Argus, iulie 1930 (Anul 21, nr. 5162-5187)

1930-07-24 / nr. 5181

Citiţi almanachul „Argus Anul XXI No. 5181 COMERCIANŢI, INDUSTRIAŞI, FINANCIARI! Nu faceţi nici­ o afa­cere, până când nu vă interesaii despre situaţia prezentă şi perspec­tivele de viitor, ale clientelei D-voastre. Luat! Informaţiuni comerciale de­taliate, precise, bine-controlate, de la „ARGUS“ secţia de information­ comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul I, telef. 306/93 si 323/69. ! AB O N AM E NT Et IN TARA Nn an 1000 M o mm oso . t luni soo . IN STRĂINĂTATE Un an 2200 im s ioni 1300 . s lum soo . I M Di tu*. ( M Di stFdniMe BIROURILE : București, Strada Constantin Miile No. 24 (foctA SArindar) Et. I. — TELEFON : 306/93 şi 323/69 6 răsun ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN €€ INDUSTRIEI şi FINANŢEI 1930 Joi 24 Iulie 1930 COMERCIANŢI, INDUSTRIAŞI, FINANCIARI! Nu facem nici-o afa­cere, până când nu vă Interesaţi despre situaţia prezentă şi perspec­tivele de viitor, ale clientelei D-voastre. Load information­ comerciale de­taliate, precise, bine-controlate, de la­­ARGUS- secţia de informaţiuni comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul I, telef. 303/93 şi 323/69. PUBLICITATEA: Concesiunea exclusivă a Societăţi Generală de Publicitate Directori: Carol Schulder KS, Bargee Str. Eugen Cared* feet Kirigheorghe viei 9 , Telefon 311/84 Administraţia internaţională Când se vorbeşte de proectul Federaţiei statelor europene Iniţiativa d-lui Briand prin dis­cursul­­rostit anul trecut la Societa­tea Naţiunilor şi, apoi, prin memo­riul chestionar distribuit guverne­lor europene, pentru constituirea unei organizaţii particulare a sta­telor europene cu caracter apro­piat federaţiilor, nu este o noutate in fond, ci numai în formă-Iniţiativa aceasta a surprins prin indrăsneala de a rosti adevărurile dureroase despre viaţa europeană şi, mai ales, prin curajul de a pro­pune o formulă de însănătoşire, fără a ţine socoteală de starea de spirit cr­eiată printr’un naţionalism rău înţeles care întreţine poftele de revanşă la naţiunile învinse. Propunerea franceză nesocoteşte în formă organizaţia politică ac­tuală şi tradiţiile de viaţă ale sta­telor europene întemeiate pe prin­cipiul suveranităţii naţionale, ex­clusivist şi refractar până acum oricărei idei de colaborare inter­naţională care ar presupune exis­tenţa unei autorităţi supra-naţio­nale. In fond, însă, ea nu poate năzui decât să coordoneze legăturile in­ternaţionale existente şi să înca­dreze, într’o organizaţie constitu­ţională elastică şi primitoare de ul­terioare desvoltări, tot ce s’a cre­­iat, mai de mult, din nevoile vieţii colective europene. Acolo unde nu era, până acum, decât efectul lip­surilor comune satisfăcute la întâm­plare sau prin fericite iniţiative in­dividuale, profetul Briand năzueşte să pună o ordine logică, o coordo­nare de sforţări şi iniţiative, şi, mai ales, un plan metodic de crea­­ţiune şi desvoltare, pe viitor, a or­ganizaţiilor menite, prin însăşi fi­rea lor, să corespundă nevoilor de viaţă paşnică a tuturor popoarelor europene împreună. Se va înţelege mai bine ceea ce de fapt există, de mult, din Fede­raţia Statelor, dacă vom aminti, fu­gar, principalele organizaţiuni in­ternaţionale independente creiate pentru satisfacerea nevoilor co­mune ale popoarelor, fără deose­bire de limbă, de rasă, de fron­tiere sau de credinţă religioasă. Cele mai multe, mai vechi şi mai metodice dintre aceste organiza­­ţiuni internaţionale privesc în ge­nere comunicaţiile, pe apă, pe us­cat, acum în urmă şi aeriene, adică uşurinţa circulaţiei persoanelor şi bunurilor independent de frontie­rele dintre state ce ne apar tocmai ca piedici la libertatea comunica­ţiilor omeneşti. Sunt, în privinţa aceasta, cunos­­cute de mult comisiile fluviale, cu caracter internaţional, de la gurile Dunării şi comisia centrală a Rhi­­nului, cărora li s’au adăugat, prin dispoziţiile tratatelor de pace, a doua comisie a Dunării, comisiile Elbei şi Oderului, în sfârşit comi­sia internaţională a strâmtorilor Mării Negre. Sunt, de asemeni, cu­noscute organizaţia unitară mai veche a căilor ferate din Europa centrală inclusiv Olanda şi Româ­nia, din care s’a desvoltat, în urmă, biuroul central de căi fe­rate d­ela Berna pe baza conven­ţiei internaţionale dela 1890, revi­zuită şi complectată după răsboi. Desvoltarea automobilismului a dat loc la o altă convenţie, din 1909, a cărei aplicare este în stu­diul organizaţiei de comunicaţii şi transit a Societăţii Naţiunilor, pen­tru simplificarea formalităţilor de circulaţie internaţională pe şosele, deci nu numai cu trenul, inclusiv preocupările pentru suprimarea pa­şapoartelor. Circulaţia ştirilor prin telegraf, poştă sau telefon a dat loc, iarăşi de mult, la organizaţii speciale cu sediul la Berna, care fac de fapt operă administrativă internaţională de P. T. T. Progresele technice au impus încheerea de nouă convenţii pentru telegrafia fără fir, radio co­municaţii şi acum radiodifuziunea, care-şi aşteaptă statutul internaţio­nal, după cum progresele aviaţiei au dus la convenţia internaţională de la 1919 şi la înfiinţarea comisiei internaţionale respective cu sediul la Paris, având puteri proprii de hotărâre independente de diferi­tele suveranităţi naţionale. 1­1 Dar înlesnirea circulaţiei bunu­rilor şi persoanelor, peste fron­tiere, a impus unificarea sistemului de măsuri şi greutăţi printr’un biu­­rou internaţional cu reşedinţa la Paris. „ Sănătatea omenească a interesat în măsură tot aşa de generală ca şi uşurinţa circulaţiei persoanelor peste frontiere, de unde naşterea Oficiului internaţional de igienă cu sediul la Paris, consiliul superior de sănătate la Constantinopol (des­fiinţat prin pacea de Lausanne), serviciul sanitar cu caracter inter­naţional de la Sulina şi gurile Du­nării ca anexă regimului fluvial lo­cal, fără a mai pomeni organiză­rile sanitare constituite pentru alte regiuni din afara Europei sau cele desvoltate pe temeiul pactului so­cietăţii Naţiunilor pentru studierea şi combaterea unor boli răspândite şi primejdioase (pelagra, malaria, tifosul, etc.). In cadrul acestor preocupări, tre­­bue menţionată şi înfiinţarea unui aşa zis institut al frigului, interna­ţional, cu sediul la Paris­ (1920), în scop de cercetări teoretice şi practice, menite a determina cele mai bune metode pentru conser­varea şi transportul produselor ali­mentare care se strică de căldură. Administraţia internaţională a comunicaţiilor şi siguranţa persoa­nelor prin măsuri obşteşti de sănă­tate erau destinate să satisfacă ne­voile comerţului internaţional, prin uşurarea schimbului mărfurilor, prin garanţia proprietăţii şi res­pectul contractelor. De aci, au urmat alte măsuri po­trivite, precum Uniunea pentru pro­tecţia proprietăţii industriale şi a mărcilor de fabrică de la Berna, complectată, câţiva ani mai târziu, şi pentru proprietatea literară-ar­­tistică. Apoi biuroul internaţional de la Bruxelles pentru publicarea tarifelor vamale a cărui operă se desăvârşeşte, azi, la Societatea Naţiunilor, prin sforţările de unifi­care a nomenclaturii vamale, a­­ re­ducerii tarifelor protecţioniste şi a coordonării organizaţiilor fiscale din diferite state spre a se evita dubla impunere ca şi evaziunea fiscală. Demnitatea şi solidaritatea o­­menească, în cadrul internaţional, ne apare in actul general de la Bruxelles pentru interzicerea co­merţului de sclavi, în diferitele convenţii pentru combaterea trafi­cului de femei şi copii, acţiune re­luată cu mijloace sporite sub pa­tronajul Societăţii Naţiunilor, în or­ganizaţiile internaţionale de asis­tenţă publică şi privată, în trata­rde de ocrotirea minorităţilor me­nite să pună capăt, pe viitor, exce­selor luptei statelor pentru desna­­ţionalizarea propriilor cetăţeni de origină străină, în sforţările felu­rite ale organizaţiei de cooperaţie intelectuală, în convenţia pentru ajutorarea populaţiilor lovite de mari nenorociri (d. ex- cutremure) eşită din propunerea senatorului italian Cirad­o, în sfârşit în con­venţiile mai vechi despre organiza­rea şi ocrotirea muncitorilor de pretutindeni, contopite în forma cea mai perfecţionată a Biuroului internaţional al muncii de la Ge­neva. Am amintit numai câteva din or­ganele sau organizaţiile internaţio­nale existente, care satisfac inte­rese limitate europene şi chiar din afară de Europa, dar într’o măsură fragmentară, adesea lipsite de con­tinuitate, fără o coordonare logică şi o legătură permanentă de sfor­ţări, între ele spre a ajunge la re­zultate unitare. Dacă iniţiativa franceză se va în­făptui, ea nu va avea, la început decât să lege laolaltă diferitele or­ganizaţion existente şi să le dea o direcţie unitară. Prin aceasta, quasi -­federaţia va fi realizată fără a ajunge cu ni­mic scrupulele de suveranitate na­ţională egoistă sau a trezi temerile fireşti în­ faţa necunoscutului. " 11. DAŞCOVICI INFLAŢIA UNIVERSITARA înainte de război. Numărul stu­denţilor mult mai restrâns. Al pro­­fesorilor la fei. La facultatea de li­tere, prelegerile lui Hăşdeu, ale lui Odobescu, lui Titu Maior­escu, Coco Dimitrescu-Iaşi, erau urmărite ele studenţi, cu respect aproape reli­gios. Cine nu vorbea, cu mândrie, de facultatea noastră de medicină? Studenţii nu erau sfinţi. Făceau, din când in când, şi ei politică. Ma­nifestările naţionale ale Ligei Cul­turale ii aduna pe toti. Scandal făceau odată pe an, când se întruneau in congres■ Şi se întruneau regulat, în Septembrie, in diferite oraşe ale ţării-Căile ferate dedeau bilete gratis. Studenţii mai puneau la bir şi pe birtaşii din gări. Scandalul se măr­ginea de obiceiu la secătuirea re­staurantelor, din staţiile pe unde trecea trenul. După război. Numărul studenţilor crescut peste măsură. Liceele de la oraşe, de la târguri şi cele de la sate au adus, la Universitate, zeci de mii de tineri. Prelegeri la care să alerge lu­mea, cum se alerga la prelegerile lui Maiorescu, nu se mai ţin. Mulţi din profesorii, cari dădeau atâta strălucire facultăţii de medicină, nu mai sunt. Alţii nu le-au luat locul. Am văzut un Anuar al Universită­ţii din Bucureşti- E plin cu numele tuturor profesorilor, agregaţilor, conferenţiarilor şi docenţilor uni­­versitari, cu ziua şi data când s'a născut fiecare-Că s’au nâscut într’o zi, asta ne­ dădeam noi cu gândul. Dar „Anua­rul” nu arată ce lucrări au beat profesorii universitari, in cursul a­­nului. Asta ar fi fost mai intere­sant, decât data naşterii sau ziua onomastică a profesorilor. Nu toţi studenta sunt dornici să înveţe carte. Ar fi fost minunat ca toţi cei patruzeci-cincizeci mii de studenţi să vreg, să înveţe carte. Cei fără înclinare spre învăţătură, doritori insă să iasă la iveală, se grupează in diferite asociaţii şi fac scandal. Au început cu spargerea geamurilor. Au trecut la marşuri prin ţară şi la agitaţii. Au ajuns la încercări de asasinat. Fireşte- E mai uşor să te faci ce­lebru mânuind un revolver, decât să te deosibeşti, mânuind bisturiul, microscopul, — pe Tacit sau ver­surile lui K­oraţiu. R. ii—I ♦ — I Convenţia de navigaţie polono-română VARŞOVIA, 22. (Rador). — Noua convenţie comercială şi de naviga­ţie între Polonia şi România sem­nată la 23 iunie intră în vigoare pe data de 25 iulie curent. Această convenţie aduce însem­nate reduceri in tariful vamal, de tratură să faciliteze intensificarea raporturilor comerciale între cele două țări amice. Deschiderea conferinţei agrare Delegaţiile în audienţă la d. ministru Madgearu Scopul conferinţei.—Comunicatul oficial Eri la amiază s’au prezentat în audienţă d-lui ministru de industrie şi comerţ, delegaţii iugoslavi la con­ferinţa agricolă, însoţiţi de d. Cio­­lac Antici, ministrul Iugoslaviei la Bucureşti şi delegaţii unguri, însoţiţi de d. Baron von Vest, însărcinatul cu afaceri al Ungariei la Bucureşti. După prezentare, d. ministru Mad­gearu s’a întreţinut cu fiecare din membrii delegaţilor cu cari­ a discu­tat asupra diferitelor chestiuni eco­nomice la ordinea zilei. 1­ SCOPUL CONFERINŢEI AGRAIRE Cercurile conducătoare ale Minis­terului de Industrie şi Comerţ ne-au­Eri la orele şase seara s-a des­chis la ministerul de industrie şi comerţ conferinţa româno-iugosla­­vă-ungară. Au luat parte la această­­şedinţă cele trei delegaţii în plenul lor. Şedinţa a fost prezidată de d. I. Cămărăşescu, directorul ministerial al Munteniei şi preşedintele delega­ţiei române, de faţă finul şi d-nul ing. Cezar Popescu, secretarul ge­neral al ministerului de industrie. CUVÂNTĂRILE ROSTITE D. I. CAMARASESCU, şeful de­dat următoarele lămuriri asupra sco­pului conferinţei agrare: întâlnirea experţilor celor trei sta­te participante, a fost provocată, pentru ca ei să se poată sfătui asu­pra răspunsurilor ce fiecare din cele trei ţări urmează a le­sa la chestio­narul Societăţii Naţiunilor cu privire la realizarea unei colaborări intre statele industriale şi statele agricole ale Europei. Această conferinţă are prin urmare un obiect deosebit de cel ce va fi urmărit de apropiata con­ferinţă de la Sinaia, care va fi orga­nizată potrivit sugestiunei ministru­lui de externe al Iugoslaviei, d. Ma­­rincovici. La acea conferinţă vor lua parte miniştrii de resort din toate ţările respective. legaţiei române, a salutat pe mem­brii delegaţiilor străine şi a arătat importanţa conferinţei. D-sa şi-a exprimat credinţa că rezultatele acestei conferinţe vor fi incununate de succes. Din partea delegaţiei ungare a răspuns d. Alfred von Nihl, ministru plenipotenţiar, iar din partea dele­gaţiei iugoslave, a răspuns d. Pitye, recunoscând importanţa conferinţei şi uvând deplină reuşită. După terminarea şedinţei s’a dat presei următorul COMUNICAT : „Membrii delegaţiilor celor trei ţări, s’au întru­nit Marţi la orele 60 seara la ministerul de indus­trie şi comerţ, sub preşe­dinţia d-lui I. Cămără­­şescu. Ei au avut un prim schimb de vederi asupra răspunsului ce urmează a se da la chestionarul stabilit de Societatea Na­ţiunilor, pentru a se găsi mijloacele practice de aplicat pentru a asigura scurgerea şi repartizarea excedentelor producţiei agricole a fiecărei ţări. Delegaţii prezenţi au constatat cu satisfacţie, că între cele trei ţări nu poate fi nici un motiv de dezacord asupra unei în­ţelegeri de principiu, pri­vitor la scopul reuniunnei lor. Discuţiile vor continua în şedinţa de azi* ■ 1 Deschiderea conferinţei Un banchet oferit de­legaţiei comerciale române de la Londra DE D. GRAHAM, MINIS­TRUL COMERŢULUI LONDRA, 23 (Rador). — Minis­trul comerţu­lui, d. Graham, a pierit astăzi­ în onoarea delegaţiei române p­entru negocierea tratatului de co­merţ dintre Anglia şi România, un dejun la hotelul Carlton. Au luat parte: ministrul Grafi­ni, secretarul, permanent Sir Hamil­ cn, p­reşedintele delegaţiei engleze Sir Jountain, d. Sergeant de la Foreiegn Cilice şi Ilize, membri ai delegaţiei engleze.­­Din partea delegaţiei române au participat: d- Tilea preşedintele de­legaţiei romne, d. ministru Lapcea, D­ luii Stoicescu, Ralea, Miclescu şi Hitlard­... .­­ ' “ Ministrul englez a­­toastat pentru Regel Angliei, pentru M- Sa Regele Carol II, pentru delegaţia română şi d. deputat Tilea şi pentru propăşirea Ro­mâniei. A răspuns d­. Tilea arătând impor­tanţa tratatului comercial anglo-ro­man şi relevând spiritul de căldu­roasă colaborare dintre ambele dele­gaţii. A închinat apoi pentru minis­trul­ Graham şi pentru delegaţia en­gleză şi preşedintele ei Sir Fontain. .... ■ • •.- 1 -Of* Im ^ fj j|* ^0 |jpjjtp Locuinţe pentru coloniştii din Cadrilater.— Participarea României la conferinţele internaţionale pentru raţionalizarea producţiei agrare. — Situaţia internă Membrii guvernului s’au întru­nit eri după amiază într’un consiliu prezidat de­ d. Iuliu Maniu, şeful guvernului. După consiliu s’a dat presei, următorul comunicat: ATENTATUL CONTRA D-LUI ANGELESCU „In şedinţa din 22 Iunie a.c., a Consiliului de Miniştri, d-l prim­­ministru luliu Maniu a relatat impre­jurările în cari s’a comis atentatul contra d-lui C. Angelescu, subse­cretar de Stat la Ministerul de In­terne şi şi-a­ exprimat adânca sa indignare pentru crima odioasă să­vârşită contra unui înalt demnitar al Statului, care a pus în serviciul ţării, cu atâta devotament, toată priceperea şi toată puterea sa de muncă. Consiliul s’a asociat in în­­regime la sentimentele exprimate de d-l prim-ministru, pe care Ta ru­gat să prezinte d-lui subsecretar de Stat C. Anghelescu urările sale de grabnică însănătoşire. LOCUINŢE PENTRU COLO­NIŞTII DIN CADRILATER­­ .■ Trecând la diverse x'che­­stuuni de ordin econo­mic, Consiliul a ascultat in continuare expunerea d-lui Ion Mihalache, des­pre construcţiile de lo­cuinţe pentru colonişti în Cadrilater, începute în toamna anului 1929, când s-au construit 1209 de case. Pentru programul de construcţii din anul acesta, Consiliul de Mi­niştri a aprobat suma de 28.000.000 lei. CONVENŢIA VAMALA CU UNGARIA D. Virgil Madgearu, ministrul in­dustriei şi comerţului, a făcut o ex­punere despre discuţiunile pentru încherea convenţiunii vamale cu Ungaria.. CONFERINŢELE AGRARE DIN ROMANIA Tot d-sa dă explicaţiuni Consi­liului de Miniştri asupra progra­mului de lucru al conferinţei exper­ţilor iugoslavi, unguri şi români, deschisă la Bucureşti, spre a exa­mina problemele agrare puse în discuţiunile de la Geneva asupra ar­mistiţiului vamal, precum şi a con­ferinţei de la Sinaia, unde reprezen­tanţii guvernelor Micii înţelegeri vor examina chestiunile de ordin economic comune celor trei state, în vederea răspunsului de dat me­morandului d-lui Briand, cu prile­jul sesiunii din Septembrie a Adu­nării Generale a Societăţii Naţiu­nilor. .­­ ...­­ . . . PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA CONFERINŢA STATELOR AGRARE DIN EUROPA , ORIENTALA Consiliul de miniştri, decide, tot după expli­caţiile date de d. minis­­tri­u al industriei şi com­er­ţului ca România să ac­cepte invitaţiunea guver­nului polon de a parti­cipa la conferinţa convo­cată pentru data de 15 August la Varşovia, a sta­telor agrare din Europa o­rientală, dacă şi celelalte state ale Micii înţelegeri vor participa la această conferinţă. Guvernul ro­mân îşi va exprima do­rinţa ca data conferinţei să fie amânată până la sfârşitul lunii August. Conferinţa va avea drept obiect raţionalizarea pro­ducţiei agricole, limitarea concurenţei pe pieţele importatoare, posibilita­tea stabilirii preţurilor pe cale de înţelegeri re­gionale, încheerea de în­ţelegeri regionale privi­toare la tranzit şi comu­nscaţii şi pregătirea tere­­mulu­i pentru un acord ve­terinar multilateral. . SITUAŢIA INTERNA D. dr. AL Vaida-Voevod, mini­strul de interne, a făcut o largă expunere despre situaţia din ţară, din toate punctele de vedere. P . D. subsecretar de Stat Pompiliu Ioniţescu a făcut un raport amă­nunţit despre ancheta, pe care a în­­treprins-o în Bucovina. • Din cauza orelor înaintate, şe­dinţa Consiliului s-a amânat în con­tinuare pentru Miercuri 23 Iulie a. c.­, ora 5 p­­m. II RATIFICAREA TRATATULUI NAVAL Senatul american a ratificat trata­­tul naivat. N’a fost nevoie să se adu­­că sent­rii­ demonstrativ absenţi cu­ mandate de arestare, cum afirmau unele ziare americane ce ar plănui preşedintele Hoover. Senatorii au ve­nit■ ei înşişi la desbaterea unei ches­­tiunii mai însemnată pentru Statele Unite decât, pasionanta, problemă a tarifului vamal şi chiar decât prom­blema prohibiţiei. Aşa se explică şi patima luptei ce s’a dat intre prietenii şi duşmanii tratatului semnat la Londra. Aceştia din urmă, după o campanie îndârji­tă împotriva tratatului, s-au mulţu­mit cu un succes de faţadă. Ei au propus şi Senatul, a adoptat o rezolu­ţie, declarând că nici o convenţie se­cretă ce ar exista in cadrul tratatu­­lui, nu este recunoscută prin catifi­­carea acordului din Londra. Rt­olu­­ţia era inutilă, deoarece guvernul făcuse declaraţia solemnă că nu e­­xistă convenţii secrete. Ratificarea tratatului are o însem­nătate istorică în relaţiile dintre A­­merica şi Japonia, dintre America şi Anglia. Tratatul nu aduce dezar­­marea, ci dimpotrivă, prevede spo­­riri de unităţi navale, la unele ca­tegorii. Dar el aduce o situaţie nouă în relaţiile stăpânilor Oceanelor: fi­xarea raportului, de forţe, oprirea întrecerilor de înarmare, dezastroa­­se politiceşte şi economiceşte. In timp ce Senatul american vota acordul, aceeaşi chestiur­e era desbă­­tută în Camera Comunelor. Deputaţii conservatori protestau împotriva u­­nei limitări navale, primejdioasă a­­tâta vreme cât nu sunt cuprinse în înţelegere şi acele ţări cari stau la întretăierea drumurilor comerciale, ale Marei Britanii. Primul lord al a­­miraliăţii n’a combătut această te­mere. El a anunţat însă că Franţa şi Italia, la care se gândise opoziţia, au începu­t tratative şi sunt cele mai bune speanţe că vor reuşi să se în­ţeleagă. Absenţa Franţei şi Italiei din acor­­­dul naval, reduce valoarea acestui tratat pentru Europa. O înţelegere franco.italiană va avea consecinţe, fericite pentru continent şi va în­­lesni cercetarea problemei esenţiale a Ligii­­naţiunilor, problema limită­rii generale a înarmărilor. A. Hg. Nevoia organizării economice a ţărilor Micei Inţeleger Un memorandum iugoslav remis guvernului român: O conferinţă a miniştrilor competenţi BELGRAD, 22. (Rador). — Mi­nistrul Afacerilor Străine a însăr­cinat pe ministrul Iugoslaviei la Bucureşti să remită guvernului ro­mân un memorandum în care se arată necesitatea organizărei eco­nomice a ţărilor Micei înţelegeri subliniindu-se faptul că actuala cri­ză agricolă care secătueşte întreagă Europă, loveşte în special ţările în care predomină producţia agricolă. Criza este agravată de concu­renţa ţărilor de dincolo de Ocean. Singurul mijloc eficace pentru re­medierea crizei, spune memorandu­mul iugoslav, este o înţelegere di­rectă între ţările industriale şi cele agricole, grupate într-o comu­nitate economică. Această grupare nu tre­bue considerată ca un bloc agrar îndreptat îm­potriva ţărilor industri­ale, pentru că­ ea se ba­zează pe acordul între ţă­rile legate între ele de in­teresele economice co­mune şi având nevoe to­nele de altele. Nu este îndreptată nici împotrivă ţărilor agricole care nu fac parte din această gru­pare pentru că ţările in­dustriale vor continua să se adreseze ţărilor din a­­fara Europei pentru sa­tisfacerea nevoilor lor de consumaţie a produselor agricole. România şi Iugoslavia, dată fiind identitatea structurei lor economice, sunt chemate să ia iniţia­tiva formărei acestei în­ţelegeri. Prezenţa Ceho­slovaciei în această Înţe­legere, ca ţară industri­­ală va ajuta în mare mă“ (Cititi continuarea la pag. 10-a). închiderea conferinţei interparlamentare LONDRA, 22. (Rador). — Co­n­ferinţa inter­parlamentară a ţinut a-i ultima şedinţă. La ordinea zilei a fost chestiunea minorităţilor. înainte de închiderea lucrărilor, conferinţei, d. Mac­Donald a ţinut un important discurs- Primul mini­stru britanic a preconizat extinde­­rea contactului internaţional, care­ favorizeazâ realizarea unei înţele­geri între popoare. Vorbind despre combaterea răs­­boiului, d. Mac-Donald a subliniat­, că nici o naţiune nu îşi mai poate, îngădui azi să se gândească la răs­­boiu­ Ştiinţa a subjugat răsboiul, fă­când condiţiile unei viitoare lupte atât de groaznice încât mintea o­­menească nu şi le poate închipui. « LONDRA, 22. (Rador).­­ D-l Şte­fan Ciceo Pop, împreuna cu ceilalţi şefi ai delegaţiilor la congresul inter­parlamentar, au fost primiţi de Re­ge la Buckingham Palace în sala tronului şi prezentaţi de către Du­cele de Sutherland, preşedintele con­gresului. *­­ LONDRA 22. (Rador). —Guver­nul a oferit astă seară din banchet de adio delegaţilor la conferinţa in-­ ter-parlamentară. Masa a fost prezidată de lordul cancelar Sankey. Erau prezenţi 600 convivi. Ora­­teorii au subliniat contribuţia însem­nată pe care o aduce operei de pace Uniunea inter-parlamentară. ■” | face abonamente pentru băi LUNA LEI IOO

Next