Argus, ianuarie 1932 (Anul 23, nr. 5616-5639)
1932-01-15 / nr. 5625
ANUL XXIII No. 5625 Ciflfi 1931 3lEVfiHZARE LA LIBRARII, Ghioşcuri şi la Adiţia ziarului Exemplarul iei 120 ABONAMENTE: IN TARA Un an 1000 lei 6 luni 550 • 3 luni 300 • IN STRAINATATE Un an 2200 lei 6 luni 1300 • 3 luni 800 • 3 lei In tara, 6 lei In streinătate ORGAN ZILNIC AL COMERTULUI Fondatori: S. PAUKER S1 B F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti Str. Constantul Mills ro. 24 Bt L 6 PAGINI INDUSTRIEI si FINANpi Directori GRIGORE GAFENCU TELEFON: 3-0693 si 3-2369 Vineri 15 ianuarie 1932 Citiri I 1931 DEBAXZARE la LIBRARII, Cfdloşenul şi la ediţia ziarului Exemplarul lei 120 PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Tragedia politicei noastre externe Ne-am străduit să desluşim politica noastră faţă de Rusia. Am arătat gravitatea pretenţiilor ridicate de ruşi la Riga. Am cerut o acţiune hotărâtă pentru a solidariza pe aliaţi cu noi. Şi ne-am ridicat Împotriva confuzii şi a vinovatei uşurinţi cu care oamenii şi ziarele regimului privesc problemele de politică externă. „Neamul Românesc“ ne întreabă de ce suntem atât de tragici. „Guvernul are un singur ziar — zice oficiosul d-lui preşedinte al consiliului — e Neamul Românesc. Punctul de vedere al nostru e cunoscut El . Conform cu atitudinea cabinetului prezidat de d. prim ministru N. Iorga“. Aceasta e și tragedia. Tragedia politicei noastre externe. Să ne Inprospătăm amintirile. In toiul frământărilor pricinuite în Europa de uniunea vamală germano-austriacă, d. Argetoianu declară că politica de„Anschluss“ al Germaniei nu-l supără şi nu-l sperie. Şi ziarele prietene cu d. Argetoianu reproduc cu mulţumire aceste declaraţii. Frământările germano-austriace au fost o încercare pentru sistemul nostru de alianţe. Se puteau recunoaşte, atunci, aliaţii sinceri şi adevăraţii prieteni. Oamenii şi ziarele actualului regim nu au fost prietenii prietenilor noştri. Anglia a fost silită să renunţe la etalonul aur. D. ministru al finanţelor a făcut lungi şi stăruitoare declaraţii, despre nenumăratele cauze ale „decadenţii britanice“. Iar :»Neamul Românesc“, care recunoaşte că nu iesă din politica guvernului prezidat de d. N. Iorga, a publicat un articol, prin care un domn secretar general de minister îşi arată bucuria faţă de prăbuşirea „Vandalilor şi a Teutonilor“. Acum câteva zile, cancelarul german a declarat că Germania nu va mai plăti reparaţiile. E prima ştirbire, prin voinţa unei singure părţi, a tratatelor de pace pe care se întemeiază, împreună cu întreaga Europă, şi ţara noastră în cuprinsul hotarelor ei întregite. Neaşteptata declaraţie a provocat în Franţa o adâncă şi îndreptăţită îngrijorare. E o nouă încercare a sistemului nostru de alianţe, e un nou prilej pentru a recunoaşte prieteniile sincere. „Neamul Românesc" ca multe alte ziare româneşti discută, însă, această problemă cu optimism şi filosofi©. Dacă nu îşi exprimă pe faţă mulţumirea, e că d. Argetoianu, lipsind din ţară, nu a putut inspira nici un comentar. Iată, în sfârşit, negocierile de la Riga. Delegatul sovietelor ridică unele rezerve privitoare la Basarabia, rezerve de care nu vrem şi nu putem să luăm act. Chestiunea e din cele mai serioase. Negocierile pot să fie rupte, înainte ca noi să ne fi asigurat deplinul sprijin al aliaţilor noştri. Căutăm o îndrumare sau cel puţin o informaţie în oficiosul guvernului. Şi ce găsim? Un articolaş, publicat cu litere negre, pe care unii confraţi se grăbesc să-l reproducă în întregime, sub cuvânt că prezintă chestiunea, dintr’un punct de vedere foarte interesant". E, în adevăr, foarte interesant iată ce zice „Neamul Românesc“: „Examinând, cu atenţiune, statutul actual al frontierelor statelor negociatoare şi situaţia juridică internaţională a acestor frontiere, se ajunge la concluzia că Rusia Sovietică NU FACE O POLITICA APARTE IN CHESTIUNEA SPECIALĂ A BASARABIEI... In aceeaş situaţie a teritoriului Basarabiei e şi teritoriul Vilna aparţinând Poloniei, deasemenea nerecunoscut de Soviete... E de observat că acest teritoriu, al Vilnei, care se află INTR’O SITUAŢIE PERFECT IDENTICA CU A BASARABIEI are aproape aceeaş suprafaţă ca a provinciei dintre Prut şi Nistru... Indiferent de felul cum se vor termina tratativele, un lucru rămâne bine stabilit: Rusia nu duce o politică de şicană împotriva României ...EA DUCE O POLITICA DE PRINCIPII. NU SE POATE VORBI DE O ÎNCERCARE DE IZOLARE A ROMÂNIEI“. Analogia cu Vilna e o absurditate. Rusia nu revendică acest teritoriu. El e în litigiu între Polonia şi Lituania. „ Rezervele Rusiei în chestia Basarabiei, privesc Rusia. Nu ne privesc pe noi. Şi e surprinzător ca un ziar românesc să ia act de»politica de principii“ a guvernului sovietic, despre care »,nu se poate vorbi" că ar face „o încercare de izolare a României“. Cu alte cuvinte ZIARUL OFICIOS, AL CĂRUI PUNCT DE VEDERE »,E CONFORM CU ATITUDINEA CABINETULUI PREZIDAT DE D. N. IORGA“ FACE O CALDA APARARE A TEZEI SUSTINUTE DE DELEGATUL SOVIETIC LA RIGA,— TEZA PE CARE NU O PUTEM PRIMI. NU O PUTEM NICI MACAR DISCUTA, SI PE CARE MINISTRUL NOSTRU DE EXTERNE A RESPINS-O, CATEGORIC, CHIAR ERI DIMINEATA. Se poate închipui o nepricepere — de rea voinţă nu poate fi vorba, mai vădită şi mai revoltătoare ? Dar, de ce ne-am revolta împotriva unor confraţi, care nu sunt decât oglinda credincioasă a acelora cari ne cârmuesc şi a sistemului lor de cârmuire ? Nu ne-am făcut, niciodată, iluzii prea mari despre deosebita pregătire a oamenilor de guvernământ, la noi, ca şi pretutindeni. Nu am avut, însă, niciodată o cârmuire care să dispreţuiască într’atât sistemul şi metoda, care să preţuiască mai mult improvizaţia şi diletantismul, care să răspândească mai bine dezordinea în idei şi în fapte... Politica noastră în afară, de şapte luni — şi nu din vina d-lui Ghica, diplomat real şi conştiincios — e un ciudat amestec de fantezii, de încercări lăturalnice, de declaraţii nechibzuite, de tactici tăinuite şi, mai ales, de o cumplită nepricepere a realităţilor. Tactica regimului în afacerile externe ? E cuprinsă, toată, în călătoria de studiu a d-lui ministru al finanţelor, care a trecut, în triumf, pe lângă coloana traiană, a răcit în curentul de ghiaţă ce bântue, acum, pe Quai d’Orsay şi s’a poticnit pe pragul Angliei .»decadente". Un confrate care e, şi el, un fel de oficios al guvernului, dar să deosebeşte de „Neamul Românesc“, fiindcă vesteşte de mai înainte ce are să se întâmple, pe când ziarul d-lui prim ministru se mărgineşte să ia act de cele ce s-au întâmplat ne spune că misiunea d-lui Agetoianu e să afle, în Apus, dacă Europa este ori nu mai este. Dacă da, vom consimţi să rămânem alături de ea. Dacă nu, ne vom deslipi. Ne vom muta în altă lume. ■ Cine să se mute ? Ţara întreagă sau numai cârmuirea ? Prima ipoteză e o imposibilitate. A doua, e o soluţie, GRIGORE GAFENCU Starea de asediu Se zice că guvernul ar avea de gând să declare sub stare de asediu şi oraşele de pe malul Nistrului. Ceeace s’a întâmplat la Soroca, ar motiva această hotărâre. . Ce s'a întâmplat, la Soroca ? Dupe versiunea oficială, cinci evrei şi un român sau cinci români şi un evreu toţi comunişti, au vrut să treacă Nistrul. Au fost urmăriţi şi împuşcaţi. Au murit până la unul, patru tineri şi două fete. .. . . Mărturisim, că nu pricepem nimic, atât, ni se pare întâmplarea extraordinară, chiar dacă am socoti că versiunea oficială e şi cea adevărată. Cum e? Nişte comunişti, cunoscuţi şi recunoscuţi că au această credinţa, au vrut să treacă Nistrul, să părăsească (ara, să-şi propovădueascâ doctrina politică in paradisul de peste Nistru, iar autorităţile locale in loc să le înlesnească trecerea, să le dea şi o primă de export ii urmăresc, ii opresc şi ii măcelăresc7 Ce vrea guvernul ? Să reţie, in ţară, cu deasila, pe comuniştii primejdioşi ordinei publice7 Să statornicească comunismul ca monopol naţional7 Execuţia barbară de la Soroca nu e numai o sfidare a omeniei. E o greşală politică. E un act împotriva ordinei societăţii româneşti- Proclamarea stărei de asediu, ce scop ar avea ? Să întindă politica de la Soroca dealungul întregului hotar? Să nu mai poată scăpa nici un comunist, peste gra-Să fie această măsură pregătirea a acelei lumi nou, despre care ne vorbesc, cu nesaţ, toţi apostolii revoluţiei, cari se întâmplă să fie şi sprijinitorii regimului?. Combatea şomajului In Statele Unite NEW-YORK, 13. (Radar). — Pentru a combate şomajul, societăţile de cale ferată din Statele Unite au hotărât introducerea zilei de şease ore de lucru. In acelaş timp s'a decis o reducere generală a salariilor personalului cu zece la sută. Sindicatele personalului de cale ferată se declaraseră dispuse să accepte această reducere dacă se vor lua in acelaş timp măsuri care să îngăduie întrebuințarea unui număr de 500.000 someert Reducerea zilei de lucru face pane din programul de măsuri elaborat pentru a asigura angajarea acestor. 500.000 someart. Piaţa financiară Din Berlin au venit dri seară ştiri că târgul liber era la acţiuni, valori şi la efecte bine dispus. In unele compartimente se observă chiar o fermitate. Bursa din Paris a fost staţionară. Numai efectele iugoslave, bulgare şi române au slăbit. Renta noastră de stabilizare e cotată la 1410, ceeace echivalează cu 54.60 la noi. Renta de desvoltare a fost 48. La Amsterdam renta de stabilizare e cotată la 52, ceeace corespunde cu spese la 55. New-Yorkul e deasemenea mai slab. Renta de stabilizare e cotată la 53. In general bursele din afară au fost ori ceva mai bine dispuse. * La noi bursa a fost aproape neschimbată. La efecte au fost numeroase tranzacţiuni In renta de stabilizare. Cursul a rămas tot la 55* cât era in ziua precedentă. In celelalte rente tranzacţiuni foarte puţine. La târgul de valori acalmie continuă. Sunt foarte puţine tranzacţiuni Devizele neschimbate. Lira sterlină a rămas 87. Marca germană e cu o nuanţă mai fermă. E cotată la Berlin la 121.30. Leul neschimbat. La noi piaţa devizelor a fost activă. Atât ofertele cât şi cererile au fost numeroase. Schimbul efectiv de asemenea staţionar. Napoleonul 700, dolarul 168*. ,* Din cercul marilor bănci din Capitală ni se comunică. In privinţa distribuirii dividendelor că nu se vor lua hotărâri comune de către bănci, ci fiecare bancă îşi va păstra libertatea de acţiune Mai suntem autorizaţi să arătăm că aceste bănci vor da dividende și anul acesta. * Guvernul austriac a redus cu trei şilingi tariful vamal la importul orzului. * Guvernul maghiar a impus fabricilor și industriilor să consume numai cărbuni indigeni Această dispoziţiune a fost luată da guvernul maghiar Încă In luna Octombrie. Acum , această dispoziţiune a fost înăsprită, în sensul că atât fabricile cât şi toate industriile vor înainta lunar un tablou despre combustibilul consumat în care se vor arăta şi motivele care le-au determinat să folosească cărbuni sau lemne importate şi dacă au consumat astfel de combustibil. • B. Bd. România şi îngrădirile vamale ale Poloniei Nici un vagon românesc n’a fost oprit la frontiera poloneza De la 1 Ianuarie 1933, au fost prohibite, la importul în Polonia, numeroase mărfuri. Dupe informaţiile pe care ni Ie dau ziarele poloneze, şi, mai ales, regaţia polonă din Bucureşti, introducerea acestor măsuri prohi-' bitive a fost provocată de situaţia economică generală. Greutăţile din , ce în ce mai mari, puse in calea comerţului international, — barierele vamale prohibitiunile de import, contingentările —ameninţă comerţul exterior al Poloniei.fiaosul monetar şi îngrădirile aduse comerţului, de devize, atât nepăgubitoare pentru comerţul de import, precum şi situaţia bună a zlotului, faţă de unele monede depreciate, cer măsuri pentru echilibrarea balanţei plăţilor. Nu trebuie uitat, de asemenea, dispariţia aproape complectă a veniturilor invizibile, care a făcut că balanţa comercială să devie, decizivă in situaţia balanţei economice a Poloniei Deşi Polonia are azi obalanţă comercială activă, date fiind im-, prejurările mai sus pomenite, ea nu are siguranţa că va sfârşi anul 1933 cu” imbold activ, care îi e absolut necesar pentru menţinerea stabilizării monetare şi pentru plata angajamentelor contractate, în străinătate. In sfârşit, dat, fiind că, exportul din Republica învecinaţi a fost ameninţat v&nzi- multe pieţe în- semnate, se pare că restricţiile introduse trebuie să servească ca instrument pentru ■ începerea de tratative cu ţările care au creat dificultăţi exportului polonez-FFSTRICŢIILE AU UN CARACTER PROVIZORIU Restricţiunile au un caracter temporar şi provizoriu, fapt care a fost subliniat prin decretul guvernului polon din 29 Decembrie 1931. Nu e vorba de prohibiţii absolute, deoarece sunt posibilităţi de a se obţine permise de import. Prohibiţiile poloneze par, mai mult o generalizare a sistemului de contingentări. Până acum, contingentele au fost acordate foarte larg, de aci înainte se poate prevedea o restrângere. SITUAŢIA COMERŢULUI ROMANESC Care e situaţia comerţului exterior românesc faţă de nouite măsuri? Pe lista de prohibitorii, vedem o serie de articole care ne interesează de aproape. Cu toate astea, marea majoritate a acestor articole sunt cuprinse în tratatul de comerţ polono-român şi, mai ales, in acordul de contingente anexate acestui tratat. Contingentele acordate României depăşesc, cu mult, actualul export românesc, în Polonia. La aceste articole suntem deci, asiguraţî.In grupa de articole care nu intră în acordul de contingente polonoromân şi cari, prin urmare, sunt lovite de ultimele măsuri numai trei ne interesează: porumbul, pieile brute şi meiul. La aceste produse e bineînţeles că autorităţile româneşti înştiinţate incă de la 29 Decembrie trecut de guvernul polon, vor lua măsuri pentru a obţine contingente suficiente prin permise de import. Ţinând seama, că relaţiile între noi şi Polonia sunt foarte prieteneşti şi că ultimele declaraţii ale bărbaţilor de Stat, din cele două pări, au arătat nevoia unei colaborări cât mai strânse, e cert, că toate cerinţele României vor fi pe deplin satisfăcute. După cum se vede, restricţiunile introduse de guvernul polon pentru apărarea unor Interese vitale,, nu ameninţă cu nimic comerţul exterior al Romáiéi■ * и= ■" Itt legătura cu măsurile guvernului polon, Ministerul de Industrie şi Comerţ a întrebat, telegrafic, la punctul de frontieră Grigore Ghica-Vodă dacă există vagoane cu Printr’un jurnal al consiliului de miniştri polonez au fost prohibite la import, fără autorizaţie specială, următoarele produse: CEREALE şi anume: secară, ore, ovăz, grâu, hrişcă, porumb, meiu. PLANTE LEGUMINOASE: mazăre, linte, fasole. TOATE FELURILE de făină şi de terciu, orez, mazăre lustruită, orz de malț, făină de cartofi, scrobeală şi sago de cartofi. TOATE FELURILE de zarzavaturi. - -; • ■■ ii ••••• i ITOATE FRUCTELE proaspete. INTESTINELE sărate. . . . Pentru importul în Polonia a tuturor acestor mărfuri e nevoe de o autorizaţie specială a ministerului de comerţ din Varşovia. SM URCAREA TAXEIOR VAMALE mărfuri româneşti ce nu pot pătrunde in Polonia. răspunsul a fost că toate vagoanele româneşti au fost lăsate să ajungă la destinaţie. Comunicatul ministerului de industrie şi comerţ Ministerul Industriei şi Comerţului comunică: Un ziar de dimineaţă a publicat Ştirea că din cauza măsurilor de contingentare luate de Polonia, sute de vagoane de mărfuri romăneşti stau îngrămădite la frontiera româno-polonă, fiind oprite a Intra în Polonia. Şefii oficiilor vamale Grigore, Ghica Vodă şi Cernăuţi comunică, în contrazicere cu ştirea de mai sus, că In aceste puncte vamale nu se găsea In ziua de 13 Ianuarie, ora 9 dimineaţa, reţinut nici un vagon de marfă cu destinaţia pentru Polonia. Organele căilor ferate comunică că în aceiaşi zi în nici o staţie de cale ferată din România nu sunt reţinute vagoane încărcate cu destinaţia pentru Polonia. E adevărat că recenta sporire a taxelor vamale poloneze şi prohibirea sau contingentarea unor articole la importul în Polonia, măsuri aplicate mărfurilor de toate provenienţele dăunează exportului român in Polonia . .Se speră că tratativele in curs între cele două ţări vor aduce o ameliorare în această privinţă. Ce cuprinde jumalul Consiliului de miniştri polinez Jurnalul urcă, in afară de aceste prohibiri, taxele vamale la următoarele mărfuri: PORUMB dinţat şi meiu 66 zloţi suta kgr. MERE PROASPETE lei 330 zloţi suta kgr. VIŞINE, cireşe, caise, prune 330 zloţi suta kgr. LAMAI 55 zloţi suta kgr. PORTOCALE, mandarine, 330 zloţi suta bgr. LANA UIOAIE NESPALATA, 8 zloţi suta de kgr. LANA DE OAIE SPALATA 12 zloţi suta de kgr. Unele micşorări de taxe se pot obţine cu o autorizaţie specială a ministerul de finanţe. Mărfurile polone trebuie însă să se importe printr’un port polonez. Şi Turcia şi-a îngrădit importul Produsele petrolifere au rămas libere la import Dupe cum se știe, Turcia și-a în-grădit importul, prin introducerea contingentelor vamale. Acum au apărut contingentele de import pe Ia lunile Ianuarie, Februarie și Martie 1932. D esba te rileConsiliului de Miniştri Vizita d-lui Gllka In Polonia. — Pensiile funcţionarilor publici Eri, între orele 5 şi 7 d. a. a avut loc un consiliu de miniştri prezidat de d. N. Iorga. D. preşedinte al consiliului a făcut o expunere a rezultatelor vizitei d-lui ministru de externe la Varşovia. D. Iorga a arătat că impresiunile cu care a venit d. D. Consiliul s’a ocupat apoi îndelung cu chestiunea funcţionarilor publici. D. Brătescu a făcut, o expunere arătând că trebue suprimată anomalia ca pensiile să fie mai mari decât salariile funcţiunilor respective. D-sa a susţinut datele jurnalului consiliului de miniştri relativ la această chestiune. ÎNTREVEDEREA PENSIONARILOR CU PREŞEDINTELE CONSILIULUI In tot timpul consiliului un grup numeros de pensionari a staţionat în faţa Prezidenţiei. La sfârşitul şedinţei o delegaţie compusă din d-nii Cosmulescu, Drăniceanu şi Ion Proca s’au prezentat d-lui N. Iorga, cu care au avut o discuţie lungă. Delegaţia a cerut revenirea asupra jurnalului consiliului de miniştri prin care s'au micşorat pensiile în modul cunoscut. Ea apredi ca sunt excelenţe şi relaţiunile de prietenie dintre cele două ţări sunt din ce in ce mai strânse SITUAŢIA DIN BASARABIA• Consiliul a discutat apoi situaţia din Basarabia fără a lua vre-o hotărâre definitivă. ,zentat un memoriu ,în care se aratareducerea că trebuia să se ridice la mi total de 399 milioane lei pe baza bugetului Casei de pensii, votat departament. Insă, după jurnalul consiliului de miniştri, reducerea e de aproape un miliard. In plus s’a strecurat o greşală de 100 milioane cu care s’au încărcat cheluelile Cassei de pensii. Ca urmare a tratativelor dintre d. N. Iorga şi delegaţia pensionarilor,s-a dat următorul COMUNICAT: „Consiliul de miniştrii ascultând delegaţia asociaţiei pensionarilor şi animat de toată bunăvoinţa faţă de această categorie de cetăţeni , hotărât ca făcându-se plata pensiunilor pe luna ianuarie în condiţiile de azi şi uşurând formalităţile, să repună în discuţie fondul însuşi al chestiunei la reîntoarcerea in ţară a d-lui ministru de finanţe. „O soluţie definitivă se va da prin legea ce se va vota de către Parlament în luna Februarie când se va ţine seamă şi de doleanţele asociaţiei pensionarilor“. La eşirea din Consiliu, d. Vasilescu Karpen, ministrul industriei, a declarat următoarele în chestiunea prohibiţiunilor de import pe cari le-a hotărât guvernul polon . Avem o convenţie de comerţ cu Polonia, în care se fixează contingentul nostru. Am primit o notă de la guvernul polon, prin care se arată dispus, la orice aranjament. In privința urmărei unora dintre , taxele vamale, la un singur articol, anume la exportul de mere, taxele sunt aproape prohibitive. Cu toate că contingentul nostru la acest articol e mare, totuși nu vom putea exporta cu aceste taxe. De aceia ministerul de industrie a început să facă intervenţiunile necesare pentru a obţine avantagii în această direcţie. Pensiile tundiuoarilor publici Citiţi conUnirea în pg. 6-a. Exportul românesc: In Polonia Criza din Franţa Nu sunt lămurite motivele care au determinat retragerea d-lui Laval. S'a spus că ea se datoreşte dorinţii primului ministru de a în-,lesni formarea unui cabinet national, care să reprezinte cu mai multă autoritate Franţa in apropiatele conferinţe internationale. Explicaţia nu poate fi primită, deoarece d. Laval ştia prea bine că pentru a realiza un astfel de minister, ar trebui să se despartă de colaboratorii săi de până acum, şi tocmai de cei mai preţioşi. Partidul radical socialist, a cărui colaborare era dorită, nu a ascuns în nici o împrejurare că nu este dispus să colaboreze cu d. Tardien, de pildă. D. Tardieu face parte insă din colaboratorii cei mai preţioşi ai fostului, şi probabil viitorului prim-ministru, iar majoritatea parlamentară a d-lui Laval se bizuie, în primul rând pe prezenţa d-lui Tardieu în ministerul său. Retragerea guvernului Laval poate avea, aşadar, o altă explicaţie. Este explicaţia dată de oficiosul socialiştilor, care pretinde că d. Laval a voit prin această manevră să ajungă la debarcarea elegantă a d-lui Briand. D- Lavăl a jucat un rol de prima mână în politica externă franceză din ultimele luni. In conferinţele internaţionale apropiate, d. Laval ar voi să îşi păstreze acest rol. Dorinţa sa de a conduce efectiv ministerul Afacerilor străine să fi determinat retragerea colectivă a cabinetului. Ipoteza nu este cu totul exclusă. Ultimele evenimente interna*ţionale, în primul rând declara*. (iile cancelarului Brutening in chestiunea reparaţiilor înseamnă a grea lovitură dată politică simbolizată de numele Briand. Franța va avea, la Lausanne şi la Geneva, să fină în alt limbaj decât acela la care era obligat d. Briand. Este probabil că d. Laval şi-a rezervat posibilitatea de a reprezenta interesele Franţei, în situaţia nou creată şi în care serviciile d-lui Briand nu mai erau potrivite. Chiar dacă, aşa cum anunţau telegramele de eri, ministerul de Externe ar reveni d-lui Paul Boncour, fostul socialist care şi-a părăsit partidul fiindcă părerile sale nu mai erau în concordanţă cu ideologia socialistă şi fiindcă marcase o evoluţie prea accentuată spre punctul de vedere naţionalist, s’ar putea vorbi de o nouă politică franceză, mai potrivită realităţilor prezentului. A. Hg .! Situaţia bugetară a Angliei LA CAT SE CIFREAZĂ DEFICITUL ÎNCASĂRILOR LONDRA, 13. (Rador). — Ziarele engleze publică cifrele privitoare la încasările Angliei in anul precedent. Încasările impozitului asupra venitului dela 1 Aprilie la 31 Decembrie 1931 erau in scădere cu aproape trei milioane lire sterline faţă de perioada corespunzătoare din 1930. La 9 Ianuarie 1932 scăderea aceasta a dispărut şi veniturile din acest impozit întreceau cu aproape 6.750.000 pe acelea din 9 Ianuarie 1931. Aceasta reprezintă un spor de aproape 10 milioane de la 31 Decembrie 1931. :1. încasările din sporul de impozite dela 1 Aprilie la 31 Decembrie 1931 întreceau cu 3 milioane suma încasărilor din perioada corespunzătoare a anului 1930. La 9 Ianuarie 1932 suma din aceste sporuri da impozite se ridică la aproape 6 milioane, ceea ce reprezintă o sporire de peste două milioane lire sterline din Decembrie 1931. Totalul încasărilor Fiscale dela 1 Ianuarie la 9 Ianuarie 1932 se ridică la 39.553.155, iar al cheltuelîlor de 26.421.562 lire sterline. Prin aceasta deficitul este micșorat la 190.621.310. La 10 Ianuarie 1931 deficitul era de 177.146.469 ore sterline. f 1