Argus, noiembrie 1930 (Anul 21, nr. 5267-5292)

1930-11-26 / nr. 5288

k Anul XXI No. 5288 COMERCIANŢI, INDUSTRIAŞI, FINANCIARII Nu faceţi nilci-o afa­cere, până când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă şi pers­pectivele de viitor, ale clientelei D-voastre. Luaţi informaţiuni comerciale de­taliate, precise, bine-controlate, de la „ARGUS * secţia de informatiuni comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul I, telef. 306/93 si 323/69, a­bonamente IN TARA In an 1000 lai 6 luni 550 . 3 luni 500 • Its STRAiilATATR in an 2200 lei 8 luni 1300 „ 3 luni 800 „ ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori: S. PAUKER si H. F. VALENTIN 3 lei in tarS, 8 lai In străinătate ____________________ • .... ■ BIROURILE: Bucureşti, Strada Constantin Miile No. 24 (fostă Sărindar ) Et. I. — TELEFON : 306­93 şi 323­69 AUSTRIEI şi FINANŢEI Director 1 GFUGORE GAFENGU C Mercur! 26 Noembrie 1930 COMERCIANŢI, INDUSTRIAŞI, FINANCIARI! Nu faceţi nici­ o afa­cere. Până când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă şi pers­pectivele de viitor, ale clientelei D-voastre. Luaţi informaţiuni comerciale de­­taliate, precise, bine-controlate, de la „ARGUS“, secţia de informaţiuni comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul I, telef. 306/93 şi 323/69. PUBLICITATEA Concesiunea exclusivă a Societăţii Generală de Publicitate Directori: Carol Schulder & S. Berge Str. Eugen Carada fost Karagheorghevici Telefon 311/84 ref 9 Părerile unui expert american De vorba ca­­ Parker Willis Un oaspete distins, expertul a­­merican Parker Willis a părăsit tara. A plecat în Statele­ Unite. Se­natul american l-a cinstit cu o în­sărcinare importantă■ l-a dat mi­siunea a întocmi o nouă lege a băncilor. Criza economiei americane a cu­­prins și băncile. Săptămâna trecu­tă, într-o singură zi, şaptezeci de bănci Şi-au închis ghişeurile• Se­natul american căută să împiedice întinderea răului. A chemat pe d. Parker Willis, expert cu pricepe­re şi cu experienţă, să traducă în literă de lege, măsurile dictate de împrejurări- E o însărcinare grea, dar care arată, cât de prețuit e d. Willis, în cercurile financiare ame­ricane. Am avut prilejul să vedem pe d. Parker Willis, înainte de a ne pă­răsi- I-am pus întrebări. Ne-a răs­puns cu precizie și cu pricepere. — Se vorbește de eventualita­tea reducerii datoriilor europene către America. Credeţi că o ase­menea reducere e de prevăzut ? — Reducerea datoriilor Europei către Statele Unite a fost mult dis­cutată. Părerea că o revizuire a datoriilor europene trebue înfăp­tuită, îşi face, drum, din ce in ce mai mult, in cercurile conducăto­rilor americani. Dar nu este nici o indicaţie definitivă, că o astfel de revizuire va fi obiectul unei ac­ţiuni imediate. Unii îşi exprimă pă­rerea că vor trebui cinci ani, pen­tru a face schimbările necesare, cari să forţeze spre o acţiune în aceasta direcţie. — Credeţi că tariful vamal al Statelor Unite va fi revizuit? — Tarif­ul vamal ameri­can, din 1930, este în dis­cordanţă cu opiniile cele mai autorizate în Statele Unite, atât în cercurile comerciale, cât şi în cele industriale. De curând, s’au făcut alegeri la noi în ţară. Per­derile suferite de parti­dul din care face parte preşedintele Hoover, su­gerează probabilitatea a­­doptării unei modificări, imediat după împlinirea mandatului său de guver­nare”. Dupe cum se ştie, tariful vamal Hoover, a strânit o adevărată fur­tună de proteste, în primăvara ci­nului în curs, când a fost pus în a­plicare. Toate statele europene, cari făceau export în Statele­ Uni­te, au trimis note de protest, prin cari arătau că protecţionismul exa­gerat, acordat producţiei america­ne, face cu neputinţă legăturile co­­­nerciale cu America. Mai mult. E­­sconomiştii europeni au arătat că ta­riful vamal Hoover, aşa cum a fost întocmit, nu numai că nu va fi de folos economiei americane, dar­­ va dăuna. Statele europene, vor fi nevoite să ia aceleaşi măsuri îm­potriva mărfurilor americane, aşa că producţia de peste ocean, va fi păgubită. Europenii au avut dreptate. N'au trecut mai mult de opt luni, şi­ ta­riful vamal Hoover a reuşit să dis­trugă o bună parte din industria europeană de export. In acelaş timp a sdruncinat producţia americană­­întreb pe d. Parker Willis: — Scăderea puterii de cumpă­rare a Europei, n’a contribuit la sporirea crizei de export a State­­lor­ Unite ? — Desigur! Reducerea puterii de cumpărare a Europei, a avut, fără îndoială, urmări rele asupra exportului american. In trei tri­mestre ale anului curent, criza eu­ropeană a redus cu două­zeci şi cinci la sută, comerţul american de export. — Credeţi cu putinţă o conlu­crare între ţările agricole europe­ne şi Statele de peste ocean ? — E­rtrets î!c.! văzut cum o conlucrare de felul a­­ceste, poate fi înfăptuită cu succes. O conlucrare ar fi fie dorit. Ori e vă­dit că-i lipseşte basa. — Ce părere aveţi despre tari­fele preferenţiale şi despre mişca­rea agrară începută de România? — Acţiunea pornită de ’România e ■dreaptă. Desi­gur ca nu America, ar pu­tea protesta împotriva ei. Dealtm­interi, e singu­rul mijloc prin care s’ar putea sili Statele Unite să-şi reducă tariful va­mal. Convorbirea continuă despre dis­poziţia pieţei financiare america­ne, de a acorda credite pentru re­facerea agriculturii române­ D. Parker Willis ne spune : — Cred că s’ar putea ob­ţine ajutorul capitalului american pentru „recapi­talizarea” agriculturii ro­mâne şi, mai ales, pentru înfiinţarea unui sistem de silozuri. Pentru asta însă, trebue pusă proble­ma în mâna celor buni reprezentanţi şi trebuise luate măsuri preliminare potrivite, ca să vă asigu­raţi succesul. Faceţi în­cercări positive de a ob­ţine ce trebue. — Dar pentru industrie ? Ceace am spus despre agricul­tură, e bun şi pentru industrie. — Fără îndoială că o bună par­te a depresiunei economice mon­diale se datoreşte scăderii preţului materiilor prime- Care este dupe d-voastrâ, cauza reală a acestor scăderi ? — Supraproducţia. Menţinerea artificială a preţuri­­lor, cum a fost cazul cu zahărul, cuprul, cauciucul, şi altele. In sfârşit, amestecul artificial în preţuri,, cum a făcut Farm Boardul american, şi Pod­ul canadian, are şi el partea lui de vină. — Cam­ sunt perspectivele târ­gului de materii prune ? — Va fi nevoe de o lungă perioadă de adaptare şi de reconstrucţie în piaţa celor mai multe din mărfuri, până când se va realiza o recupe­rare şi o stabilizare a preţurilor. O astfel de stabilizare va cere pe­rioade de timp diferite, în fiecare industrie. Cu asta, convorbirea cu d. Par­ker Willis a luat sfârşit. Expertul american a plecat în ţara lui, după ce a stat în România aproape opt săptămâni- A studiat stările de la noi, perspectivele desvoltării noastre. Şi constatările lui sunt din cele mai mulţumitoare. ,,Cu petrolul, cu gazul ei metan­­cu mineralele şi metalele ei, Ro­mânia are un viitor strălucit şi pu­­ţine tari vor putea rivaliza cu ea" a spus d-sa într’o expunere pe ca­re a făcut-o presei bucureştene- Această credinţă a expertului ame­rican va fi răspândită, în Statele­ Unite, printr’o lucrare pe care a pregătit-o şi prin ,Journal of Com­­merce" al cărui conducător este. GEORGE STROE BUGET DE SACRIFICIU Partidele politice au ţinut, în ul­timele săptămâni, întruniri în Ca­pitală şi provincie­ Sunt de folos aceste întruniri, fiindcă, în contactul direct cu ale­gătorii, fruntaşii partidelor sunt nevoiţi să vorbească deschis des­pre nevoile mari şi multe ale zi­lei. Afară, bineînţeles de cazul când câte un om politic e atât de dibaciu, încât să creadă că poate câştiga încrederea cetăţenilor, vorbindu-le de... ,,triunghiul mor­ţii’ Două întruniri sau ţinut, Dumi­nică la Cernăuţi şi Sibiu■ Au vor­bit doi fruntaşi ai guvernului, d. Mihalache la una, d. Madgearu la alta­ ...Niciodată ţara n’a trecut prin clipe mai grele ca acum", ■ a spus d. Mihalache. Cercetând cauzele acestor greutăţi şi leacul lor, ministrul de interne a spus lu­cruri chibzuite, cu atât mai de preţ, cu cât se împotrivesc dema­gogiei primejdioase. La Sibiu, d. Madgearu a făcut o analiză amănunţită, dureros de precisă, a greşelilor săvârşite timp de zece ani după ridicarea păcii. Le ştim cu toţii, fiindcă toţi sim­ţim urmările acestor greşeli- în fi­nanţele publice, în administraţie­, în îndrumarea greşită a producţiei industriale, în opreliştile puse co­merţului, în purtarea duşmănoasă faţă de capitalul străin. D. Madgearu a stăruit asupra străduinţelor guvernului de a în­­drepta aceste greşeli- Nimeni nu îşi va invicip.n sd vindeca de azi pe mâine. Bugetul e imaginea vieţii unui Stat- Am avut anul trecut un ,,buget de ispăşire". Vom avea, anul acesta, un ,,buget de sacrifi­ciu". Le va urma un buget fără triste adjective? Dureroasa sforțare de azi ar fi răsplătită. "­ Apropierea­ economică polono-română Către sfârşitul acestei săptămâni va sosi in Capitală d. Jerzy Iwa­­nowski, fost ministru şi preşedin­tele Camerii de comerţ polono-ro­­mâne din Varşovia. D-sa va avea întrevederi cu d. V. Madgearu, ministru de agricultură şi domenii şi M. Manoilescu, ministru de in­dustrie şi comerţ pentru înfiinţarea de depozite cu produse româneşti în marile oraşe din Polonia, pre­cum şi pentru o mai strânsă cola­borare economică între România şi Polonia. „Argus la Geneva-Unificarea dreptului fluvial Centroveni In jurul chestiunii naţionalităţii vaselor. Punctul de vedere român Dela corespondentul nostru special GENEVA- ■— In comisiunea Conferinţei pentru unificarea drep­tului fluvial, însărcinată cu studiul proectului de convenţiune cu pri­vire la îmatricularea, proprietatea, hipotecele, privilegiile, executările forţate ale vapoarelor şi alte ma­terii de drept fluvial, s’a ivit, de la început, o controversă interesantă în jurul chestiunei naţionalităţii va­selor. Delegaţii Germaniei şi Elveţiei au cerut ca convenţiunea asupra naţionalităţii vaselor să fie discu­tată în urma convenţiunei pentru imatricularea vaselor. A reieşit din expozeurile făcute, că delegaţiunea germană nu ar vedea cu ochi buni realizarea unei convenţiuni asupra naţionalităţii vaselor, întrucât a­­cest principiu nu există în legisla­­ţiunea germană. Din dezbaterea ce a avut loc s’au desprins imediat şi limpede două tendinţe: tendinţa germană care doreşte ca criteriul pentru imatri­­cularea vaselor să fie domiciliul proprietarului vasului, şi tendinţa majorităţii comisiunei, care ia ca criteriu naţionalitatea proprietaru­lui vasului. Rând pe rând fiecare delegaţiune a expus punctul de vedere al gu­vernului ei. Delegaţiunea italiană a făcut o propunere tranzacţională pe care a retras-o, însă, când îşi a dat sea­mă că va fi combătută cu înverşu­nare de toate celelalte delegaţiuni. PUNCTUL DE VEDERE ROMAN 1.7. rromania a fost aparată de Şeful delegaţiei române, d. ministru C. Contzescu, delega­tul României în Comisiunea Eu­ropeană a Dunării. Această teză care, dealtmintrelea, este împăr­tăşită de majoritatea celorlalte delegaţiuni, se întemeiază pe principiul naţionalităţii proprie­tarului vasului. In cazul când proprietarul nu este un individ ci o colectivitate de indivizi, sau o societate, teza se întemeiază pe principiile înscrise în legisla­­ţiunea română, în legea de ima­­triculare a vaselor, care stabi­leşte condiţiunile pe care trebue să le îndeplinească aceste so­cietăţi spre a putea dobândi drep­tul de naţionalizare a vaselor ce le aparţin. D. ministru Contzescu s’a o­­pus categoric la orice tranzac­­ţiune pe această temă, întrucât ar cauza o spărtură într’un sis­tem practicat de atâta vreme pe Dunăre, ceace nu este posi­bil de acceptat. Analizând apoi teza germa­nă, d. Conţescu a arătat, cât de nefundată este. Pentru susţine­rea ei, delegaţiunea germană a mers până la a aduce argumen­tul că cu sistemul naţionalită­ţi proprietarului vasului, s’ar putea ca anumite vase germa­ne să nu poată fi înregistrate în nici un port. D. Conţescu a a­­mintit germanilor că el însuşi au întrebuinţat, în trecut, acest sistem, pentru a putea face un trafic al pavilionului german în apele româneşti, cu care oca­­ziune au recurs la facerea unui decret special pentru imatricu­larea vaselor, fie în Germania, fie la consulatul german în Du­nărea de jos, practică pe care, în cazul temerei de a nu îşi pu­tea înregistra vasele în apele te­ritoriale franceze, ar putea-o foarte bine întrebuinţa şi în vii­tor; întrucât delegaţiunea germa­nă doreşte să impună legisla­­ţiunea ei, pe când delegaţiunea română nu căuta să impună le­­gislaţiunea ţării sale. d. ministru Conţescu a atras atenţiunea a­­supra faptului că conferinţa nu are drept scop unificarea legis­­laţiunei ţărilor, lucru ce ar fi dealtmintrerea imposibil, ci nu­mai a mijloacelor de evitare şi de rezolvare a conflictelor ca s’ar naşte din aplicarea acestor legislaţiuni în diferite ţări libe­rale. AMÂNAREA DISCUŢIEI După îndelungate discuţiuni, u­­nanimitatea Comisiunei împărtă­şind punctul de vedere opus tezei germane, conferinţa a abandonat discuţiunea acestui punct, invitând delegaţiunea germană să mai cu­gete asupra poziţiunei sale până în momentul când va putea fi re­luată cu mai multă şansă de iz­bândă pentru ea. Se prevăd dificultăţi foarte se­rioase, dat fiind faptul că aceste materii sunt cu desăvârşire noui şi pentru prima oară tratate înain­tea unei conferinţe Internaţionale. Comisiunea a trecut la discuta­rea celorlalte articole- Câteva au fost adoptate, iar alte trimese co­mitetului de redacţiune, din care delegatul României face de aseme­­nea parte. Competinţa Camerei Arbitrale O decizie importantă a Camerei Arbtrale din Bucureşti Camera de arbitri de pe lângă Bursa de mărfuri din Bucureşti, — prezidată de d. Coman Negoescu, consilier la Curtea de Apel — a avut să judece un caz care intere­sează de aproape cercurile comer­ciale. D-l H. Blumenfeld chemase în judecata Camerei arbitrale, pe d. Nie. C- Schina, pentru neexecuta­­rea unui contract de­­vânzare de lemne, încheiat în 1928 și vizat de un mijlocitor oficial. Reclamantul sesizase Camera arbitrală cu ac­țiunea sa, în prim rând fiindcă con­tractul purta această viză, iar în al doilea rând fiindcă cuprindea în el o clauză expresă, prin care păr­ţile admiteau competenţa Camerei arbitrare a Bursei din Bucureşti, în caz de litigiu. Pârâtul Schina, prin d. av. Eu­gen Barasch, a ridicat totuşi inci­dentul de necompetenţă a Camerei susţinând că stipulaţiunea de ale­gerea de competinţă a Camerei pen­tru un contract încheiat altfel de­cât în Bursă sau prin intermediul unui mijlocitor oficial,­­ de­şi va­labilă sub imperiul legii din 1928 care era în vigoare la data în­­cheerii contractului, nu mai poate produce efectul ei, astăzi, sub im­periul legii noui a burselor, din 1929, care nu mai permite atare stipulaţie. Al doilea temei al inci­dentului, era că în tot cazul, con­tractul prin el însuşi — indepen­dent de alegerea competenţei — nu putea să atragă competenţa Ca­merei, fiindcă el nu este încheiat nici prin bursă, nici prin interme­diul unui mijlocitor oficial; simpla viză a unui mijlocitor, obținută la cererea uneia din părțile contrac­tante, neputând face ca operațiu­nea să fie considerată drept în­cheiată prin intermediul mijlocito­rului oficial care a vizat contrac­tul­Reclamantul a combătut inciden­tul, obiectând că alegerea compe­tenței odată făcută, reprezintă pen­tru partea care vrea să se preva­leze de ea, un drept câștigat, că­ruia noua lege a Burselor nu-i poate aduce nici o atingere, și că în orice caz, simpla înregistrare la Bursă și viza mijlocitorului oficial, pusă după cererea chiar numai a uneia din părţi, sunt suficiente spre a atrage competenţa Camerei. După chibzuire, Camera a admis incidentul, declinându-şi compe­tenţa în favoarea tribunalului co­mercial. Anglia cumpără 200 avioane LONDRA, 24. (Rador). — Zia­rele anunţă că ministerul Aerului a încheiat un contract pentru cumpă­rarea a 200 de avioane de tipul cel mia rapid din lume, cari vor asi­gura Angliei egalitatea cu flotele aeriene ale oricăror ţări. 4 Produse româneşti preferate în străinătate Rezultatele standardizării ouălor româneşti Legea standardizării ouălor de­stinate exportului, s-a aplicat pe ziua de 1 Septembrie a. c., sub auspiciile Institutului Naţional de Export. La acea dată, organizaţia pre­văzută de lege, sub conducerea şi îndrumarea comisiunei centrale, se găsea instalată, iar operaţiunile au început fără nici un fel de stânje­ni­re pentru exportatori. O mică parte din exportatori a­­veau nedumeriri asupra efectelor ce le va produce aplicaţiunea legii, pe de o parte în ce priveşte reper­cusiunea asup­ra afacerilor interne Sub regimu­l legii standardizării, preturile plătite în interior la pro­ducători, au urmat o scară ascen­dentă, construind din primele zile In centre cu organizaţiuni co­merciale mai importante, unde toată reducia oferită poate fi cum­părată, s’a instalat o vie satisfac­ţie în rândul sătenilor producători de ouă, maniestată în primul rând prin păstrară în gospodărie a tu­turor găinile producătoare de ouă. In aceste către, găini producă­toare de pui nu se vând pe piaţă. EXPORTUL DE OUA Dela 1 Setembrie până la 15 Noembrie a.c. s-au exportat urmă­toarele cântaţi de ouă standardi­zate: Bazargic Botoşani Bucureşti Cernăuţi Chişinău Dej Timişoara Total: 50.262.680 buc. sau 349 vagine a 144­ 000 ouă. Valoarea pestei cantităţi de ouă exportate încest interval a so­cotit lei 550-10 vagonul, media pre iar pe de alta, asupra perspective­lor ce se vor putea deschide afa­cerilor de export. In scurt timp după aplicarea le­gii, situaţiunea s’a clarificat pen­tru toată lumea interesată în co­merţul cu ouăle româneşti- Ţara noastră oferind condiţiuni excep­ţional de prielnice unei îmbunătă­ţiri şi desvoltări a creşterii păsări­lor producătoare de ouă comesti­bile. — acţiunea de susţinere şi în­curajare a acestei îmbunătăţiri şi desvoltări, din partea comisiei cen­trale este privită cu toată încre­derea. Buletinul periodic al firmei „Her­sch­lowitz et Schlief­fer", pentru co­merţul de ouă şi păsări, firmă cu reputaţiune mondială, cu sediul la Berlin, este şi mai concludent în această privinţă-Buletinul preţurilor ouălor, cu data 4 Octombrie a. c., notează: Bulgaria................RM 155/160— Iugoslavia .... România . . . . Polonia................ de ladă (1440 ouă) niță nevămuit­ PREFERINTA ACORDATA OUA­­LOR ROMANESTI Rezultatul atât de îmbucurător al standardizării, se concretizează s-au mai exportat ouă nestandardi­­zate, a căror valoare de export, so­cotit cca. 400.000 lei vagonul, revi­ne la 15.200.000. Unde s’au exportat ouăle în preferinţa acordată ouălor ro­mâneşti, cari au putut fi plasate cu uşurinţă. __ Buletinul aceleiaşi arme, din 20 Septembrie a. c„ menţionează: „Marfa românească care se tri­mite pe piaţă dela 1 Septembrie „a. c­, data stadardizării, soseşte „in foarte bune calităţi, ceea ce este „îmbucurător faţă de nesiguranţa „din trecut". Iar în buletinul, cu data de 4 oc­tombrie a. c., se menţionează: „Sunt bine cerute ouăle române, „şti standardizate, cari, sub rapor­­­tul calităţii lasă totul în urmă“*. (Citiţi continuarea In par» II-a) Ascensiunea preţurilor o emulaţie în rândul producătorilor de ouă. Preţurile de cumpărare în cen­trele mai principale au fost, pe bu­cată: 1-10 S­ept. 1930 22 Sept. 1930 1 Ost. 1930 1 Nov. 1930 tului obţinut la export, 2094 milioane lei. Mai toate cantităţile exportate său plasat pe piaţa Germaniei şi numai o mică cantitate a fost ex­portată in Austria. Calitatea ouălor exportate a fost, ouă proaspete, „Fresh" cu o greutate medie de 52—53 grame de bucată. Pe piaţa germană, principala cumpărătoare a ouălor româneşti, poziţiunea României a marcat o serioasă îmbunătăţire, faţă de ta­rile concurente, ca: Danemarca, Olanda, Bulgaria, Polonia şi Un­garia, după cum rezultă din cota­­ţiunea bursei pe piaţa Berlinului, imediat înaintea standardizării şi după standardizare, pe care o no­tăm. In afară de ouă standardizate Cotaţiunea ouălor pe piaţa Berlinului, în pfennigi, pe bucată, preţul la gra- Cernăuji Lei2.----------2,30 2,60 3-3,20 Chişinău 2.-------2,20 2,50 2,80 3.­TimişoaraV 1,80 —— 9 __ W» 2,40 2,80 Bazargc» 1,60 —1,70 2,20 2,40 2,60 Turtuc­ian 1,60 —1,80 2,20 2,50 2,50 950.400 buc. 14568.480 , 1.027.520 , 16.150.440 „ 7.722.000 , 6.754.520 „ 3.689.320 „ este de 148/15 „ 152/155— „ 124/130— I SUCCESUL MAREŞALULUI PILSUDSKI Alegerile pentru Senatul polonei au întărit succesul mareşalului Pil­­sudski în alegerile pentru Dietă. La Senat, blocul de colaborare cu guvernul va dispune de două treimi de voturi, rezultat care nu a putut fi dobândit la Dietă. Situaţia din Senat va avea to­­tuşi serioase repercusiuni asupra desfăşurării politice generale şi asupra condiţiunilor de lucru ale Dietei­ Proporţia succesului a fost păstrată la Senat, ca şi la Dietă. In amândouă adunările legislative blocul Pilsudski şi-a îndoit numă­rul mandatelor, în comparaţie cu trecutul parlament- Şi, este azi aproape sigur că pentru a proceda la reforma constituţională, pentru înfăptuirea căreia mareşalul Pil­sudski a dus acţiunea din ultimele luni, a dizolvat Parlamentul şi a procedat la noui alegeri, noul gu­vern va găsi concursul necesar, chiar în sânul Parlamentului. In felul acesta, dispare o cauză de îngrijorare asupra situaţiei politice din Polonia Şi există garanţia certă că revizuirea Constituţiei se va putea face pe cale parlamen­tară normală. Blocul de colaborare guverna­mentală şi-a manifestat până acum numai în linii mari dorinţele sale la revizuirea Constituţiei­ Se ştie că mareşalul şi partizanii săi do­resc îngrădirea drepturilor parla­mentului, împiedecarea imixtiunii puterii legiuitoare in domeniul pu­terii executive şi lărgirea atribu­­ţiunilor preşedintelui Republicii. Şeful Statului ar urma să capete un rol activ in viaţa de Stat, ro­lul unui arbitru suprem, încetând de a fi o simplă figură decorativă, ca până acum. Se pare că la acea­stă schimbare ar servi ca model atribuţiuunile exercitate de preşe­dintele Statelor­ Unite ale Americii şi în general separaţia puterilor, din marea republică americană. Partidul naţional democrat, a cărui colaborare e necesară la al­cătuirea celor două treimi pentru revizuirea­­ Constituţiei, acceptă în principiu revizuirea. Preşedintele acestui partid a declarat, după ale­geri, că are un proect de revi­zuire, pe care îl va face cunoscut în Parlament- Ideea revizuirii odată acceptată, nu va fi dificil să se ajungă la o înțelegere între cele două grupări- Partidul acesta este politiceşte cel mai apropiat de ideologia blocului guvernamen­tal și succesul său, faţă de înfrân­gerea grea a celorlalte partide, a deschis majorităţii actuale pers­pective favorabile de acţiune po­sit­ivă. In general, se poate spune că iz­bânda mareşalului Pilsudski pune capăt unei situaţii anormale. Gu­­vernele care de patru ani încoace au fost lipsite de o majoritate parlamentară normală, vor avea acum un sprijin serios în cele două adunări- Realizările necesare consolidării Statului polon vor fi cu atât mai înlesnite. A. Hg- Negocierile comercial greco-române ATENA, 24­ (Rador) — Nego­cierile pentru încheierea unei con­venţii de comerţ între România şi Grecia au făcut progrese. D-l Mî- Italakopulos, ministrul Afacerilor Străine, a avut o întrevedere cu d-l Langa Răşcanu, ministrul Româ­niei, pentru a discuta diferitele che­stiuni supuse deliberării delegaţiu­­nilor. In cursul acestei conversa­­ţiuni s’a constatat că date fiind bu­nele dispoziţiuni de ambele părţi, se va ajunge la o înţelegere. După terminarea discuţiei asupra dreptului de stabilire a supuşilor celor două ţări, se va trece la che­stiunea înlesnirilor vamale. La a­­ceste discuţii vor asista şi repre­zentanţii Camerelor de comerţ din Atena şi Pireu. D-l Mihalakopulos a oferit Sâm­bătă un dineu in cinstea membrilor delegaţiei române. h­m ♦ w Conferinţa tehnicienilor agricoli ROMA, 24. (Rador). — Astăzi s’a deschis conferinţa internaţio­nală a technicienilor agricoli in pre­zenţa subsecretarului de stat al a­­griculturei d-l Marescalchi, a au­torităţilor şi a delegaţilor a 23 de state. I

Next