PARTICIPAREA CAPITALULUI STRAIN Spre a asigura deplina reuşită a Societăţilor de Credit Agricol şi spre a oferi şi străinătăţii la a cărei cre­dit vor apela, un control la gestiu­nea lor, am prevăzut şi posibilitatea participării la capital a străinătăţii fie în acţiuni ordinare a acestor so­cietăţi, acţiunii cari nu vor fi la purtă­tor, fie in acţiuni de prioritate, şi in­­sfăştit prin părţi de fondatori cari vor putea oferi avantaje care în li­nele ţări bogate în capitaluri sunt foarte apreciate. CUM VOR FI ACORDATE CREDITELE In alta ordine de idei am dat o­­peraţiunilor acestor institute toată diversitatea necesară, şi din punct de vedere al intereselor celor ce vor cere credite, cât și din punct de ve­dere al exigenţelor celor ce vor oferi credite acestor institute. In ce pri­vește plasamentul, am avut în vede­re cele trei mari categorii de credite ce sunt necesare agriculturii: credite pe termen lung pentru investiţiuni, pentru amelioraţiuni şi pentru circu­­laţia proprietăţii rurale; credite pe termene mai scurte până la un an pentru exploatarea terenurilor agri­cole şi în sfârşit credite personale fie pentru exploatare, fie pentru alte nevoi ale agriculturii. Creditele de primul fel se vor pu­tea corda pe ipoteci; termenele vor putea fi­­le la căţi­va ani până la 60 ani după necesitatea debitorului. Creditele de exploatare vor fi fă­cute mai ales, pe gaj, fie de inventar, fie de recolă. , Creditele personale, în sfârșit, deoa­rece comportă riscuri mai mari și nu cadrează cu operaţiunile prin ca­re societăţile de credit agricol îşi vor procura mijloacele de acţiune, nu se vor putea acorda direct- Am crezut necesar să adăugăm aci o garanţie în plus peste bonitatea personală a debitorului şi a garanţiei săi; spre a obţine, am dispus ca asemenea cre­dite să nu se acorde direct agriculro. Organizarea ere creditul. DISPOZIŢIUNI PRELIMINARE Se pot constitui în condiţiunile pre­văzute de această lege : a) Societăţi civile de credit funciar rural; b) Societăţi de credit agricol. Aceste societăţi vor putea înfiinţa sucursala, conformându-se regulelor prevăzute de codul comercial şi de legea de faţă. Societăţile civile de credit funciar rural şi de credit agricol, vor avea de scop să acorde credite pentru sa­tisfacerea­ necesităţilor agriculturii şi ale industriilor agricole, pentru in­lesnirea desvoltării lor şi pentru îm­bunătăţirea fondului şi intensifica­rea culturi. Societăţile de Credit Funciar Rural CONSTITUIREA Societăţile civile de credit funciar rural se vor constitui cu un număr de cel puţin 100 proprietari rurali ale căror proprietăţi vor reprezenta o valoare de minimum lei 50.000.000, după rolurile de impozit funciar. Ele se vor bucura de personalita­tea juridică, numai după ce vor în­deplini condiţiunile prevăzute de le­gea comercială respectivă pentru societăţile anonime. Capitalul subscris nu va putea fi mai mic de 20.000.000 lei, iar primul vărsământ va fi de cel puţin 30 la sută din capitalul subscris şi va fi depus la Banca Naţională a Româ­niei la Cassa de Depuneri şi de Con­­semnaţiuni sau la orice casierie pu­blică­ CAPITALUL SOCIAL Capitalul societăţilor civile de cre­dit funciar rural se compune: a) Din vărsăminte de 2 la sută făcute prin reţineri în numerar asu­pra tuturor împrumuturilor ipotecare acordate de societe. In schimbul lor se vor elibera ac­ţiuni nominative. b) Din emisiuni de acţiuni nomina­tive la care vor participa numai pro­prietari rurali, precum şi societăţile agricole, băncile populare şi coope­rativele de credit. Fracţiunile rezultate din reţinerile efectuate conform alin. a de mai sus, vor fi completate în numerar până la concurenţa valorii unei acţiuni. NATURA OPERAŢIUNILOR Societăţile civile de credit funciar rural vor putea face următoarele o­­perațiuni: 1) Să acorde împrmuturi ipoteca­re asupra terenurilor rurale, fie în bani, fie prin emisiuni de scrisuri funciare rurale; 2) Să acorde agricultorilor împru­muturi pe gaj asupra produselor de orice natură ale soiului și derivate­lor industriale, precum şi asupra Vi­ 1, iei or si a întregului material da­n­rilor ci „Băncii Centrale Cooperati­ve" sau Băncilor Populare” direct, acestea la rândul lor vor acorda cre­dite personale agricultorilor. In chi­pul acesta Societăţile de Credit A­­gricol” vor avea garanţia unor insti­tuţii a căror bonitate o pot oricând controla mai deaproape, şi care In­­stituţiuni de altfel stau şi sub un control continuu şi sever din partea Officiului Naţional al cooperaţiei. Aceste credite nu pot depăşi terme­nul de un an şi nici o sumă mai ma­re decât de două ori capitalul social EMISIUNILE Pentru a da posibilitate ,,Socie­tăţilor de Credit Agricol“ de a-şi procura capitaluri, atât în ţară cât şi mai ales în străinătate, am prevăzut trei mijloace : mai întâi emisiunile de scrisuri funciare, apoi emisiunile de obligaţiuni şi în sfârşit emisiunile de scrisuri funciare, apoi emisiunile de scrisuri ipotecare. In vederea asi­gurării mai bune a emisiunilor de o­­bligaţiuni în străinătate, am prevă­zut crearea unui fond special de re­zervă afectat garantării acestor obli­gaţiuni. Prin instituţia juridică nouă a „Scrisurilor Ipotecare” am căutat să corespundem unor cerinţe specia­le ale pieţii americane şi a pieţelor anglo-saxone care văd în ea o garan­ţie mai mare a plasamentelor lor, de­cât în formele obişnuite. Iată, acum dispoziţiunile princi­pale din proectul de lege pentru s­ cfitului funciar şi a agricol ploatare a întreprinderilor agricole ; 3) Să acorde împrumuturi Băncei Centrale Cooperative, precum şi Băn­cilor Populare şi Cooperativelor de Credit in scopul că acestea să procu­re credite personale micilor agricul­tori; 4) Să finanţeze întreprinderile şi cooperativele pentru exploatarea de orice fel a solului şi industrializarea produselor lui; 5) Să se facă toate operaţiunile de bancă cu membrii Societăţii; 6) Să emită cu aprobarea adunării generale obligaţiuni pe baza împru­muturilor ipotecare făcute în nume­rar sau pe baza imobilelor Societă­tii. ÎMPRUMUTURI IPOTECARE Societățile civile de credit funciar fac împrumuturi ipotecare numai în primul rang asupra imobilelor rurale Nu se admit împumuturi pentru: A) Mine și cariere; B) Imobile in indiviziune, dacă nu iau parte la împrumut toţi coproprie­tarii; C) Imobile al căror uzufruct şi nuda proprietate aparţin la diferite persoane, afară de cazul când toţi cei în drept vor consimţi la ipotecă. In nici un caz suma împrumutată nu va putea depăşi jumătate din va­loarea fondului, iar la păduri şi vii o treime din valoarea fondului. Societăţile civile de Credit funciar rural beneficiază pentru piaţa anui­tăţilor datorate şi de un privilegii a­­supra veniturilor şi produselor de orice natură ale bunului ipotecat pre­cum şi asupra întregului inventar al imobilului. Acest privilegiu are rang după privilegiul fiscului pentru impozitele elementare ale imobilului, datorate pe cel mult 3 ani în urmă. Pe lângă privilegiul de mai sus, so­cietatea se va bucura şi de orice pri­vilegiu sau garanţie acordată de legi proprietarilor pentru conservarea şi realizarea gajului asupra averii mobi­liare a arendaşului, aflată pe moşie. ÎMPRUMUTURI pe gaj împrimuturi pe gaj vor fi acorda­te numai în primul rang şi suma lor nu poate depăşi o treime din valoara obiitelor gajate. Gajurile în favoarea Societăţii Ci­vile de Credit Funciar Rural sunt va­labil constituite prin act, sub sem­nătură privată. In cazul când părţile sau una din ele nu știu carte, actul va fi auten­tificat­ Autentificarea se va putea fa­ce în comunele rurale de primarul comunei rurale la domiciliul debi­torului, iar în comunele urbane de autoritatea poliţienească respectivă, care va citi părţilor actul va consta­ta eomimilmântul lor şi va atesta acesta operaţiuni, cum şi semnătura Otim continuarea in pag. IIl-a. VOTUL CAMEREI FRANCEZE După vii şi lungi desbateri guver­nul Poincaré a obţinut la limită un vot al majorităţii parlamentare din Cameră pentru ratificarea acorduri­lor Franţei cu Statele Unite şi An­glia privind plata datoriilor de răz­boi.­­ E un vot, cum am spus, la limită, obţinut din necesitate politică şi graţie prestigiului actualului cabinet prezidat de d. Poincaré. Abia 8 de­putaţi au făcut majoritatea de rati­ficare faţă de acei cari au votat con­tra acordurilor de la Washington şi Londra considerându-le prea one­roase pentru Franţa din moment ce plata datoriilor interaliate na fost legată cu reparaţiunile germane. p. In clipele când desbaterile asupra planului Young sunt în prima linie a preocupărilor internaţionale şi suscită nenumărate dificultăţi, gestul Came­rei franceze e menit să faciliteze ca­lea celor mai bune aranjamente paci­ficatoare. In acelaş timp votul de la Paris nu prejudecă tratativele în curs ale ca­binetului francez spre a obţine o în­găduinţă la termenul foarte aproape de plată decurgând din acordurile ce au fost ratificate. Votul acesta aşa de semnificativ ca expresie a sentimentelor Franţei în chestia datoriilor interaliate facili­tează fără discuţie toate tratativele internaţionale in curs şi care tind la lichidarea definitivă a conturilor răz­boiului. INT. Canalul Argeş-Bucu­­reşti-Dunăre PROECTUL DE LEGE A FOST DEPUS D. Madgearu a depus la Cameră proectul de lege pentru construirea canalului Argeş-Bucureşti-Dunăre şi pentru electrificarea liniei ferate Bucureşti-Braşov. Prin acest proect primăria Capi­talei este autorizată să Încheie cu­­ inginer Leonida şi cu un grup de bănci româneşti, engleze, elve­ţiene, etc. conduse de Britisch an­ Foreign utilities developement cor-­ poration,­­ contractele necesare. Concesiunea este dată pentru 50 de ani, apoi instalaţiile devin pro­prietatea Statului. Primăria Capitalei şi uzinele co­munale vor creia o societate mixtă pentru amplificarea şi refacerea reţelei electrice şi extenirea curen­tului. întreprinderea e obligată să e­­lectrifice linia ferată Bucureşti-Bra­şov primind obligaţiuni C. F. R. în contul platei care se va face după executarea lucrărei. Aplicarea noului spor la taxele de timbru INSTRUCŢIUNILE MINISTE­­RULUI DE FINANŢ­E Ministerul de finanţe a trimis tu­turor administraţiilor financiare din ţară următorul ordin telegrafic, fă­­cându-le cunoscut că prin legea vo­tată de Corpurile Legiuitoare, pro­mulgată în „Monitorul Oficial" No. 159 bis, cu începere dela 21 Iulie ta­xele de timbru şi impozitele propor­ţionale şi progresive succesiuni) aşa cum au fost sporite cu 20 la sută prin legea din 1 Ianuarie 1929 se sporesc cu încă 10 la sută. Dela a­­ceastă sporire s’a exceptat taxele de timbru mai mici de un leu. La taxele de timbru (art. 4—13 in­clusiv) aşa cum a fost sporite frac­ţiunile mai mici de 50 de bani se vor socoti drept 50 bani, iar frac­ţiunile ce trec de 50 bani drept un leu. Exemplu : o filă de registru im­pusă de lege la 3 lei, care cu sporul de 20 la sută şi întregirea fracţiunei se taxa azi cu 4 lei, prin adăugi­rea sporului de 10 la sută se va timbra cu 4,50 lei. Alt exemplu, o copie impusă de lege la 5 lei şi care în urma sporului de 20 la sută se taxa cu 6 lei, de azi înainte se va taxa cu 7 lei. întregirea fracţiunilor se va face numai pentru taxa timbrului. Impozitele profesionale şi progre­sive rămân la cota majorată pur şi simplu. Astfel, acţiunilor societăţi­lor (art. 14 § 1) se vor taxa cu 1,32 la sută, cambu­l cu 0,33 la su­tă, cu 60 la sută, etc.

Next