Argus, februarie 1931 (Anul 22, nr. 5339-5362)
1931-02-01 / nr. 5339
Anul XXII No. 5339 COMERCIANŢI, INDUSTRIAŞI, FINANCIARI! Nu faceţi nici o afacere, până când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă şi perspectivele de viitor, ale clientelei D-voastră. Luaţi informaţiuni comerciale detaliate, precise, bine controlate, de la „ARGUS“ secţia de informaţiuni comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul I, telef. 306/93 şi 323/69. ARON IN TARA Un an 1000 lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 CAMENTE IN STRĂINĂTATE Un an 2200 lei 6 luni 1300³ 3 luni 800 „ 3 lei în ţară, 6 lei în străinătate ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN INDUSTRIEI şi FINANţEI Director : GRIGORE GAFENCU . Duminică 1 Februarie 1930 COMERCIANŢI, INDUSTRIAŞI, FINANCIARI! Nu faceţi nici o afacere, până când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă şi perspectivele de viitor, ale clientelei D-voastră. Luaţi informaţiuni comerciale detaliate, precise, bine controlate, de la „ARGUS“ secţia de Informaţiuni comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul I, telef: 306/93 şi 323/69. PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia statului şi la toate agenţiile de publicitate BIROURILE: Bucureşti, Strada Constantin Miile No. 24 (fost Sărindar) Et. I. — TELEFON: 306/93 și 323/69 ÎMPRUMUTUL O polemică vie s-a iscat în jurul împrumutului. Personalităţi marcante din lumea politică şi-au spus părerea prin presă, unii fiind pentru, alţii contra împrumutului ce se tratează la Paris. Mărturisim că noi nu prea am înţeles rostul acestei polemici. Căci nu e vorba de condiţiile împrumutului pe care unii să le aprobe şi alţii să le respingă. Chestia asta nu se pune. Ceea ce se discută, e dacă împrumutul proectat e mare sau e mic şi dacă sumele împrumutate vor fi sau nu întrebuinţate într'un plan general de refacere. Aşa pusă chestia, lesne se poate vedea, că împrumutul e un simplu pretext de ceartă, şi că lumea politică polemizează pe aceasta chestie, cum ar face de pildă pe rezultatele unor alegeri parţiale. Daca împrumutul e mare sau e mic, nu are nici o importanţă. Guvernul nu poate fi bănuit că a putut împrumuta mai mult şi n’a vrut. Problema importantă e nevoia de bani, pe care o simţim acum. Planul general de refacere, socotit pe doi, pe cinci ani sau pe mai mulţi ani, este o lăudabilă iluzie. Ce vom face la anul sau peste cinci ani, vom vedea. Deocamdată, ne trebuie bani, ca să nu rămânem în joc cu toată organizaţia Statului. Orice discuţie, care îngreuie satisfacerea acestei nevoi, e de prisos, şi arată că pasiunea politică nu cunoaşte margini. Suntem organizaţi într’un Stat civilizat şi trăim, ca toată lumea, civilizata, în economia de schimb. Producem marfă pentru comerţul mondial şi aducem din afară banii de care avem nevoie, vânzând mărfurile noastre. O catastrofă mondială, ca un război, a oprit schimbul. Ne găsim în neputinţă de a schimba, în condiţii normale, mărfurile noastre. Suntem nevoiţi să dăm în pagubă, ceea ce putem vinde şi e cu neputinţă ca, dela o zi la alta, să reorganizăm toată economia noastră, publică şi privată, pentru a o reduce la nivelul preţurilor de pagubă. Presupunând că această reducere ar fi cu putinţă, ea totuşi, cere câţiva ani. Până atunci ce ne facem ? Cu ce umplem golul ce s’a produs şi de unde luăm suplimentul de bani de care avem nevoie, ca să ducem viaţa mai departe? Fără îndoială este nevoie să vindem ceva suplimentar, să gajăm ceva ce avem disponibil. Acest ceva nu poate fi decât creditul viitor al Statului. Trebuie să împrumutăm, căci creditul Statului subsistă, oricâtă osteneală şi-ar dar concurenţii din lupta politică să-l reducă şi să-l denigreze. Dacă guvernul găseşte un împrumut, care să asigure bunul mers al Statului, pe şease luni, sau un an, el va face o afacere minunată. Căci planuri de viitor şi organizăm pe o serie de ani, când producţia nu are nici o căutare şi când nu se ştie care vor fi bazele de normalizare ale pieţei mondiale — pe care, desigur, nu le vom fixa noi — sunt inoculat ca halucinaţiile bolnavului care se visează făcând sport şi luptând. Trebuie să revenim la realitate şi să ne dăm seama de împrejurări. Nu e momentul nici de organizat nici de reorganizat. Trecem printr’o epocă, în care fiecare zi câştigată, fără sdruncinări prea adânci şi fără suferinţi prea mari, trebuie însemnată ca un subces. Punându-ne pe conceput planuri de viitor şi pe luptă în jurul acestor planuri, pierdem din vedere realitatea imediată. Viaţa cere continuitate, legatară de la clipă la clipă. Planurile de viitor se alcătuesc atunci, când legătura între clipe e făcută de la sine şi grija e cum să se întrebuinţeze prisosul. Până să avem prisoase, să ne îngrijim de legătura zilei de azi cu cea de mâine. A. Concordatul preventiv şi vânzările silite de Viator In arsenalul foarte bogat de legi, făurite în ultimii ani, sunt două cari au contibuit la destrămarea creditului român în interior şi peste hotare, într'o măsură mai mare decât criza economică ce bântuie pretutindeni. Concordatul preventiv şi vânzările silite. Degeaba s-a atras până acum atenţia guvernanţilor asupra nemaipomenitului jaf pe care cele două legi încriminate le fac, în averea publică, asupra situaţiei, unică în Europa, creată creditorului român. Ar fi să ne pierdem vremea reamintind din nou consideraţiunile de atâtea ori înşirate , ce fac să reiasă ruşinoasa nedreptate consacrată prin concordatul preventiv. Răul însă cel mai mare ce decurge din această lege demagogică, un rău ce s’a înfipt adânc şi, din nefericire, nu va dispare a doua zi după suprimarea ei, este înspâimântătoarea scădere a moralei negustoreşti, dispariţia ultimului pic de ruşine în pregătirea metodică a despierii creditorului. Celebra piesă a lui Bjornson, „Falimentul’, descrie drama sfâşietoare ce se petrece în sufletul neferictului comerciant căzut în insolvenţă, încercările sale disperate pentru a evita hidoasa decădere. Sentimentele acestea ni se par astăzi anarcronice, perioada de după războiu le-a măturat complect şi n’a mai rămas nici o urmă. Moratoriul şi apoi concordatul preventiv au desrădăcinat orice teamă de rigorile legii. Dimpotrivă, vedem cum creditorul, pentru a apăra avutul său primejduit devine rugător, smerit, pe când debitorul ameninţă, sfidează şi graţie ocrotirei legale, plăteşte când vrea, cât vrea... e inutil să adăugăm că în marea majoritate a cazurilor preferă să nu plătească nimic. Cine nu ştie că moratoriul a fost în realitate un faliment deghizat întru cât beneficiarul niciodată n’a achitat datoria sa sută în sută, ci s’a aranjat cu creditorii săi, cât mai des avantajos pentru aceştia şi cât mai bine pentru el. Concordatul preventiv a desăvârşit opera distrugătoare a creditului. Par’că a fost inventat special pentru ca creditorul să nu se mai aleagă cu nimic : autorii, suntem convinşi, n’au prevăzut fecunditatea fanteziei celor neplatnici, cari ştiu să tragă din concordat foloase surprinzătoare. O exemplificare va fi mai elocventă decât orice sinteză. E un caz pe care ni-l comunică un mare fabricant de pielărie din Moldova. Numeroşi detailişti din toate unghiurile Moldovei, obţin dela el marfă pe credit şi, într’o bună zi s’au gândit la planul ingenios de a se sindicaliza... pentru a nu plăti deloc. Odată hotărârea luată, au adresat fabricantului o scrisoare în care îl informează că cismarii boicotează prăvăliile lor cerând reducerea preţului sub cost. Bineînţeles, în urma acestui boicot, detailiştii semnatari nu mai vând, deci nu pot efectua plăţile. Aşa fiind, comunică fabricantului cele următoare : „Pentru aceste motive şi ca să nu fim expuşi la proteste, vă rugăm să binevoiţi a dispune de urgenţă ca toate poliţele noastre să fie preschimbate de dvs. fără dobânzi. Din partea noastră vom depune în cont curent la dispoziţia dvs. sumele ce vom in (Citiți continuarea in pag. IIL-a) I REZULTATUL Fiecare din grupările politice cari au luat parte la lupta electorală, zice că a avut succes. Liberalii fiindcă au luat un loc la Vlașca, averescanii fiindcă au înviat la Teleorman, guvernamentalii, fiindcă au luat trei locuri din cinci■ Liberalii de sub steagul d-lui Gheorghe Brătianu sunt „mândri“ că „moldovanul Toma“, candidatul lor, ,,a fost aşa de bine primit în Teleorman, iar bucureşteanul Valjean aşa de cald urmat la Putna“. Ce ar fi fost, Doamne, dacă rămânea fiecare, la el acasă?Ei, dacă toată lumea e mulţumiră, nu putem fi, şi noi, decât mulţumiţi. Rezultatul alegerilor ne sileşte, totuşi, să facem şi unele observări. Partidul naţional-ţărănesc îşi a păstrat, in Ardeal, neştirbilă popularitatea lui. In Bihor, candidatul naţional-ţărănist a dobândit 29 616 voturi, faţă de 16.964 voturi dobândite de candidatul minoritar. In Caraş, naţional-ţărăniştii au eşit în frunte cu 15.975 voturi, faţă de 3.400 date liberalilor, 1982 georgiştilor şi 1851 averescanilor. Ce înseamnă aceste voturi ? înseamnă că in Ardeal, partidul naţional-ţărănesc reprezintă o tradiţie, un program, o credinţă. Popularitatea lui nu este la bătaia vântului. Ea nu atârnă de împrejurările politice, nici de greutăţle momentului Partidul păstrează legăturile lui cu poporul şi poporul dă toată încrederea lui conducătorilor partidului, în care vede pe conducătorii lui Asta mai înseamnă că partidul naţinal-ţărănesc are îndatorirea să-şi urmeze tradiţia şi programul. Să ştie lămurit ce vrea, DR. Plaiul economic al pievei mului discuţia delegatei economice Membrii delegaţiei economice, întrlnindu-se în şedinţa de ieri, au luat cunoştinţă de expunerea d-lui Madgearu, cu privire la planul economic al guvernului. In şedinţa de azi vor continua discuţiunile asupra acestei chestiuni. Alţi membri ai delegaţiei îşi vor expune proectele, cu privire la elaborarea acestui plan. Consiliul de miniştri, care urma să aibă loc după şedinţa delegaţiei economice, nu s’a mai ţinut. Totuşi, fiindcă toţi membrii guvernului erau prezenţi, au luat act de planul economic al guvernului, hotărând să nu-l mai treacă prin Consiliul de miniştri. Tot cu această ocazie membrii guvernului au mai fost incunoştiinţaţi şi asupra faptelor, întâmplate la întrunirea de ieri a muncitorilor de la căile ferate eftinirea pâinei ORDONANŢA PRIMĂRIEI CAPITALEI Dri la amiază, d- Dem. Dobrescu, primarul general al Capitalei, a fixat noile preţuri ale pâinei, care intră în vigoare începând de azi Pâinea albă, de un kilogram se va vinde cu 7 Iei, în loc de 8 lei. Pâinea neagră, se va vinde tot cu 5 lei kgr. Franzela, se va vinde mai departe, la preţ uiber. Această dispoziţie a fost comunicată brutarilor, de organele primăriei, ori după amiază. Victimele catastrofei din Whitehaven LONDRA 30 (Rador). — Oficial se anunţă că dintre cei 45 de mineri victime ale exploziei din mina Whitehaven, 19 mineri au fost scoşi vii, iar 26 morţi. O societate de navigaţie chino-americană NENKING, 30. (Rador). — Mai multe societăţi de navigaţie americane, ar fi propus guvernului să formeze o societate de navigaţie chino-americană. Americanii ar pune la dispoziţie vapoarele, care ar face exploatarea, însă sub pavilionul chinez. Guvernul este gata Înceapă negocierile* Săptămâna Cerealelor de S. A. Focşăneanu Problema agricolă în Franţa şi Germania.-Activitatea Rusiei.-Disponibilităţile noastre de export.-Calitatea grânelor noastre Criza grozavă de preţuri şi de desfacere este astăzi soarta agriculturii europene. Criza e provocată de progresele extraordinare ale technicei în producţia agricolă a ţărilor extraoceaioce. Ea constrânge statele europene să caute mijloace de protection© pentru orousele lor indigene. PROBLEMA AGRICOLA IN FRANŢA ŞI GERMANIA Franţa cu tot avântul ei industrial, continuă să rămână o ţară agrară, 52 la suta din populaţia ei fiind ocupată cu agricultura, a cărei producţie anuală se evaluiază la vre-o 100 miliarde franci sau vre-o 650 miliarde de lei. Numai producţia vitelor se estimează la ca- 15 miliarde, a lăptăriei la ca- 12 miliarde şi a cartofilor la ca. 10 miliarde franci. Dar în raport cu progresele industriei mereu crescânde, agricultura a rămas înapoi, necultivându-se în toată Franţa în ultimii ani peste 5 juni. milioane hectare, ceea ce înseamnă cam un milion şi jumătate hectare sub media suprafeţelor cultivate înainte de război. Totuşi media producţiei pe hectar a crescut, graţie întrebuinţăm îngrăşămintelor şi technicei moderne, aşa că s’a putut recolta cam 1687 kgr. 2.v. .faţă de 1352 kgr mai înainte. Nu s’a putut opri însă scăderea preţurilor, susţinute în interior de taxele aproape prohibitive la import. Politica agrară a guvernelor franceze, care menţine preţul artificial al grâului indigen la 150 franci, contribue la scumpirea pâinei, un aliment de mare consum pentru populaţia franceză mai cu seamă a aceleia ocupată în industrie. „ Producătorii francezi, nemulţumiţi încă, dau luptă în Parlament pentru urcarea şi mai mult a preţurilor , pentru cerealele indigene, în paguba ţărilor exportatoare, care şi aşa nu mai găsesc nici o socoteală la valorificarea actuală a produselor lor agricole în Franţa. Şi în Germania chestiunea agrară este mereu la ordinea zilei. Ea a devenit ca pretutindeni o problemă politică foarte greu de rezolvat, mai cu seamă prin revoluţia provocată de R Rusia în comerţul internaţional de cereale, pe care le exportă la preţuri acoperind abia costul transportului maritim. Pretutindeni se recomandă înlocuirea produselor depreciate cu cultivarea de plante mai valoroase şi mai rentabile, ceea ce ar putea schimba întrucâtva situaţia critică de astăzi. ACTIVITATEA RUSIEI După ştirile recente din Rusia, care în ultimele săptămâni a navlosit numai pe piaţa Londrei aproape 40 vapoare, de o capacitate de peste 200000 tone, trebue să ne aşteptăm la reluarea încărcărilor ei de produsele naturale, spre a fi vândute iarăşi ca până acuma la preţuri de ruină Faţă de cantităţile exportate în acelaş interval de timp anul trecut, pare că ruşii scontează un surplus de ca. 48 la sută pentru secară şi de ca. 81 la sută pentru grâu. RECOLTA ARGENTINEANA DE PORUMB Argentina scontează viitoarea ei recoltă de porumb ca asigurată aruncând restanţele de porumb vechiu la orice preţ, forţată fiind şi de scăderea continuă a Pesosulm. Se calculează deocamdată un excedent de ca. 10 milioane de tone porumb în ţările exportatoare, faţă de numai 7 milioane posibilităţile de consum mondial. DISPONIBILITĂŢILE NOASTRE DE EXPORT După ultimul comunicat oficial, surplusul disponibilităţilor noastre de cereale exportabile până la viitoarele recolte, corespunde evaluărilor noastre publicate în cronicile precedente Aceste cantităţi sunt neînsemnate pentru a cântări în comerţul internaţional de export, a cărui atenţiune este îndreptată spre mişcarea pornită din statele Americei de Nord şi de Sud şi spre Rusia, a cărei concurenţă a început să îngrijoreze lumea întreagă. LEGEA VALORIFICĂRII CEREALELOR Proiecţii de lege privitor la comerţul de cereale şi la morărit, conţine în ansamblul lui, începutul unui monopol deghizat, la care, în mod deschis se va recurge, dacă toate ţările interesate în problema agrară, nu vor fî găsit o soluţiune mai eficace. Din experienţa atâtor ani, nu se poate abate nimeni dela convingerea că, îngrădirea libertatea comerţului şi a iniţiativelor particulare, a dat totdeauna greş. Dacă ţările ca Statele Unite, Canada şi Australia pot să-şi plătească luxul tuturor experienţelor, nu tot astfel este situaţia materială în ţările dunărene, unde subvenţiuni de stat de sute de milioane pot apăsa foarte greu asupra bugetului. Cu toate astea pare că Aiiii&Ka a renunţat la planul unei garanţii a preţului grâului, preferând să nu se atingă de libertatea comerţului de cereale, iar farmbordul American declară că nu se va putea continua politica susţinerea grâului din viitoarea recoltă, iar din stocul de grâu vechiu care îl mai deţine, va elibera pe credit până la 15 Septembrie cantitățile necesare morilor care vor voi să-i macine pentru export. (Citiți continuare în pag. 3-a). Parcnorfinale aminilfiirpi R VI ^pwii v viv uvj!iwuiiyi w* româneşti Mărirea şi îmbunătăţirea producţiei. — Reorganizarea comerţului. Concentrarea exportului. — Acţiunea Uniunei Europene Expunerea făcută de d. ministru Madgearu, reprezentanţilor presei străine D. Virgil Madgearu, ministrul agriculturei şi domeniilor, a convocat ori pe reprezentanţii presei străine cărora le-a făcut o expunere despre situaţia agriculturei. D-sa a citat, mai întâi două cifre caracteristice privitoare la agricultura europeană. Valoarea vegetatelor produse în 1929 a fost de 86 jum. miliarde lei hârtie, iar în 1930 aceeaş cantitate na mai valorat decât 58 şi un sfert miliarde. Prin urmare dela un an la altul aceeaş cantitate de cereale a pierdut 40 de miliarde în valoarea ei, adică un miliard de mărci aur. Faţă de această situaţie, guvernul s’a întrebat ce se poate face pentru schimbarea acestei situaţiuno şi revenirea la normal a cursului vieţii economice. CARE SUNT PERSPECTIVELE ROMÂNIEI Primele măsuri la care s’a gândit guvernul au fost acelea de a intensifica producţia. Din acest punct de vedere România se găseşte intrio situaţie mai favorabilă decât toate celelalte state agricole. La noi în ţară producţia pe hectare este atât de scăzută, încât prin îmbunătăţiri tehnice şi prin distribuirea de seminţe selecţionate, prin organizarea lucrărilor agricole in general, in cinci ani de zile putem ridica cifra producţiei agricole, astfel încât dacă preţurile scăzute de astăzi se vor menţine, la cereale, vom putea să acoperim cea mai mare parte din deficitul provocat, prin scăderea preţurilor. Peste cinci ani vom putea realiza, cu preţurile de astăzi, o producţie agricolă in domeniul vegetal care să valoreze 83 şi un sfert miliarde de lei, reducând deficitul provocat prin devalorizare la 13 miliarde. Acest gol va putea şi el fi compensat prin aplicarea programului de intensificare şi ameliorare a producţiei animale. Pe această Cale vom putea depăşi cele 13 miliarde. Numai acest rezultat nu poate fi mulţumitor. Dacă se poate spera ca preţurile agricole de astăzi să nu mai scadă, la produsele animate situaţiunea se prezintă cu totul altfel. Nu poate fi vorba de o stabilizare a acestor preţuri, întrucât toate ţările tind spre ameliorarea producţiei animate şi spre complectarea ei prin intensificarea industrializării. Prin urmare peste cinci ani vom avea să combatem şi scăderile ce se vor produce la produsele animale. COMERŢUL DE CEREALE TREBUE REORGANIZAT Deci, pe lângă intensificarea şi îmbunătăţirea producţiei, trebue să ne străduim a garanta o comercializare mai bună a produselor agricole în genere. Lucrul trebuie început imediat în această direcţie, spre a dobândi foloasele posibile prin crearea de organizaţii speciale interne şi prin măsuri de ordin internaţional. Numai printr’o colaborare în ambele direcţii se poate spera la o îmbunătăţire posibilă. SUSŢINEREA PREŢURILOR INTERNE D. ministru Madgearu a declarat că este necesară organizarea unei acţiuni pentru susţinerea preţurilor interne. In principiu toate statele europene sunt adversare măsurilor de multe ori costisitoare pentru susţinerea preţurilor. In practică, insă, s’au luat în ultimii ani pretutindeni asemenea măsuri. Aceste măsuri, ca orice măsură artificială, sunt riscate şi costisitoare, dar sunt necesare pentru a înlesni producătorilor timpul necesar pentru a putea aştepta rezultatul altor măsuri, rezultate ce nu pot fi imediate. Guvernul este de părere că sprijinirea preţului intern la cereale nu se poate realiza astăzi, decât prin crearea unei societăţi pentru comerţul de cereale. Nu este vorba de un monopol. De altă parte este, însă, adevărat că spre a se ajunge la un preţ minimal interior, această societate va avea exclusivitatea aprovizionării morilor cu grâu. Când această societate va dispune de organizaţii necesare în toată ţara, spre a furniza morile, atunci vom avea posibilitatea de a decreta preţurile în interior. Morile vor vinde apoi făina sau la un preţ liber, stabilit prin concurenţă sau la un preţ fixat. CONCENTRAREA EXPORTULUI D. ministru al agriculturei a stăruit apoi asupra nevoiei de reorganizare a comerţului exterior, fără a i se ,W(Citiţi continuare în pag.II-a).” GUVERNUL MACDONALD împotriva tuturor zvonurilor cari încă din toamna trecută prevestesc necontenit o iminentă schimbare politică in Anglia, se poate constata că situaţia guvernului Macdonald s’a întărit în ultimele luni. Guvernul laburist a avut să înfrunte problemele cele mai dificile. Hărţuit de conservatorii hotărâţi să îl răstoarne cu orice preţ, combătut chiar de unii deputaţi laburişti, guvernul Macdonald a cunoscut primejdii grave, dar a izbutit să se strecoare prin luptele, parlamentare. Azi, după ce a făcut să se voteze noua lege a sindicatelor prin care se recunosc drepturile pierdute de trades-unionuri după greva generală din 1926, guvernul Macdonald poate privi liniştit viitorul apropiat- A contribuit la această situaţie sprijinul statornic acordat de liberali. Reforma electorală care va fi depusă zilele acestea în Camera Comunelor şi care va folosi îndeosebi partidului liberal, va strânge şi mai mult prietenia celor două partide. Guvernul Macdonald nu a reuşit să rezolve problema grea a şalomajului, deşi succesul său în alegeri se datora mai ales făgăduelie lor în această privinţă. Se poate presupune insă că nici celelalte partide n’ar fi fost în stare să atenueze urgia lipsei de lucru. O propunere decolaborare a, ivtmul partidelor pentru a cerceta remediile cele mai potrivite combaterei şomajului, e susţinută azi de cercuri tot mai largi ale opiniei publice. Guvernul Macdonald nu are să se teamă că ar putea fi răsturnat pe această chestiune. Guvernul îşi poate înscrie însă la activ în bilanţul activităţii sale rezultatele conferinţei indiene şi acesta e un succes tot atât de însemnat cât şi pactul naval încheiat anul trecut cu America In curând, guvernul Macdonald va trebui să pregătească noul budget. Se vorbeşte de un proect al d-lui Snowden, care prevede o reducere cu iu la sută a salariilor, ca funcţionarii publici, ca şi în toate întreprinderile particulare. Soarta, guvernului va fi hotărâtă desigur în această împrejurare- Reușita proectului ar însemna, după părerea dlnui Snowden, începutul In«• sănătoșirii economice a Angliei. ♦ A* HS O nouă gravă învinuire adusă bancherului austric PARIS, 30. (Rador). — Acţionarii societăţei „Paris Fonder” a demis plângerea la parchet, pentru delapidarea sumei de 132 milioane franci, împotriva bancherului austric. Acţionarii pretind că acesta şi-a însuşit suma de mai sus, ce i-a fost depusă de societatea „Credit Fonder” spre păstrare. Cutremur de pământ pe Mexico NEW-YORK 30 (Rador). — In Mexico-City se anunţă că azi s’au produs 2 puternice cutremure de pământ, cari au fost resimţite în 12 State şi au semănat panica in partea, meridională a Mexicului. Ambele cutremure au provocat mari pagube materiale, cari încă nu au fost evaluate. Alegerile din Spania MADRID, 30 (Rador). — Un comunicat dat de guvern declară că cu toată deriziunea unor anumite partide politice de a boicota alegerile, ele vor avea loc în Martie, aşa cum s’a anunţat anterior. Comunicatul face apel la ţară pentru ca să se pună candidaţi cari prin experienţa, independența politică și patriotismul lor, pot să aducă tării serviciile pe care le cer nevoile actuale. .