Argus, iulie 1931 (Anul 22, nr. 5461-5487)
1931-07-24 / nr. 5481
Anul XXII No. 5481 COMERCIANŢI, INDUSTRIAŞI, FINANCIARI! Nu faceţi nici o afacere, până când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă şi perspectivele de viitor, ale clientelă D-voastră. Luaţi informaţiuni comerciale detaliate, precise, bine-controlate, de la „ARGUS“ secţia de informatici comerciale, strada Sărindar No- 24 etajul 1, telef. 306/93 si 323/69. ABONAMENTE: IN TARA Un an 1000 lei 6 luni 550 • 3 luni 300 IN STRĂINĂTATE Un an 2200 lei 6 luni 1300 • 3 luni 800 • 3 lei In tari, 6 lei In streinatate INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director: GRIGORE GAFENCU Vineri 24 Iulie 1939 CUMERUANII, INUUCIRIAŞI, FINANCIARI! Nu faceţi nici o afacere, până când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă şi respectivele de viitor, ale clientelei D-voastră. _ Luaţi informaţiuni comerciale detaliate, precise, bine-controlate, de la „ARGUS“ secţia de informaţiuni comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul I, telef. 306/93 şi 323/69. PUBLICITATEA se primeşte la Administraţie ziarului şi la toate agenţiile de publicitate BIROURILE: Bucureşti, Strada Constantin Miile No. 24 (fost Sărindar) EL I. — TELEFON: 306/93 şi 323/69 Reforma morală Situaţia din Germania alarmează toate ţările mari din Apus. Oricare ar fi hotărârile ce vor ieşi din conferinţele ce se ţin necontenit de la propunerea de moratoriu a preşedintelui Hoover, zdruncinarea finanţelor germane nu va rămâne fără efect asupra ţărilor care au legături comerciale cu Germania. Printre aceste ţări se numără şi ţara noastră. Exportul nostru în Germania se va resimţi adânc, chiar dacă sforţările reunite ale Europei apusene şi ale Americei, vor stăvili mişcarea primejdioasă către deprecierea mareei şi către prăbuşirea finanţelor germane. Se adaugă astfel în spinarea noastră pe lângă efectele cunoscute ale crizei mondiale şi nesiguranţa pieţei germane. Avem în avantajul nostru, recolta abundentă a acestui an şi capacitatea noastră de producţie neatinsă în petrol, în lemn şi în alte articole de mai mică importanţă. Având asigurată hrana ca şi producţia celorlalte articole de primă necesitate, suferinţele noastre sunt mărginite. Criza mondială, chiar agravată de nesiguranţa pieţei germane, nu poate lua la noi proporţii trtai mari decât nevoile exportului nostru. Organizaţia financiară a statui ca şi moravurile, obiceiurile şi preferinţele noastre din viaţa privată, presupun un important comerţ ca străinătatea. Aproape jumătate din bugetul nostru e destinat să treacă în străinătate, sub formă de devize pentru plata cuponului datoriei externe şi a comenzilor de materiale pentru armată şi căi ferate. Salariile urcate înlesnesc şi ele : trecerea unei părţi din bugetul statului în străinătate pentru călătoriile funcţionarilor publici la staţiunile balneare şi climaterice străine, la expoziţii internaţionale şi la alte ocazii de a trece graniţa. Atâta timp cât exportul nostru a putut face faţă cererilor de devize străine pentru plata serviciilor de stat ca şi pentru nevoile comerţului privat, problema unei politici speciae de apărare a finanţelor şi a monedei noastre, nu s-a pus. La drept vorbind o situaţie absolut normală, noi n’am avut niciodată. Exportul nostru, chiar înainte de războiu, nu acoperea complect nevoile noastre de bani streini. înainte de războiu, statul împrumuta regulat cam o sută de milioane franci aur pe fiecare an pentru investiţiuni şi chiar pentru a cumpăra „peniţe şi creioane“ necesare ministerelor cum se zicea pe vremea aceea. Aceasta înseamnă că el nu găsia într'un excedent de venituri anuale, resurse de care avea nervoe. Comerţul privat se alimenta şi el cu credit strein şi echilibrul general se menţinea prin mişcare şi report de la an la an. După războiu, mişcarea fiind întreruptă, moneda noastră s-a prăbuşit şi, împreună cu ea, finanţele publice. O politică greşită şi îndelung aplicată, de îndepărtare a creditului strein şi de ruptură cu pieţele financiare din Apus, ne-a împiedecat să reluăm firul normal a! vieţii noastre economice şi financiare prin legătură strânsă cu Apusul. Am ajuns astfel, cu încercarea de a merge cu propriile noastre puteri, până la secătuire complectă, până la nevoia de a face stabilizarea în condiţiile în care am făcut-o. După stabilizare, a venit criza mondială a prețurilor, care înseamnă, din punct de vedere financiar, o imposibilitate materială de a reintra în normal. încercările de normalizare prin credit strein, în ultimii doi ani, nu au dat rezultatele dorite. Creditorii la care am făcut apel, ne-au cerut gajuri efective şi control pentru sume neînsemnate. Sistemul împrumuturilor pe bază de concesiuni din avuţia şi drepturile statului şi însoţite de un control strein al finanţelor noastre, nu ne-a pus la adăpost de efectele crizei preţurilor Am obţinut, cu acest sistem, numai amânarea unor hotărâri eroice, pe care trebuia să Ie luăm din primul moment şi am înstreinat prin el, pe lângă o parte din avuţia publică şi o bună parte din demnitatea statului. Experienţa e făcută. Eroismul pe calea concesiunilor, ca mijloc de a căpăta bani streini, şi-a trăit traiul, îndrăzneala pe această cale de acum înainte, nu mai poate dovedi decât neputinţă, laşitate de gândire şi de voinţă. Trebue să ne organizăm pentru rezistenţă împotriva împrejurărilor create de criza mondială, fără a mai conta pe împrumuturi anormale şi fără a pune soarta întregei tari pe jocul preţului cerealelor Trebue să socotim ca puncte date în rezolvarea unei probleme politice şi sociale, — să sperăm trecătoare, — aceste două elemente negative contra cărora nu putem lupta: neputinţa de a reda statului şi pieţei noastre condiţiuni normale de credit şi neputinţa de a da produselor noastre preţul socotit ca normal, în întreaga noastră aşezare economică şi financiară. Dezlegarea problemei, astfel pusă, nu e cu neputinţă. Ce se cere e curajul de a privi lucrurile drept în faţă şi hotărârea statului, ca şi a particularilor, de a trage concluziile naturale, dintr’o situaţiune de fapt mai tare decât credinţele obiceiurile şi pretenţiile noastre. Reforma pe care o cere vremea de azi, e, înainte de toate, o reformă morală. A. CORTEANU minimis PARTIDELE Plecând dela ştirea desmintită de altfel, câ partidul d-lui Iorga s’ar reorganiza, Viitorul" scrie: „Reorganizarea unor grupări mai vechi sau înfiinţarea unora noi, care să ducă la noi formaţiuni politice sunt acţiuni ce pun în evidenţă în faţa opiniei publice necesitatea partidelor politice, pentru normala desvoltare a vieţei de stat". Nu e nevoie de reorganizarea unor grupări mai vechi sau de înfiinţarea unora noi, ca să se vădească trebuinţa partidelor politice pentru normala desvoltare a vieţii de stat". Partidele sunt necesare sub orice fel de cârmuire. Chiar sub oligarhie, care e cea mai rea formă de cârmuire. Și e rea, fiindcă partidele in această formă, sunt „clientele", iar clientele ca să-şi dea sprijinul cer să fie îmbuibate-Un partid politic ca să trăiască trebue să nu aibă de ţintă numai cucerirea puterii, ci împlinirea linui program, şi a unor tendinţe, isvorâte din nevoile ţării. Partidele socialiste nu au participat la cârmuire decât după război, în unele ţări, în Franţa, nici după război. Ele trăesc, însă, multe din ideile lor au fost impuse, şi cu asta contribue la cârmuire. Dar partidele, cari au de obiectiv puterea, numai puterea şi cu orice preţ, trăesc cât timp vin la putere şi mor când dispare sacul cu grăunţe R. Vânzarea in comun a cerealelor Conferinţa de la Dafenea Camerelor de agricultori Uniunea Camerelor de agricultură a trimis băncilor o circulară în chestia finanţării recoltei. In circulară, Uniunea arată că chestiunea vânzării în comun a cerealelor din noua recoltă a producătorilor agricoli mijlocii şi mici în scopul de a li se înlesni o mai bună valorificare a lor, prezintă pentru actuala companie agricolă o deosebită importanţă. In primul rând, perspectivele de preţuri sunt foarte defavorabile. Din cauza recoltelor excelente, care se anunţă aproape în toate ţările exportatoare de peste ocean, ca şi din vecinătatea noastră imediată şi care se adaugă la stocurile rămase din anul trecut. Aceasta va avea ca urmare rezerva caselor cumpărătoare de a se aproviziona cu cantităţi mai mari şi tendinţa lor de a prefera să angajeze calităţi mai superioare şi de un tip cât mai uniform pentru mai multă siguranţă la plasarea lor mai iparte, din cauza concurenţei. DATORIILE AGRICOLE In al doilea rând, producătorii noştri agricoli sunt astăzi şi mai împovăraţi cu datorii la bănci ca în anul trecut şi pentru a scăpa măcar în parte de plata dobinzilor şi a impozitelor la Stat, ei se vor grăbi să vândă la orice preţ cerealele recoltate, imediat după treer, căci nu pot avea nici o speranţă de a obţine un preţ mai bun după câteva luni de aşteptare cu marfa în magazie. Guvernul îşi dă toată silinţa să vină în ajutorul agricultorilor prin convenţiunile comerciale, ce tratează cu Germania şi cu celelalte ţări consumatoare de produsele noastre agricole, prin modificările ce se aduc legii d© de valorificarea cerealelor, prin înfiinţarea atât de mult aşteptatului Credit agricol ipotecar şi a Băncei Agriculturii Româneşti etc., dar toate aceste măsuri vin prea târziu şi ele nu vor putea să-şi producă efectul dorit decât peste 3—4 luni de zile. In faţa acestei situaţiuni nu rămâne, după părerea noastră, ca soluţie practică de moment, decât o înţelegere directă a producătorilor agricoli cu aceea, — care sunt cei dintâi atinşi prin suferinţa lor şi mai interesaţi de a le înlesni o bună valorificare a cerealelor, — adică Băncile Populare şi comerciale, care le-au acordat credite pentru a cultiva pământul şi a produce aceste cereale. Uniunea Camerelor de Agricultură termină circulara, propovăduind un sistem de organizaţie, pentru vânzarea în comun a cerealelor, sistem la care instituţiile de credit trebuie să-şi dea partea lor. In acest scop, s-a ţinut ieri, o conferinţă la Uniunea Camerelor de Agricultură. Conferinţa de la Uniunea Camerelor de Agricultură Au fost convocaţi reprezentanţii marilor bănci şi toate instituţiile interesate. Din partea Uniunei Camerelor de agricultură a luat parte d-nii ing. Ticulescu, subdirector şi ing. Const■ l. Ciulei, şeful serviciului tehnic al Uniunii, Poenaru-latun, din partea Creditului funciar rural, Anca, din partea Bencii Agriculturii, I. Antonescu din direcţia agriculturei, Const. Winder şeful biroului conjuncturei agricole şi statisticii de pe lângă Uniunea Camerelor agricole şi insp. Dem. Popescu, din partea Băncii Centrale Cooperative D. ing. Const.. Ciulei a făcut o expunere cu privire la vânzarea cerealelor în alte ţări şi a funcţionarii cooperativelor de magazii prin care agricultorii cehoslovaci, de toate categoriile, îşi vând cerealele. Apoi a examinat situaţia de la noi A insistat în special, asupra importanţei datelor în ce priveşte disponibilităţile de cereale aflate în ţară. Aceste date pot fi obţinute prin aparatul statistic ce-l au la dispoziţie Camerele de agricultură. Datele acestea vor fi utilizate ca date de îndrumare la vânzare. Se vor primi dispoziţii de vânzare din toate punctele principale ale ţării. Centrele de vânzare vor fi organizate în punctele principale. Odată sau de două ori pe săptămână vom comunica situaţia preţurilor de care va putea lua cunoştinţă agricultorii.Informaţiile procurate vor fi foarte folositoare agricultorilor. Uniunea a rugat ministerul de interne, ca la întocmirea bugetelor să se introducă 500—1000 lei pe lună pentru plata unui aşa zis agent statistic, care va putea fi recrutat dintre învăţători. Aceştia bucuros vor contribui la opera de statistică agricolă începută, mai cu osebire că suma primită se va servi drept supliment la salariu.: (Citiți continuarea în pag. 3-a) * Pregătirea reformei fiscale Comercianţii cer desfiinţarea impozitului global Un raport al Uniunei Camerelor de Comerţ La ministerul finanţelor se pregăteşte reforma fiscală. Sistemul actual va fi revizuit, globalul desfiinţat şi, după câte se afirmă, procedura fiscală mult simplificată. Uniunea Camerelor de Comerţ a întocmit un raport prin care îşi exprimă punctul ei de vedere, în această chestiune. In raport se arată că comerţul şi industria sunt apăsate de sarcini fiscale peste măsură de grele. Aceste sarcini, mai ales în urma crizei economice, au depăşit cu mult limita până la care mai puteau fi suportate, atât sub raportul mulţimei şi marimei impozitelor şi taxelor de tot felul către Stat, judeţe şi comune, cât şi sub raportul modalităţilor adoptate pentru aşezarea şi constatarea şi perceperea acestor impozite şi taxe. Uşurarea acestei fiscalităţi se impune. Ea este ceruta nu numai de nevoile comerţului şi ale industriei, dar încă, şi într'o măsură poate cu mult mai mare de nevoile oftinirii traiului fără de care e cu neputinţă, în actualele împrejurări, să se determine o înviorare a activităţii economice. Pentru uşurarea sarcinelor fiscale, care copleşesc comerţul şi industrie,,Uniunea Camerelor de Comerţ, pe baza studilor a făcut la timp propuneri concrete pentru cele mai importante din impozitele şi taxele în vigoare. IMPOZITUL PE VENITURILE COMERCIALE In fruntea listei nesfârşite a impozitelor şi taxelor, la care sunt impuse comerţul şi industria, stă impozitul pe veniturile comerciale şi industriale, stabilit prin legea contribuţiunilor directe. Cote prea mari, sporite încă considerabil prin cota complimentară şi prin diferite alte cote adiţionale, un sistem de impunere prea inchizitorial, care dă naştere la tot felul de şicane, abuzuri şi vexaţiuni şi duce întotdeauna la majorări nejustificate ale veniturilor comerciale şi industrial© impozabile şi aşa destul de exagerate prin bilanţul fiscal impus de lege — măsuri de percepere excesiv de severe, — iată In esenţă, marile nejunsuri aie acestui impozit. Aceste neajunsuri dobândesc un caracter de o gravitate şi mai mare prin aceea că impunerile trebue să se repete in fiecare an. Dorinţa de a se reveni la vechiul regim al patentelor sa născut din această stare de lucruri. Protestele comerţului şi industrei împotriva impozitului pe veniturile comerciale şi industriale, au găsit un ecou puternic la Uniune. Problema a fost îndeaproape studiată. Pe baza studiilor făcute şi a discuţiunîior care au avut loc, Uniunea a întocmit un anteproiect de lege, pe care l-a comunicat guvernului, spre a-l lua în considerare, încă din anul trecut. REFORMELE PROPUSE Măsurile propuse prin acest anteproect pentru reforma impozitului pe veniturile comerciale și industriale sunt următoarele: Reducerea cotelor de impunere; înlocuirea actualului regim de impunere pentru firmele individuale, societăţile în nume colectiv, comandită simplă, cu răspundere limitată, meseriaşi şi alţi profesionişti, afară de liberii profesionişti, printr un nou regim de impunere pe clase de venituri stabilite din 3 în 3 ani pe baza unor semne exterioare; Desfiinţarea impozitului complimentar pentru comercianţii şi industriaşii impuşi pe clase de venituri; Modificarea bilanţului fiscal, spre a-l adapta căt mai mult la bilanţul comercial; Revizuirea bilanţurilor comerciale în general şi în special a calculului amortismentelor prevăzute de actuala lege a contribuţiunilor directe; Precizarea cazurilor când registrele comerciale pot să fie înlăturate la facerea impunerilor; Modificarea Mcstuirei comisiunilor de impuneri şi măsuri penntru înlesnirea apelurilor şi recursurilor împotriva impunerilor făcute de aceste comisiuni. Uşurarea perceperei impozitului şi reducerea dobânzilor de întârziere. IMPOZITUL PROGRESIV PE VENITUL GLOBAL Impozitul acesta îşi are raţiunea numai într’un regim de impunere moderată a veniturilor provenind din izvoare diferite. Nu acesta este cazul în ţara noastră. Am văzut cât este de exagerată impunerea veniturilor comerciale şi industriale. A veni cu o supra-impunere a acestor venituri însemnează a nesocoti cele mai elementare principii de politică fiscală şi economică. Şi este de notat că, la noi, în ţară, asupra impunerii comerţului şi industriei, prin impozitul gobal, este foarte severă, pe de o parte din cauză că minimum de existenţă neimpozabil este foarte redus, iar pe de altă parte din cauză că progresivitatea impozitului este exagerată. Minimum de existenţă a fost fixat la început la 10.000 lei şi acum de curând a fost ridicat la 20.000 lei. Aceasta însemnează că la noi venitul de 1.660 lei lunar este socotite venitul necesar pentru întreţinere şi că de la aceasta sumă începe prisosul şi luxul, care trebue taxat progresiv. Pe de altă parte, tariful impozitului, întocmit în epoca de depreciere a leului, nu numai că nu a fost redus, dar a fost încă majorat. Ell apasă mai ales veniturile mijlocii, printre care figurează şi cele comerciale şi industriale. Prin aceasta se loveşte în două ramuri de activitate, încă în formaţiune, se mai împiedecă apoi formarea de economii, creatoare de capitaluri de care avem atât nevoie. Pentru consideraţiunile de mai sus, Uniunea de Comerţ propune desfiinţarea impozitului pe venitul global. Dacă Insă situaţiunea financiară nu permite încă luarea acestei măsuri ea cere să se mărească simţitor minimum de existenţă neimpozabil şi să se reducă, iarăşi simţitor, progresivitatea impozitului. ■mniŢl • ■■■■■■' I ' - Refacerea drumurilor basarabene Şoselele vor fi refăcute cu ajutorul armatei Declaraţiile celui general V. Răşcanu, ministrul Basarabiei D. general Răşcanu, ministrul Basarabiei, a expus astfel programul său de lucru: — Delegat de Hitre M. S. Regele a mă ocupa exclusiv de nevoile şi interesele imediate ale Basarabiei, Guvernul din care am onoare a face parte a fixat, în linii generale, atribuţiunile mele în provincia de peste Prut, atributiuni pe care M. S. Regele a binevoit a le aproba în întregime-In spiritul acestor atributiuni nădăjduesc să asigur acestei provincii o cât mai desăvârşită ordine, fără de care nimic nu poate propăşi în linişte şi siguranţă şi fără de care autoritatea de Stat şi erarhia aceştia nu pot inspira încrederea necesară oricărei prosperităţi comune. CAUTAREA DE DEBUŞEURI date fiind greutăţile economice pe care le simţim cu toţii, de pe urma cărora, în primul rând suferă azi Basarabia, atât din cauza situaţiei sale geografice, cât şi din vitregia cu care soarta a tratat-o Până azi, cred absolut necesar a se crea acestei provincii relaţiuni comerciale permanente, prin care să se poată scurge în mod sigur atât spre Nord şi Nord-Vest produsele sale, care odinioară erau cerute şi apreciate pe pieţele ruseşti, cât şi spre Sud pe calea mărilor a tuturor cerealelor şi vitelor sale căutate pe pieţele din apus. Numai prin asemenea debuşeuri permanente şi sigure care să înlesnească producătoruiifi acestei provincii valorificarea muncii sale, scăpându-1 de speculanţi şi intermediari, fi vom reda încrederea în sine şi il vom încuraja la o muncă cu atât mai rodnică, cu cât ea va fi mai preţuită. REFACEREA CAILOR DE COMUNICAŢIE In legătură directă cu aceasta, găsesc ca primă şi vitală nevoie a Basarabiei refacerea complectă a căilor sale de comunicaţie. In acest scop, voi alcătui imediat, cu concursul tuturor organelor competinte, un plan sistematic de refacere al Şoselelor, pe care sâ-l urmăm apoi cu energie, perseverenţă şi sacrificiile materiale posibile. Date fiind mijloacele aproape inexistente de care judeţele din această provincie dispun azi, voi face apel imediat la mâna de lucru militară, cu ajutorul căreia nădăjduesc să pot începe chiar din luna August refacerea acestor şosele atât de necesare vieţei economice de pestePrut. PROBLEMELE CULTURALE ŞI DE ASISTENTA Atât din punct de vedere cultural, dat fiind sprijinul lang ce Basarabia va primi din partea marelui cărturar şi animator al şcoalei, care este de preşedinte al consiliului, cât şi din punct de vedere sanitar şi al higienei sociale, dată fiind personalitatea d-lui ministru ,al Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, cred că Basarabia va propăşi curând pe amândouă aceste tărâmuri. Nu voi face în Basarabia absolut nici o politică, în sensul obicinuit al cuvântului. Sunt hotărât a promova aci numai interesele generale şi permanente ale Statului, a servi un singur drapel — drapelul naţional — şi nu voi cunoaşte decât o singură deviză, aceia de: Salus Republicae, suprema lex’’Voi controla permanent şi inopinat toate autorităţile locale şi instituţile de stat, judeţene, comunale, etc NUMIRILE DE PERSONAL Orice numiri de funcţionari superiori în această provincie se va face pe viitor cu avizul pralabil al subsemnatului şi personal vor stimula, propunând la recompense pe toţi banii şi bravii funcţionari de orice categorie, precum voi reprima cu toată severitatea de cei abuzivi, leneşi sau incorecţi. Nădăjduiesc, prin contactul permanent ce voi ţine cu populaţia să întâlnesc sprijinul unanim al tuturor oamenilor de bine întru realizarea grelei misiuni ce mi s’a încredinţat şi asigur pe toţi cetăţnii de peste Prut, fără deosebire de clasă socială, profesiune, naţionalitate, confesiune sau religie, că atât obârşia mea de basarabean, cât şi trecutul meu de muncă desintresată le poate fi chezăşie că voi pune de azi înainte toate puterile mele în slujba binelui şi a propăşirei Basarabiei noastre. Voi fi cel mai fericit când voi vedea că munca rodeşte în o Basarabie, în care fiecare cetăţean, punând binele obştesc înainte intereselor sale personale, a pus umărul la întărirea patriei şi la înălţarea ei. DIFICULTĂŢI LA LONDRA Negocierile din Londra merg mai greu decât se aşteptau iniţiatorii conferinţei. Din comunicate publicate până acum, rezultă că obiectul discuţiilor se limitează deocamdată la găsirea unei soluţii de expedient. Se încearcă anme să se găsească mijloacele de a se opri manifestările crizei financiare din Germania, fără a se stabili cauzele acestei situaţii. In felul acesta, ar obţine câştig de cauză teza franceză, după care trebuesc excluse din activitatea conferinţei toate preocupările de ordin politic. Dacă astăzi, ziua hotărâtă pentru închiderea conferinţei, nu se va lărgi cercul discuţiunilor, rezultatul va fi, în cazul cel mai favorabil, hotărârea de a se menţine în Germania creditele pe termen scurt. O hotărâre de acest fel nu corespunde aşteptărilor şi speranţelor legate de conferinţa reprezentanţilor marilor puteri D. Stimson, delegatul Statelor Unite, a expus ori un plan de cooperare internaţională în domeniul financiar, care deasemenea rea prezintă perspective prea generoase. După părerea delegatului american, conferinţa ar trebui să se mărginească tot la păstrarea creditelor pe termen scurt, la transformarea lor ulterioară în credite pe termen îndelungat, la controlarea tranzacţiunilor Băncii Reichului în străinătate, astfel încât să se evite obligaţiuni împovărătoare. Nu se mai vorbeşte despre împrumutul de cinci sute milioane de dolari şi nici despre o acţiune pozitivă sprijinită pe solidaritatea puterilor. Adoptarea acestor propuneri ar înlătura, pentru moment, faza acută a crizei germane. Nu ar aduce insă vindecarea boalei de care suferă finanţele Reichului. Nu este de mirare, in aceste condiţiuni, că se vorbeşte de pe acum de o a doua conferinţă la Londra. La această nouă conferinţă, criza pierzând din caracterul ei acut, s’ar putea proceda pe îndelete la o examinare a cauzelor situaţiei critice şi la negocierea mijloacelor potrivite pentru o soluţie definitivă. In cursul negocierilor de la Paris, s-a subliniat că nu se poate separa latura financiară de problema politică. O confirmare a acestei teze vine acum din New-York unde începe să se vobească despre nevoia unei revizuiri a sarcinilor ce apasă asupra economiei europene, prin reparaţiunile şi datoriile de războia. A. Hg. Parafarea tratatului de comerţ românoaustriac VIEIMA, 22 (Rador) Tratativele privitoare la încheierea unui tratat de comerţ cu România, cari se urmau aci de la începutul lunii iulie cu o delegaţie românească, sub conducerea d-lui Cezar Popescu, au fost încheiate azi parafându-se azi următoarele instrumente : O convenţie, bazată pe clauza naţiunii celei mai favorizate, a fost încheiată cu privire la aşezarea supuşilor, la comerţ şi la navigaţie, împreună cu o anexă cuprinzând tarife şi un aranjament veterinar. Printr’un schimb de note s’a stabilit un acord provizoriu, care urmează să intre imediat în vigoare şi care prelungeşte starea de până aci până la desăvârşirea convenţiei comerciale. Acest acord reglementează până la 31 octombrie şi bazele de contingentare pentru importul în Austria din România a Vitelor şi a cărnii. Desbaterile in afacerea Peret PARIS 22 (Rador). — Senatul constituit în înaltă Curte a continuat azi desbaterile in afacerea Peret. In cursul şedinţei de dimineaţă au fost ascultaţi o serie de martori între cari şi d. Reynaud, fost ministru de finanţe în epoca introducerii acţiunilor „Sina Viscosă” la Bursa din Paris."