Argus, iulie 1929 (Anul 20, nr. 4863-4888)
1929-07-24 / nr. 4882
« Anul XX No. 4882 _ 0 «BaZ»CS9CS23C^DC2223CZ22D68aD0 1 BUNA ACOPERIRE: I I USCARE RAPIDA: LUCIUl I SPLENDID $1 DURABILITATE K R LUNGA SE OBTINE NUIilAI CU › I VOPSELELE Sl I LACURILE ZIMMER OCSZ3CZS23G23CZ23GZ23C2Z23C323« ABONAMENTE: IN TARA. UN AN 1.000 LEI 6 LUNI 550 3 LUNI 300 „ IN STRĂINĂTATE . UN AN 2.200 LEI 6 LUNI 1.300 * 3 LUNI 800 ,, 3 LEI IN TARA 6 LEI IN STRAINATATE BIROURILE Bucureşti, Strada Sărindar 7 Et. I.TELEFON: 303/93 si 323 /69 _ „ ... 6PAGINI ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI Fondatori: 8. PAUKER şi H. F. VALENTIN ...: INDUSTRIE! şi FINANŢE! C Mercuri 24 Iulie 1929 qC2ZZ3CZ^CZ2ttCZ^CSOCZZZ3C<Z30 ~ l!M CONSISTENTE | ORIGINALE Sl IEFTINE g ODTHSETI NUMAI DELA g PRIMA SURSA ZIMMER & CO. I S. EL. BUCURESTI 8 CEEfl MOSTRE Sl OFERTE | PUBLICITATEA: Concesiunea exclusivă a Societății Generale de Publicitate Directori: Carol Schulder & S. Berger Str. Eugen Carada (fost Karagheorghevici) 9 Telefon 311/84 Creditul agricol Problemă veche şi mereu desbătută, la noi, dar rămasă până astăzi fără deslegare dintr’o sumă de cauze pe care preferăm să le trecem sub tăcere. Prevederea de inalienabilitate a pământurilor adoptată în reforma agrară dela 1864 ca şi’n cea dela 1917 a jucat un rol covârşitor în stingherirea agriculturii noastre. Micul proprietar de lot agricol, prin graţia , legiuitorului şi cu ajutorul Statului, s’a pomenit, însă, de la început tot aşa de nevoiaş cu pământul obţinut ca şi atunci când nu-l avea. Căci pământul de cultură fără inventar agricol, fără credit pe termen lung şi, mai ales, fără pregătirea agricultorului în meseria lui aşa de productivă, n’a putut deveni un isvor de bogăţie nici pentru micul proprietar nici pentru ţară Aşa se explică pentru ce agricultura românească din fostul vechiu regat, afară de foarte neînsemnate excepţii, privind marea proprietate, a rămas la aceleaşi procedee de cultură ca la 1864 şi, fireşte, la aceiaşi rentabilitate dacă facem abstracţie de creşterea ei exclusiv prin efectul celorlalte cauze de ordin general. Micul agricultor cu proprietate inalienabilă, lipsit de credit dela început, n’a avut mijlocul să-şi sporească producţia şi a perdut din cauza aceasta orice dorinţă de mai bine- Lipsit,de perspective, îndemnătoare şi de puterea exemplului din vecini pentru că toţi erau la fel, proprietari inalienabili, lotaşul s’a mărginit la o muncă primitivă care-i asigura producţia limitată la nevoile imediate şi’n anii răi mai puţin chiar decât strictul necesar. Cât priveşte viitorul, prin aplicarea partajului egal între moştenitorii aceluiaş pământ inalienabil, el se arăta totdeauna întunecat, mai întunecat decât prezentul. Noroc că lipsa simţului de prevedere, aşa de caracteristică în atmosfera noastră rurală, n’a trezit ca’n alte ţări gânduri de îngrădirea succesiunii şi a partajului egal prin reducerea natalităţii. Toate aceste împrejurări bine cunoscute din trecutul nostru, apropiat au justificat ultima măsură a legiuitorului privind libera circulaţie a bunurilor rurale prin desfiinţarea inalienabilităţii. Aceasta era prima condiţie pentru înfăptuirea creditului agricol românesc. A doua, înfiinţarea unui asemenea credit special cu mari disponibilităţi de capital, trebuia să urmeze imediat. Guvernul actual preocupat serios de starea agriculturii este în ajun de a înfăptui Creditul agricol cu participarea capitalului străin Vom avea, prin urmare, foarte curând o nouă instituţie cu privilegiu de stat şi scutiri speciale fiscale, destinat anume creditului funciar agricol. Chestiunea specializării în materie de credit agrar a fost îndelung discutată în Italia, în ultimii ani de când fascismul se preocupă de promovarea agriculturii, și ea s’a rezolvat în sensul afirmativ. Toatălumea pare a fi de acord în privinţa unui credit agrar specializat capabil să verifice din îndoitul punct de vedere technic şi agrar nevoile de credit de la cas la cas şi să le satisfacă în perfectă concordanţă cu interesul promovării producţiei agricole. O asemenea specializare este justificată şi din punctul de vedere al garanţiilor că toate creditele de caracter agrar vor merge cât mai mult cu putinţă la nevoile agriculturii, fără să fie rătăcite în alte ramuri de activitate productivă, printr’un simplu camuflaj agricol, şi mai ales, că nu vor deveni simple împrumuturi de consumaţiune acordate agricultorilor în condiţiuni de excepţională favoare.Specializarea, însă, nu implică, nu trebue să implice monopol şi exclusivitate în materie de credit agricol pentru că atunci s’ar înlătura atâtea capitaluri disponibile care, în mod natural, ar tinde să se îndrumeze spre agricultura ţării. In sfârşit, organizarea creditului agricol mai pune, abia acum, la noi, şi problema agricultorului căruia urmează să i se acorde credit lesnicios. Oricât de reală ar fi baza în materie de credit agricol, prin garanţia ipotecară asupra pământurilor, nu trebue să uităm un singur moment că acest credit urmează să se acorde unui anume om, agricultorului iar nu altuia şi acest debitor trebue format şi educat aproape ca în materie de credit personal. Agricultorul poate ameliora agricultura şi numai bunul agricultor va trage cu adevărat foloase din instituţia creditului agricol. Răul agricultor, adică omul nepriceput, neprevăzător şi leneş nu va profita de creditul agricol decât ca să se ruineze mai repede decât putea s-o facă fără el pierzându-şi pământul devenit de acum înainte alienabil. Prin urmare, problema creditului agricol pune, între altele, pentru prima oară, la noi, şi problema micului agricultor care ştie ce însemnează creditul pentru producţie şi-i capabil să-l folosească fără să-şi piardă capitalul personal: pământul. N. D Conferinţa internaţionala a Muncii GENEVA, 22Radorf. — Organizaţiunea internaţională a Muncii va ţine anul acesta o a doua Conferinţă, care va fi consacrată exclusiv examenului chestiunilor maritime. Această conferinţă care se va deschide la Geneva la 10 Octombrie, are ordinea de zi următoare: 1) Reglementarea orelor de muncă pe bordul vapoarelor; 2) protecţiunea marinarilor în caz de boală, adică : a) obligaţiunile individuale ale armatorilor faţă de marinarii bolnavi sau răniţi; b) asigurarea marinarilor contra boalelor; 3) îmbunătăţirea condiţiunilor de petrecere a marinarilor în porturi; 4) instituirea de către fiecare ţară maritimă a unui minim de capacitatte profesională de cerut căpitanilor, ofiţerilor de navigaţiune şi ofiţerilor mecanici pe bordul vapoarelor comerciale. D. Mihai Popovici pleacă în străinătate D Mihai Popovici, ministru de finanţe va pleca la Vichy imediat după închiderea Parlamentului pentru a-şi face cura. De la Vichy d. Mihai Popovici se va duce la Paris, unde va avea mai multe întrevederi cu diferite personalităţi din Franţa, precum şi cu reprezentanții grupului bancar care au luat parte la împrumutul nostru. # Bjj jv C. N. E F. L S. E- F-1. M. E- F. Nu e vorba de vreo şaradă. Dar, să vedeţi. Noi am suferit, In cursul veacurilor, înrâurirea rusă. Dacă altă dată, colonelului îi ziceam „polcovnic", azi, fiindcă ruşii numesc statul lor U. S. S. R„ am luat şi noi obiceiul să numim toate instituţiile cu sterele iniţiale ale cuvintelor ce alcătuesc numele lor. C. N. E. F. e dar Oficiul Naţional de Educaţie Fizică. 1. S. E. F. e Institutul Superior, — „superior", fireşte — de Educaţie Fizică. 1. M. E. F. e Institutul, ăsta nu e „superior" — Militar de Educaţie Fizică. Proectul de lege pentru organizarea acestor instituţii a fost votat de Senat. Expunerea de motive lămureşte că prin noua lege „s’a tranşat” — vai, ce limbă bolnavă, domnilor dela ministerul sănătăţii,__ o lipsă de precizie „arătându-se că C. N. E. F. este o direcţie generală, _ nici nu putea fi decât „generală" — a ministerului Sănătăţii, iar I. S. E. F. depinde de Ministerul Instrucţiunii, şi I. M. E. F. depinde de Ministerul de Război”. 1. S. E. F. va fi „întreţinut",„ce scandal, — de Ministerul Instrucţiunii şi dotat de O. N. E. F., care, in treacăt fie zis, nu mdinuesta nici, un ban. I. M. E. F. „va fi „întreţinut''—şi el — direct de Ministerul de Război", va aplica insă „programele şi instrucţiunile învăţământului de specialitate ce se vor alcătui de C. N. E. F„ care, după cum am văzut Atârnă de Ministerul Sănătăţii. C. N. E. F. atârnă, prin urmare, de Ministerul Sănătăţii, de Ministerul Instrucţiunii şi de Ministerul de Război, adică de M. S. O. S., de M. I. P.şi de V R I. M. E. F. e „întreţinut” — ce ruşine! — de Ministerul de Război şi atârnă de O. N. E. F., care, la rândul său atârnă de M. I. P„ de M. I. şi de M. S. O. S. I. S. E. F. la fel: atârnă de M. R. şi de O. N. E. F„ care atârnă şi el de M. I. P., de M. R. şi de M. S. O. S. Aţi înţeles „cum devine cazul” cu aceste „întreţinute”? Nu? Nici eu. Totuşi, din toată legea asta am înţeles ceva: că toate aceste O. N. E. F„ — I. S. E. F. — şi I. M. E. F. nozuesc să alcătuiască o facultate şi asta cât de curând. Săraca Universitate.... Apropierea româno-braziliană In cursul acestei luni, republica braziliană ne-a onorat cu un trimis extraordinar în România, numind ca ministru pe d. Nabuco de Gauvea. Acest eveniment are o deosebită importanţă, deoarece se stabileşte o apropiere dorită de multă vreme între cele două ţări surori, atât de îndepărtate prin situaţia lor geografică. Brazilia ne-a trimes unul din cei mai demni reprezentanţi ai ei. D- dr. Nabuco de Gauvea e profesor la Facultatea de medicină din Rio de Janeiro, fondatorul spitalului franco-brazilian din Paris, care are marele merit de afi contribuit cu succes la strângerea raporturilor de prietenie între Franţa şi Brazilia, în timpul marelui război. Ziarele din Franţa ne-au adus ştirea că noul ministru al Braziliei în România a fost sărbătorit cu ocazia trecerii sale prin Paris, cu o deosebită solemnitate de către reprezentanţii ştiinţei medicale franceze. Statul brazilian pe lângă dragostea pe care şi-o manifestă trimiţându-ne o astfel de personalitate dovedeşte şi importanţa pe care o atribuie relaţiunilor românobraziliene-Brazilia este o ţară democratică, deşi are o aristocraţie veritabilă. Este o ţară agricolă ca şi România, cu o clasă în majoritate rurală. Păstrează încă marea proprietate, ceea ce face ca moravurile şi obiceiurile să fie foarte deosebite între populaţia de la ţară şi cea din marele oraşe cum e Rio, care a primit influenţa străină. Pământul acestei ţări este locuit de peste trei secole de oameni de rasă albă- Oraşele Bahra şi Pernambuco, s’au desvoltat odinioară printr’un comerţ intens de zahăr. Graţie desvoltării culturii pământului şi comerţului, Brazilia a câştigat repede un loc de frunte printre popoarele civilizate. Astăzi zahărul nu mai este în fruntea produselor exportatoare fiind înlocuit prin o» ".a. >-■ -Republica federali braziliană care are o întindere de 15 ori mai mare ca a Franței, este considerată astăzi ca cea mai importantă exportatoare de cafea. Brazilia produce astăzi mai mult de jumătate din producţia mondială- Centrul culturei de cafea este la St. Paulo. Intr’o măsură inferioară exportă cauciuc, bumbac, cacaua etc. O apropiere economică între Brazilia şi România nu poate fi decât binevenită. Produsele noastre ar putea găsi un larg debuşeu pe piaţa braziliană Venirea noului ministru în România va putea deschide mari orizonturi produselor româneşti, care va aduce o strânsă legătură între cele două popoare latine. In timpul marelui război, Brazilia a fost alături de aliaţii noştri. In timp de pace cu acelaş entuziasm, cu aceeaş dragoste şi sinceritate îşi îndreaptă privirile către fraţii săi latini. Ţara noastră este dornică de progres şi civilizaţie şi această apropiere va aduce reale foloase, spre binele ambelor popoare. VIRGIL BERCIU deputat D. Mironescu la Paris PARIS 22 (Rador). —. Dl ministru Mironescu a sosit azi dimineața la Paris. ARGUS face abonamente PENTRU BAI O LUNA Lei 100 I Organizarea Creditului Agricol şi a Creditului Funciar Rural Ce cuprinde proectul de lege depus In Parlament S’a depus in Parlament proectul de lege pentru organizareaSocietăţilor de Credit funciar rural şi Credit agricol. „Publicăm din expunerea de motive a proectului de lege, pasagie cari lămuresc organizarea noilor institute financiare, sortite să dea o mai largă putinţă de dezvoltare agriculturei noastre. „In primul rând, zice, expunerea de motive —am căutat să dăm acestor institute aşezarea cea mai sigură posibilă. Fiind de mai înainte destinate a atrage mai ales capitaluri străine în sume cât mai mari, care să fie plasate în credite pentru agricultura noastră, aceste institute şi mai ales prima Societate de credit agricol pe care o vom înfiinţa, va trebui să ofere prin chiar capitalul său o garanţie că este vorba de un institut serios, de un instrument de plasare sigură a capitalurilor. De aceea am prevăzut măsura ca asemenea institute să se înfiinţeze cu un minimum de capital de cinci sute milioane leiPARTICIPAREA STATULUI O a doua garanţie de seriozitate este, fără îndoială, participarea Statului la capitalul social şi deci şi la administrarea institutului, întreprinderile noastre particulare, pornite din iniţiativa pur locală, nu au reuşit până azi să inspire din primul moment destulă acredere străinătăţii, nici chiar pentru o participare la capital." ..totim pentru credite cari să întreacă de mai multe ori capitalul lor. Dacă străinătatea nu-şi rezervă majoritatea capitalului şi controlul unor asemenea societăţi, fără îndoială acele întreprinderi, pornite din iniţiativa pur locală, care au dovedit in decursul timpului o bună administraţie şi prosperitate, sunt şi la noi puncte de atracţie pentru capitalul străin, precum sunt pretutindeni. Dar interesul nostru este ca „Societăţile de credit agricol", cari se vor înfiinţa spre a îndeplini marile nevoi actuale ale agriculturii noastre, să aibă din primul moment maximum de succes posibil. De aceea socotind că participarea Statului cu o sumă importantă la capitalul social şi la administrarea acestor institute va fi dovadă de marea însemnătate ce li se acordă şi de interesul cu totul deosebit ce Statul însuşi depune ca aceste institute să funcţioneze bine şi să reuşească a da maximum de garanţii posibile creditorilor, am prevăzut această participare a Statului la capital. CUM VOR FI ADMINISTRATE Am prevăzut de asemenea ca aceste institute care, vor fi societăţi anonime, se vor administra după normele „Legii pentru organizarea şi administrarea pe baze comerciale a întreprinderilor şi avuţiilor publice’’. In felul acesta am asigurat pe de o parte participarea Statului la administrarea acestor instituţii de un vital şi imens interes public, iar pe de altă parte am asigurat administrarea lor pe baze comerciale şi cu o autonomie perfectă, așa ca să nu sufere nici de încetineală, nici de celelalte defecte ale blurocrației de Stat. Participarea şi nu numai controlul Statului la administrarea acestor institute, cari socotim că vor mânui multe miliarde în curând, ni se pare necesară nu numai pentru a garanta buna gospodărie cu banii pe cari Statul îi va aduce ca aport, ci şi pentru că Statul are interes ca aceste oficii de credit pentru ramura cea mai importantă de producţiune a ţării să se facă cu chibzuinţă şi în interesul general aşa cum îl înţelege Statul, iar pe de altă parte el are interes ca să ofere creditorilor acestor institute chiar garanţia colaborării reprezentanţilor săi proprii la administrarea lor. PARTICIPAREA CAPITALULUI STRAIN Spre a asigura deplina reuşită a Societăţilor de Credit Agricol şi spre a oferi şi străinătăţii la a cărei credit vor apela, un control la gestiunea lor, am prevăzut şi posibilitatea participării la capital a străinătăţii fie în acţiuni ordinare a acestor societăţi, acţiunii cari nu vor fi la purtător, fie in acţiuni de prioritate, şi insfăştit prin părţi de fondatori cari vor putea oferi avantaje care în linele ţări bogate în capitaluri sunt foarte apreciate. CUM VOR FI ACORDATE CREDITELE In alta ordine de idei am dat operaţiunilor acestor institute toată diversitatea necesară, şi din punct de vedere al intereselor celor ce vor cere credite, cât și din punct de vedere al exigenţelor celor ce vor oferi credite acestor institute. In ce privește plasamentul, am avut în vedere cele trei mari categorii de credite ce sunt necesare agriculturii: credite pe termen lung pentru investiţiuni, pentru amelioraţiuni şi pentru circulaţia proprietăţii rurale; credite pe termene mai scurte până la un an pentru exploatarea terenurilor agricole şi în sfârşit credite personale fie pentru exploatare, fie pentru alte nevoi ale agriculturii. Creditele de primul fel se vor putea corda pe ipoteci; termenele vor putea file la căţiva ani până la 60 ani după necesitatea debitorului. Creditele de exploatare vor fi făcute mai ales, pe gaj, fie de inventar, fie de recolă. , Creditele personale, în sfârșit, deoarece comportă riscuri mai mari și nu cadrează cu operaţiunile prin care societăţile de credit agricol îşi vor procura mijloacele de acţiune, nu se vor putea acorda direct- Am crezut necesar să adăugăm aci o garanţie în plus peste bonitatea personală a debitorului şi a garanţiei săi; spre a obţine, am dispus ca asemenea credite să nu se acorde direct agriculro. Organizarea ere creditul. DISPOZIŢIUNI PRELIMINARE Se pot constitui în condiţiunile prevăzute de această lege : a) Societăţi civile de credit funciar rural; b) Societăţi de credit agricol. Aceste societăţi vor putea înfiinţa sucursala, conformându-se regulelor prevăzute de codul comercial şi de legea de faţă. Societăţile civile de credit funciar rural şi de credit agricol, vor avea de scop să acorde credite pentru satisfacerea necesităţilor agriculturii şi ale industriilor agricole, pentru inlesnirea desvoltării lor şi pentru îmbunătăţirea fondului şi intensificarea culturi. Societăţile de Credit Funciar Rural CONSTITUIREA Societăţile civile de credit funciar rural se vor constitui cu un număr de cel puţin 100 proprietari rurali ale căror proprietăţi vor reprezenta o valoare de minimum lei 50.000.000, după rolurile de impozit funciar. Ele se vor bucura de personalitatea juridică, numai după ce vor îndeplini condiţiunile prevăzute de legea comercială respectivă pentru societăţile anonime. Capitalul subscris nu va putea fi mai mic de 20.000.000 lei, iar primul vărsământ va fi de cel puţin 30 la sută din capitalul subscris şi va fi depus la Banca Naţională a României la Cassa de Depuneri şi de Consemnaţiuni sau la orice casierie publică CAPITALUL SOCIAL Capitalul societăţilor civile de credit funciar rural se compune: a) Din vărsăminte de 2 la sută făcute prin reţineri în numerar asupra tuturor împrumuturilor ipotecare acordate de societe. In schimbul lor se vor elibera acţiuni nominative. b) Din emisiuni de acţiuni nominative la care vor participa numai proprietari rurali, precum şi societăţile agricole, băncile populare şi cooperativele de credit. Fracţiunile rezultate din reţinerile efectuate conform alin. a de mai sus, vor fi completate în numerar până la concurenţa valorii unei acţiuni. NATURA OPERAŢIUNILOR Societăţile civile de credit funciar rural vor putea face următoarele operațiuni: 1) Să acorde împrmuturi ipotecare asupra terenurilor rurale, fie în bani, fie prin emisiuni de scrisuri funciare rurale; 2) Să acorde agricultorilor împrumuturi pe gaj asupra produselor de orice natură ale soiului și derivatelor industriale, precum şi asupra Vi 1, iei or si a întregului material danrilor ci „Băncii Centrale Cooperative" sau Băncilor Populare” direct, acestea la rândul lor vor acorda credite personale agricultorilor. In chipul acesta Societăţile de Credit Agricol” vor avea garanţia unor instituţii a căror bonitate o pot oricând controla mai deaproape, şi care Instituţiuni de altfel stau şi sub un control continuu şi sever din partea Officiului Naţional al cooperaţiei. Aceste credite nu pot depăşi termenul de un an şi nici o sumă mai mare decât de două ori capitalul social EMISIUNILE Pentru a da posibilitate ,,Societăţilor de Credit Agricol“ de a-şi procura capitaluri, atât în ţară cât şi mai ales în străinătate, am prevăzut trei mijloace : mai întâi emisiunile de scrisuri funciare, apoi emisiunile de obligaţiuni şi în sfârşit emisiunile de scrisuri funciare, apoi emisiunile de scrisuri ipotecare. In vederea asigurării mai bune a emisiunilor de obligaţiuni în străinătate, am prevăzut crearea unui fond special de rezervă afectat garantării acestor obligaţiuni. Prin instituţia juridică nouă a „Scrisurilor Ipotecare” am căutat să corespundem unor cerinţe speciale ale pieţii americane şi a pieţelor anglo-saxone care văd în ea o garanţie mai mare a plasamentelor lor, decât în formele obişnuite. Iată, acum dispoziţiunile principale din proectul de lege pentru s cfitului funciar şi a agricol ploatare a întreprinderilor agricole ; 3) Să acorde împrumuturi Băncei Centrale Cooperative, precum şi Băncilor Populare şi Cooperativelor de Credit in scopul că acestea să procure credite personale micilor agricultori; 4) Să finanţeze întreprinderile şi cooperativele pentru exploatarea de orice fel a solului şi industrializarea produselor lui; 5) Să se facă toate operaţiunile de bancă cu membrii Societăţii; 6) Să emită cu aprobarea adunării generale obligaţiuni pe baza împrumuturilor ipotecare făcute în numerar sau pe baza imobilelor Societătii. ÎMPRUMUTURI IPOTECARE Societățile civile de credit funciar fac împrumuturi ipotecare numai în primul rang asupra imobilelor rurale Nu se admit împumuturi pentru: A) Mine și cariere; B) Imobile in indiviziune, dacă nu iau parte la împrumut toţi coproprietarii; C) Imobile al căror uzufruct şi nuda proprietate aparţin la diferite persoane, afară de cazul când toţi cei în drept vor consimţi la ipotecă. In nici un caz suma împrumutată nu va putea depăşi jumătate din valoarea fondului, iar la păduri şi vii o treime din valoarea fondului. Societăţile civile de Credit funciar rural beneficiază pentru piaţa anuităţilor datorate şi de un privilegii asupra veniturilor şi produselor de orice natură ale bunului ipotecat precum şi asupra întregului inventar al imobilului. Acest privilegiu are rang după privilegiul fiscului pentru impozitele elementare ale imobilului, datorate pe cel mult 3 ani în urmă. Pe lângă privilegiul de mai sus, societatea se va bucura şi de orice privilegiu sau garanţie acordată de legi proprietarilor pentru conservarea şi realizarea gajului asupra averii mobiliare a arendaşului, aflată pe moşie. ÎMPRUMUTURI pe gaj împrimuturi pe gaj vor fi acordate numai în primul rang şi suma lor nu poate depăşi o treime din valoara obiitelor gajate. Gajurile în favoarea Societăţii Civile de Credit Funciar Rural sunt valabil constituite prin act, sub semnătură privată. In cazul când părţile sau una din ele nu știu carte, actul va fi autentificat Autentificarea se va putea face în comunele rurale de primarul comunei rurale la domiciliul debitorului, iar în comunele urbane de autoritatea poliţienească respectivă, care va citi părţilor actul va constata eomimilmântul lor şi va atesta acesta operaţiuni, cum şi semnătura Otim continuarea in pag. IIl-a. VOTUL CAMEREI FRANCEZE După vii şi lungi desbateri guvernul Poincaré a obţinut la limită un vot al majorităţii parlamentare din Cameră pentru ratificarea acordurilor Franţei cu Statele Unite şi Anglia privind plata datoriilor de război. E un vot, cum am spus, la limită, obţinut din necesitate politică şi graţie prestigiului actualului cabinet prezidat de d. Poincaré. Abia 8 deputaţi au făcut majoritatea de ratificare faţă de acei cari au votat contra acordurilor de la Washington şi Londra considerându-le prea oneroase pentru Franţa din moment ce plata datoriilor interaliate na fost legată cu reparaţiunile germane. p. In clipele când desbaterile asupra planului Young sunt în prima linie a preocupărilor internaţionale şi suscită nenumărate dificultăţi, gestul Camerei franceze e menit să faciliteze calea celor mai bune aranjamente pacificatoare. In acelaş timp votul de la Paris nu prejudecă tratativele în curs ale cabinetului francez spre a obţine o îngăduinţă la termenul foarte aproape de plată decurgând din acordurile ce au fost ratificate. Votul acesta aşa de semnificativ ca expresie a sentimentelor Franţei în chestia datoriilor interaliate facilitează fără discuţie toate tratativele internaţionale in curs şi care tind la lichidarea definitivă a conturilor războiului. INT. Canalul Argeş-Bucureşti-Dunăre PROECTUL DE LEGE A FOST DEPUS D. Madgearu a depus la Cameră proectul de lege pentru construirea canalului Argeş-Bucureşti-Dunăre şi pentru electrificarea liniei ferate Bucureşti-Braşov. Prin acest proect primăria Capitalei este autorizată să Încheie cu inginer Leonida şi cu un grup de bănci româneşti, engleze, elveţiene, etc. conduse de Britisch an Foreign utilities developement cor- poration, contractele necesare. Concesiunea este dată pentru 50 de ani, apoi instalaţiile devin proprietatea Statului. Primăria Capitalei şi uzinele comunale vor creia o societate mixtă pentru amplificarea şi refacerea reţelei electrice şi extenirea curentului. întreprinderea e obligată să electrifice linia ferată Bucureşti-Braşov primind obligaţiuni C. F. R. în contul platei care se va face după executarea lucrărei. Aplicarea noului spor la taxele de timbru INSTRUCŢIUNILE MINISTERULUI DE FINANŢE Ministerul de finanţe a trimis tuturor administraţiilor financiare din ţară următorul ordin telegrafic, făcându-le cunoscut că prin legea votată de Corpurile Legiuitoare, promulgată în „Monitorul Oficial" No. 159 bis, cu începere dela 21 Iulie taxele de timbru şi impozitele proporţionale şi progresive succesiuni) aşa cum au fost sporite cu 20 la sută prin legea din 1 Ianuarie 1929 se sporesc cu încă 10 la sută. Dela această sporire s’a exceptat taxele de timbru mai mici de un leu. La taxele de timbru (art. 4—13 inclusiv) aşa cum a fost sporite fracţiunile mai mici de 50 de bani se vor socoti drept 50 bani, iar fracţiunile ce trec de 50 bani drept un leu. Exemplu : o filă de registru impusă de lege la 3 lei, care cu sporul de 20 la sută şi întregirea fracţiunei se taxa azi cu 4 lei, prin adăugirea sporului de 10 la sută se va timbra cu 4,50 lei. Alt exemplu, o copie impusă de lege la 5 lei şi care în urma sporului de 20 la sută se taxa cu 6 lei, de azi înainte se va taxa cu 7 lei. întregirea fracţiunilor se va face numai pentru taxa timbrului. Impozitele profesionale şi progresive rămân la cota majorată pur şi simplu. Astfel, acţiunilor societăţilor (art. 14 § 1) se vor taxa cu 1,32 la sută, cambul cu 0,33 la sută, cu 60 la sută, etc.