Argus, noiembrie 1930 (Anul 21, nr. 5267-5292)
1930-11-26 / nr. 5288
k Anul XXI No. 5288 COMERCIANŢI, INDUSTRIAŞI, FINANCIARII Nu faceţi nilci-o afacere, până când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă şi perspectivele de viitor, ale clientelei D-voastre. Luaţi informaţiuni comerciale detaliate, precise, bine-controlate, de la „ARGUS * secţia de informatiuni comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul I, telef. 306/93 si 323/69, abonamente IN TARA In an 1000 lai 6 luni 550 . 3 luni 500 • Its STRAiilATATR in an 2200 lei 8 luni 1300 „ 3 luni 800 „ ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori: S. PAUKER si H. F. VALENTIN 3 lei in tarS, 8 lai In străinătate ____________________ • .... ■ BIROURILE: Bucureşti, Strada Constantin Miile No. 24 (fostă Sărindar ) Et. I. — TELEFON : 30693 şi 32369 AUSTRIEI şi FINANŢEI Director 1 GFUGORE GAFENGU C Mercur! 26 Noembrie 1930 COMERCIANŢI, INDUSTRIAŞI, FINANCIARI! Nu faceţi nici o afacere. Până când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă şi perspectivele de viitor, ale clientelei D-voastre. Luaţi informaţiuni comerciale detaliate, precise, bine-controlate, de la „ARGUS“, secţia de informaţiuni comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul I, telef. 306/93 şi 323/69. PUBLICITATEA Concesiunea exclusivă a Societăţii Generală de Publicitate Directori: Carol Schulder & S. Berge Str. Eugen Carada fost Karagheorghevici Telefon 311/84 ref 9 Părerile unui expert american De vorba ca Parker Willis Un oaspete distins, expertul american Parker Willis a părăsit tara. A plecat în Statele Unite. Senatul american l-a cinstit cu o însărcinare importantă■ l-a dat misiunea a întocmi o nouă lege a băncilor. Criza economiei americane a cuprins și băncile. Săptămâna trecută, într-o singură zi, şaptezeci de bănci Şi-au închis ghişeurile• Senatul american căută să împiedice întinderea răului. A chemat pe d. Parker Willis, expert cu pricepere şi cu experienţă, să traducă în literă de lege, măsurile dictate de împrejurări- E o însărcinare grea, dar care arată, cât de prețuit e d. Willis, în cercurile financiare americane. Am avut prilejul să vedem pe d. Parker Willis, înainte de a ne părăsi- I-am pus întrebări. Ne-a răspuns cu precizie și cu pricepere. — Se vorbește de eventualitatea reducerii datoriilor europene către America. Credeţi că o asemenea reducere e de prevăzut ? — Reducerea datoriilor Europei către Statele Unite a fost mult discutată. Părerea că o revizuire a datoriilor europene trebue înfăptuită, îşi face, drum, din ce in ce mai mult, in cercurile conducătorilor americani. Dar nu este nici o indicaţie definitivă, că o astfel de revizuire va fi obiectul unei acţiuni imediate. Unii îşi exprimă părerea că vor trebui cinci ani, pentru a face schimbările necesare, cari să forţeze spre o acţiune în aceasta direcţie. — Credeţi că tariful vamal al Statelor Unite va fi revizuit? — Tariful vamal american, din 1930, este în discordanţă cu opiniile cele mai autorizate în Statele Unite, atât în cercurile comerciale, cât şi în cele industriale. De curând, s’au făcut alegeri la noi în ţară. Perderile suferite de partidul din care face parte preşedintele Hoover, sugerează probabilitatea adoptării unei modificări, imediat după împlinirea mandatului său de guvernare”. Dupe cum se ştie, tariful vamal Hoover, a strânit o adevărată furtună de proteste, în primăvara cinului în curs, când a fost pus în aplicare. Toate statele europene, cari făceau export în Statele Unite, au trimis note de protest, prin cari arătau că protecţionismul exagerat, acordat producţiei americane, face cu neputinţă legăturile conerciale cu America. Mai mult. Esconomiştii europeni au arătat că tariful vamal Hoover, aşa cum a fost întocmit, nu numai că nu va fi de folos economiei americane, dar va dăuna. Statele europene, vor fi nevoite să ia aceleaşi măsuri împotriva mărfurilor americane, aşa că producţia de peste ocean, va fi păgubită. Europenii au avut dreptate. N'au trecut mai mult de opt luni, şi tariful vamal Hoover a reuşit să distrugă o bună parte din industria europeană de export. In acelaş timp a sdruncinat producţia americanăîntreb pe d. Parker Willis: — Scăderea puterii de cumpărare a Europei, n’a contribuit la sporirea crizei de export a Statelor Unite ? — Desigur! Reducerea puterii de cumpărare a Europei, a avut, fără îndoială, urmări rele asupra exportului american. In trei trimestre ale anului curent, criza europeană a redus cu douăzeci şi cinci la sută, comerţul american de export. — Credeţi cu putinţă o conlucrare între ţările agricole europene şi Statele de peste ocean ? — Ertrets î!c.! văzut cum o conlucrare de felul aceste, poate fi înfăptuită cu succes. O conlucrare ar fi fie dorit. Ori e vădit că-i lipseşte basa. — Ce părere aveţi despre tarifele preferenţiale şi despre mişcarea agrară începută de România? — Acţiunea pornită de ’România e ■dreaptă. Desigur ca nu America, ar putea protesta împotriva ei. Dealtminteri, e singurul mijloc prin care s’ar putea sili Statele Unite să-şi reducă tariful vamal. Convorbirea continuă despre dispoziţia pieţei financiare americane, de a acorda credite pentru refacerea agriculturii române D. Parker Willis ne spune : — Cred că s’ar putea obţine ajutorul capitalului american pentru „recapitalizarea” agriculturii române şi, mai ales, pentru înfiinţarea unui sistem de silozuri. Pentru asta însă, trebue pusă problema în mâna celor buni reprezentanţi şi trebuise luate măsuri preliminare potrivite, ca să vă asiguraţi succesul. Faceţi încercări positive de a obţine ce trebue. — Dar pentru industrie ? Ceace am spus despre agricultură, e bun şi pentru industrie. — Fără îndoială că o bună parte a depresiunei economice mondiale se datoreşte scăderii preţului materiilor prime- Care este dupe d-voastrâ, cauza reală a acestor scăderi ? — Supraproducţia. Menţinerea artificială a preţurilor, cum a fost cazul cu zahărul, cuprul, cauciucul, şi altele. In sfârşit, amestecul artificial în preţuri,, cum a făcut Farm Boardul american, şi Podul canadian, are şi el partea lui de vină. — Cam sunt perspectivele târgului de materii prune ? — Va fi nevoe de o lungă perioadă de adaptare şi de reconstrucţie în piaţa celor mai multe din mărfuri, până când se va realiza o recuperare şi o stabilizare a preţurilor. O astfel de stabilizare va cere perioade de timp diferite, în fiecare industrie. Cu asta, convorbirea cu d. Parker Willis a luat sfârşit. Expertul american a plecat în ţara lui, după ce a stat în România aproape opt săptămâni- A studiat stările de la noi, perspectivele desvoltării noastre. Şi constatările lui sunt din cele mai mulţumitoare. ,,Cu petrolul, cu gazul ei metancu mineralele şi metalele ei, România are un viitor strălucit şi puţine tari vor putea rivaliza cu ea" a spus d-sa într’o expunere pe care a făcut-o presei bucureştene- Această credinţă a expertului american va fi răspândită, în Statele Unite, printr’o lucrare pe care a pregătit-o şi prin ,Journal of Commerce" al cărui conducător este. GEORGE STROE BUGET DE SACRIFICIU Partidele politice au ţinut, în ultimele săptămâni, întruniri în Capitală şi provincie Sunt de folos aceste întruniri, fiindcă, în contactul direct cu alegătorii, fruntaşii partidelor sunt nevoiţi să vorbească deschis despre nevoile mari şi multe ale zilei. Afară, bineînţeles de cazul când câte un om politic e atât de dibaciu, încât să creadă că poate câştiga încrederea cetăţenilor, vorbindu-le de... ,,triunghiul morţii’ Două întruniri sau ţinut, Duminică la Cernăuţi şi Sibiu■ Au vorbit doi fruntaşi ai guvernului, d. Mihalache la una, d. Madgearu la alta ...Niciodată ţara n’a trecut prin clipe mai grele ca acum", ■ a spus d. Mihalache. Cercetând cauzele acestor greutăţi şi leacul lor, ministrul de interne a spus lucruri chibzuite, cu atât mai de preţ, cu cât se împotrivesc demagogiei primejdioase. La Sibiu, d. Madgearu a făcut o analiză amănunţită, dureros de precisă, a greşelilor săvârşite timp de zece ani după ridicarea păcii. Le ştim cu toţii, fiindcă toţi simţim urmările acestor greşeli- în finanţele publice, în administraţie, în îndrumarea greşită a producţiei industriale, în opreliştile puse comerţului, în purtarea duşmănoasă faţă de capitalul străin. D. Madgearu a stăruit asupra străduinţelor guvernului de a îndrepta aceste greşeli- Nimeni nu îşi va invicip.n sd vindeca de azi pe mâine. Bugetul e imaginea vieţii unui Stat- Am avut anul trecut un ,,buget de ispăşire". Vom avea, anul acesta, un ,,buget de sacrificiu". Le va urma un buget fără triste adjective? Dureroasa sforțare de azi ar fi răsplătită. " Apropierea economică polono-română Către sfârşitul acestei săptămâni va sosi in Capitală d. Jerzy Iwanowski, fost ministru şi preşedintele Camerii de comerţ polono-române din Varşovia. D-sa va avea întrevederi cu d. V. Madgearu, ministru de agricultură şi domenii şi M. Manoilescu, ministru de industrie şi comerţ pentru înfiinţarea de depozite cu produse româneşti în marile oraşe din Polonia, precum şi pentru o mai strânsă colaborare economică între România şi Polonia. „Argus la Geneva-Unificarea dreptului fluvial Centroveni In jurul chestiunii naţionalităţii vaselor. Punctul de vedere român Dela corespondentul nostru special GENEVA- ■— In comisiunea Conferinţei pentru unificarea dreptului fluvial, însărcinată cu studiul proectului de convenţiune cu privire la îmatricularea, proprietatea, hipotecele, privilegiile, executările forţate ale vapoarelor şi alte materii de drept fluvial, s’a ivit, de la început, o controversă interesantă în jurul chestiunei naţionalităţii vaselor. Delegaţii Germaniei şi Elveţiei au cerut ca convenţiunea asupra naţionalităţii vaselor să fie discutată în urma convenţiunei pentru imatricularea vaselor. A reieşit din expozeurile făcute, că delegaţiunea germană nu ar vedea cu ochi buni realizarea unei convenţiuni asupra naţionalităţii vaselor, întrucât acest principiu nu există în legislaţiunea germană. Din dezbaterea ce a avut loc s’au desprins imediat şi limpede două tendinţe: tendinţa germană care doreşte ca criteriul pentru imatricularea vaselor să fie domiciliul proprietarului vasului, şi tendinţa majorităţii comisiunei, care ia ca criteriu naţionalitatea proprietarului vasului. Rând pe rând fiecare delegaţiune a expus punctul de vedere al guvernului ei. Delegaţiunea italiană a făcut o propunere tranzacţională pe care a retras-o, însă, când îşi a dat seamă că va fi combătută cu înverşunare de toate celelalte delegaţiuni. PUNCTUL DE VEDERE ROMAN 1.7. rromania a fost aparată de Şeful delegaţiei române, d. ministru C. Contzescu, delegatul României în Comisiunea Europeană a Dunării. Această teză care, dealtmintrelea, este împărtăşită de majoritatea celorlalte delegaţiuni, se întemeiază pe principiul naţionalităţii proprietarului vasului. In cazul când proprietarul nu este un individ ci o colectivitate de indivizi, sau o societate, teza se întemeiază pe principiile înscrise în legislaţiunea română, în legea de imatriculare a vaselor, care stabileşte condiţiunile pe care trebue să le îndeplinească aceste societăţi spre a putea dobândi dreptul de naţionalizare a vaselor ce le aparţin. D. ministru Contzescu s’a opus categoric la orice tranzacţiune pe această temă, întrucât ar cauza o spărtură într’un sistem practicat de atâta vreme pe Dunăre, ceace nu este posibil de acceptat. Analizând apoi teza germană, d. Conţescu a arătat, cât de nefundată este. Pentru susţinerea ei, delegaţiunea germană a mers până la a aduce argumentul că cu sistemul naţionalităţi proprietarului vasului, s’ar putea ca anumite vase germane să nu poată fi înregistrate în nici un port. D. Conţescu a amintit germanilor că el însuşi au întrebuinţat, în trecut, acest sistem, pentru a putea face un trafic al pavilionului german în apele româneşti, cu care ocaziune au recurs la facerea unui decret special pentru imatricularea vaselor, fie în Germania, fie la consulatul german în Dunărea de jos, practică pe care, în cazul temerei de a nu îşi putea înregistra vasele în apele teritoriale franceze, ar putea-o foarte bine întrebuinţa şi în viitor; întrucât delegaţiunea germană doreşte să impună legislaţiunea ei, pe când delegaţiunea română nu căuta să impună legislaţiunea ţării sale. d. ministru Conţescu a atras atenţiunea asupra faptului că conferinţa nu are drept scop unificarea legislaţiunei ţărilor, lucru ce ar fi dealtmintrerea imposibil, ci numai a mijloacelor de evitare şi de rezolvare a conflictelor ca s’ar naşte din aplicarea acestor legislaţiuni în diferite ţări liberale. AMÂNAREA DISCUŢIEI După îndelungate discuţiuni, unanimitatea Comisiunei împărtăşind punctul de vedere opus tezei germane, conferinţa a abandonat discuţiunea acestui punct, invitând delegaţiunea germană să mai cugete asupra poziţiunei sale până în momentul când va putea fi reluată cu mai multă şansă de izbândă pentru ea. Se prevăd dificultăţi foarte serioase, dat fiind faptul că aceste materii sunt cu desăvârşire noui şi pentru prima oară tratate înaintea unei conferinţe Internaţionale. Comisiunea a trecut la discutarea celorlalte articole- Câteva au fost adoptate, iar alte trimese comitetului de redacţiune, din care delegatul României face de asemenea parte. Competinţa Camerei Arbitrale O decizie importantă a Camerei Arbtrale din Bucureşti Camera de arbitri de pe lângă Bursa de mărfuri din Bucureşti, — prezidată de d. Coman Negoescu, consilier la Curtea de Apel — a avut să judece un caz care interesează de aproape cercurile comerciale. D-l H. Blumenfeld chemase în judecata Camerei arbitrale, pe d. Nie. C- Schina, pentru neexecutarea unui contract devânzare de lemne, încheiat în 1928 și vizat de un mijlocitor oficial. Reclamantul sesizase Camera arbitrală cu acțiunea sa, în prim rând fiindcă contractul purta această viză, iar în al doilea rând fiindcă cuprindea în el o clauză expresă, prin care părţile admiteau competenţa Camerei arbitrare a Bursei din Bucureşti, în caz de litigiu. Pârâtul Schina, prin d. av. Eugen Barasch, a ridicat totuşi incidentul de necompetenţă a Camerei susţinând că stipulaţiunea de alegerea de competinţă a Camerei pentru un contract încheiat altfel decât în Bursă sau prin intermediul unui mijlocitor oficial, deşi valabilă sub imperiul legii din 1928 care era în vigoare la data încheerii contractului, nu mai poate produce efectul ei, astăzi, sub imperiul legii noui a burselor, din 1929, care nu mai permite atare stipulaţie. Al doilea temei al incidentului, era că în tot cazul, contractul prin el însuşi — independent de alegerea competenţei — nu putea să atragă competenţa Camerei, fiindcă el nu este încheiat nici prin bursă, nici prin intermediul unui mijlocitor oficial; simpla viză a unui mijlocitor, obținută la cererea uneia din părțile contractante, neputând face ca operațiunea să fie considerată drept încheiată prin intermediul mijlocitorului oficial care a vizat contractulReclamantul a combătut incidentul, obiectând că alegerea competenței odată făcută, reprezintă pentru partea care vrea să se prevaleze de ea, un drept câștigat, căruia noua lege a Burselor nu-i poate aduce nici o atingere, și că în orice caz, simpla înregistrare la Bursă și viza mijlocitorului oficial, pusă după cererea chiar numai a uneia din părţi, sunt suficiente spre a atrage competenţa Camerei. După chibzuire, Camera a admis incidentul, declinându-şi competenţa în favoarea tribunalului comercial. Anglia cumpără 200 avioane LONDRA, 24. (Rador). — Ziarele anunţă că ministerul Aerului a încheiat un contract pentru cumpărarea a 200 de avioane de tipul cel mia rapid din lume, cari vor asigura Angliei egalitatea cu flotele aeriene ale oricăror ţări. 4 Produse româneşti preferate în străinătate Rezultatele standardizării ouălor româneşti Legea standardizării ouălor destinate exportului, s-a aplicat pe ziua de 1 Septembrie a. c., sub auspiciile Institutului Naţional de Export. La acea dată, organizaţia prevăzută de lege, sub conducerea şi îndrumarea comisiunei centrale, se găsea instalată, iar operaţiunile au început fără nici un fel de stânjenire pentru exportatori. O mică parte din exportatori aveau nedumeriri asupra efectelor ce le va produce aplicaţiunea legii, pe de o parte în ce priveşte repercusiunea asupra afacerilor interne Sub regimul legii standardizării, preturile plătite în interior la producători, au urmat o scară ascendentă, construind din primele zile In centre cu organizaţiuni comerciale mai importante, unde toată reducia oferită poate fi cumpărată, s’a instalat o vie satisfacţie în rândul sătenilor producători de ouă, maniestată în primul rând prin păstrară în gospodărie a tuturor găinile producătoare de ouă. In aceste către, găini producătoare de pui nu se vând pe piaţă. EXPORTUL DE OUA Dela 1 Setembrie până la 15 Noembrie a.c. s-au exportat următoarele cântaţi de ouă standardizate: Bazargic Botoşani Bucureşti Cernăuţi Chişinău Dej Timişoara Total: 50.262.680 buc. sau 349 vagine a 144 000 ouă. Valoarea pestei cantităţi de ouă exportate încest interval a socotit lei 550-10 vagonul, media pre iar pe de alta, asupra perspectivelor ce se vor putea deschide afacerilor de export. In scurt timp după aplicarea legii, situaţiunea s’a clarificat pentru toată lumea interesată în comerţul cu ouăle româneşti- Ţara noastră oferind condiţiuni excepţional de prielnice unei îmbunătăţiri şi desvoltări a creşterii păsărilor producătoare de ouă comestibile. — acţiunea de susţinere şi încurajare a acestei îmbunătăţiri şi desvoltări, din partea comisiei centrale este privită cu toată încrederea. Buletinul periodic al firmei „Herschlowitz et Schlieffer", pentru comerţul de ouă şi păsări, firmă cu reputaţiune mondială, cu sediul la Berlin, este şi mai concludent în această privinţă-Buletinul preţurilor ouălor, cu data 4 Octombrie a. c., notează: Bulgaria................RM 155/160— Iugoslavia .... România . . . . Polonia................ de ladă (1440 ouă) niță nevămuit PREFERINTA ACORDATA OUALOR ROMANESTI Rezultatul atât de îmbucurător al standardizării, se concretizează s-au mai exportat ouă nestandardizate, a căror valoare de export, socotit cca. 400.000 lei vagonul, revine la 15.200.000. Unde s’au exportat ouăle în preferinţa acordată ouălor româneşti, cari au putut fi plasate cu uşurinţă. __ Buletinul aceleiaşi arme, din 20 Septembrie a. c„ menţionează: „Marfa românească care se trimite pe piaţă dela 1 Septembrie „a. c, data stadardizării, soseşte „in foarte bune calităţi, ceea ce este „îmbucurător faţă de nesiguranţa „din trecut". Iar în buletinul, cu data de 4 octombrie a. c., se menţionează: „Sunt bine cerute ouăle române, „şti standardizate, cari, sub raportul calităţii lasă totul în urmă“*. (Citiţi continuarea In par» II-a) Ascensiunea preţurilor o emulaţie în rândul producătorilor de ouă. Preţurile de cumpărare în centrele mai principale au fost, pe bucată: 1-10 Sept. 1930 22 Sept. 1930 1 Ost. 1930 1 Nov. 1930 tului obţinut la export, 2094 milioane lei. Mai toate cantităţile exportate său plasat pe piaţa Germaniei şi numai o mică cantitate a fost exportată in Austria. Calitatea ouălor exportate a fost, ouă proaspete, „Fresh" cu o greutate medie de 52—53 grame de bucată. Pe piaţa germană, principala cumpărătoare a ouălor româneşti, poziţiunea României a marcat o serioasă îmbunătăţire, faţă de tarile concurente, ca: Danemarca, Olanda, Bulgaria, Polonia şi Ungaria, după cum rezultă din cotaţiunea bursei pe piaţa Berlinului, imediat înaintea standardizării şi după standardizare, pe care o notăm. In afară de ouă standardizate Cotaţiunea ouălor pe piaţa Berlinului, în pfennigi, pe bucată, preţul la gra- Cernăuji Lei2.----------2,30 2,60 3-3,20 Chişinău 2.-------2,20 2,50 2,80 3.TimişoaraV 1,80 —— 9 __ W» 2,40 2,80 Bazargc» 1,60 —1,70 2,20 2,40 2,60 Turtucian 1,60 —1,80 2,20 2,50 2,50 950.400 buc. 14568.480 , 1.027.520 , 16.150.440 „ 7.722.000 , 6.754.520 „ 3.689.320 „ este de 148/15 „ 152/155— „ 124/130— I SUCCESUL MAREŞALULUI PILSUDSKI Alegerile pentru Senatul polonei au întărit succesul mareşalului Pilsudski în alegerile pentru Dietă. La Senat, blocul de colaborare cu guvernul va dispune de două treimi de voturi, rezultat care nu a putut fi dobândit la Dietă. Situaţia din Senat va avea totuşi serioase repercusiuni asupra desfăşurării politice generale şi asupra condiţiunilor de lucru ale Dietei Proporţia succesului a fost păstrată la Senat, ca şi la Dietă. In amândouă adunările legislative blocul Pilsudski şi-a îndoit numărul mandatelor, în comparaţie cu trecutul parlament- Şi, este azi aproape sigur că pentru a proceda la reforma constituţională, pentru înfăptuirea căreia mareşalul Pilsudski a dus acţiunea din ultimele luni, a dizolvat Parlamentul şi a procedat la noui alegeri, noul guvern va găsi concursul necesar, chiar în sânul Parlamentului. In felul acesta, dispare o cauză de îngrijorare asupra situaţiei politice din Polonia Şi există garanţia certă că revizuirea Constituţiei se va putea face pe cale parlamentară normală. Blocul de colaborare guvernamentală şi-a manifestat până acum numai în linii mari dorinţele sale la revizuirea Constituţiei Se ştie că mareşalul şi partizanii săi doresc îngrădirea drepturilor parlamentului, împiedecarea imixtiunii puterii legiuitoare in domeniul puterii executive şi lărgirea atribuţiunilor preşedintelui Republicii. Şeful Statului ar urma să capete un rol activ in viaţa de Stat, rolul unui arbitru suprem, încetând de a fi o simplă figură decorativă, ca până acum. Se pare că la această schimbare ar servi ca model atribuţiuunile exercitate de preşedintele Statelor Unite ale Americii şi în general separaţia puterilor, din marea republică americană. Partidul naţional democrat, a cărui colaborare e necesară la alcătuirea celor două treimi pentru revizuirea Constituţiei, acceptă în principiu revizuirea. Preşedintele acestui partid a declarat, după alegeri, că are un proect de revizuire, pe care îl va face cunoscut în Parlament- Ideea revizuirii odată acceptată, nu va fi dificil să se ajungă la o înțelegere între cele două grupări- Partidul acesta este politiceşte cel mai apropiat de ideologia blocului guvernamental și succesul său, faţă de înfrângerea grea a celorlalte partide, a deschis majorităţii actuale perspective favorabile de acţiune positivă. In general, se poate spune că izbânda mareşalului Pilsudski pune capăt unei situaţii anormale. Guvernele care de patru ani încoace au fost lipsite de o majoritate parlamentară normală, vor avea acum un sprijin serios în cele două adunări- Realizările necesare consolidării Statului polon vor fi cu atât mai înlesnite. A. Hg- Negocierile comercial greco-române ATENA, 24 (Rador) — Negocierile pentru încheierea unei convenţii de comerţ între România şi Grecia au făcut progrese. D-l Mî- Italakopulos, ministrul Afacerilor Străine, a avut o întrevedere cu d-l Langa Răşcanu, ministrul României, pentru a discuta diferitele chestiuni supuse deliberării delegaţiunilor. In cursul acestei conversaţiuni s’a constatat că date fiind bunele dispoziţiuni de ambele părţi, se va ajunge la o înţelegere. După terminarea discuţiei asupra dreptului de stabilire a supuşilor celor două ţări, se va trece la chestiunea înlesnirilor vamale. La aceste discuţii vor asista şi reprezentanţii Camerelor de comerţ din Atena şi Pireu. D-l Mihalakopulos a oferit Sâmbătă un dineu in cinstea membrilor delegaţiei române. hm ♦ w Conferinţa tehnicienilor agricoli ROMA, 24. (Rador). — Astăzi s’a deschis conferinţa internaţională a technicienilor agricoli in prezenţa subsecretarului de stat al agriculturei d-l Marescalchi, a autorităţilor şi a delegaţilor a 23 de state. I