Argus, iulie 1930 (Anul 21, nr. 5162-5187)
1930-07-24 / nr. 5181
Citiţi almanachul „Argus Anul XXI No. 5181 COMERCIANŢI, INDUSTRIAŞI, FINANCIARI! Nu faceţi nici o afacere, până când nu vă interesaii despre situaţia prezentă şi perspectivele de viitor, ale clientelei D-voastre. Luat! Informaţiuni comerciale detaliate, precise, bine-controlate, de la „ARGUS“ secţia de information comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul I, telef. 306/93 si 323/69. ! AB O N AM E NT Et IN TARA Nn an 1000 M o mm oso . t luni soo . IN STRĂINĂTATE Un an 2200 im s ioni 1300 . s lum soo . I M Di tu*. ( M Di stFdniMe BIROURILE : București, Strada Constantin Miile No. 24 (foctA SArindar) Et. I. — TELEFON : 306/93 şi 323/69 6 răsun ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN €€ INDUSTRIEI şi FINANŢEI 1930 Joi 24 Iulie 1930 COMERCIANŢI, INDUSTRIAŞI, FINANCIARI! Nu facem nici-o afacere, până când nu vă Interesaţi despre situaţia prezentă şi perspectivele de viitor, ale clientelei D-voastre. Load information comerciale detaliate, precise, bine-controlate, de laARGUS- secţia de informaţiuni comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul I, telef. 303/93 şi 323/69. PUBLICITATEA: Concesiunea exclusivă a Societăţi Generală de Publicitate Directori: Carol Schulder KS, Bargee Str. Eugen Cared* feet Kirigheorghe viei 9 , Telefon 311/84 Administraţia internaţională Când se vorbeşte de proectul Federaţiei statelor europene Iniţiativa d-lui Briand prin discursulrostit anul trecut la Societatea Naţiunilor şi, apoi, prin memoriul chestionar distribuit guvernelor europene, pentru constituirea unei organizaţii particulare a statelor europene cu caracter apropiat federaţiilor, nu este o noutate in fond, ci numai în formă-Iniţiativa aceasta a surprins prin indrăsneala de a rosti adevărurile dureroase despre viaţa europeană şi, mai ales, prin curajul de a propune o formulă de însănătoşire, fără a ţine socoteală de starea de spirit creiată printr’un naţionalism rău înţeles care întreţine poftele de revanşă la naţiunile învinse. Propunerea franceză nesocoteşte în formă organizaţia politică actuală şi tradiţiile de viaţă ale statelor europene întemeiate pe principiul suveranităţii naţionale, exclusivist şi refractar până acum oricărei idei de colaborare internaţională care ar presupune existenţa unei autorităţi supra-naţionale. In fond, însă, ea nu poate năzui decât să coordoneze legăturile internaţionale existente şi să încadreze, într’o organizaţie constituţională elastică şi primitoare de ulterioare desvoltări, tot ce s’a creiat, mai de mult, din nevoile vieţii colective europene. Acolo unde nu era, până acum, decât efectul lipsurilor comune satisfăcute la întâmplare sau prin fericite iniţiative individuale, profetul Briand năzueşte să pună o ordine logică, o coordonare de sforţări şi iniţiative, şi, mai ales, un plan metodic de creaţiune şi desvoltare, pe viitor, a organizaţiilor menite, prin însăşi firea lor, să corespundă nevoilor de viaţă paşnică a tuturor popoarelor europene împreună. Se va înţelege mai bine ceea ce de fapt există, de mult, din Federaţia Statelor, dacă vom aminti, fugar, principalele organizaţiuni internaţionale independente creiate pentru satisfacerea nevoilor comune ale popoarelor, fără deosebire de limbă, de rasă, de frontiere sau de credinţă religioasă. Cele mai multe, mai vechi şi mai metodice dintre aceste organizaţiuni internaţionale privesc în genere comunicaţiile, pe apă, pe uscat, acum în urmă şi aeriene, adică uşurinţa circulaţiei persoanelor şi bunurilor independent de frontierele dintre state ce ne apar tocmai ca piedici la libertatea comunicaţiilor omeneşti. Sunt, în privinţa aceasta, cunoscute de mult comisiile fluviale, cu caracter internaţional, de la gurile Dunării şi comisia centrală a Rhinului, cărora li s’au adăugat, prin dispoziţiile tratatelor de pace, a doua comisie a Dunării, comisiile Elbei şi Oderului, în sfârşit comisia internaţională a strâmtorilor Mării Negre. Sunt, de asemeni, cunoscute organizaţia unitară mai veche a căilor ferate din Europa centrală inclusiv Olanda şi România, din care s’a desvoltat, în urmă, biuroul central de căi ferate dela Berna pe baza convenţiei internaţionale dela 1890, revizuită şi complectată după răsboi. Desvoltarea automobilismului a dat loc la o altă convenţie, din 1909, a cărei aplicare este în studiul organizaţiei de comunicaţii şi transit a Societăţii Naţiunilor, pentru simplificarea formalităţilor de circulaţie internaţională pe şosele, deci nu numai cu trenul, inclusiv preocupările pentru suprimarea paşapoartelor. Circulaţia ştirilor prin telegraf, poştă sau telefon a dat loc, iarăşi de mult, la organizaţii speciale cu sediul la Berna, care fac de fapt operă administrativă internaţională de P. T. T. Progresele technice au impus încheerea de nouă convenţii pentru telegrafia fără fir, radio comunicaţii şi acum radiodifuziunea, care-şi aşteaptă statutul internaţional, după cum progresele aviaţiei au dus la convenţia internaţională de la 1919 şi la înfiinţarea comisiei internaţionale respective cu sediul la Paris, având puteri proprii de hotărâre independente de diferitele suveranităţi naţionale. 11 Dar înlesnirea circulaţiei bunurilor şi persoanelor, peste frontiere, a impus unificarea sistemului de măsuri şi greutăţi printr’un biurou internaţional cu reşedinţa la Paris. „ Sănătatea omenească a interesat în măsură tot aşa de generală ca şi uşurinţa circulaţiei persoanelor peste frontiere, de unde naşterea Oficiului internaţional de igienă cu sediul la Paris, consiliul superior de sănătate la Constantinopol (desfiinţat prin pacea de Lausanne), serviciul sanitar cu caracter internaţional de la Sulina şi gurile Dunării ca anexă regimului fluvial local, fără a mai pomeni organizările sanitare constituite pentru alte regiuni din afara Europei sau cele desvoltate pe temeiul pactului societăţii Naţiunilor pentru studierea şi combaterea unor boli răspândite şi primejdioase (pelagra, malaria, tifosul, etc.). In cadrul acestor preocupări, trebue menţionată şi înfiinţarea unui aşa zis institut al frigului, internaţional, cu sediul la Paris (1920), în scop de cercetări teoretice şi practice, menite a determina cele mai bune metode pentru conservarea şi transportul produselor alimentare care se strică de căldură. Administraţia internaţională a comunicaţiilor şi siguranţa persoanelor prin măsuri obşteşti de sănătate erau destinate să satisfacă nevoile comerţului internaţional, prin uşurarea schimbului mărfurilor, prin garanţia proprietăţii şi respectul contractelor. De aci, au urmat alte măsuri potrivite, precum Uniunea pentru protecţia proprietăţii industriale şi a mărcilor de fabrică de la Berna, complectată, câţiva ani mai târziu, şi pentru proprietatea literară-artistică. Apoi biuroul internaţional de la Bruxelles pentru publicarea tarifelor vamale a cărui operă se desăvârşeşte, azi, la Societatea Naţiunilor, prin sforţările de unificare a nomenclaturii vamale, a reducerii tarifelor protecţioniste şi a coordonării organizaţiilor fiscale din diferite state spre a se evita dubla impunere ca şi evaziunea fiscală. Demnitatea şi solidaritatea omenească, în cadrul internaţional, ne apare in actul general de la Bruxelles pentru interzicerea comerţului de sclavi, în diferitele convenţii pentru combaterea traficului de femei şi copii, acţiune reluată cu mijloace sporite sub patronajul Societăţii Naţiunilor, în organizaţiile internaţionale de asistenţă publică şi privată, în tratarde de ocrotirea minorităţilor menite să pună capăt, pe viitor, exceselor luptei statelor pentru desnaţionalizarea propriilor cetăţeni de origină străină, în sforţările felurite ale organizaţiei de cooperaţie intelectuală, în convenţia pentru ajutorarea populaţiilor lovite de mari nenorociri (d. ex- cutremure) eşită din propunerea senatorului italian Cirado, în sfârşit în convenţiile mai vechi despre organizarea şi ocrotirea muncitorilor de pretutindeni, contopite în forma cea mai perfecţionată a Biuroului internaţional al muncii de la Geneva. Am amintit numai câteva din organele sau organizaţiile internaţionale existente, care satisfac interese limitate europene şi chiar din afară de Europa, dar într’o măsură fragmentară, adesea lipsite de continuitate, fără o coordonare logică şi o legătură permanentă de sforţări, între ele spre a ajunge la rezultate unitare. Dacă iniţiativa franceză se va înfăptui, ea nu va avea, la început decât să lege laolaltă diferitele organizaţion existente şi să le dea o direcţie unitară. Prin aceasta, quasi -federaţia va fi realizată fără a ajunge cu nimic scrupulele de suveranitate naţională egoistă sau a trezi temerile fireşti în faţa necunoscutului. " 11. DAŞCOVICI INFLAŢIA UNIVERSITARA înainte de război. Numărul studenţilor mult mai restrâns. Al profesorilor la fei. La facultatea de litere, prelegerile lui Hăşdeu, ale lui Odobescu, lui Titu Maiorescu, Coco Dimitrescu-Iaşi, erau urmărite ele studenţi, cu respect aproape religios. Cine nu vorbea, cu mândrie, de facultatea noastră de medicină? Studenţii nu erau sfinţi. Făceau, din când in când, şi ei politică. Manifestările naţionale ale Ligei Culturale ii aduna pe toti. Scandal făceau odată pe an, când se întruneau in congres■ Şi se întruneau regulat, în Septembrie, in diferite oraşe ale ţării-Căile ferate dedeau bilete gratis. Studenţii mai puneau la bir şi pe birtaşii din gări. Scandalul se mărginea de obiceiu la secătuirea restaurantelor, din staţiile pe unde trecea trenul. După război. Numărul studenţilor crescut peste măsură. Liceele de la oraşe, de la târguri şi cele de la sate au adus, la Universitate, zeci de mii de tineri. Prelegeri la care să alerge lumea, cum se alerga la prelegerile lui Maiorescu, nu se mai ţin. Mulţi din profesorii, cari dădeau atâta strălucire facultăţii de medicină, nu mai sunt. Alţii nu le-au luat locul. Am văzut un Anuar al Universităţii din Bucureşti- E plin cu numele tuturor profesorilor, agregaţilor, conferenţiarilor şi docenţilor universitari, cu ziua şi data când s'a născut fiecare-Că s’au nâscut într’o zi, asta ne dădeam noi cu gândul. Dar „Anuarul” nu arată ce lucrări au beat profesorii universitari, in cursul anului. Asta ar fi fost mai interesant, decât data naşterii sau ziua onomastică a profesorilor. Nu toţi studenta sunt dornici să înveţe carte. Ar fi fost minunat ca toţi cei patruzeci-cincizeci mii de studenţi să vreg, să înveţe carte. Cei fără înclinare spre învăţătură, doritori insă să iasă la iveală, se grupează in diferite asociaţii şi fac scandal. Au început cu spargerea geamurilor. Au trecut la marşuri prin ţară şi la agitaţii. Au ajuns la încercări de asasinat. Fireşte- E mai uşor să te faci celebru mânuind un revolver, decât să te deosibeşti, mânuind bisturiul, microscopul, — pe Tacit sau versurile lui Koraţiu. R. ii—I ♦ — I Convenţia de navigaţie polono-română VARŞOVIA, 22. (Rador). — Noua convenţie comercială şi de navigaţie între Polonia şi România semnată la 23 iunie intră în vigoare pe data de 25 iulie curent. Această convenţie aduce însemnate reduceri in tariful vamal, de tratură să faciliteze intensificarea raporturilor comerciale între cele două țări amice. Deschiderea conferinţei agrare Delegaţiile în audienţă la d. ministru Madgearu Scopul conferinţei.—Comunicatul oficial Eri la amiază s’au prezentat în audienţă d-lui ministru de industrie şi comerţ, delegaţii iugoslavi la conferinţa agricolă, însoţiţi de d. Ciolac Antici, ministrul Iugoslaviei la Bucureşti şi delegaţii unguri, însoţiţi de d. Baron von Vest, însărcinatul cu afaceri al Ungariei la Bucureşti. După prezentare, d. ministru Madgearu s’a întreţinut cu fiecare din membrii delegaţilor cu cari a discutat asupra diferitelor chestiuni economice la ordinea zilei. 1 SCOPUL CONFERINŢEI AGRAIRE Cercurile conducătoare ale Ministerului de Industrie şi Comerţ ne-auEri la orele şase seara s-a deschis la ministerul de industrie şi comerţ conferinţa româno-iugoslavă-ungară. Au luat parte la aceastăşedinţă cele trei delegaţii în plenul lor. Şedinţa a fost prezidată de d. I. Cămărăşescu, directorul ministerial al Munteniei şi preşedintele delegaţiei române, de faţă finul şi d-nul ing. Cezar Popescu, secretarul general al ministerului de industrie. CUVÂNTĂRILE ROSTITE D. I. CAMARASESCU, şeful dedat următoarele lămuriri asupra scopului conferinţei agrare: întâlnirea experţilor celor trei state participante, a fost provocată, pentru ca ei să se poată sfătui asupra răspunsurilor ce fiecare din cele trei ţări urmează a lesa la chestionarul Societăţii Naţiunilor cu privire la realizarea unei colaborări intre statele industriale şi statele agricole ale Europei. Această conferinţă are prin urmare un obiect deosebit de cel ce va fi urmărit de apropiata conferinţă de la Sinaia, care va fi organizată potrivit sugestiunei ministrului de externe al Iugoslaviei, d. Marincovici. La acea conferinţă vor lua parte miniştrii de resort din toate ţările respective. legaţiei române, a salutat pe membrii delegaţiilor străine şi a arătat importanţa conferinţei. D-sa şi-a exprimat credinţa că rezultatele acestei conferinţe vor fi incununate de succes. Din partea delegaţiei ungare a răspuns d. Alfred von Nihl, ministru plenipotenţiar, iar din partea delegaţiei iugoslave, a răspuns d. Pitye, recunoscând importanţa conferinţei şi uvând deplină reuşită. După terminarea şedinţei s’a dat presei următorul COMUNICAT : „Membrii delegaţiilor celor trei ţări, s’au întrunit Marţi la orele 60 seara la ministerul de industrie şi comerţ, sub preşedinţia d-lui I. Cămărăşescu. Ei au avut un prim schimb de vederi asupra răspunsului ce urmează a se da la chestionarul stabilit de Societatea Naţiunilor, pentru a se găsi mijloacele practice de aplicat pentru a asigura scurgerea şi repartizarea excedentelor producţiei agricole a fiecărei ţări. Delegaţii prezenţi au constatat cu satisfacţie, că între cele trei ţări nu poate fi nici un motiv de dezacord asupra unei înţelegeri de principiu, privitor la scopul reuniunnei lor. Discuţiile vor continua în şedinţa de azi* ■ 1 Deschiderea conferinţei Un banchet oferit delegaţiei comerciale române de la Londra DE D. GRAHAM, MINISTRUL COMERŢULUI LONDRA, 23 (Rador). — Ministrul comerţului, d. Graham, a pierit astăzi în onoarea delegaţiei române pentru negocierea tratatului de comerţ dintre Anglia şi România, un dejun la hotelul Carlton. Au luat parte: ministrul Grafini, secretarul, permanent Sir Hamil cn, preşedintele delegaţiei engleze Sir Jountain, d. Sergeant de la Foreiegn Cilice şi Ilize, membri ai delegaţiei engleze.Din partea delegaţiei române au participat: d- Tilea preşedintele delegaţiei romne, d. ministru Lapcea, D luii Stoicescu, Ralea, Miclescu şi Hitlard... . ' “ Ministrul englez atoastat pentru Regel Angliei, pentru M- Sa Regele Carol II, pentru delegaţia română şi d. deputat Tilea şi pentru propăşirea României. A răspuns d. Tilea arătând importanţa tratatului comercial anglo-roman şi relevând spiritul de călduroasă colaborare dintre ambele delegaţii. A închinat apoi pentru ministrul Graham şi pentru delegaţia engleză şi preşedintele ei Sir Fontain. .... ■ • •.- 1 -Of* Im ^ fj j|* ^0 |jpjjtp Locuinţe pentru coloniştii din Cadrilater.— Participarea României la conferinţele internaţionale pentru raţionalizarea producţiei agrare. — Situaţia internă Membrii guvernului s’au întrunit eri după amiază într’un consiliu prezidat de d. Iuliu Maniu, şeful guvernului. După consiliu s’a dat presei, următorul comunicat: ATENTATUL CONTRA D-LUI ANGELESCU „In şedinţa din 22 Iunie a.c., a Consiliului de Miniştri, d-l primministru luliu Maniu a relatat imprejurările în cari s’a comis atentatul contra d-lui C. Angelescu, subsecretar de Stat la Ministerul de Interne şi şi-a exprimat adânca sa indignare pentru crima odioasă săvârşită contra unui înalt demnitar al Statului, care a pus în serviciul ţării, cu atâta devotament, toată priceperea şi toată puterea sa de muncă. Consiliul s’a asociat in înregime la sentimentele exprimate de d-l prim-ministru, pe care Ta rugat să prezinte d-lui subsecretar de Stat C. Anghelescu urările sale de grabnică însănătoşire. LOCUINŢE PENTRU COLONIŞTII DIN CADRILATER .■ Trecând la diverse x'chestuuni de ordin economic, Consiliul a ascultat in continuare expunerea d-lui Ion Mihalache, despre construcţiile de locuinţe pentru colonişti în Cadrilater, începute în toamna anului 1929, când s-au construit 1209 de case. Pentru programul de construcţii din anul acesta, Consiliul de Miniştri a aprobat suma de 28.000.000 lei. CONVENŢIA VAMALA CU UNGARIA D. Virgil Madgearu, ministrul industriei şi comerţului, a făcut o expunere despre discuţiunile pentru încherea convenţiunii vamale cu Ungaria.. CONFERINŢELE AGRARE DIN ROMANIA Tot d-sa dă explicaţiuni Consiliului de Miniştri asupra programului de lucru al conferinţei experţilor iugoslavi, unguri şi români, deschisă la Bucureşti, spre a examina problemele agrare puse în discuţiunile de la Geneva asupra armistiţiului vamal, precum şi a conferinţei de la Sinaia, unde reprezentanţii guvernelor Micii înţelegeri vor examina chestiunile de ordin economic comune celor trei state, în vederea răspunsului de dat memorandului d-lui Briand, cu prilejul sesiunii din Septembrie a Adunării Generale a Societăţii Naţiunilor. . ... . . . PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA CONFERINŢA STATELOR AGRARE DIN EUROPA , ORIENTALA Consiliul de miniştri, decide, tot după explicaţiile date de d. ministriu al industriei şi comerţului ca România să accepte invitaţiunea guvernului polon de a participa la conferinţa convocată pentru data de 15 August la Varşovia, a statelor agrare din Europa orientală, dacă şi celelalte state ale Micii înţelegeri vor participa la această conferinţă. Guvernul român îşi va exprima dorinţa ca data conferinţei să fie amânată până la sfârşitul lunii August. Conferinţa va avea drept obiect raţionalizarea producţiei agricole, limitarea concurenţei pe pieţele importatoare, posibilitatea stabilirii preţurilor pe cale de înţelegeri regionale, încheerea de înţelegeri regionale privitoare la tranzit şi comunscaţii şi pregătirea teremului pentru un acord veterinar multilateral. . SITUAŢIA INTERNA D. dr. AL Vaida-Voevod, ministrul de interne, a făcut o largă expunere despre situaţia din ţară, din toate punctele de vedere. P . D. subsecretar de Stat Pompiliu Ioniţescu a făcut un raport amănunţit despre ancheta, pe care a întreprins-o în Bucovina. • Din cauza orelor înaintate, şedinţa Consiliului s-a amânat în continuare pentru Miercuri 23 Iulie a. c., ora 5 pm. II RATIFICAREA TRATATULUI NAVAL Senatul american a ratificat tratatul naivat. N’a fost nevoie să se aducă sentrii demonstrativ absenţi cu mandate de arestare, cum afirmau unele ziare americane ce ar plănui preşedintele Hoover. Senatorii au venit■ ei înşişi la desbaterea unei chestiunii mai însemnată pentru Statele Unite decât, pasionanta, problemă a tarifului vamal şi chiar decât promblema prohibiţiei. Aşa se explică şi patima luptei ce s’a dat intre prietenii şi duşmanii tratatului semnat la Londra. Aceştia din urmă, după o campanie îndârjită împotriva tratatului, s-au mulţumit cu un succes de faţadă. Ei au propus şi Senatul, a adoptat o rezoluţie, declarând că nici o convenţie secretă ce ar exista in cadrul tratatului, nu este recunoscută prin catificarea acordului din Londra. Rtoluţia era inutilă, deoarece guvernul făcuse declaraţia solemnă că nu există convenţii secrete. Ratificarea tratatului are o însemnătate istorică în relaţiile dintre America şi Japonia, dintre America şi Anglia. Tratatul nu aduce dezarmarea, ci dimpotrivă, prevede sporiri de unităţi navale, la unele categorii. Dar el aduce o situaţie nouă în relaţiile stăpânilor Oceanelor: fixarea raportului, de forţe, oprirea întrecerilor de înarmare, dezastroase politiceşte şi economiceşte. In timp ce Senatul american vota acordul, aceeaşi chestiure era desbătută în Camera Comunelor. Deputaţii conservatori protestau împotriva unei limitări navale, primejdioasă atâta vreme cât nu sunt cuprinse în înţelegere şi acele ţări cari stau la întretăierea drumurilor comerciale, ale Marei Britanii. Primul lord al amiraliăţii n’a combătut această temere. El a anunţat însă că Franţa şi Italia, la care se gândise opoziţia, au început tratative şi sunt cele mai bune speanţe că vor reuşi să se înţeleagă. Absenţa Franţei şi Italiei din acordul naval, reduce valoarea acestui tratat pentru Europa. O înţelegere franco.italiană va avea consecinţe, fericite pentru continent şi va înlesni cercetarea problemei esenţiale a Ligiinaţiunilor, problema limitării generale a înarmărilor. A. Hg. Nevoia organizării economice a ţărilor Micei Inţeleger Un memorandum iugoslav remis guvernului român: O conferinţă a miniştrilor competenţi BELGRAD, 22. (Rador). — Ministrul Afacerilor Străine a însărcinat pe ministrul Iugoslaviei la Bucureşti să remită guvernului român un memorandum în care se arată necesitatea organizărei economice a ţărilor Micei înţelegeri subliniindu-se faptul că actuala criză agricolă care secătueşte întreagă Europă, loveşte în special ţările în care predomină producţia agricolă. Criza este agravată de concurenţa ţărilor de dincolo de Ocean. Singurul mijloc eficace pentru remedierea crizei, spune memorandumul iugoslav, este o înţelegere directă între ţările industriale şi cele agricole, grupate într-o comunitate economică. Această grupare nu trebue considerată ca un bloc agrar îndreptat împotriva ţărilor industriale, pentru că ea se bazează pe acordul între ţările legate între ele de interesele economice comune şi având nevoe tonele de altele. Nu este îndreptată nici împotrivă ţărilor agricole care nu fac parte din această grupare pentru că ţările industriale vor continua să se adreseze ţărilor din afara Europei pentru satisfacerea nevoilor lor de consumaţie a produselor agricole. România şi Iugoslavia, dată fiind identitatea structurei lor economice, sunt chemate să ia iniţiativa formărei acestei înţelegeri. Prezenţa Cehoslovaciei în această Înţelegere, ca ţară industrială va ajuta în mare mă“ (Cititi continuarea la pag. 10-a). închiderea conferinţei interparlamentare LONDRA, 22. (Rador). — Conferinţa interparlamentară a ţinut a-i ultima şedinţă. La ordinea zilei a fost chestiunea minorităţilor. înainte de închiderea lucrărilor, conferinţei, d. MacDonald a ţinut un important discurs- Primul ministru britanic a preconizat extinderea contactului internaţional, care favorizeazâ realizarea unei înţelegeri între popoare. Vorbind despre combaterea răsboiului, d. Mac-Donald a subliniat, că nici o naţiune nu îşi mai poate, îngădui azi să se gândească la răsboiu Ştiinţa a subjugat răsboiul, făcând condiţiile unei viitoare lupte atât de groaznice încât mintea omenească nu şi le poate închipui. « LONDRA, 22. (Rador). D-l Ştefan Ciceo Pop, împreuna cu ceilalţi şefi ai delegaţiilor la congresul interparlamentar, au fost primiţi de Rege la Buckingham Palace în sala tronului şi prezentaţi de către Ducele de Sutherland, preşedintele congresului. * LONDRA 22. (Rador). —Guvernul a oferit astă seară din banchet de adio delegaţilor la conferinţa in- ter-parlamentară. Masa a fost prezidată de lordul cancelar Sankey. Erau prezenţi 600 convivi. Orateorii au subliniat contribuţia însemnată pe care o aduce operei de pace Uniunea inter-parlamentară. ■” | face abonamente pentru băi LUNA LEI IOO