Argus, ianuarie 1932 (Anul 23, nr. 5616-5639)

1932-01-15 / nr. 5625

ANUL XXIII No. 5625 Ciflfi 1931 3lEVfiHZARE LA LIBRARII, Ghioşcuri şi la Adiţia ziarului Exemplarul iei 120 AB­ONAMENTE: IN TARA Un an 1000 lei 6 luni 550 • 3 luni 300 • IN STRAINATATE Un an 2200 lei 6 luni 1300 • 3 luni 800 • 3 lei In tara, 6 lei In streinătate ORGAN ZILNIC AL COMERTULUI Fondatori: S. PAUKER S1 B F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti Str. Constantul Mills ro. 24 Bt L 6 PAGINI INDUSTRIEI si FINANpi Directori GRIGORE GAFENCU TELEFON: 3-0693 si 3-2369 Vineri 15 ianuarie 1932 Citiri I 1931 DEBAXZARE la LIBRARII, Cfdloşenul şi la ediţia ziarului Exemplarul lei 120 PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Tragedia politicei noastre externe Ne-am străduit să desluşim politica noastră faţă de Rusia. Am arătat gravitatea pretenţiilor ridicate de ruşi la Riga. Am ce­rut o acţiune hotărâtă pentru a solidariza pe aliaţi cu noi. Şi ne-am ridicat Împotriva confuzii şi a vinovatei uşurinţi cu care oamenii şi ziarele regimului privesc problemele de politică externă. „Neamul Românesc“ ne în­treabă de ce suntem atât de tragici. „Guvernul are un singur ziar — zice oficiosul d-lui pre­şedinte al consiliului — e Nea­mul Românesc. Punctul de ve­dere al nostru e cunoscut El . Conform cu atitudinea cabine­tului prezidat de d. prim minis­tru N. Iorga“. Aceasta e și tragedia. Trage­dia politicei noastre externe. Să ne Inprospătăm amintirile. In toiul frământărilor prici­nuite în Europa de uniunea va­mală germano-austriacă, d. Ar­­getoianu declară că politica de­­„Anschluss“ al Germaniei nu-l supără şi nu-l sperie. Şi ziarele prietene cu d. Argetoianu re­produc cu mulţumire aceste de­claraţii. Frământările germano-austria­­ce au fost o încercare pentru sistemul nostru de alianţe. Se puteau recunoaşte, atunci, a­­liaţii sinceri şi adevăraţii prie­teni. Oamenii şi ziarele actua­lului regim nu au fost prietenii prietenilor noştri. Anglia a fost silită să renun­­ţe la etalonul aur. D. ministru al finanţelor a făcut lungi şi stă­ruitoare declaraţii, despre nenu­măratele cauze ale „decadenţii britanice“. Iar :»Neamul Româ­nesc“, care recunoaşte că nu iesă din politica guvernului pre­zidat de d. N. Iorga, a publicat un articol, prin care un domn secretar general de minister îşi arată bucuria faţă de prăbuşi­rea „Vandalilor şi a Teutonilor“. Acum câteva zile, cancelarul german a declarat că Germania nu va mai plăti reparaţiile. E prima ştirbire, prin voinţa unei singure părţi, a tratatelor de pace pe care se întemeiază, îm­preună cu întreaga Europă, şi ţara noastră în cuprinsul hota­relor ei întregite. Neaşteptata declaraţie a provocat în Franţa o adâncă şi îndreptăţită îngri­jorare. E o nouă încercare a sistemului nostru de alianţe, e un nou prilej pentru a recunoa­şte prieteniile sincere. „Neamul Românesc" ca multe alte ziare româneşti discută, însă, această problemă cu optimism şi filoso­fi©. Dacă nu îşi exprimă pe faţă mulţumirea, e că d. Argetoianu, lipsind din ţară, nu a putut ins­pira nici un comentar. Iată, în sfârşit, negocierile de la Riga. Delegatul sovietelor ridică unele rezerve privitoare la Ba­sarabia, rezerve de care nu vrem şi nu putem să luăm act. Ches­tiunea e din cele mai serioase. Negocierile pot să fie rupte, înainte ca noi să ne fi asigurat deplinul sprijin al aliaţilor noş­tri. Căutăm o îndrumare sau cel puţin o informaţie în oficio­sul guvernului. Şi ce găsim? Un articolaş, publicat cu litere ne­gre, pe care unii confraţi se grăbesc să-l reproducă în între­gime, sub cuvânt că prezintă chestiunea, dintr’un punct de vedere foarte interesant". E, în adevăr, foarte intere­sant iată ce zice „Neamul Ro­mânesc“: „Examinând, cu atenţiune, statu­tul actual al frontierelor statelor negociatoare şi situaţia juridică in­ternaţională a acestor frontiere, se ajunge la concluzia că Rusia So­vietică NU FACE O POLITICA A­­PARTE IN CHESTIUNEA SPECIA­LĂ A BASARABIEI... In aceeaş si­tuaţie a teritoriului Basarabiei e şi teritoriul Vilna aparţinând Poloniei, deasemenea nerecunoscut de So­viete... E de observat că acest te­ritoriu, al Vilnei, care se află IN­­TR’O SITUAŢIE PERFECT IDEN­TICA CU A BASARABIEI are a­­proape aceeaş suprafaţă ca a pro­vinciei dintre Prut şi Nistru... Indi­ferent de felul cum se vor termi­na tratativele, un lucru rămâne bi­ne stabilit: Rusia nu duce o poli­tică de şicană împotriva României ...EA DUCE O POLITICA DE PRIN­CIPII. NU SE POATE VORBI DE O ÎNCERCARE DE IZOLARE A RO­MÂNIEI“. Analogia cu Vilna e o absur­ditate. Rusia nu revendică acest teritoriu. El e în litigiu între Po­lonia şi Lituania. „ Rezervele Rusiei în chestia Basarabiei, privesc Rusia. Nu ne privesc pe noi. Şi e surprin­zător ca un ziar românesc să ia act de­­»politica de principii“ a guvernului sovietic, despre care »,nu se poate vorbi" că ar face „o încercare de izolare a Ro­mâniei“. Cu alte cuvinte ZIARUL OFI­CIOS, AL CĂRUI PUNCT DE VEDERE »,E CONFORM CU A­­TITUDINEA CABINETULUI PREZIDAT DE D. N. IORGA“ FACE O CALDA APARARE A TEZEI SUSTINUTE DE DELE­GATUL SOVIETIC LA RIGA,— TEZA PE CARE NU O PUTEM PRIMI. NU O PUTEM NICI MACAR DISCUTA, SI PE CA­RE MINISTRUL NOSTRU DE EXTERNE A RESPINS-O, CA­TEGORIC, CHIAR ERI DIMI­NEATA. Se poate închipui o neprice­pere — de rea voinţă nu poate fi vorba, mai vădită şi mai revoltătoare ? Dar, de ce ne-am revolta îm­potriva unor confraţi, care nu sunt decât oglinda credincioasă a acelora cari ne cârmuesc şi a sistemului lor de cârmuire ? Nu ne-am făcut, niciodată,­­­ iluzii prea mari despre deosebita pre­gătire a oamenilor de guvernă­mânt, la noi, ca şi pretutindeni. Nu am avut, însă, niciodată o cârmuire care să dispreţuiască într’atât sistemul şi metoda, care să preţuiască mai mult im­provizaţia şi diletantismul, care să răspândească mai bine dezor­dinea în idei şi în fapte... Politica noastră în afară, de şapte luni — şi nu din vina d-lui Ghica, diplomat real şi conştiin­cios — e un ciudat amestec de fantezii, de încercări lăturalnice, de declaraţii nechibzuite, de tac­tici tăinuite şi, mai ales, de o cumplită nepricepere a realită­ţilor. Tactica regimului în afacerile externe ? E cuprinsă, toată, în călătoria de studiu a d-lui mi­nistru al finanţelor, care a tre­cut, în triumf, pe lângă coloana traiană, a răcit în curentul de ghiaţă ce bântue, acum, pe Quai d’Orsay şi s’a poticnit pe pragul Angliei .»decadente". Un confrate care e, şi el, un fel de oficios al guvernului, dar să deosebeşte de „Neamul Ro­mânesc“, fiindcă vesteşte de mai înainte ce are să se întâmple, pe când ziarul d-lui prim minis­tru se mărgineşte să ia act de cele ce s-au întâmplat ne spune că misiunea d-lui Agetoianu e să afle, în Apus, dacă Europa este ori nu mai este. Dacă da, vom consimţi să rămânem ală­turi de ea. Dacă nu,­­ ne vom deslipi. Ne vom muta în altă lume. ■ Cine să se mute ? Ţara întrea­gă sau numai cârmuirea ? Prima ipoteză e o imposibili­tate. A doua, e o soluţie, GRIGORE GAFENCU Starea de asediu Se zice că guvernul ar avea de gând să declare sub stare de ase­diu şi oraşele de pe malul Nistru­lui. Ceeace s’a întâmplat la Soro­­ca, ar motiva această hotărâre. . Ce s'a întâmplat, la Soroca ? Dupe versiunea oficială, cinci evrei şi un român sau cinci ro­mâni şi un evreu toţi comunişti, au vrut să treacă Nistrul. Au fost urmăriţi şi împuşcaţi. Au murit până la unul,­­ patru tineri şi două fete. .. . . Mărturisim, că nu pricepem ni­mic, atât, ni se pare întâmplarea extraordinară, chiar dacă am so­­coti că versiunea oficială e şi cea adevărată. Cum e? Niş­te comunişti, cunos­cuţi şi recunoscuţi că au această credinţa, au vrut să treacă Nis­trul, să părăsească (ara, să-şi pro­povădueascâ doctrina politică in paradisul de peste Nistru, iar au­torităţile locale in loc să le în­lesnească trecerea, să le dea şi o primă de export ii urmăresc, ii opresc şi ii măcelăresc7 Ce vrea guvernul ? Să reţie, in ţară, cu deasila, pe comuniştii pri­­mejdioşi ordinei publice7 Să sta­tornicească comunismul ca mono­pol naţional7 Execuţia barbară de la Soroca nu e numai o sfidare a omeniei. E o greşală politică. E un act împo­triva ordinei societăţii româneşti- Proclamarea stărei de asediu, ce scop ar avea ? Să întindă poli­tica de la Soroca dealungul între­gului hotar? Să nu­ mai poată scă­pa nici un comunist, peste gra-Să fie această măsură pregăti­rea a acelei lumi nou, despre care ne vorbesc, cu nesaţ, toţi apostolii revoluţiei, cari se întâm­plă să fie şi sprijinitorii regimu­lui?­­. Combat­ea şomajului In Statele­ Unite NEW-YORK, 13. (Radar). — Pentru a combate şomajul, socie­tăţile de cale ferată din Statele Unite au hotărât introducerea zi­lei de şease ore de lucru. In acelaş timp s'a decis o redu­cere generală a salariilor perso­nalului cu zece la sută. Sindicatele personalului de cale ferată se declaraseră dispuse să accepte această reducere dacă se vor lua in acelaş timp măsuri care să îngăduie întrebuințarea unui număr de 500.000 someert Redu­cerea zilei de lucru face pane din programul de măsuri elaborat pentru a asigura angajarea aces­tor. 500.000 someart. Piaţa financiară Din Berlin au venit dri seară ştiri că târgul liber era la acţiuni, valori şi la efecte bine dispus. In unele compartimente se observă chiar o fermitate. Bursa din Paris a fost staţionară. Numai efectele iugoslave, bulgare şi române au slăbit. Renta noastră de stabilizare e co­tată la 1410, ceeace echivalează cu 54.60 la noi. Renta de desvoltare a fost 48. La Amsterdam renta de stabili­zare e cotată la 52, ceeace cores­punde cu spese la 55. New-Yorkul e deasemenea mai slab. Renta de stabilizare e cotată la 53. In general bursele din afară au fost ori ceva mai bine dispuse. * La noi bursa a fost aproape ne­schimbată. La efecte au fost nume­roase tranzacţiuni In renta de sta­bilizare. Cursul a rămas tot la 55* cât era in ziua precedentă. In cele­lalte rente tranzacţiuni foarte pu­ţine. La târgul de valori acalmie con­tinuă. Sunt foarte puţine tranzac­­ţiuni Devizele neschimbate. Lira ster­lină a rămas 87. Marca germană e cu o nuanţă mai fermă. E cotată la Berlin la 121.30. Leul neschimbat. La noi piaţa devizelor a fost ac­tivă. Atât ofertele cât şi cererile au fost numeroase. Schimbul efectiv de asemenea sta­ţionar. Napoleonul 700, dolarul 168*. ,* Din cercul marilor bănci din Ca­pitală ni se comunică. In privinţa distribuirii dividendelor că nu se vor lua hotărâri comune de către bănci, ci fiecare bancă îşi va păs­tra libertatea de acţiune­ Mai suntem autorizaţi să arătăm că aceste bănci vor da dividende și anul acesta. * Guvernul austriac a redus cu trei şilingi tariful vamal la importul or­zului. * Guvernul maghiar a impus fabri­cilor și industriilor să­ consume nu­mai cărbuni indigeni Această dis­poziţiune a fost luată da guvernul maghiar Încă In luna Octombrie. Acum , această dispoziţiune a fost înăsprită, în sensul că atât fabri­cile cât şi toate industriile vor îna­inta lunar un tablou despre com­bustibilul consumat în care se vor arăta şi motivele care le-au deter­minat să folosească cărbuni sau lemne importate şi dacă au consu­mat astfel de combustibil.­­ • B. Bd. România şi îngrădirile vamale ale Poloniei Nici un vagon românesc n’a fost oprit la frontiera poloneza De la 1 Ianuarie 1933, au fost prohibite, la importul în Polonia, numeroase mărfuri. Dupe informaţiile pe care ni Ie dau ziarele poloneze, şi, mai ales, regaţia polonă din Bucureşti, in­troducerea acestor măsuri prohi-' bitive a fost provocată de situaţia economică generală. Greutăţile din , ce în ce mai mari, puse in calea comerţului international, — barierele vamale prohibitiunile de import, contin­­gentările —ameninţă comerţul exterior al Poloniei.­­fiaosul mo­netar şi îngrădirile aduse comer­ţului, de devize, atât n­e­păgubi­toare pentru comerţul de import, precum şi situaţia bună a zlotului, faţă de unele monede depreciate, cer măsuri pentru echilibrarea ba­lanţei plăţilor. N­u trebuie uitat, de asemenea, dispariţia aproape complectă a veniturilor invizibile, care a făcut că balanţa comercia­lă să devie, decizivă in­ situaţia ba­lanţei economice­ a Poloniei Deşi Polonia are azi o­­balanţă comercială activă, date fiind im-, prejurările ma­i sus pomenite, ea nu are siguranţa că va sfârşi a­­nul 1933 cu” im­bold activ, care îi e absolut necesar pentru menţi­nerea stabilizării monetare şi pen­tru plata angajamentelor contrac­tate, în străinătate. In sfârşit, dat, fiind că, exportul din Republica învecinaţi a fost ameninţat v&nzi- multe­ pieţe în-­ semnate, se pare că restricţiile introduse trebuie să servească ca instrument pentru ■ începerea de tratative cu ţările care au creat dificultăţi exportului polonez-FFSTRICŢIILE AU UN CAR­AC­­TER PROVIZORIU Restricţiunile au un caracter temporar şi provizoriu, fapt care a fost subliniat prin decretul gu­vernului polon din 29 Decembrie 1931. Nu e vorba de prohibiţii ab­solute, de­oarece sunt posibilităţi de a se obţine permise de import. Prohibiţiile poloneze par, mai mult o generalizare a sistemului de contingentări. Până acum, con­tingentele au fost acordate foarte larg, de aci înainte se poate pre­vedea o restrângere. SITUAŢIA COMERŢULUI ROMANESC Care e situaţia comerţului exte­rior românesc faţă de nouite mă­suri? Pe lista de prohibitorii, vedem o serie de articole care ne intere­­sează de aproape. Cu toate astea, marea majoritate a acestor articole sunt cuprinse în tratatul de comerţ polono-român şi, mai ales, in acor­dul de contingente anexate acestui tratat. Contingentele acordate Ro­mâniei depăşesc, cu mult, actualul export românesc, în Polonia. La aceste articole suntem deci, asi­­guraţî.­­In grupa de articole care nu intră în acordul de contingente polono­­român şi cari, prin urmare, sunt lovite de ultimele măsuri numai trei ne interesează: porumbul, pieile brute şi meiul. La aceste produse e bineînţeles că autorităţile româneşti înştiin­ţate incă de la 29 Decembrie trecut de guvernul polon, vor lua măsuri pentru a obţine contingente sufi­ciente prin permise de import. Ţinând seama, că relaţiile între noi şi Polonia sunt foarte prietene­şti şi că ultimele declaraţii ale băr­baţilor de Stat, din cele două pări, au arătat nevoia unei colaborări cât mai strânse, e cert, că toate ce­rinţele României vor fi pe deplin satisfăcute. După cum se vede, restricţiunile introduse de guvernul polon pentru apărarea unor Interese vitale,, nu ameninţă cu nimic comerţul exte­rior al Romáiéi■ * и= ■" Itt legătura cu măsurile guvernului polon, Minis­terul de Industrie şi Co­merţ a întrebat, telegra­fic, la punctul de fron­tieră Grigore Ghica-Vodă dacă există vagoane cu Printr’un jurnal al consiliului de miniştri polonez au fost prohi­bite la import, fără autorizaţie spe­cială, următoarele produse: CEREALE şi anume: secară, ore, ovăz, grâu, hrişcă, porumb, meiu. PLANTE LEGUMINOASE: ma­zăre, linte, fasole. TOATE FELURILE de făină şi de terciu, orez, mazăre lustruită, orz de malț, făină de cartofi, scro­­beală şi sago de cartofi. TOATE FELURILE de zarzava­turi. - -; • ■■ ii ••••• i I­TOATE FRUCTELE proaspete. INTESTINELE sărate. . .­­ . Pentru­­ importul în Polonia a tu­turor acestor mărfuri e nevoe de o autorizaţie specială a ministerului de comerţ din Varşovia. S­M URCAREA TAXEI­OR VAMALE mărfuri româneşti ce nu pot pătrunde in Polonia. r­ăspunsul a fost că toate vagoanele româneşti au fost lăsate să ajungă la destinaţie. Comunicatul ministerului de industrie şi comerţ Ministerul Industriei şi Comerţu­lui comunică: Un ziar de dimineaţă a publicat Ştirea că din cauza măsurilor de contingentare luate de Polonia, sute de vagoane de mărfuri romă­neşti stau îngrămădite la frontiera româno-polonă, fiind oprite a Intra în Polonia. Şefii oficiilor vamale Grigore, Ghica Vodă şi Cernăuţi comunică, în contrazicere cu ştirea de mai sus, că In aceste puncte vamale nu se găsea In ziua de 13 Ianuarie, ora 9 dimineaţa, reţinut nici un vagon de marfă cu destinaţia pentru Po­lonia. Organele căilor ferate comunică că în aceiaşi zi în nici o staţie de cale ferată din România nu sunt reţinute vagoane încărcate cu de­stinaţia pentru Polonia. E adevărat că recenta sporire a taxelor vamale poloneze şi prohi­birea sau contingentarea unor ar­ticole la importul în Polonia, mă­suri aplicate mărfurilor de toate provenienţele dăunează exportului român in Polonia . .­Se speră­ că tratativele in curs între cele două ţări vor aduce o ameliorare în această privinţă. Ce cuprinde jum­alul Consiliului de miniştri polinez Jurnalul urcă, in afară de aceste prohibiri, taxele vamale la urmă­toarele mărfuri: PORUMB dinţat şi meiu 6­6 zloţi suta kgr. MERE PROASPETE lei 330 zloţi suta kgr. VIŞINE, cireşe, caise, prune 330 zloţi suta kgr. LAMAI 55 zloţi suta kgr. PORTOCALE, mandarine, 330 zloţi suta bgr. LANA UI­OAIE NESPALATA, 8 zloţi suta de kgr. LANA DE OAIE SPALATA 12 zloţi suta de kgr. Unele micşorări de taxe se pot ob­ţine cu o autorizaţie specială a mi­nisterul de finanţe. Mărfurile polo­ne trebuie însă să se importe prin­­tr’un port polonez. Şi Turcia şi-a îngrădit importul Produsele petrolifere au rămas libere la import Dupe cum se știe, Turcia și-a în-­­­grădit importul, prin introducerea contingentelor vamale. Acum au apărut contingentele de import pe I­a lunile Ianuarie, Februarie și Mar­tie 1932. D esb­a te ri­leConsiliului de Miniştri Vizita d-lui Gllka In Polonia. — Pensiile funcţionarilor publici­ Eri, între orele 5 şi 7 d. a. a avut loc un consiliu de miniştri prezidat de d. N. Iorga. D. preşedinte al consiliului a fă­cut o expunere a rezultatelor vizi­tei d-lui ministru de externe la Varşovia. D. Iorga a arătat că im­­presiunile cu care a venit d. D. Consiliul s’a ocupat apoi înde­lung cu chestiunea funcţionarilor publici. D. Brătescu a făcut, o ex­punere arătând că trebue suprimată anomalia ca pensiile să fie mai mari decât salariile funcţiunilor respective. D-sa a susţinut datele jurnalului consiliului de miniştri relativ la această chestiune. ÎNTREVEDEREA PENSIONARI­LOR CU PREŞEDINTELE CONSILIULUI In tot timpul consiliului un grup numeros de pensionari a staţionat în faţa Prezidenţiei. La sfârşitul şedinţei o delegaţie compusă din d-nii Cosmulescu, Drăniceanu şi Ion Proca s’au prezentat d-lui N. Iorga, cu care au avut o discuţie lungă. Delegaţia a cerut revenirea asupra jurnalului consiliului de mi­niştri prin care s'au micşorat pen­siile în modul cunoscut. Ea a­pre­di ca sunt excelenţe şi relaţiunile de prietenie­­ dintre cele două ţări sunt din ce in ce mai strânse SITUAŢIA DIN BASARABIA­­• Consiliul a discutat apoi situaţia din Basarabia fără a lua vre-o ho­tărâre definitivă. ,­zentat un memoriu ,în care se arata­­reducerea că­ trebuia să se ridice la mi total de 399 milioane lei pe baza bugetului Casei de pensii, votat de­partament. Insă, după jurnalul con­siliului de miniştri, reducerea e de aproape un miliard. In plus s’a strecurat o greşală de 100 milioa­ne cu care s’au încărcat cheluelile Cassei de pensii. Ca urmare a tratativelor dintre d. N. Iorga şi delegaţia pensionari­lor,­­s-a dat următorul COMUN­ICAT: „Consiliul de miniştrii ascultând delegaţia asociaţiei pensionarilor şi animat de toată bunăvoinţa faţă de această categorie de cetăţeni , hotărât ca făcându-se plata pen­siunilor pe luna ianuarie în condi­ţiile de azi şi uşurând formalităţile, să repună în discuţie fondul însuşi al chestiunei la reîntoarcerea in ţară a d-lui ministru de finanţe. „O soluţie definitivă se va da prin legea ce se va vota de către Par­lament în luna Februarie când se va ţine seamă şi de doleanţele aso­ciaţiei pensionarilor“. La eşirea din Consiliu, d. Vasi­­lescu Karpen, ministrul industriei, a­ declarat următoarele în chestiu­nea prohibiţiunilor de import pe cari le-a hotărât guvernul polon . Avem o convenţie de comerţ cu Polonia, în care se fixează contin­gentul nostru. Am primit o notă de la guvernul polon, prin care se arată dispus, la orice aranjament. In privința urmărei unora dintre , taxele vamale, la un singur articol, anume la exportul de mere, taxele sunt aproape prohibitive. Cu toate că contingentul nostru la acest ar­ticol e mare, totuși nu vom putea exporta cu aceste taxe. De aceia ministerul de industrie a început să facă intervenţiunile necesare pentru­ a obţine­ avantagii în acea­stă direcţie. Pensiile tund­iuoarilor publici Citiţi conUnirea în pg. 6-a. Exportul românesc: In Polonia Criza din Franţa Nu sunt lămurite motivele care au determinat retragerea d-lui La­val. S'a spus că ea se datoreşte do­­rinţii primului ministru de a în-,­lesni formarea unui cabinet natio­nal, care să reprezinte cu mai multă autoritate Franţa in apro­piatele conferinţe internationale. Explicaţia nu poate fi primită, de­oarece d. Laval ştia prea bine că pentru a realiza un astfel de mi­nister, ar trebui să se despartă de colaboratorii săi de până a­­cum, şi tocmai de cei mai pre­­ţioşi. Partidul radical socialist, a că­rui colaborare era dorită, nu a ascuns în nici o împrejurare că nu este dispus să colaboreze cu d. Tardien, de pildă. D. Tardieu face parte insă din colaboratorii cei mai preţioşi ai fostului, şi pro­babil viitorului prim-ministru, iar majoritatea parlamentară a d-lui Laval se bizuie, în primul rând pe prezenţa d-lui Tardieu în mi­nisterul său. Retragerea guvernului Laval poate avea, aşa­dar, o altă expli­caţie.­­ Este explicaţia dată de oficio­sul socialiştilor, care pretinde că d. Laval a voit prin această ma­nevră să ajungă la debarcarea elegantă a d-lui Briand. D- Lavăl a jucat un rol de prima mână în politica externă franceză din ulti­mele luni. In conferinţele interna­ţionale apropiate, d. Laval ar voi să îşi păstreze acest rol. Dorinţa sa de a conduce efectiv ministe­rul Afacerilor străine să fi deter­­minat retragerea colectivă a ca­binetului. Ipoteza nu este cu totul exclu­­­să. Ultimele evenimente interna*­ţionale, în primul rând declara*. (iile cancelarului Brutening in ches­tiunea reparaţiilor înseamnă a grea lovitură dată politică simbo­lizată de numele Briand.­­ Franța va avea, la Lausanne şi la Geneva, să fină în alt limbaj decât acela la care era obligat d. Briand. Este probabil că d. Laval şi-a rezervat posibilitatea de a re­prezenta interesele Franţei, în si­­tuaţia nou creată şi în care ser­viciile d-lui Briand nu mai erau potrivite. Chiar dacă, aşa cum anunţau telegramele de eri, ministerul de Externe ar reveni d-lui Paul Bon­­cour, fostul socialist care şi-a pă­răsit partidul fiindcă părerile sale nu mai erau în concordanţă cu ideologia socialistă şi fiindcă mar­case o evoluţie prea accentuată spre punctul de vedere naţiona­list, s’ar putea vorbi de o nouă politică franceză, mai potrivită realităţilor prezentului. A. Hg­ .! Situaţia bugetară a Angliei LA CAT SE CIFREAZĂ DEFICITUL ÎNCASĂRILOR LONDRA, 13. (Rador). — Zia­rele engleze publică cifrele privi­toare la încasările Angliei in anul precedent.­­ Încasările impozitului asupra ve­­nitului dela 1 Aprilie la 31 Decem­brie 1931 erau in scădere cu a­­proape trei milioane lire sterline faţă de perioada corespunzătoare din 1930. La 9 Ianuarie 1932 scă­derea aceasta a dispărut şi veni­turile din acest impozit întreceau cu aproape 6.750.000 pe acelea din 9 Ianuarie 1931. Aceasta reprezintă un spor de aproape 10 milioane de la 31 Decembrie 1931. :1. încasările din sporul de impozite dela 1 Aprilie la 31 Decembrie 1931 întreceau cu 3 milioane suma înca­sărilor din perioada corespunză­toare a anului 1930. La 9 Ianuarie 1932 suma din aceste sporuri da impozite se ridică la aproape 6 mi­­lioane, ceea ce reprezintă o sporire de peste două milioane lire sterline din Decembrie 1931. Totalul încasărilor Fiscale dela 1 Ianuarie la 9 Ianuarie 1932 se ri­dică la 39.553.155, iar al cheltuelî­­lor de 26.421.562 lire sterline. Prin aceasta deficitul este micșorat la 190.621.310. La 10 Ianuarie 1931 de­ficitul era de 177.146.469 ore ster­line. f 1

Next