Argus, iunie 1931 (Anul 22, nr. 5437-5460)
1931-06-11 / nr. 5444
Anul XXII No. 5444 COMERCIANŢI, INDUSTRIAŞI, FINANCIARI! Nu faceţi nici o afacere, până când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă şi perspectivele de viitor, ale clientelei D-voastră. Luaţi informaţiuni comerciale detaliate, precise, bine controlate, de la „ARGUS" secţia de informatiuni comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul 1, telef. 306/93 si 323/69. BONAMENTE in strAinatate Un an 2200 lei 6 luni 1300 / 3 luni 800 . IN TARA Un an 1000 lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ 3 lei in tară, 6 lei în streinatate BIROURILE: Bucureşti, Strada Constantin Miile No. 24 (fost Sărindar) EL I. — TELEFO NI 306/93 şi 323/69 A ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI f... latort- $ PAUKER «i ft F VALENTIN INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director: G7VG03E GAFENCU Joi 11 Iunie 1931 COMERCIANŢI, INDUSTRIAŞI, FINANCIARI! Nu faceţi nici-o afacere, până când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă şi Perspectivele de viitor, ale clientelei D-voastră. Luaţi informaţiuni comerciale detaliate, precise, bine controlate, de la „ARGUS“ secţia de informaţiuni comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul I, telef. 306/93 şi 323/69. PUBLICITATEA te primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Numere Indice (Index Numbers) de Viator Preţurile pe luna Mai 1931 Preţurile mondiale continuă mersul lor descendent. Scăderea se manifestă totuşi cu o cadenţă încetinită. E deci permisă nădejdea că într-un termen ce nu poate fi precizat, declinul preţurilor mondiale se va opri şi o repriză se va contura, la început mai slabă, mai târziu accelerată. Sigur este că faza de depresiune a ciclului actual se va sfârşi la un moment dat şi atunci se va deschide faza de prosperitate a unui ciclu nou. Când? Aceasta este taina viitorului. Până atunci vom suferi şi cei mai mulţi vor strânge cureaua. Intre timp se cuvine să studiem, sub diferii© laturi, stadiul chinuitor ce’l străbatem. In momentul când nevoi bugetare de neînlăturat au impus cârmuitorîlor introducerea curbei de sacrificiu, s’a Insistat tot deodată asupra datorii autorităţilor de a lucra pentru ostenirea costului vieţei. S’au scris, ce e drept, câteva articole în gazetă şi, cam la aceasta s’a redus întreaga mişcare. Mărturisim că guvernanţii au o scuză bine venită: fenomene economice ineluctabile au determinat comprimarea preţurilor, producători şi intermediari s’au supus inevitabilului, traiul s’a oftenit într’o măsură apreciabilă, precum o constată indexul nostru. De şase luni indexul e mereu în scădere. Totuşi, faţă de mijloacele de care dispune marea majoritate a cetăţenilor, e încă destul de scump, căci nepotrivirea Intre media Indexului şi nivelul schimbului, aşa cum e stabilit de mai bine de doi ani, e prea mare. * Ori de câte ori se invoacă factorii scumpetei traiului: cheltueli generale, impozite, chirii, etc. nu se vorbeşte şi de vina cumpărătorilor. Pe vremuri fiecare căuta să cumpere ceva bun şi ieftin. Se căuta calitatea şi cumpărătorul ştia s*o deosebească. Moda aceasta s’a pierdut. Avem astăzi, iu mai toate branşele, produse artificiale nenumărate Ersatzuri — cuvântul e cunoscut de pe timpul ocupaţiei germae — ersatz la mătase ca şi la cafea — în scurt, sinteza chimică a făcut progrese atât de mari, încât arta cumpărătorului a devenit extrem de grea, mai ales că negustorul îl seduce printr’o aranjare savantă a mărfe. Cu toate acestea nu e de admis ca mușteriul să se prezinte în prăvălie cu totul dezarmat, incapabil să distingă un cupon de mătase produs de vierme, de un cupon de glanzstoff, sau un pieptene de baga de un pieptene de galalit. Se aranjează vinuri până şi pâinea conţine bichromat de potasă sau persulfat de amoniac, pentru a se putea întrebuinţa grâu cât de prost. Oare gospodina ştie să cumpere aşa cum trebuie, alimentele pentru întreaga familiei In optzeci de cazuri dintr’o sută, habar n’are. E destul să se observe la piaţa de alimente cum târguesc lucrătorii dela periferie. Una din particularităţile cele mai stranii ale situaţii, este că tocmai femeile din clasele muncitoreşti, nu ştiu să cumpere. Tocmeala li e necunoscută, ba pun un fel de mândrie să plătească la moment preţul cerut de detailist. Aşadar, consumatorul să-şi deschidă ochii. De el depinde să aibă o marfă bună cu preţ redus. Nu e nevoie pentru aceasta să se invoace tutela statului sau să se reclame legi noui împotriva spaculei. Amestecul puterii publice în această materie, ca şi nu mai toate altele, strică. Astăzi consumatorul nu se plânge când constată ca indexat Scade din lună în lună. Să nui acuze pe nimeni, să nuu ţipe atunci când se va produce urcarea. Precum legi fireşti produceschimbări de temperatură, şi ar fi o nebunie să schimbi gradaţia termometrului pentru că e prea cald sau prea frig, tot aşa legea cererei şi ofertei domină târgul economic. Chestia e ca cumpărătorul să-şi completeze educaţia. Va fi cu atât mai bine pentru puinga lui. • Din tabloul de mai jos reese că diferenţa preţurilor, dela o lună la alta, e minimă. Totuşi, indexul a dat înapoi ce e drept, într’o măsură infinitesimală, de preţul din August 1916. ÎMBRĂCĂMINTEA s’a scumpit la 30 Mai 1931 de 54.94 ori faţă de preţul din August 1916, ţinându-se exact la nivelul lunei Aprilie 1931. DIVERSELE s’au scumpit la 30 Mai 1931 de 28.07 ori, faţă de preţul din August 1916. Iar media preţului tuturor mărfurilor a fost în Mai 1931 de 43.76 ORI mai mare decât în August 1916 sau o jumătate la sută inferioară mediei din Aprilie 1931. In ultimele șase luni, media indexului a scăzut cu 18 luni la sută. Plasarea excedentelor viitoarelor recolte LA GENEVA SE STUDIAZĂ MlJLOACELE GENEVA, O. (Rador). — In cursul acestei luni se întrunește la Geneva comitetul pentru studiul mijloacelor menite să asigture scurgerea excedentelor viitoarelor recolte de cereale. Comitetul va lua în considerare propunerile făcute de diversele delegaţiuni europene, ţinând totodată seama de rezultatele conferinţelor din Roma şi Londra. Vor fi reprezentate în acest comitet Germania, Austria, Belgia, Marea Britanie, Estonia, Franţa, Ungaria, Italia, Norvegia, Polonia, România, Elveţia, Cehoslovacia, Turcia, Rusia şi Iugoslavia. Cifre relative Rezultă din tabloul de mai ALIMENTELE s’au scumpit sus că* 'la 30 Mai 1931 de 48.28 ori fată SIMŢIŢIMBI PRIMARUL CAPITALEI Primarul Capitalei a fost suspendat. Suspendat, din interes politic, bineînţeles. Aşa cum e obiceiul ţării. De formă, s’a ordonat şi o anchetă. Anchetatorii lucrează de mai multe zile. Până azi, nu au găsit nimic. Totuşi, erau multe pe cari Ie puteau găsi. Ne îngăduim să uşurăm, noi sarcina onorabilei comisii denunţând activitatea primarului Dem. Dobrescu. Primarul Dem. Dobrescu a găsit casa comunei goală. Şi a mai găsit o tradiţie veche, aproape cu putere de lege, la primăria Capitalei, nu se lucrează decât pentru câteva strade din centru. Casa a lăsat-o tot atât de goală, cum a găsit-o. Tradiţia, însă, a rupt-o, cu toată hotărîrea. O adevărată revoluţie edilitară s’a întâmplat sub primariatul d-lui Dobrescu. Mahalalele, in plata Domnului de pe vremea lui Bucur, au fost aliniate, pavate, luminate, canalizate, împrejurimile Bucureştilor, in părţile cele mai părăsite şi mai nesănătoase, au fost prefăcute in adevărate colţuri de verdeaţă şi de sănătate. Capitala noastră, pe care numai ploile o spălau şi numai vântul o mătura, a ajuns să fie un oraş îngrijit. Maidanele de gunoaie au fost schimbate în grădini. Bălţi nesănătoase în lacuri pentru sport şi recreaţie, iar la treizeci de ktri de Capitală, in părăginitul Snagov de odinioară, a făcut o adevărată minune. Snagovul singur, arată mai mult ca orice, priceperea, energia şi tragerea de inimă a primarului Dobrescu pentru Bucureşti şi bucureşteni. • lasă me fonte ca ori o. data comisiune de anchetă să fie foarte alarmată de activitatea primarului Dobrescu. R. burai Stabilizarea monedei mexicane LONDRA, 9. (Rador). Ziarul „New-York Times“ află că un număr de sotări petrolifere, cari lucrează în Mexic sunt dispuse a subscrie 15 milioane de dolari, pentru valori mexicane. Această suma va fi destinată stabilizării monedei mexicane foarte depreciată, în urma scăderei prețului argintului. După toate probabilitățile această suegestie va fi acceptată. Un proect gigantic al cooperativelor agricole germane PENTRU SPORIREA SUPRAFEŢELOR CULTIVABILE CU 30 LA SUTA BERLIN 9 (Rador). — Uniunea cooperativelor agricol© german© a publicat un proect gigantic, pe baza căruia prin îmbunătăţiri s’ar putea spori suprafaţa cultivată a Germaniei cu 30 la sută. Prin investirea unui capital de 10 miliarde mărci aur, necesar în acest scop, s’ar putea asigura lucru, pe o perioadă de zece ani la 400.000 mii lucrători. Prin sporirea rentabilităţii agricole şi prin înlocuirea cu produse interne a două treimi a importului de alimente de până aci, în valoare anuală de vreo 3 miliarde de mărci, s© speră că şi după executarea lucrărilor, s’ar putea asigura o muncă statornică unui număr de 2 milioane de oameni. Presa îşi exprimă îndoiala în reuşita a unui asemenea plan, atâta timp, cât criza produselor agricole continuă. O sporire a producțiunii n’ar putea avea decât urmări catastrofale, în privinţa desfacerei cerealelor. Reglementarea comerţului de bancă Lucrările comisiunei pentru redactarea proectului.— Indicaţiile d-lui Const. Argetoianu, ministrul finanţelor.—Consfătuirea Asociaţiei Băncilor Proectul de lege pentru reglementarea comerţului de bancă va trece prin parlament, încă in sesiunea actuală. Comisiunea însărcinată cu alcătuirea proectului şi-a început lucrările. Deoarece d. C. Argetoianu ministru de finanţe doreşte o lege scurtă dar precisă lucrările comisiei nu vor ţine mult şi proectul de lege va fi trimis curând celor interesaţi pentru ca să-şi dea avizul. CONSFĂTUIREA BANCHERILOR Bancherii din Capitală s-a întrunit ori după amiază la Asociaţia Băncilor ca să discute această importantă problemă. Consfătuirea a avut de scop să stabilească propunerile bancherilor în chestia nonei egi. Asociaţia băncilor este reprezentată în comisiunea, care pregăteşte proiectul, prin d-nii V. Slăvescu şi Gheron Netta. Consfătuirea de eri a bancherilor a fost prezidată de d. N. P. Ştefănescu director general al Băncii Româneşti. Au luat parte conducătorii Băncii de Credit Român, Băncii Marmorosch, Blank et Comp., Banca Chrissoveloni, Societăţii Bancare, Băncii Comerciale Române, Băncii Generale a Ţării Româneşti. Consfătuirea a ţinut de la 3 până la 4 şi jumătate după amiază. INDICAŢIILE D-LUf CONST. ARGETOIANU Din informaţiile noastre reese că d. C. Argetoianu, ministrul de finanţe a comunicat că doreşte o lege foarte scurtă care să reglementeze comerţul de bancă în felul următor: Comerţul de bani şi de credit al ţării să fie făcut de instituţiile de încredere şi solid constituite. Să se asigure o bună conducere a băncilor şi responsabilitatea conducătorilor. Să se garanteze păstrarea și restituirea promptă a depozitelor. Să se controleze băncile prin organe competente pentru ca să se poată urmări In ce măsură respectă ele prevederile legale și In ce măsură _ felurile urmărite sunt atins. LEGILE BANCARE IN CELELALTE TARI Din legile existente în celelalte ţări din Europa şi adunate de comisia pentru întocmirea nouei legi reese că în ce priveşte legile care reglementează comerţul de bancă ţările europene pot fi împărţite în trei mari grupe: 1. Ţări fără de legislaţie bancară specială şi separată de celelalte legi comerciale. 2. Ţări cu legi bancare parţiale cari reglementează numai activitatea anumitor întreprinderi de bancă sau numai anumite operaţiuni bancare. 3. Ţări ca legislaţii bancare speciale. Anglia, Belgia, Bulgaria, Elveţia, Franţa, Grecia şi Olanda n’au legi cari să se ocupe special de reglementarea comerţului de bancă. In aceste ţări comerţul de bancă se exercită după prescriptiimile codului de comerţ sau după alte legi privitoare la viaţa comercială generală. Ţări ca legi speciale sunt: Austria cu o lege pentru responsabilitatea bancară (1924), cu o altă lege pentru concesionarea comerţului de bancă şi lichidarea societăţilor pe acţiuni şi legea privitoare la asigurarea depozitelor la bănci. Cehoslovacia are următoarele legi speciale: Legea carnetelor de depuneri, legea băncilor şi societăţilor pe acţiuni şi legea privitoare la revizuirea institutelor bancare. Afară de aceste legi mai e o lege privitoare la obligaţiunile bancherilor în ce priveşte păstrarea hârtiilor de valoare şi legea pentru înfiinţarea unui fond comun al băncilor din Cehoslovacia. Germania are o lege a depozitelor de efecte, lege din anuil 1896, dar complectată cu noi dispoziţii în anul 1925. Italia are o lege recent votată în anul 1926 care e chemată să protejeze depunerile. Letonia are şi legi speciale cu caracter bancar. Tot aşa şi Spania.] Ungaria are norme speciale pen- tru înfiinţarea întreprinderilor ban-, care. Legi bancare sunt în Danemarca, Polonia şi Suedia. In ce priveşte părerea cercurilor, de interesaţi de la noi putem spu-j ne că cei mai mulţi sunt împotriva reglementării printr’o lege specială. Ei susţin că prin alte mijloace ş£ nu cu legi trebue să se ajungă la normalizarea vieţii bancare de la noi. B. Bd. ALEGERI IN UNGARIA Ungaria se pregăteşte de noui alegeri. Parlamentul a fost dizolvat, aşa cum era de aşteptat de mai mult timp şi alegătorii convocaţi la urne pentru începutul lunii iulie. Aşadar, campania electorală va dura in totul trei săptămâni. Contele Bethlen şi-a ales momentul alegerilor şi şi-a fixat această scurtă perioadă de luptă electorală. Guvernul se prezintă înaintea ţării, care in mare majoritate este agricolă, cu promisiuni de ordin internaţional, să urce preţurile, să asigure pieţe de desfacere, să aducă astfel o uşurare a crizei generale, tot atât de acută în Ungaria, ca şi la noi, şi din aceleaşi cauze. Nemulţumirile sunt multe şi grave in Ungaria. O criză cumplită pornind de la criza agriculturii, paralizează intreaga viaţă economică. La aceasta, se adaugă nemulţumiri de ordin politic. Atâţia ani după războiu, Ungaria n’are încă votul universal secret. Cu excepţia Capitalei şi a câtorva oraşe mai de seamă, votul trebuie dat pe faţă. Ungaria trăeşte încă sub imperiul jurisdicţiunii tribunalelor pentru delictele de presă. Iar ţăranul ungar e poate singurul din Europa centrală şi orientală, care n’a cunoscut o reformă agrară. Sunt deci atâtea motive care ar trebui să facă lesnicioasă acţiunea opoziţiei. Şi totuşi guvernul e convins, — şi nu se înşeală, — că va reuşi în nouile alegeri şi va avea şi in parlamentul nou o majoritate covârşitoare. Pentru că, chiar motivele mai sus pomenite determină întotdeauna succesul guvernului sprijinit de marii proprietari şi de factorii conducători ai vieţii economice. Votul pe faţă e o garanţie a succesului guvernului, care prin administraţie şi prin partizanii săi poate controla şi corecta orice manifestare a imensei majorităţi a alegătorilor. De altfel, trebuie să se noteze că opoziţia, desbinată şi lipsită de conducători de seamă, n’a strălucit in parlamentul dizolvat printr’o activitate, deosebită. Cum problema actuală dominând viaţa ungară este criza produselor agricole, şi cum soluţia acestei crize nu poate fi găsită prin mijloace naţionale, opoziţia s’a mărginit la un rol de critică şi de exprimare a nemulţumirilor, neputând insă aduce o contribuţie proprie pentru îmbunătăţirea situaţiei. In aceste împrejurări, guvernul contelui Bethlen e îndreptăţit să fie încredințat de succes şi să sconteze o nouă şi îndelungată prelungire a mandatului său. Activitatea subsecretariatului de stat al minorităţilor Declaraţiile d-lui R. Brandsch D-l Rudolf Brandsch, subsecretar de stat al minorităţilor, a convocat ori seară pe reprezentanţii presei, ca să le expună planul d-sale de activitate. După alegeri — a spus d. Brandsch — începe activitatea subsecretariatului de stat al minorităţilor. Vă cer concursul, în acest scop. ..Problema minorităţilor e o chestiune foarte importantă in viaţa de stat. E în mare parte o chestiune psihologică şi concursul presei este de dorit. Vă rog deci ca atunci când scrieţi despre chestiuni minoritare, să nu uitaţi că nu sunt chestiuni de partid, ci de stat. Vă rog încă odată pentru o colaborare reală. D. Brandsch a expus apoi următorul plan de activitate, amintind că el are asentimentul d-lui preşedinte al consiliului. ..Subsecretariatul de Stat al Minorităţilor fiind organul consultativ al guvernului pentru chestiunile minoritare, activitatea sa va fi îndreptată în două direcţiuni: a) teoretică şi b) practică. ACTIVITATEA TEORETICA Problema minoritară este dela război încoace una din problemele cele mai discutate. In jurul ei s’a desvoltat o bogată literatură. De altă parte, pentru rezolvarea diverselor probleme minoritare, s’au luat în statele interesate diferite măsuri concrete. Apoi minorităţile înseşi se organizează în vederea acţiunilor comune pentru revendicarea drepturilor cari cred că li se cuvin. Importanţa problemei minoritare şi proporţiile pe cari le-a luat după război, au determinat înfiinţarea unor organizaţii speciale pentru studierea şi urmărirea ei. La noi în ţară s-a înfiinţat, la începutul anului trecut, pe lângă Direcţia Presei şi a Propagandei de la Preşedinţia Consiliului de miniştri, un oficiu pentru studiul problemelor minoritare. Acest oficiu urmează să treacă la Subsecretariatul de Stat al Minorităţilor. Prin acest oficiu, Subsecretariatul de Stat al Minorităţilor va urmări: Discuţiunile în jurul problemei minoritare în străinătate (studii, articole de reviste, discuţiile dela Societatea Naţiunilor, activitatea instituţiilor străine pentru studiul problemei minoritare, etc.) şi repercusiunile asupra minorităţilor din ţară, soluţiunile practice cari s’au dat diferitelor probleme minoritare din străinătate, urmările lor şi repercursiunile asupra minorităţilor din ţară; va urmări tot ce se scrie presa străină despre România în legătură cu problema minoritară; va urmări apoi cu cea mai mare atenţie mişcările minoritare din ţară, curentele de idei care frământă viaţa lor publică, mişcările lor culturale, sociale, economice şi politice, va urmări situaţia minorităţilor române din străinătate (situaţia culturală, socială, economică şi politică). Asupra chestiunilor de sub punctele a-e se vor întocmi rapoarte lunare amănunţite. ACTIVITATEA PRACTICA Având prin oficiul de studii la dispoziție întreg materialul informativ asupra chestiunilor cari privesc problema minoritară în general şi asupra minorităţilor din România în special, subsecretariatul de stat va lua iniţiativa măsurilor (proecte de legi noui, de modificare a legilor actualei etc.) ce se impun pentru stabilirea convieţuirii armonice intre elementul românesc şi elementele minoritare în limitele intereselor, statului naţional român. Subsecretariatul de stat va examina apoi diferitele chestiuni de interes general minoritar, cari se supun din partea preşedintelui consiliului, ori, din partea reprezentanţilor minorităţilor. Ca organ consultativ auxiliar se va institui pe lângă subsecretariatul de stat al minorităţilor, o comisiuni din care vor face parte specialiştii fără deosebire de partid şi reprezemai minorităţilor. Prin subsecretariatul de stat al minorităţilor se va face coordonarea măsurilor de ordin general şi principiale privind viaţa minorităţilor, ale tuturor departamentelor. De aceea departamentele, înainte de a lua astfel de măsuri (proecte de legi, ordonanţe,, regulamente, etc.), vor cere avizul acestui subsecretariat de stat. Subsecretariatul de stat al minorităţilor se va îngriji de trimiterea delegaţilor români, atunci şi acolo unde prezenţa lor e strict necesară, la diferitele congrese internaționale in care se discută problema minoritară“, i —8^ • ......... Conferinţa internaţionala a muncii cavtarea delegatului Românie! GENEVA, 9 (Rado,). — la discuţiunea generală asupra raportului prezentat conferinţei internaţionale de către d. Albert Thomas, a luat cuvâtul şi reprezentantul patronal român, d. Arapu. D-sa a expus pe scurt modul in care se manifestă în România dificultăţile semnalate în raportul directorilor. D-sa a mai făcut şi o expunere cu privire la lucrările pregătitoare ale Biroului Internaţional al Muncii. Activitatea biroului de până acum, a adăugat d. Arapu, nu mai ajunge. Şomajul este un fenomen atât de răspândit, încât Brutoul nu-l poate suprima ci trebue numai să tindă a-l atenua. Dintre măsurile propuse in acest scop, d. Arapu reţine în special lucrările publice, pe cari le consideră cacel mai eficace mijloc de combatere al şomajului. In discuţiunea generală asupra raportului au luat până acum cuvântul, delegaţii guvernamentali, patronali şi muncitoreşti ai Franţei, Germaniei, Marei Britanii, Austriei, Iugoslaviei, Braziliei, Chinei, Olandei, Argentinei şi Italiei.