Argus, septembrie 1931 (Anul 22, nr. 5515-5539)
1931-09-02 / nr. 5515
OTTO GRUSCH MAGDEBURG-BUCKAU Furnizează ca specialităţi : Hoţi diniafe -- fungrenage Transmisiuni cu turn ori line pentru orice întrebuinţare Piese da stei turnat în bucăţi până la 15 tone greutate, brute şi prelucrate Simţiri de roţi Hintaie Ancore de vapoare model „ORUSOK Delegat pentru România, DIRECTOR KONRADI, Bucurafti I, Strada Sft. Gheorghe Nou, 29 Telefon 333/29 pentru căi ferate miniere și decovil-uri h h r ■RATIONALIZATI CUMPĂRĂRILE D-VOASTRA! ţ VIZITAT! 6 —13 Septembrie 1931 VIZA GRATUITA REDUCERI LA CAILE FERATE ROMANE SI CEHOSLOVACE ■"., " N informatiafil la reprezentantul onorafie: BANCA ANGLO-CEHOSLOVACA si DE CREDIT DIN PRAGA SUCURSALA BUCURESTI I, STR. LIPSCANI 215 VATRA BORNEI ------ oferă in luna SEPTEMBRIE Tariful băilor foarte redus. Camere deosebit de ieftine Masa pe zi 60—100 Lei. Numeroase restaurante rituale dau publicului evreesc posibilitatea de a petrece sărbătorii® In staţiune. Reducere de 50°/0 pe C. F. R. Vagoane directe Cernăuţi—Iaşi—Chişinău—Galaţi—Bucureşti. — Prospecte gratuite şi informaţiuni prin Comisia Balneară. Comisiunea internaţională Dunăreană Serviciul Porţilor de Cer PUBLICAŢIUNE Serviciul Porţilor de Fer cu sediul la Orşova, vinde un vaporaş ale cărui dimensiuni sunt următoarele : I . Lungimea (de la axa cârmei la proră) m. 21. Lungimea măsurată pe punte m. 22.75. Lăţimea în secţiunea maximă m- 3.45. Lăţimea maximă măsurată pe punte m. 4.10. înălţimea la proră m- 220. înălţimea la mijloc m. 1.70. înălţimea la pupă, m. 1.35-Pescajul maxim, m. 1.80. Maşina este verticală, cu aburi, sistem compound şi acţionează o elice- Căldarea e tip locomotivă şi foloseşte cărbuni ca combustibil. Puterea maşinei este de 120 HP, indicaţi, presiunea de regim 8 V* atmosfere. Deplasamentul 18.57 tone-Capacitatea depozitelor de combustibil 6 tone. Viteza în apă moartă 18 km. pe oră. Vasul e construit în anuil 1899 de :Şantierul Danubius-Schoenichen - Hartmann. Corpul vasului este construit din oţel cu 4 pereţi etanşi de compartimentare. Pe vas se găsesc un salon, trei cabine pentru personal (comandant, mecanic şi marinari) şi o punte comodă. Corpul vasului, interiorul salonului şi al cabinelor în foarte bună stare. Inventarul de bord şi de maşină este complet. Maşina este în stare foarte bună, căldarea este în serviciu din 1910 încercări nu se pot face din cauză că sunt scoase ţevile ferbătoare. Vasul se poate folosi şi pentru remorcaje. Se pot îmbarca pe bord până la 30 persoane inclusiv personalul de bord. Vizitaarea vasului se poate face oricând în portul Orșova. Predarea se face contra achitărei integrale a costului. Plata trebue făcută în cel mult 10 zile după aprobarea vânzărei. Ofertele pentru cumpărare se vor trimite până la 15 octombrie a. c. în pilc închis. Preturile oferte se calculează în franci elveţieni. Ofertele se vor adresa Serviciului Porţilor de Fer C. I. D. Orşova, tot aşa şi cererile pentru orice informaţiuni. PRĂVĂLIE mareea sau ţară birouri închiriază pentru imediat LUPU KARNIOL, Bărăţiei, 27 „WOODSTOCK“ Cea mai modernă, cea mai eftină, cea mai durabili Cele mai mari mn* $ ’ /lesniri de plată. Se primesc maşini vechi şi alte sisteme în parte plată Cereţi negreşit p* ierta noastră înainte de a cumpăra Jo 3EMLLER-YUST. «C/USA VICTOR».« ISlekt».30 W40 ŢEVI de sonde neîndoite lungime doi până la cinci metri diametrul 3, 4, 5 şi 6 ţoli cumpărăm predabil vagon. Oferte cu preţuri la ziar sub SONDE. Fabrică de Mezelari, Provincie, oraş industrial, de vânzare, închiriat sau combinaţie financiar. A se adresa la ziar sub,, Fabrică*" Stesiodactyla română franceza germană caută post sub „MES“ LAMELE DE RAS, cari vă vor satisface pe deplin. MP.blN.cj)Ul3BtBc autumn SWAML »1 No. 36 A apărut GAZETA MEDICALĂ Director G. D. IONAŞESCU Cu următorul sumar: „Cura de muncă“ pentru tuberculoşi de Dr. G. D. Ionăşescu Despre piatra la rinichi G de furunculoza. — Cum să purtăm cămăşile Sinucideri de femei în Germania Senilitatea. — Blenoragia Pagini de sezon V’aţi născut în Septembrie. — Noul an şcolar.— Ţărani. — De ce e sărată apa mării Reţete pentru gospodine. — Un şarpe înghite o căprioară Aţi fost bolnavi vreodată? —Alte răspunsuri la ancheta noastră — Consultaţiuni medicale şi grafologice A. B. C. medical 1 2 pagini 7 Lei Red. şi Adi ţia Bucureşti str. Doamnei 37 H. FEINGOLD AVOCAT GALAŢI Str. Brăilei, 24 „ARGUS“ secţia de Incasso, strada Const. Miile (Sărindar) No. 24 etaj I, telef. 306/93 şi 323/69 facilitează încasarea creanţelor de tot felul, se ocupă cu lichidarea datoriilor vechi sau neglijate şi tranşează pe cale amiabilă, acordurile şi aranjamentele dintre creditori şi debitori i -H IntHnV-"1 , ■. I Banca Comercială Italiană și Română Sediul București. — Str. Bursei 2 w -3 0 B. C. b. E. 46oX4ooX6U 2 PE AN pe semestru Lei Soo.—Lei •o© N fL 5oo.—» Soo. * * 700.—» 4oo.• » 9oo.—» ooo. — J.2oo.—• ÎOO.— pe trimestr Lei 15 o.— „ 2oo.~ * 25 o.— „ 3oo.— * âoo.*— Exportul nostru de animale în Franţa Continuare pe mai scumpă la noi decât la Paris, deşi carnea de toate categoriile, e mult mai ieftină. Parisul cere porci de carne, nu de grăsime La oi ne-a reproşat lipsa jigourilor şi a şalelor, ceea ce desigur se poate corecta relativ uşor prin selecţie-DE CARNE FRANCEZA LOCUL ROMÂNIEI PE PIAŢA Scopul vizitei d-lor de Broqua şi Legendre era să-şi dea seama dacă noi putem răspunde cu marfa noastră cerinţelor pieţii franceze, înlocuind ale ţări care trimit astăzi animale şi carne în Franţa. Astăzi, Franţa importă asemenea marfă de peste Ocean, din Italia, din Danemarca şi chiar din Germania. Polonia de asemenea trimite in Franţa carne, păsări şi cai de abator. Germania furnizează regiunea Saarului, unde, după socoteala d-lui De Broqua, noi am putea să ne asigurăm un debuşeu de peste 300 000 000 franci francezi anual, adică peste două milioane lei, dacă am organiza serios exportul nostru. Astăzi, România este oprită de a trimite vite în regiunea Saarului, însă se poate obţine de la Societatea Naţiunilor, care administrează acest teritoriu, revenirea asupra acestei măsuri prohibitive. In schimb, ni se cere să ne procurăm vagoanele frigorifere din Franţa sau de la Case cu capital francez CUVINTE DESPRE ROMANIA Lăsând la o parte observaţiile de ordin tehnic, pe care nu urmăresc să le înşir complet în aceste note fugitive, menţionez pentru încheere impresia pe care a făcut-o asupra vizitatorilor francezi pito dîn pag.ia rescultării noastre- Sunt cuvinte emoţionante care trebue auzite de toată lumea. .|A|-r| , » ,Aveţi o ţară minunată, — povestea Contele de Broqua. Am privit cu însufleţire Carpaţii viguroşi, am admirat regiunea colinelor şi nu am lăsat influenţat cu plăcere de melancolia stepei. Ori pe unde am umblat, am avut de admirat ceva nou. .Sunteţi oameni fericiţi d-vostră Românii. Aveţi tot ce vă trebue. Iar d-voastră oameni de ştinţâ, de sigur că încercaţi un sentiment din cele mai înalte, când ştiţ că pământul acestei ţări este încredinţat în mâinele d-voastră, ca o bucată de material brut, în care vi se cere să alegeţi ce e bun, să-l prelucraţi, să-l frământaţi ca pe un aluat, să-l prefaceţi, să-l valorificaţi şi apoi să-l întindeţi din nou compatrioţilor d-voastră, să se folosească de el aşa cum trebue, ca să prosperele, să se îmbogăţească, şi săi aceii din ţara aceasta un paradis. Aveţi un institut agronom ei un Institut zootehnic demn de toată admiraţia.Aceste institute arată vigoarea voastră, voinţa de a începe o altă viaţă, arată tinereţea voastră robustă şi sănătatea voastră morală. Aţi înţeles bine mersul vremii. Fără Ştiinţă nu se mai poate face astăzi o exploatare rentabilă a bogăţiilor naturale”. Am spus ministrului d-voastră că servicile d-voastră zootechnice muau impresionat mult şi că pot fi luate ca exemplu de orice țară occidentală. Cu ajutorul lor, scopul vizitei noastre va putea fi atins în întregime. ,‘La Roumanie est un pays plein de promesses Prof. G. K. CONSTANTINESCU Cronica Teatrală Teatrul Naţional: „Chemarea Codrului“ de G. Diamandy.— Teatrul Regina Maria: „Salto Mortale“ de Burell In faţa unei săli văduve de spectatori, ca o sală de aşteptare, a unei gări, pe linie secundară, noaptea, a avut loc spectacolul de deschidere al Teatrului Naţional Şi totuşi alegerea direcţiei era minunat îndreptăţită. ,,Chemarea Codrului” e un cântec de vitejie, gustos şi îmbătător ca un vin bătrânesc. Unele retorisme fireşte sună fals, dar cât de frumos şi plin de mişcare e actul întâiu, cu viaţa patriarhală de la curtea boerească, cu năvala hoţilor prinşi de Chihaia. Dacă spectacolul n’a trecut rampa e din cauza a doi mari actori tot atât de mult cât şi din cauza atmosferii sălii goale. Am constatat cu multă surprindere că d-nii Ion Sârbu şi Gr. Mărculescu amândoi pare-se de dincoace de Milcov, ceea ce nu are de altfel importanţă) nu pot întrupa, cu acel farmec puţin dulceag sfătos şi pitoresc, care caracterizează pe boerii moldoveni în genere, pe cei doi boeri şi mai exagerat moldoveni, ai lui Diamandy. Din cauza asta a lipsit cu totul ambianţa necesară premului (şi care de altfel îi era principalul farmec). Negreşit rolul domnului Sârbu cerea o doză de „repezeală” dar şi asta cu „cântecul” ei. Din interpretare în afară de d-na Zimniceanu, trebue să relevăm cu uimire pe d-ra Marietta Sadova care a animat şi a dat farmec câtorva dintre scenele principale. E o actriţă pe care Teatrul Naţional o foloseşte anapoda. Sub pretext că joacă inteligent bătrâne, nu i se dă prilejul decât să se strâmbe, când inteligenţa suplă a acestei actriţe dă frumuseţe tocmai scenelor sentimentale. D. Marius a avut o clipă de mare actor. Scena recunoaşterii a fost minunat jucată de d-sa şi d. Ion Sârbu. „ Sub presiunea opiniei publice, Teatrul Regina Maria a obţinut o subvenţie pentru anul trecut. Fireşte că această subvenţie impune şi pentru viitor obligaţii serioase. Dacă totuşi Compania artiştilor asociaţi a început cu „Salto Mortale” să sperăm că nu e decât cu intenţia de a consolida materialmente teatrul şi că, pe viitor, vom reveni la repertoriul cerut de cei care au sprijinit această companie în împrejurările destul de grele. Să subliniem din tot spectacolul apariţia nouă a d-rei Maria Sanda- fără speranţe prea mari, dar cu impresia că va fi de reală utilitate în rolurile de dramă puternică. Restul interpretării, fireşte în nota piesii, fără să ştim dacă asta înseamnă chiar o nota bună. CAMIL PETRESCU ..........• «^g5a»— Scarlatina in creştere in Capitală Serviciul sanitar al municipiului a înştiinţat ministerul muncii şi sănătăţii că în Capitală se găsesc: 132 cazuri de scarlatina; opt cazuri de difterie; 28 cazuri de febră tifoidă; 2 cazuri de paratitas; 2 cazuri de meningită cerebro-spinală; 3 cazuri de dizenterie şi un caz de paralizie infantilă. Deşi ministerul instrucţiunii a fost înştiinţat la timp de directori şcolilor primare şi secundare de pericolul ce prezintă scarlatina şi celelalte epidemii, totuş deschiderea şcolilor n’a fost amânată. Din această cauză domneşte o vi© agitaţie printre părinţii copiilor. Acte de comerţ şi Notarial ades de nine el IM. - Handels- and HoHs-HMe Vânzări imobiliare voluntare Freier verkauf unbeweglicher Güter.— Ventes volontaires d’numeriu Vânzător Cumpărtor Imobilul Preţul LUNI: 31 August 23483. Banca de Credit Ilfovean —* T. Barbu — Imob. str. Ştefan cel Mare 172, lei GOO.OOD 23.536. Popescu Ștefan — C. Suciu — teren str. Principesa Ileana 10, lei 162.000 23.539. Constantinescu Haralamb — I. Schwartz — teren str. Cultul Patriei 40, lei 35.000 23.403. Priboian George — Barnosch — teren parcul Domeniilor, lei 42.500 23.495. Drăgulănescu D-tru — E. Popescu — imob. Turu Măgurele, str. Smârdan 3, lei 200.000 23.505. Eftimiu Maria — Ilona Pântea,—imob. str. Sebeiul de Sus, lei 50.000 23.543. Leonte Aglaia — V. Visan — imob. str. Popa Radu 33, lei 125.000 Inscriptiuni ipotscara Pfandverschreibungen.—inscriptions la ipotecaires împrumutatul Imprumutătorul Imobilul 23.476. Trapei Nicolae — E. L. Tabro — Imob. Ploești str. Exercițiului 65, lei 75.000 23.513. Hezeneglu Sadic — Al. Rosenberg — imob. str. Lizeanu 15, lei 50.000 23.530. Hanyel loan — I. Hampel — imob. str. Sabinelor 7, lei 80.000 23.492. Ionescu C-tin — S. Schiller — imob. str. Călărașilor 234, lei 50.000 Cesiuni 23.490. Buzetescu Th. — V. Cosmoset — lei 23.000 ce are de primit dela Banca Sindicatului Ilfov. 23.526. Pașcanu I. C. — A. Dumitrescu — creanța de lei 250.000 ce are de primit dela primăria municip. Buc. Vânzări de mașini 23.482. Soc. Generală l’Etranger — T. Czikz — auto lei 111.100. 23.453. Soc. Economic Roman — I. Paulina Vasile — lei 225.000 23.456. Soc. Sarai — C. Mitroci — auto lei 210.000 23486. David Somm — Orfael Szilagi — mașină lei 50.000 23.440. Mihăilescu C. — Filip Sfet — auto, lei 105.000 23.441. Idem, idem, auto lei 23.424 ClUi Almanachul „ARGUS" 1931 Falimente (ILFOV) In ziua de 7 Sept. 1931, se vinde de sindicatul fălim. trib. Ilfov, la magaziile din str. Sf. Apostoli Nr. 40 activele urmat, falimente: Marin Aldescu, mărfuri blănărie, în contul adjudecatar. Vasile Lungu, D. Eremieff, mobilier de prăvălie, idem B. Schulemsohn; Valeriu Nicotin, mobilier de casă, idem B. Schulemsohn; Jean Moscovici, mobilier de birou, idem, idem; Petre Grigorescu, material și scule de tâmplărie, idem, idem. _ La 11 Sept. cor., idem al fălim. societ. „Trofil”, ciorapi. — La ÎS Sept. cor., idem ale urmat, fălim.: Calmanovici, mobilier de casă; Raşela Bercovici, articole de menaj; Naftali Feinstein, accesorii de automobile şi mobilier de prăvălie. _ Idem, idem portofoliile de creanţe ale urmat, fălim.: I. Stănciulescu, dr. Carol Freier. Russe, din Olteniţa, str. Carol 124, idem, idem lei 12.860, termen la 27i Octombrie 1931. Dos. Nr. 3765 din 1931 — Fabrica, de bere Luther S. A. idem a d-lui Constantin G. Stravolen, restaurator, din calea Plevnei Nr. 194, idem, idem lei 23.000, idem la 23 Oct. crt. Dos. Nr. 3766 din 1931 . Idem, idem a comerc. O. Vartanof din B-dul Etisabeta Nr. 5, idem, idem lei 25.000 idem. Dos. Nr. 3767 din 1931 __ Idem, idem a comerc. Mielu Stănescu din corn. Militari (Ilfov), idem, idem lei 26.200, idem. Dos. Nr. 3768 din 1931 — Idem, idem a comerc. Nestor Sinescu din str. Știrbey Vodă Nr. 118, idem, idem lei 21.000, idem. Dos. Nr. 3769 din 1931 _ Firma „Etablissements Hutchinsohn’, prin procur., idem a comerc. Pincu Rosin din calea Moșilor Nr. 320, idem, idem lei 14.720, idem la 13 Oct. crt. Cereri de declarare in stare de faliment Dos. Nr. 3749 din 1931 — Firma „Consignaţia” M. R. Marchitanu, a cerut trib. Ilfov, secţia I corn., declararea în stare de faliment a soc. anon. pe acţiuni „Nord-Orient” fost. moşt. V. T. Plasnicov prin repr. săi legali cu sediul principal în Galaţi, str. Domnească 32, fiind în încetare de plăţi, datoria lei 160.000. Dos. Nr. 3750 din 1931 — D. Neuman Itzicovici, idem a comerc. Vasile Martin din com. Potlogi, jud. Dâmboviţa, idem, idem lei 18.000. Dos. Nr. 3751 din 1931 — Idem, idem, a comerc. Ion I. Mirescu din com. Potlogi, (Dâmboviţa), idem, idem lei 35.500, idem. Dos. Nr. 3764 din 1931 _ D. A. Schenfeld, idem a d-lui Sterian N. (ILFOV) Comandamente (ILFOV) Dos. Nr. 9013 din 1925 — Deb. Zamfirescu Anton cred. „Steaua României” — imob. București, aleea Rignault Nr. 1 __datoria lei 500.000. Urmăriri de venituri generala (ILFOV) Dos. 17464 din 1931 — Deb. Constantinescu Stefan _ cred. N. St. Popescu-Râmnic _ urmărirea veniturilor imob. din București, str. Basarabia Nr. 49—datoria lei 13.000. Dos. Nr. 354 din 1927 _ Ecaterina și Friderich Zank — Ath. Dumitrescu — idem ale imob. din str. Vaselor Nr. 20 __ idem lei 400.000. Dos. Nr. 15622 din 1931 _ Filipeanu Mimi și Ionel — Nicola Cojanu _ idem ale imob. din str. Vespasian 52_idem lei 330.000. Al VIMea congres internaţional de comptabilitate In vederea congresului internaţional de contabilitate care se deschide Duminică 6 Septembrie consiliul superior al Contabililor Experţi şi Autorizaţi, a tipărit următoarele rapoarte şi lucrări 1) Kontrolle und Revision de Kommerzialrat prof Eugen Schigut (Viena). 2) Traducerea în româneşte a cestei broşuri. 3) Existe-t-il un bilan fiscal ? şi 4) L’Etat et la Partie double de E. René Delaporte, H. E. C. 5) Vapplication de la comptabilité eil partié double ă Tótat aux administration locales et régié autonomes de prof. G. Alesseanu şi Dr. V. M Ioachim. 6) Conceptions nouvelles dans le projet de code de Commerce roumain de Gr. L. Trancu-Iaşi. 7) Le Róla et le fonction des Experts Comptables, comme tepr(sentants des Organes publics de Louis Béthoux. 8) Tendences et innovations dans la legislation commerciale de dr. Diăgănescu Brateş. 9) Les íuzioni della libera Profession del ragioniere comme ausstiaria del Commercio e del TIndustria de Pietro Bottini. 10) II ruolo professionale delle funzioni degli esperti contabili comme representanti di organi publici de Giovanni Sauli» , 11) Der Stand der Buchaltung in der Landwirtschaft delohan Schultze. W 12) La Mécanisation^e la Comptabilité generate de l’Etat de N. Ar» ghir. 13) Le Röle et la Fonction des experts comptables de Aurel Gociman. 14) Dix ans d’activité de Dr. V. M. Ioachim. 15) Apercu sur la Roumanie Eco« nomique de Dr. Victor Scărlătescu. 16) Veinseignement Commercial eu Roumanie de Jean Constanţinescu. 17) Consideraţiuni asupra învăţământului comercial practic în şcolile de fete de Maria T. Teodora. Ştiri Artistice La Teatrul Nou se dă astăseară pentru ultima oară puternica piesă mistică „Dybuku“ de S. Ausky. Mâine are loc ultimul spectacol în onoarea artiştilor Iosif Bulow şi Limba Kadison. Se va reprezenta comedia „Chibiţul“, urmat de un mare divertisment şi cuvântări. CREDITORI! Încasaţi creamele voastre de tot lelul şi datoriile învechite, adresându-vă cu încredere, la „ARGUS“ secţia de încasso strada Sărindar, No. 24 etajul I, telefon 306/93 Si 323/69.