Argus, iulie 1931 (Anul 22, nr. 5461-5487)

1931-07-24 / nr. 5481

Anul XXII No. 5481 COMERCIANŢI, INDUSTRIAŞI, FINANCIARI! Nu faceţi nici­ o afa­­cere, până când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă şi pers­pectivele de viitor, ale clientelă D-voastră.­­ Luaţi informaţiuni comerciale de­taliate, precise, bine-controlate, de la „ARGUS“ secţia de informatici comerciale, strada Sărindar No- 24 etajul 1, telef. 306/93 si 323/69. ABONAMENTE: IN TARA Un an 1000 lei 6 luni 550 • 3 luni 300­­ IN STRĂINĂTATE Un an 2200 lei 6 luni 1300 • 3 luni 800 • 3 lei In tari, 6 lei In streinatate INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director: GRIGORE GAFENCU Vineri 24 Iulie 193­9 CUMERUANII, INUUCIRIAŞI, FINANCIARI! Nu faceţi nici­ o afa­cere, până când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă şi res­pectivele de viitor, ale clientelei D-voastră.­­ _ Luaţi informaţiuni comerciale de­taliate, precise, bine-controlate, de la „ARGUS“ secţia de informaţiuni comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul I, telef. 306/93 şi 323/69. PUBLICITATEA se primeşte la Administraţie ziarului şi la toate agenţiile de publicitate BIROURILE: Bucureşti, Strada Constantin Miile No. 24 (fost Sărindar) EL I. — TELEFON: 306/93 şi 323/69 Reforma morală Situaţia din Germania alarmează toate ţările mari din Apus. Oricare ar fi hotărârile ce vor ieşi din con­ferinţele ce se ţin necontenit de la propunerea de moratoriu a preşe­dintelui Hoover, zdruncinarea fi­nanţelor germane nu va rămâne fără efect asupra ţărilor care au legături comerciale cu Germania. Printre aceste ţări se numără şi ţa­ra noastră. Exportul nostru în Ger­mania se va resimţi adânc, chiar dacă sforţările reunite ale Europei apusene şi ale Americei, vor stăvili mişcarea primejdioasă către depre­cierea mareei şi către prăbuşirea finanţelor germane. Se adaugă astfel în spinarea noa­stră pe lângă efectele cunoscute ale crizei mondiale şi nesiguranţa pie­ţei germane. Avem în avantajul nostru, re­colta abundentă a acestui an şi ca­pacitatea noastră de producţie nea­tinsă în petrol, în lemn şi în alte articole de mai mică importanţă. Având asigurată hrana ca şi pro­ducţia celorlalte articole de primă necesitate, suferinţele noastre sunt mărginite. Criza mondială, chiar a­­gravată de nesiguranţa pieţei ger­mane, nu poate lua la noi proporţii trtai mari decât nevoile exportului nostru. Organizaţia financiară a statui ca şi moravurile, obiceiurile şi pre­ferinţele noastre din viaţa privată, presupun un important comerţ ca străinătatea. Aproape jumătate din bugetul nostru e destinat să treacă în străinătate, sub formă de devize pentru plata cuponului datoriei ex­terne şi a comenzilor de materiale pentru armată şi căi ferate. Sala­riile urcate înlesnesc şi ele : trece­rea unei părţi din bugetul statului în străinătate pentru călătoriile funcţionarilor publici la sta­ţiunile balneare şi climaterice străine, la expoziţii internaţionale şi la alte ocazii de a trece graniţa. Atâta timp cât exportul nostru a putut face faţă cererilor de devi­ze străine pentru plata serviciilor de stat ca şi pentru nevoile comer­ţului privat, problema unei politici speciae de apărare a finanţelor şi a monedei noastre, nu s-a pus. La drept vorbind o situaţie absolut normală, noi n’am avut niciodată. Exportul nostru, chiar înainte de războiu, nu acoperea complect ne­voile noastre de bani streini. înain­te de războiu, statul împrumuta re­gulat cam o sută de milioane franci aur pe fiecare an pentru investi­­ţiuni şi chiar pentru a cumpăra „peniţe şi creioane“ necesare minis­terelor cum se zicea pe vremea a­­ceea. Aceasta înseamnă că el nu găsia într'un excedent de venituri anuale, resurse de care avea ne­­rvoe. Comerţul privat se alimenta şi el cu credit strein şi echilibrul general se menţinea prin mişcare şi report de la an la an. După războiu, mişcarea fiind întreruptă, moneda noastră s-a pră­buşit şi, împreună cu ea, finanţele publice. O politică greşită şi înde­lung aplicată, de îndepărtare a cre­ditului strein şi de ruptură cu pie­ţele financiare din Apus, ne-a îm­piedecat să reluăm firul normal a! vieţii noastre economice şi finan­ciare prin legătură strânsă cu A­­pusul. Am ajuns­ astfel, cu încercarea de a merge cu propriile noastre puteri, până la secătuire com­plectă, până la nevoia de a face stabilizarea în condiţiile în care am făcut-o. După stabilizare, a venit criza mondială a prețurilor, care în­seamnă, din punct de vedere fi­nanciar, o imposibilitate mate­rială de a reintra în normal. încercările de normalizare prin credit strein, în ultimii doi ani, nu au dat rezultatele dorite. Cre­ditorii la care am făcut apel, ne-au cerut gajuri efective şi control pentru sume neînsemnate. Siste­mul împrumuturilor pe bază de concesiuni din avuţia şi drepturile statului şi însoţite de un control strein al finanţelor noastre, nu ne-a pus la adăpost de efectele crizei preţurilor­ Am obţinut, cu acest sistem, numai amânarea u­­nor hotărâri eroice, pe care tre­buia să Ie luăm din primul moment şi am înstreinat prin el, pe lângă o parte din avuţia publică şi o bună parte din demnitatea statu­lui. Experienţa e făcută. Eroismul pe calea concesiunilor, ca mijloc de a căpăta bani streini, şi-a trăit traiul, îndrăzneala pe a­­ceastă cale de acum înainte, nu mai poate dovedi decât neputinţă, laşitate de gândire şi de voinţă. Trebue să ne organizăm pentru rezistenţă împotriva împrejurări­lor create de criza mondială, fără a mai conta pe împrumuturi anor­male şi fără a pune soarta între­­gei tari pe jocul preţului cereale­lor­ Trebue să socotim ca puncte date în rezolvarea unei probleme politice şi sociale, — să sperăm trecătoare, — aceste două ele­mente negative contra cărora nu putem lupta: neputinţa de a reda statului şi pieţei noastre condi­­ţiuni normale de credit şi nepu­tinţa de a da produselor noastre preţul socotit ca normal, în în­treaga noastră aşezare economică şi financiară. Dezlegarea problemei, astfel pusă, nu e cu neputinţă. Ce se cere e curajul de a privi lucrurile drept în faţă şi hotărârea statului, ca şi a particularilor, de a trage concluziile naturale, dintr’o situa­­ţiune de fapt mai tare decât cre­dinţele obiceiurile şi pretenţiile noastre. Reforma pe care o cere vremea de azi, e, înainte de toate, o re­formă morală. A. CORTEANU min­imis PARTIDELE Plecând dela ştirea de­smintită de altfel, câ partidul d-lui Iorga s’ar reorganiza, Viitorul" scrie: „Reorganizarea unor grupări mai vechi sau înfiinţarea unora noi, care să ducă la noi forma­ţiuni politice sunt acţiuni ce pun în evidenţă în faţa opiniei publice necesitatea partidelor politice, pentru normala desvoltare a vie­­ţei de stat". Nu e nevoie de reorganizarea unor grupări mai vechi sau de înfiinţarea unora noi, ca să se vădească trebuinţa partidelor po­litice pentru normala desvoltare a vieţii de stat". Partidele sunt necesare sub ori­ce fel de cârmuire. Chiar sub oli­garhie, care e cea mai rea formă de cârmuire. Și e rea, fiindcă par­tidele in această formă, sunt „clientele", iar clientele ca să-şi dea sprijinul cer să fie îmbuibate-Un partid politic ca să trăiască trebue să nu aibă de ţintă numai cucerirea puterii, ci împlinirea li­nui program, şi a unor tendinţe, isvorâte din nevoile ţării. Partidele socialiste nu au parti­­cipat la cârmuire decât după răz­boi, în unele ţări, în Franţa, nici după război. Ele trăesc, însă, multe din ideile lor au fost im­puse, şi cu asta contribue la câr­muire. Dar partidele, cari au de obiec­tiv puterea, numai puterea şi cu orice preţ, trăesc cât timp vin la putere şi mor când dispare sacul cu grăunţe­ R. Vânzarea in comun a cerealelor Conferinţa de la Dafenea Camerelor de agricultori Uniunea Camerelor de agricul­tură a trimis băncilor o circulară în chestia finanţării recoltei. In circulară, Uniunea arată că ches­tiunea vânzării în comun a cerea­lelor din noua recoltă a producă­torilor agricoli mijlocii şi mici­ în scopul de a li se înlesni o mai bună valorificare a lor, prezintă pentru actuala companie agricolă o deosebită importanţă. In primul rând, perspectivele de preţuri sunt foarte defavorabile. Din cauza recoltelor excelente, care se anunţă aproape în toate ţările exportatoare de peste­ ocean, ca şi din vecinătatea noastră ime­diată şi care se adaugă la stocu­rile rămase din anul trecut. Aceas­ta va avea ca urmare rezerva ca­selor cumpărătoare de a se apro­viziona cu cantităţi mai mari şi tendinţa lor de a prefera să anga­jeze calităţi mai superioare şi de un tip cât mai uniform pentru mai multă siguranţă la plasarea lor mai i­­parte, din cauza concuren­ţei. DATORIILE AGRICOLE In al doilea rând, producătorii noştri agricoli sunt astăzi şi mai împovăraţi cu datorii la bănci ca în anul trecut şi­ pentru a scăpa măcar în parte de plata dobinzilor şi a impozitelor la Stat, ei se vor grăbi să vândă la orice preţ cerea­­lele recoltate, imediat după treer, căci nu pot avea nici o speranţă de a obţine un preţ mai bun după câ­­teva luni de aşteptare cu marfa în magazie. Guvernul îşi dă toată silinţa să vină în ajutorul agricultorilor prin convenţiunile comerciale, ce tra­­tează cu Germania şi cu celelalte ţări consumatoare de produsele noastre agricole, prin modificările ce se aduc legii d© de valorificarea cerealelor, prin înfiinţarea atât de mult aşteptatului Credit agricol ipo­tecar şi a Băncei Agriculturii Ro­mâneşti etc., dar toate aceste mă­suri vin prea târziu şi ele nu vor putea să-şi producă efectul dorit de­cât peste 3—4 luni de zile. In faţa acestei situaţiuni nu ră­mâne, după părerea noastră, ca so­luţie practică de moment, decât o înţelegere directă a producătorilor agricoli cu aceea, — care sunt cei dintâi atinşi prin suferinţa lor şi mai interesaţi de a le înlesni o bună valorificare a cerealelor, — adică Băncile Populare şi comerciale, care le-au acordat credite pentru a cultiva pământul şi a produce a­­ceste cereale. Uniunea Camerelor de Agricultură termină circulara, propovăduind un sistem de organizaţie, pentru vân­zarea în comun a cerealelor, sistem la care instituţiile de credit trebuie să-şi dea partea lor. In acest scop, s-a ţinut i­eri, o conferinţă la Uniu­nea Camerelor de Agricultură. Conferinţa de la Uniunea Camerelor de Agricultură Au fost convocaţi reprezentanţii marilor bănci şi toate instituţiile interesate. Din partea Uniunei Camerelor de agricultură a luat parte d-nii ing. Ticulescu, sub­director şi ing. Const■ l. Ciulei, şeful serviciu­lui tehnic al Uniunii, Poenaru-la­­tun, din partea Creditului funciar rural, Anca, din partea B­encii Agriculturii, I. Antonescu din di­recţia agriculturei, Const. Winder şeful biroului conjuncturei­ agricole şi statisticii de pe lângă Uniunea Camerelor agricole şi insp. Dem. Popescu, din partea Băncii Cen­trale Cooperative D. ing. Const.­­. Ciulei a făcut o expunere cu privire la vânzarea cerealelor în alte ţări şi a func­ţionarii cooperativelor de magazii prin care agricultorii cehoslovaci, de­ toate categoriile, îşi vând ce­realele. Apoi a examinat situaţia de la noi­ A insistat în special, asupra importanţei datelor în ce priveşte disponibilităţile de cereale aflate în ţară. Aceste date pot fi obţinute prin aparatul statistic ce-l au la dispoziţie Camerele de agricul­tură. Datele acestea vor fi utilizate ca date de îndrumare la vânzare. Se vor primi dispoziţii de vân­zare din toate punctele principale ale ţării. Centrele de vânzare vor fi or­ganizate în punctele principale. Odată sau de două ori pe săptă­mână vom comunica situaţia pre­ţurilor­ de care va putea lua cu­noştinţă agricultorii.Informaţiile procurate vor fi foarte folositoare agricultorilor. Uniunea a rugat ministerul de interne, ca la întocmirea bugete­lor să se introducă 500—1000 lei pe lună­ pentru plata unui aşa zis agent statistic, care va putea fi recrutat dintre învăţători. Aceştia bucuros vor contribui la opera de statistică agricolă începută, mai cu osebire că suma primită se va servi drept­ supliment la salariu.: (Citiți continuarea în pag. 3-a) * Pregătirea reformei fiscale Comercianţii cer desfiinţarea impozitului global Un raport al Uniunei Camerelor de Comerţ La ministerul finanţelor se pregăteşte reforma fiscală. Sis­temul actual va fi revizuit, glo­balul desfiinţat şi, după câte se afirmă, procedura fiscală mult simplificată. Uniunea Camerelor de Co­merţ a întocmit un raport prin care îşi exprimă punctul ei de vedere, în această chestiune. In raport se arată că comerţul şi industria sunt apăsate de sar­cini fiscale peste măsură de gre­le. Aceste sarcini, mai ales în urma crizei economice, au de­păşit cu mult limita până la care mai puteau fi suportate, atât sub raportul mulţimei şi marimei impozitelor şi taxelor de tot felul către Stat, judeţe şi comune, cât şi sub raportul mo­dalităţilor adoptate pentru aşe­zarea şi constatarea şi percepe­rea acestor impozite şi taxe. Uşurarea acestei fiscalităţi se impune. Ea este cer­uta nu nu­mai de nevoile comerţului şi ale industriei, dar încă, şi într'o măsură poate cu mult mai ma­re de nevoile oftinirii traiului fă­ră de care e cu neputinţă, în ac­tualele împrejurări, să se deter­mine o înviorare a activităţii economice. Pentru uşurarea sarcinelor fiscale, care copleşesc comerţul şi industrie,,Uniunea Camerelor de Comerţ, pe baza studilor a făcut la timp propuneri concrete pentru cele mai impor­tante din impozitele şi taxele în vigoare. IMPOZITUL PE VENITURILE COMERCIALE In fruntea listei nesfârşite a im­pozitelor şi taxelor, la care sunt impuse comerţul şi industria, stă impozitul pe veniturile comerciale şi industriale, stabilit prin legea contribuţiunilor directe. Cote prea mari, sporite încă considerabil prin cota complimentară şi prin di­ferite alte cote adiţionale, un sis­tem­ de impunere prea inchizitorial, care dă naştere la tot felul de şi­cane, abuzuri şi vexaţiuni şi duce în­totdeauna la majorări nejustifi­cate ale veniturilor comerciale şi industrial© impozabile şi aşa des­tul de exagerate prin bilanţul fis­cal impus de lege — măsuri de per­cepere excesiv de severe, — iată In esenţă, marile nejunsuri aie aces­tui impozit. Aceste neajunsuri do­bândesc un caracter de o gravita­te şi mai mare prin aceea că impu­nerile trebue să se repete in fieca­re an. Dorinţa de a se reveni la ve­chiul regim al patentelor sa năs­cut din această stare de lucruri. Protestele comerţului şi indus­­trei împotriva impozitului pe veni­turile comerciale şi industriale, au găsit un ecou puternic la Uniu­ne. Problema a fost îndeaproape studiată. Pe baza studiilor făcute şi a discuţiunîior care au avut loc, Uniunea a întocmit un ante­proiect de lege, pe care l-a comunicat gu­vernului, spre a-l lua în conside­rare, încă din anul trecut. REFORMELE PROPUSE Măsurile propuse prin acest an­­teproect pentru reforma impozitu­lui pe veniturile comerciale și in­dustriale sunt următoarele: Reducerea cotelor de impunere; înlocuirea actualului regim de impunere pentru firmele indivi­duale, societăţile în nume colec­tiv, comandită simplă, cu răspun­dere limitată, meseriaşi şi alţi profesionişti, afară de liberii pro­fesionişti, printr un nou regim de impunere pe clase de venituri stabilite din 3 în 3 ani pe baza u­­nor semne exterioare; Desfiinţarea impozitului com­­plimentar pentru comercianţii şi industriaşii impuşi pe clase de ve­nituri; Modificarea bilanţului fiscal, spre a-l adapta căt mai mult la bilanţul comercial; Revizuirea bilanţurilor comer­ciale în general şi în special a calculului amortismentelor prevă­zute de actuala lege a contribu­­ţiunilor directe; Precizarea cazurilor când re­gistrele comerciale pot să fie în­lăturate la facerea impunerilor; Modificarea Mcstuirei comisiu­­nilor de impuneri şi măsuri penntru înlesnirea apelurilor şi recursuri­lor împotriva impunerilor făcute de aceste comisiuni. Uşurarea perceperei impozitului şi reducerea dobânzilor de întâr­ziere. IMPOZITUL PROGRESIV PE VENITUL GLOBAL Impozitul acesta îşi are raţiu­nea numai într’un regim de im­punere moderată a veniturilor provenind din izvoare diferite. Nu acesta este cazul în ţara noastră. Am văzut cât este de exagerată impunerea veniturilor comerciale şi industriale. A veni cu o supra-impunere a acestor venituri însemnează a nesocoti cele mai elementare principii de politică fiscală şi economică. Şi este de notat că, la noi, în ţară, asupra impunerii comer­ţului şi industriei, prin impozi­tul gobal, este foarte severă, pe de o parte din cauză că minimum de existenţă neimpozabil este foarte redus, iar pe de altă par­te din cauză că progresivitatea impozitului este exagerată. Minimum de existenţă a fost fixat la început la 10.000 lei şi acum de curând a fost ridicat la 20.000 lei. Aceasta­ însemnează că la noi venitul de 1.660 lei lu­nar este socotite venitul nece­sar pentru întreţinere şi că de la aceasta sumă începe prisosul şi luxul, care trebue taxat pro­­­gresiv. Pe de altă parte, tariful impozitului, întocmit în epoca de depreciere a leului, nu numai că nu a fost redus, dar a fost încă majorat. Ell apasă mai ales veniturile mijlocii, printre care figurează şi cele comerciale şi industriale. Prin aceasta se lo­veşte în două ramuri de activi­tate, încă în formaţiune, se mai împiedecă apoi formarea de eco­nomii, creatoare de capitaluri de care avem atât nevoie. Pentru consideraţiunile de mai sus, Uniunea de Comerţ propune desfiinţarea impozitului pe venitul global. Dacă Insă situaţiunea finan­ciară nu permite încă luarea aces­­tei măsuri ea cere să se mărească simţitor minimum de existenţă ne­impozabil şi să se reducă, iarăşi simţitor, progresivitatea impozitu­lui. ■mniŢl • ■■■■■■' I ' - Refacerea drumurilor basarabene Şoselele vor fi refăcute cu ajutorul armatei Declaraţiile celui general V. Răşcanu, ministrul Basarabiei D. general Răşcanu, ministrul Basarabiei, a expus astfel progra­mul său de lucru: — Delegat de Hitre M. S. Regele a mă ocupa exclusiv de nevoile şi interesele imediate ale Basarabiei, Guvernul din care am onoare a face parte a fixat, în linii generale, atribuţiunile mele în provincia de peste Prut, atributiuni pe care M. S. Regele a binevoit a le a­­proba în întregime-In spiritul acestor atributiuni nădăjduesc să asigur acestei pro­vincii o cât mai desăvârşită or­dine, fără de care nimic nu poate propăşi în linişte şi siguranţă şi fără de care autoritatea de Stat şi erarhia aceştia nu pot inspira încrederea necesară oricărei pros­perităţi comune. CAUTAREA DE DEBUŞEURI date fiind greutăţile economice pe care le simţim cu toţii, de pe urma cărora, în primul rând sufe­ră azi Basarabia, atât din cauza situaţiei sale geografice, cât şi din vitregia cu care soarta a tratat-o Până azi, cred absolut necesar a se crea acestei provincii relaţiuni comerciale permanente, prin care să se poată scurge în mod sigur atât spre Nord şi Nord-Vest pro­dusele sale, care odinioară erau ce­rute şi apreciate pe pieţele ruseşti, cât şi spre Sud pe calea mărilor a tuturor cerealelor şi vitelor sale căutate pe pieţele din apus. Numai prin asemenea debuşeuri permanente şi sigure care să în­lesnească producătoruiifi acestei provincii valorificarea muncii sale, scăpân­du-1 de speculanţi şi inter­­mediari, fi vom reda încrederea în sine şi il vom încuraja la o muncă cu atât mai rodnică, cu cât ea va fi mai preţuită. REFACEREA CAILOR DE CO­MUNICAŢIE In legătură directă cu aceasta, găsesc ca primă şi vitală nevoie a Basarabiei refacerea complectă a căilor sale de comunicaţie. In a­­cest scop, voi alcătui imediat, cu concursul tuturor organelor com­­petinte, un plan sistematic de re­facere al Şoselelor, pe care sâ-l urmăm apoi cu energie, perseve­renţă şi sacrificiile materiale posi­bile. Date fiind mijloacele aproape i­­nexistente de care judeţele din a­­ceastă provincie dispun azi, voi face apel imediat la mâna de lu­cru militară, cu ajutorul căreia nă­dăjduesc să pot începe chiar din luna August refacerea acestor şo­sele atât de necesare vieţei eco­nomice de peste­­Prut. PROBLEMELE CULTURALE ŞI DE ASISTENTA Atât din punct de vedere cultu­ral, dat fiind sprijinul lang ce Ba­sarabia va primi din partea mar­elui cărturar şi animator al şcoa­­lei, care este de preşedinte al con­siliului, cât şi din punct de vedere sanitar şi al higienei sociale, dată fiind personalitatea d-lui ministru ,al Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, cred că Basarabia va propăşi cu­rând pe amândouă aceste tărâ­muri. Nu voi face în Basarabia absolut nici o politică, în sensul obicinuit al cuvântului. Sunt hotărât a promova aci nu­mai interesele generale şi perma­nente ale Statului, a servi un sin­gur drapel — drapelul naţional — şi nu voi cunoaşte decât o sin­gură deviză, aceia de: Salus Re­­publicae, suprema lex’’­Voi controla permanent şi ino­pinat toate autorităţile locale şi instituţile de stat, judeţene, co­munale, etc­ NUMIRILE DE PERSONAL Orice numiri de funcţionari supe­riori în această provincie se va face pe viitor cu avizul pralabil al sub­semnatului şi personal vor stimula, propunând la recompense pe toţi banii şi bravii funcţionari de orice categorie, precum voi reprima cu toată severitatea de cei abuzivi, leneşi sau incorecţi. Nădăjduiesc, prin contactul per­manent ce voi ţine cu populaţia să întâlnesc sprijinul unanim al tutu­ror oamenilor de bine întru realiza­rea grelei misiuni ce mi s’a încre­dinţat şi asigur pe toţi cetăţnii de peste Prut, fără deosebire de clasă socială, profesiune, naţionalitate, confesiune sau religie, că atât obâr­şia mea de basarabean, cât şi tre­cutul meu de muncă desintresată le poate fi chezăşie că voi pune de azi înainte toate puterile mele în sluj­ba binelui şi a propăşirei Basara­biei noastre. Voi fi cel mai fericit când voi ve­dea că munca rodeşte în o Basara­bie, în care fiecare cetăţean, pu­nând binele obştesc înainte intere­selor sale personale, a pus umărul la întărirea patriei şi la înălţarea ei. DIFICULTĂŢI LA LONDRA Negocierile din Londra merg mai greu decât se aşteptau iniţia­torii conferinţei. Din comunicate publicate până acum, rezultă că obiectul discuţiilor se limitează deocamdată la găsirea unei so­luţii de expedient. Se încearcă anme să se găsească mijloacele de a se opri manifestările crizei financiare din Germania, fără a se stabili cauzele acestei situaţii. In felul acesta, ar obţine câştig de cauză teza franceză, după care trebuesc excluse din activitatea conferinţei toate preocupările de ordin politic. Dacă astăzi, ziua hotărâtă pentru închiderea confe­rinţei, nu se va lărgi cercul discu­­ţiunilor, rezultatul va fi, în cazul cel mai favorabil, hotărârea de a se menţine în Germania credi­tele pe termen scurt. O hotărâre de acest fel nu corespunde aştep­tărilor şi speranţelor legate de conferinţa reprezentanţilor mari­lor puteri­ D. Stimson, delegatul Statelor Unite, a expus ori un plan de coo­perare internaţională în domeniul financiar, care deasemenea rea prezintă perspective prea gene­roase. După părerea delegatului american, conferinţa ar trebui să se mărginească tot la păstrarea creditelor pe termen scurt, la trans­formarea lor ulterioară în credite pe termen îndelungat, la contro­larea tranzacţiunilor Băncii Rei­­chului în străinătate, astfel încât să se evite obligaţiuni împovără­toare. Nu se mai vorbeşte despre împrumutul de cinci sute milioane de dolari şi nici despre o acţiune pozitivă sprijinită pe solidaritatea puterilor. Adoptarea acestor pro­­puneri ar înlătura, pentru moment, faza acută a crizei germane. Nu ar aduce insă vindecarea boalei de care suferă finanţele Reichului. Nu este de mirare, in aceste condiţiuni, că se vorbeşte de pe acum de o a doua conferinţă la Londra. La această nouă confe­rinţă, criza pierzând din caracterul ei acut, s’ar putea proceda pe în­delete la o examinare a cauzelor situaţiei critice şi la negocierea mijloacelor potrivite pentru o so­­­luţie definitivă. In cursul negocie­rilor de la Paris, s-a subliniat că nu se poate separa latura finan­ciară de problema politică. O con­firmare a acestei teze vine acum din New-York unde începe să se vobească despre nevoia unei re­vizuiri a sarcinilor ce apasă asu­pra economiei europene, prin re­­paraţiunile şi datoriile de războia. A. Hg. Parafarea tratatului de comerţ româno­­austriac VIEIMA, 22 (Rador)­­ Trata­tivele privitoare la încheierea u­­nui tratat de comerţ cu Româ­nia, cari se urmau aci de la înce­putul lunii iulie cu o delegaţie românească, sub conducerea d-lui Cezar Popescu, au fost în­cheiate azi parafându-se azi ur­mătoarele instrumente : O convenţie, bazată pe clauza naţiunii celei mai favorizate, a fost încheiată cu privire la aşe­zarea supuşilor, la comerţ şi la navigaţie, împreună cu o anexă cuprinzând tarife şi un aranja­ment veterinar. Printr’un schimb de note s’a stabilit un acord provizoriu, ca­re urmează să intre imediat în vigoare şi care prelungeşte sta­rea de până aci până la desăvâr­şirea convenţiei comerciale. Acest acord reglementează până la 31 octombrie şi bazele de contingentare pentru impor­tul în Austria din România a Vi­telor şi a cărnii. Desbaterile in aface­­rea Peret PARIS 22 (Rador). — Senatul constituit­ în înaltă Curte a conti­nuat azi desbaterile in afacerea Peret. In cursul şedinţei de dimineaţă au fost ascultaţi o serie de martori între cari şi d. Reynaud, fost mi­nistru de finanţe în epoca intro­ducerii acţiunilor „Sina Viscosă” la Bursa din Paris."

Next