Argus, iunie 1931 (Anul 22, nr. 5437-5460)

1931-06-11 / nr. 5444

Anul XXII No. 5444 COMERCIANŢI, INDUSTRIAŞI, FINANCIARI! Nu faceţi nici­ o afa­cere, până când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă şi pers­pectivele de viitor, ale clientelei D-voastră. Luaţi informaţiuni comerciale de­taliate, precise, bine­ controlate, de la „ARGUS" secţia de informatiuni comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul 1, telef. 306/93 si 323/69. B­ONAMENTE in strAinatate Un an 2200 lei 6 luni 1300 / 3 luni 800 . IN TARA Un an 1000 lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ 3 lei in tară, 6 lei în streinatate BIROURILE: Bucureşti, Strada Constantin Miile No. 24 (fost Sărindar) EL I. — TELE­F­O NI 306/93 şi 323/69 A ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI f... latort- $ PAUKER «i ft F VALENTIN INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director: G7VG03E GAFENCU Joi 11 Iunie 1931 COMERCIANŢI, INDUST­RIAŞI, FINANCIARI! Nu faceţi nici-o afa­­cere, până când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă şi Pers­pectivele de viitor, ale clientelei D-voastră. Luaţi informaţiuni comerciale de­taliate, precise, bine­ controlate, de la „ARGUS“ secţia de informaţiuni­ comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul I, telef. 306/93 şi 323/69. PUBLICITATEA te primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Numere Indice (Index Numbers) de Viator Preţurile pe luna Mai 1931 Preţurile mondiale continuă mer­sul lor descendent. Scăderea se manifestă totuşi cu o cadenţă înce­tinită. E deci permisă nădejdea că într-un termen ce nu poate fi pre­cizat, declinul preţurilor mondiale se va opri şi o repriză se va con­tura, la început mai slabă, mai târ­ziu accelerată.­ Sigur este că faza de depresiune a ciclului actual se va sfârşi la un moment dat şi a­­tunci se va deschide faza de pros­peritate a unui ciclu nou. Când? Aceasta este taina viitorului. Până atunci vom suferi şi cei mai mulţi vor strânge cureaua. Intre timp se cuvine să studiem, sub diferii© laturi, stadiul chinuitor ce’l străbatem. In momentul când nevoi buge­tare de neînlăturat au impus câr­­muitorîlor introducerea curbei de sacrificiu, s’a Insistat tot deodată asupra datorii autorităţilor de a lucra pentru ostenirea costului vie­­ţei. S’au scris, ce e drept, câteva articole în gazetă şi, cam la acea­sta s’a redus întreaga mişcare. Mărturisim că guvernanţii au o scuză bine venită: fenomene eco­nomice ineluctabile au determinat comprimarea preţurilor, producă­tori şi intermediari s’au supus ine­vitabilului, traiul s’a oftenit într’o măsură apreciabilă, precum o con­stată indexul nostru. De şase luni indexul e mereu în scădere. Totuşi, faţă de mijloacele de care dispune marea majoritate a cetăţenilor, e încă destul de scump, căci nepotri­virea Intre media Indexului şi nivelul schimbului, aşa cum e stabilit de mai bine de doi ani, e prea mare. * Ori de câte ori se invoacă factorii scumpetei traiului: cheltueli generale, impozite, chirii, etc. nu se vorbeşte şi de vina cumpărătorilor. Pe vremuri fiecare căuta să cumpere ceva bun şi ieftin. Se căuta calitatea şi cumpără­torul ştia s*o deosebească. Moda a­­ceasta s’a pierdut. Avem astăzi, iu mai toate branşele, produse artificiale nenumărate Ersatzuri — cuvântul e cunoscut de pe timpul ocupaţiei ger­­mae —­ ersatz la mătase ca şi la ca­fea — în scurt, sinteza chimică a fă­cut progrese atât de mari, încât arta cumpărătorului a devenit extrem de grea, mai ales că negustorul îl seduce printr’o aranjare savantă a mărfe. Cu toate acestea nu e de admis ca mușteriul să se prezinte în prăvălie cu totul dezarmat, incapabil să distin­gă un cupon de mătase produs de vierme, de un cupon de glanzstoff, sau un pieptene de baga de un piep­tene de galalit. Se aranjează vinuri până şi pâinea conţine bichromat de potasă sau persulfat de amoniac, pen­­tru a se putea întrebuinţa grâu cât de prost. Oare gospodina ştie să cumpere aşa cum trebuie, alimentele pentru întrea­ga familiei In optzeci de cazuri din­­tr’o sută, habar n’are. E destul să se observe la piaţa de alimente cum târguesc lucrătorii dela periferie. Una din particularităţile cele mai stranii ale situaţii, este că tocmai femeile din clasele muncitoreşti, nu ştiu să cumpere. Tocmeala li e necunoscută, ba pun un fel de mândrie să plătească la moment preţul cerut de detailist. Aşa­dar, consumatorul să-şi des­chidă ochii. De el depinde să aibă o marfă bună cu preţ redus. Nu e ne­­voie pentru aceasta să se invoace tu­tela statului sau să se reclame legi noui împotriva spaculei. Amestecul puterii publice în această materie, ca şi nu mai toate altele, strică. Astăzi consumatorul nu se plânge când con­­stată ca indexat Scade din lună în lună. Să nui acuze pe nimeni, să nuu ţipe atunci când se va produce urca­rea. Precum legi fireşti produce­­schimbări de temperatură, şi ar fi o nebunie să schimbi gradaţia termo­­metrului pentru că e prea cald sau prea frig, tot aşa legea cererei şi o­­fertei domină târgul economic. Chestia e ca cumpărătorul să-şi completeze educaţia. Va fi cu atât mai bine pen­tru puinga lui. • Din tabloul de mai jos reese că diferenţa preţurilor, dela o lună la alta, e minimă. Totuşi, indexul a dat înapoi ce e drept, într’o măsură infinitesimală, de preţul din August 1916. ÎMBRĂCĂMINTEA s’a scum­pit la 30 Mai 1931 de 54.94 ori faţă de preţul din August 1916, ţinându-se exact la nivelul lu­­nei Aprilie 1931. DIVERSELE s’au scumpit la 30 Mai 1931 de 28.07 ori, faţă de preţul din August 1916. Iar media preţului tuturor mărfurilor a fost în Mai 1931 de 43.76 ORI mai mare decât în August 1916 sau o jumătate la sută in­ferioară mediei din Aprilie 1931. In ultimele șase luni, media in­dexului a scăzut cu 18 luni­ la sută. Plasarea excedente­lor viitoarelor recolte LA GENEVA SE STUDIAZĂ MlJ­­LOACELE GENEVA, O. (Rador). — In cursul acestei luni se întrunește la Geneva co­mitetul pentru studiul mijloacelor menite să asi­gture scurgerea exceden­telor viitoarelor recolte de cereale. Comitetul va lua în consi­derare propunerile făcu­te de diversele delega­­ţiuni europene, ţinând totodată seama de rezulta­tele conferinţelor din Ro­ma şi L­ondra. Vor fi reprezentate în acest comitet Germania, Austria, Belgia, Marea Britanie, Estonia, Franţa, Ungaria, Italia, Norvegia, Polonia, România, Elve­ţia, Cehoslovacia, Turcia, Rusia şi Iugoslavia. Cifre relative Rezultă din tabloul de mai ALIMENTELE s’au scumpit sus că* 'la 30 Mai 1931 de 48.28 ori fată SIMŢIŢ­­IMBI PRIMARUL CAPITALEI Primarul Capitalei a fost suspen­dat. Suspendat, din interes politic, bine­înţeles. Aşa cum e obiceiul ţării. De formă, s’a ordonat şi o an­chetă. Anchetatorii lucrează de mai multe zile. Până azi, nu au găsit nimic. To­tuşi, erau multe pe cari Ie puteau găsi. Ne îngăduim să uşurăm, noi sar­­cina onorabilei comisii denunţând activitatea primarului Dem. Dobre­­scu. Primarul Dem. Dobrescu a găsit casa comunei goală. Şi a­­ mai găsit o tradiţie veche, aproape cu putere de lege, la primăria Capitalei, nu se lucrează decât pentru câteva strade din centru. Casa a lăsat-o tot atât de goală, cum a găsit-o. Tradiţia, însă, a rupt-o, cu toată hotărîrea. O adevărată re­voluţie edilitară s’a întâmplat sub primariatul d-lui Dobrescu. Mahalalele, in plata Domnului de pe vremea lui Bucur, au fost aliniate, pavate, luminate, canalizate, împreju­rimile Bucureştilor, in părţile cele mai părăsite şi mai nesănătoase, au fost prefăcute in adevărate colţuri de verdeaţă şi de sănătate. Capitala noastră, pe­ care numai ploile o spălau şi numai vântul o mă­tura, a ajuns să fie un oraş îngrijit. Maidanele de gunoaie au fost schim­bate în grădini. Bălţi nesănătoase în la­curi pentru sport şi recreaţie, iar la treizeci de ktri de Capitală, in pără­­ginitul Snagov de odinioară, a făcut o adevărată minune. Snagovul singur, arată mai mult ca orice, priceperea, energia şi tragerea de inimă a prima­rului Dobrescu pentru Bucureşti şi bucureşteni. • lasă me fonte ca ori o. data comisiune de anchetă să fie foar­te alarmată de activitatea primarului Dobrescu. R. bu­rai Stabilizarea monedei mexicane LONDRA, 9. (Rador). Z­iarul „New-York Times“ află că un număr de so­­tări petrolifere, cari lucrează în Mexic sunt dispuse a subscrie 15 mi­lioane de dolari, pentru valori mexicane. Această suma va fi destinată sta­bilizării monedei mexica­ne foarte depreciată, în urma scăderei prețului argintului. După toate probabilitățile această su­­egestie va fi acceptată. Un proect gigantic al cooperativelor agri­cole germane PENTRU SPORIREA SUPRAFE­ŢELOR CULTIV­ABILE CU 30 LA SUTA BERLIN 9 (Rador). — Uniunea cooperativelor agricol© german© a publicat un proect gigantic, pe baza căruia prin îmbunătăţiri s’ar putea spori suprafaţa cultivată a Germ­a­niei cu 30 la sută. Prin investirea unui capital de 10 miliarde mărci aur, necesar în acest scop, s’ar pu­tea asigura lucru, pe o perioadă de zece ani la 400.000 mii lucrători. Prin sporirea rentabilităţii agri­cole şi prin înlocuirea cu produse interne a două treimi a importului de alimente de până aci, în valoare anuală de vreo 3 miliarde de mărci, s© speră că şi după executarea lu­crărilor, s’ar putea asigura o muncă statornică unui număr de 2 milioane de oameni. Presa îşi exprimă îndoiala în reu­şita a unui asemenea plan, atâta timp, cât criza produselor agricole continuă. O sporire a producțiunii n’ar putea avea decât urmări ca­tastrofale, în privinţa desfacerei ce­realelor. Reglementarea comerţului de bancă Lucrările comisiunei pentru redactarea proectului.— Indicaţiile d-lui Const. Argetoianu, ministrul finanţelor.—Consfătuirea Asociaţiei Băncilor Proectul de lege pentru reglementa­rea comerţului de bancă va trece prin parlament, încă in sesiunea actuală. Comisiunea însărcinată cu alcătui­rea proectului şi-a început lucrările. De­oarece d. C. Argetoianu ministru de finanţe doreşte o lege scurtă dar precisă lucrările comisiei nu vor ţine mult şi proectul de lege va fi trimis curând celor interesaţi pentru ca să-şi dea avizul. CONSFĂTUIREA BANCHERILOR Bancherii din Capitală s-a întru­nit ori după amiază la Asociaţia Băncilor ca să discute această im­portantă problemă. Consfătuirea a avut de scop să stabilească propu­nerile bancherilor în chestia nonei egi. Asociaţia băncilor este repre­zentată în comisiunea, care pregă­teşte proiectul, prin d-nii V. Slă­­vescu şi Gheron Netta. Consfătuirea de eri a bancherilor a fost prezidată de d. N. P. Ştefă­­nescu director general al Băncii Româneşti. Au luat parte conducă­torii Băncii de Credit Român, Băn­cii Marmorosch, Blank et Comp., Banca Chrissoveloni, Societăţii Bancare, Băncii Comerciale Româ­ne, Băncii Generale a Ţării Româ­neşti. Consfătuirea a ţinut de la 3 până la 4 şi jumătate după amiază. INDICAŢIILE D-LUf CONST. ARGETOIANU Din informaţiile noastre reese că d. C. Argetoianu, ministrul de fi­nanţe a comunicat că doreşte o le­ge foarte scurtă care să reglemen­teze comerţul de bancă în felul u­r­­mă­tor: Comerţul de bani şi de credit al ţării să fie făcut de instituţiile de încredere şi solid constituite. Să se asigure o bună conducere a băncilor şi responsabilitatea con­ducătorilor. Să se garanteze păstrarea și res­tituirea promptă a depozitelor. Să se controleze băncile prin or­gane competente pentru ca să se poată urmări In ce măsură respectă ele prevederile legale și In ce mă­sură _ felurile urmărite sunt atins. LEGILE BANCARE IN CELE­LALTE TARI Din legile existente în celelalte ţări din Europa şi adunate de co­misia pentru întocmirea nouei legi reese că în ce priveşte legile care reglementează comerţul de bancă ţările europene pot fi împărţite în trei mari grupe: 1. Ţări fără de legislaţie bancară specială şi separată de celelalte legi comerciale. 2. Ţări cu legi bancare parţiale cari reglementează numai activita­tea anumitor întreprinderi de ban­că sau numai anumite operaţiuni bancare. 3. Ţări ca legislaţii bancare spe­ciale. Anglia, Belgia, Bulgaria, Elveţia, Franţa, Grecia şi Olanda n’au legi cari­ să se ocupe special de regle­mentarea comerţului de bancă. In aceste ţări comerţul de bancă se exercită după prescriptiimile co­dului de comerţ sau după alte legi privitoare la viaţa comercială ge­nerală. Ţări ca legi speciale sunt: Austria cu o lege pentru respon­sabilitatea bancară (1924), cu o altă lege pentru concesionarea co­merţului de bancă şi lichidarea so­cietăţilor pe acţiuni şi legea pri­vitoare la asigurarea depozitelor la bănci. Cehoslovacia are următoarele legi speciale: Legea carnetelor de depuneri, le­gea băncilor şi societăţilor pe ac­ţiuni şi legea privitoare la revizuirea institutelor bancare. Afară de aceste legi mai e o le­­ge privitoare la obligaţiunile ban­cherilor în ce priveşte păstrarea hârtiilor de valoare şi legea pentru înfiinţarea unui fond comun al băncilor din Cehoslovacia. Germania are o lege a depozite­­lor de efecte, lege din anuil 1896, dar complectată cu noi dispoziţii în anul 1925. Italia ar­e o lege recent votată în anul 1926 care e chemată să pro­tejeze depunerile. Letonia are şi legi speciale cu caracter bancar. Tot aşa şi Spania.] Ungaria are norme speciale pen-­ tru înfiinţarea întreprinderilor ban-, care. Legi bancare sunt în Danemarca, Polonia şi Suedia. In ce priveşte părerea cercurilor,­ de interesaţi de la noi putem spu-j ne că cei mai mulţi sunt împotriva­ reglementării printr’o lege specială.­ Ei susţin că prin alte mijloace ş£ nu cu legi trebue să se ajungă la­ normalizarea vieţii bancare de la­ noi. B. Bd. ALEGERI IN UNGARIA Ungaria se pregăteşte de noui a­­legeri. Parlamentul a fost dizolvat, aşa cum era de aşteptat de mai mult timp şi alegătorii convocaţi la urne pentru începutul lunii iulie. Aşa­dar, campania electorală va dura in totul trei săptămâni. Contele Bethlen şi-a ales momentul alegerilor şi şi-a fixat această scurtă perioadă de luptă electorală. Guver­nul se prezintă înaintea ţării, care in mare majoritate este agricolă, cu promisiuni de ordin internaţional, să urce preţurile, să asigure pieţe de desfacere, să aducă astfel o uşurare a crizei generale, tot atât de acută în Ungaria, ca şi la noi,­­ şi din a­­celeaşi cauze. Nemulţumirile sunt multe şi grave in Ungaria. O criză cumplită pornind de la criza agriculturii, paralizează in­­treaga viaţă economică. La aceasta, se adaugă nemulţumiri de ordin poli­tic. Atâţia ani după războiu, Ungaria n’are încă votul universal secret. Cu excepţia Capitalei şi a câtorva oraşe mai de seamă, votul trebuie dat pe faţă. Ungaria trăeşte încă sub impe­riul jurisdicţiunii tribunalelor pentru delictele de presă. Iar ţăranul ungar e poate singurul din Europa centrală şi orientală, care n’a cunoscut o re­formă agrară. Sunt deci atâtea motive care ar trebui să facă lesnicioasă acţiunea o­­poziţiei. Şi totuşi guvernul e convins, — şi nu se înşeală, — că va reuşi în nouile alegeri şi va avea şi in parla­mentul nou o majoritate covârşitoare. Pentru că, chiar motivele mai sus pomenite determină întotdeauna suc­­cesul guvernului sprijinit de marii pro­prietari şi de factorii conducători ai vieţii economice. Votul pe faţă e o garanţie a succesului guvernului, care prin administraţie şi prin partizanii săi poate controla şi corecta orice manifestare a imensei majorităţi a a­­legăt­orilor. De altfel, trebuie să se noteze că opoziţia, desbinată şi lipsită de con­ducători de seamă, n’a strălucit in parlamentul dizolvat printr’o activi­tate, deosebită. Cum problema actuală dominând viaţa ungară este criza pro­duselor agricole, şi cum soluţia aces­­tei crize nu poate fi găsită prin mij­­loace naţionale, opoziţia s’a mărginit la un rol de critică şi de exprimare a nemulţumirilor, neputând insă aduce o contribuţie proprie pentru îmbună­tăţirea situaţiei. In aceste împrejurări, guvernul contelui Bethlen e îndreptăţit să fie încredințat de succes şi să sconteze o nouă şi îndelungată prelungire a mandatului său. Activitatea subsecretariatului de stat al minorităţilor Declaraţiile d-lui R. Brandsch D-l Rudolf Brandsch, subsecre­tar de stat al minorităţilor, a con­vocat ori seară pe reprezentanţii presei, ca să le expună planul d-sale de activitate. După alegeri — a spus d. Brandsch — începe activitatea subsecretariatu­lui de stat al minorităţilor. Vă cer concursul, în acest scop. ..Problema minorităţilor e o chestiu­ne foarte importantă in viaţa de stat. E în mare parte o chestiune psi­hologică şi concursul presei este de dorit. Vă rog deci ca atunci când scrieţi despre chestiuni minoritare, să nu uitaţi că nu sunt chestiuni de par­tid, ci de stat. Vă rog încă odată pen­tru o colaborare reală. D. Brandsch a expus apoi urmă­torul plan de activitate, amintind că el are asentimentul d-lui preşe­dinte al consiliului. ..Subsecretariatul de Stat al Mi­norităţilor fiind organul consulta­tiv al guvernului pentru chestiunile minoritare, activitatea sa va fi în­dreptată în două direcţiuni: a) teo­retică şi b) practică. ACTIVITATEA TEORETICA Problema minoritară este dela război încoace una din problemele cele mai discutate. In jurul ei s’a desvoltat o bogată literatură. De altă parte, pentru rezolvarea diverselor probleme minoritare, s’au luat în statele interesate dife­rite măsuri concrete. Apoi minorităţile înseşi se orga­nizează în vederea acţiunilor co­mune pentru revendicarea dreptu­rilor cari cred că li se cuvin. Importanţa problemei minoritare şi proporţiile pe cari le-a luat după război, au determinat înfiinţarea unor organizaţii speciale pentru studierea şi urmărirea ei. La noi în ţară s-a înfiinţat, la începutul anului trecut, pe lângă Direcţia Presei şi a Propagandei de la Preşedinţia Consiliului de mi­niştri, un oficiu pentru studiul pro­blemelor minoritare. Acest oficiu urmează să treacă la Subsecreta­riatul de Stat al Minorităţilor. Prin acest oficiu, Subsecretaria­tul de Stat al Minorităţilor va ur­mări: Discuţiunile în jurul problemei mi­noritare în străinătate (studii, artico­­le de reviste, discuţiile dela Societa­tea Naţiunilor, activitatea instituţiilor străine pentru studiul problemei mi­noritare, etc.) şi repercusiunile a­­supra minorităţilor din ţară, soluţiunile practice cari s’au dat di­feritelor probleme minoritare din străi­nătate, urmările lor şi repercursiunile asupra minorităţilor din ţară; va urmăr­i tot ce se scrie­­ presa străină despre România în legătură cu problema minoritară; va urmări apoi cu cea mai mare atenţie mişcările minoritare din ţară, curentele de idei care frământă viaţa lor publică, mişcările lor culturale, sociale, economice şi politice, va urmări situaţia minorităţilor ro­­mâne din străinătate (situaţia cultu­rală, socială, economică şi politică). Asupra chestiunilor de sub punctele a-e se vor întocmi rapoarte lunare a­­mănunţite. ACTIVITATEA PRACTICA Având prin oficiul de studii la dis­poziție întreg materialul informativ a­­supra chestiunilor cari privesc proble­­ma minoritară în general şi asupra minorităţilor din România în special, subsecretariatul de stat va lua ini­ţiativa măsurilor (proecte de legi noui, de modificare a legilor actualei etc.) ce se impun pentru stabilirea convieţuirii armonice intre elementul românesc şi elementele minoritare în limitele intereselor, statului naţional român. Subsecretariatul de stat va exami­na apoi diferitele chestiuni de interes­ general minoritar, cari­­ se supun din partea preşedintelui consiliului, ori, din partea reprezentanţilor minorită­ţilor. Ca organ consultativ auxiliar se va institui pe lângă subsecretariatul de stat al minorităţilor, o comisiuni din care vor face parte specialiştii fără deosebire de partid şi reprezem­­ai minorităţilor. Prin subsecretariatul de stat al mi­norităţilor se va face coordonarea mă­surilor de ordin general şi principiale privind viaţa minorităţilor, ale tuturor departamentelor. De aceea departa­mentele, înainte de a lua astfel de măsuri (proecte de legi, ordonanţe,, regulamente, etc.), vor cere avizul­­ acestui subsecretariat de stat. Subsecretariatul de stat al minori­tăţilor se va îngriji de trimiterea de­legaţilor români, atunci şi acolo unde prezenţa lor e strict necesară, la di­feritele congrese internaționale in care se discută problema minoritară“, i —8^ • ......... Conferinţa internaţionala a muncii cavtarea delegatului Românie! GENEVA, 9 (Rado,). — la dis­­cuţiunea generală asupra raportului prezentat conferinţei internaţionale de către d. Albert Thomas, a luat cu­­vâtul şi reprezentantul patronal ro­mân, d. Arapu. D-sa a expus pe scurt modul in care se manifestă în Româ­nia dificultăţile semnalate în raportul directorilor. D-sa a mai făcut şi o expunere cu privire la lucrările pre­gătitoare ale Biroului Internaţional al Muncii. Activitatea biroului de până acum, a adăugat d. Arapu, nu mai ajunge. Şomajul este un fenomen a­­tât de răspândit, încât Brutoul nu-l poate suprima ci trebue numai să tin­dă a-l atenua. Dintre măsurile propuse in acest scop, d. Arapu reţine în special lu­crările publice, pe cari le consideră ca­­cel mai eficace mijloc de comba­tere al şomajului. In discuţiunea generală asupra ra­portului au luat până acum cuvântul, delegaţii guvernamentali, patronali şi muncitoreşti ai Franţei, Germaniei, Marei Britanii, Austriei, Iugoslaviei, Braziliei, Chinei, Olandei, Argentinei şi Italiei.

Next