Argus, iulie 1935 (Anul 25, nr. 6665-6690)

1935-07-01 / nr. 6665

ANUL XXV No. 6665 NOUL­ MODEL­E CILINDRI lucurești, PALATUL GIBLOI Telefon 209.64 217­45 ABONAM­ENTE­­ In străinătate Un an . 2200 Lei 6 luni . 1300 „ 3 luni . 800 „ ORGAN ZILNIC AL COMERȚ Fondatori: S. PAUKER silH. F. VALEI BIROURILE: București Str. Constantin Miile No In fără Un an . 1000 Lei 6 luni • 550­­ 5 luni , 300­­ 3 lei în țară, 6 lei în străinătate. Comerţul cu Germania . Schimbarea regimului comerţu­lui extern a făcut necesară o revi­zuire a raporturilor de schimb cu toate ţările. Aşa se şi explică tratativele şi consfătuirile de la Banca Naţională, pe care presa le tot anunţă, în ul­timul timp. E nevoe de o adaptare la regi­mul cel nou a tuturor convenţiilor cu străinătatea şi a tuturor aface­rilor de import şi export, începute sub diferitele regimuri din trecut. După câte suntem informaţi, a­­daptarea regimului primelor la co­merţul cu Germania întâmpină oare­care greutăţi, fiindcă Germa­nii pretind, că lor nu trebue să li se aplice supracota de 44 la sută la import şi că, în schimb, trebue să se dea şi exportatorilor pentru Germania prima de export. Aşa cum li se aplică sistemul Cel nou, Germanii pretind, că se face o deosebire nejustificată în defavoarea lor şi că această deo­sebire nu ar avea un caracter pur economic derivând din nevoia de a egaliza condiţiile de comerţ ale tuturor ţărilor străine cu ţara noastră pe baza regimului de pri­me, pus dn­ curând în vigoare. Suntem convinşi, că Banca Na­ţională şi reprezentanţii guvernu­lui, care duc tratativele cu străi­nătatea pentru a lega trecutul cu prezentul, nu au nimic altceva în vedere de­cât aplicaţiunea noului regim în aşa fel, încât toate ţările să apară pe piaţa noastră în con­diţione egale, întocmai ca, la un handicap bine calculat. Protestele germane, că importul lor la noi este supus la supracotă, pe când exportul în Germania nu este încurajat cu prime, în aparen­tă, pare foarte întemeiat. De fapt, lucrurile stau cu totul altfel. In vremuri normale comerțul extern este ajutat de doi factori cu valoare constantă universală: moneda cu bază de aur sau mai exact calculul tuturor valorilor în aur şi, în al doilea loc, clauza na­ţiunii celei mai favorizate. Din pricina crizei, începută la 1929, clauza naţiunei celei mai fa­vorizate a fost cu totul părăsită, iar aurul, ca monedă universală, a fost şi el părăsit în cea mai mare parte a lumii. Comerţul, între State, se face, azi, prin convenţii bilaterale, tin­zând la echilibrarea valorii schim­burilor, prin compensaţie sau cle­aring. In această situaţie, clauza naţiunii celei mai favorizate nu are, fără îndoială, nici un rol. Au­rul, însă, a rămas ca bază de cal­cul a valorilor, chiar în ţările care au părăsit etalonul aur. Clearingul şi compensaţia se fac printr’un calcul având de bază o monedă ra­portată, în cele din urmă, tot ma­ aur. _­I Sunt, astăzi, în lume două feluri de monede: unele, care reprezintă aur şi păstrează încă privilegiul convertibilităţii în aur — blocul aur — altele, care nu au converti­bilitate şi de aceea nu au o valoa­re în aur, dar au o valoare în bursă. Aceste din urmă monede sunt, azi, cele mai importante din punct de vedere al comerţului extern: lira sterlină şi dolarul. .Valoarea lor e variabilă. Intr’un anumit moment însă lira sterlină sau dolarul au aceas valoare, atât în tara lor, cât și pe tot restul glo­bului și anume valoarea pe care le-o dă bursa. Cu marca germană lucrurile se schimbă. Marca nu e nici conver­tibilă în aur, nici cu o valoare uni­tară fixată de bursă. Marca germană este un instru­ment de comerţ cu totul original. Ea este o creaţiune a d-lui Schacht, dictatorul economic al Germaniei, şi are valori deosebite dupe func­ţiunea pe care o împlineşte şi dupe intenţiunile dictatorului economic. Germania oferă preţuri mai mari decât piaţa mondială. Rezultatul este, că ea atrage comerţul ţărilor exportatoare către ea. Preţul su­perior, plătit în mărci, satisface pe­­exportator. Aceste mărci, primite te exporfrtQft gspssg fi amă­­râturi de mărfuri germane. Importatorul din Germania gă­seşte şi el un avantaj în această flexibilitate a mărcii. Mărfurile străine, adunate în Germania, sunt naţionalizate ca germane şi apoi exportate acolo unde e nevoe de ele şi de unde marca germană se poate întoarce acasă sub formă de aur sau devize aur. Aşa se face că, anul trecut, de pildă, cu sistemul comerţului bila­teral, noi ajunsesem a considera piaţa germană ca foarte pasivă faţă de noi şi piaţa engleză ca foarte activă, deşi cerealele noas­tre mergeau în Anglia, dar prin Germania. Atâta timp cât va dura sistemul mărcii flexibile, cu o valoare de utilitate determinată de dictatorul economic, Germania nu poate pre­tinde să i se aplice sistemul pri­melor fără deosebire.­­Noul sistem aplică la import a­­ceeaş regulă tuturor, fără nici o excepţie. La export, se dă primă numai a­­colo unde este nevoe. Sunt articole, care cer numai prima valutară pentru a putea fi plasate. Altele cer şi prima econo­mică, cum e de pildă grâul. Deosebirea nu se face nici în favoarea, nici împotriva nimănui. Tot ceea ce se urmăreşte, este egalizarea de preţuri şi de con­diţii. A. Corteanu Deplinele puteri Comentând închiderea sesiune! parlamentare, Le Temps scrie* »Dacă parlamentul își Întrerupe activitatea, guvernul nu trebue să încetinească munca lui. Deplinele puteri ce l-a dat parlamentul, o in­deamnă, sau mai de grabă EL LEA­­GA, să lucreze fără întârziere. „E neapărată trebuinţă să zicem din nou, că puterile depline au fost încredinţate guvernului, ca ei să restabilească echilibrul bugetar, să însănătoşească finanţele naţio­nale şi să pună moneda franceză la adăpostul oricărei atingeri. Pro­­blema grea,­dar simplă, e ca Sta­tul să nu cheltuiască peste puterile lui, să potrivească cheltuelile cu veniturile, să stabilească într'un cuvânt, acele bune socoteli, cari, cum zice proverbul, fac pe bunii prieteni" Nu știm ce va face guvernul francez cu deplinele puteri ce li s’au dat. Știm numai că la noi parlamen­tul a dat guvernului depline puteri încă de acum un an și jumătate, dar guvernul, se vede, n’are ce face cu ele. NU S’A PREA GRA­­BIT SA LUCREZE. Nu s’a prea grăbit să lucreze nici Comisia numită pentru simpli­ficarea aparatului de Stat. A lucrat toată vara din anul trecut, a Înce­put să lucreze şi in vara asta şi e nădejde să lucreze şi la anul, dacă­ va mai fi la putere. Citiţi în pagina V­ai Modificarea convenţiilor comerciale Agricultură de mântuială DE CE NE SPECIALIZAM IN EXPORTUL DE GRAU PENTRU NUTREŢUL VITELOR Din cauza aşa zisei supraproduc­­ţiuni şi văzând că nu mai rentează grâul, agricultorii noştri, cari, după îmbunătăţirea marei proprietăţi nu prea s’au distins prin culturi îngri­jite, au făcut şi fac o cultură a grâului cam de mântuială. Agricultorii din cele două Ame­­rici, insă, văzând, şi ei, că grâul o­­bişnuit nu mai rentează, s’au pus pe lucru şi produc astăzi numai grâu de calitate superioară, cu care ca­pătă prime pe pieţele mondiale Grâul este numai o materie pri­mă. Aceasta au înţeles-o agricul­torii americani. Pentru a fi valori­ficat, grâul trebue să fie transfor­mat în făină şi apoi în pâine şi paste alimentare. Selecţionatorii şi chimiştii americani au sărit în a­­jutorul agricultorilor şi îi au făcut să producă numai grâne bane, ce­rute de industria alimentară. Grâul nu se cultivă deci nici pen­tru resistenţă la ger, la cădere sau rugină, nici chiar pentru producţie mare la hectar. El se cultivă pentru pâine şi paste făinoase. — Compoziţia chimică şi puterea de panificaţie a grânelor americane nu numai că e cunoscută pe varietăţi, pe regiuni şi pe tipurile de standar­dizare în silozuri, dar în majorita­tea cazurilor, „Buletine de analiză“ eliberate de laboratoare de stat şi particulare întovărăşesc transportu­rile de grâu. — Şi ce cuprind aceste buletine de analiză ? Ascultaţi: Greutatea hectolitrică, substanţe azotoase în boabe şi în făină, extracţie de făină, aciditatea lactică a făinei, valoarea pH, glu­ten umed, gluten uscat şi hidrata­rea glutenului, cenuşe, culoarea făi­nei, caroten, putere diastazică ex­primată în maltoză şi în cc de bio­­xit de carbon, volumul, greutatea şi nota păinei etc. Dar, se va întreba, cine înţelege şi pentru cine se face şi se scriu acest „Buletine de analiză" ? Şi agricultorii şi cerealiştii şi ex­portatorii au început să le înţeleagă, şi ele se scriu pentru experţii şi chi­miştii morilor, brutarilor şi fabrice­­lor de paste făinoase dupe întreg pământul, cari pe această cale ştiu unde să găsească grâul cu compo­ziţia chimică exactă, necesară fa­­bricărei păinei de diferite calităţi şi categorii, a pesmeţilor, a paste­lor făinoase, a torturilor, prăjituri­lor, bomboanelor, etc., cari cer grâ­ne cu diferite compoziţii fizice şi chimice. Numai aşa se poate valorifica grâul. Dar noi ce trimetem clienţi­lor din streinătate? Cel mult o probă de grâu intr’un săculeţ cu menţiunea greutăţei hectolitrice şi procentul de corpuri sirene! Clienţii streini şi chimiştii şi ex­perţii lor neprimind datele analiti­ce, cu care sunt obişnuiţi de ameri­cani, pentru ei grâul nostru are ca­lităţi necunoscute şi astfel e bun de nutreţ ! Ţările respective aprobă, apoi, importul grânelor noastre pentru nutreţ ca schimb de mărfuri necesar ajustărilor valutare şi ast­fel ne specializăm treptat şi sigur în EXPORTATORI DE GRÂU DE NUTREŢ. Şi ce ironie a soartei când ne gândim că oamenii de ştiin­ţă au decretat că: grânele cele mai bune de pâine cresc în Rusia, Ro­mânia şi cele două Americi! Pentru salvarea economiei noas­tre naţionale, se impune să nu mai exportăm decât grâne superioare, cu cel puţin 77 Kgr., greutate hecto­litrică, maximum 3 la sută corpuri streine, minimum 12 la sută sub­stanţe azotoase in boabe, minimum 34 la sută gluten umed şi 12 la sută gluten uscat. Cum vom ajunge aci ? !Ăsta în articolele viitoare. Dr­. D. Andronescu ól 6 PAGINI a merj mina rea M hotă Li nu p tru d­e a co­­si­ a ter­­ite pune­­egim. iblicităţii r comisiei lutul pen. Pi -----rămân în vigoare peniri importurile ce se fac deacum picolo. Primele de ex­port fixate rimân și ele în vigoare fără nici o mod licăre. E evident c. Aceste prime sunt susceptibile il ■# nodificare. Regimul e ’.ut pe principii e­­lastice şi dac» a fi necesară spo­rirea primelor export, nimic nu stă în calea ««.astei sporiri. Tot aşa va fi şi c­a primele de import. Dacă încasări e din primele de 44 la sută, vor î mari şi va­ rămâne un ercedent, atunci se va putea proceda la »r aderea ei. Prin urma 1 in această privință, regimul poa ! ii considerat defini­tiv fixat. Ltj MJs comisiunei pri­vesc numai .J/Ta aporturilor e­­fectuate PAÂf * Ml IUNIE. Ho­tărârile IuaW«astă privință sunt numite M ^«Afltranzitoriu“. Cari sunt acestui „re­gim tranzitc^^^-o Deoarece­­^^^tVoastră faţă de ţările de diferă de­In situaţia de azi, deci, definiţia importului curent şi a arieratelor este rmătoarea: FRANŢA: toate importurile fă­cute înainte de 20 August 1934 sunt arierate, tot ce s‘a importat dupe această data e import curent. De­ocamdată la orice aprobare de pla­tă se aplică prima de 44 la sută. Sunt însă discuţiuni încă netermi­nate, ca data de 20 August 1934 să fie înlocuită cu 11 Iunie 1935. In acest caz s'ar renunţa chiar să se socotească pentru plata da­toriilor cele 44 la sută, la ţară la ţară dupe convenţiile încheiate, regimul tranzitoriu dife­ră şi el de la ţară la ţară. NOUL REGIM NU POATE FI GREVAT DE TRECUT Banca Naţională consi­deră principial că plata importurilor făcute îna­inte de 1I Iunie NU POA­TE SA GREVEZE NOUL REGIM. Ea vrea deci că odată cu ziua de 11 Iunie să se tragă o linie de de­marcaţie între ceea ce a fost şi ce­­ea ce va fi. Numai pe această bază vrea să-şi asume răspunderea pen­tru regimul intrat în vigoare la 11 iunie. Această dorinţa a Băncii Naţio­nale se loveşte, însă, de dispoziţiu­­nile convenţiilor încheiate cu dife­rite ţări. De aceea S’A HOTARAT CA TOATE CONVENŢIILE DE CLEARING ŞI CHIAR CELE CO­MERCIALE cari stau în calea prin­cipiilor formulate de Institutul de emisiune SA FIE DENUNŢATE şi să se Înceapă tratative pentru pu­nerea de acord a acestor conven­ţii cu noul regim*. Noile tratative vor Începe în foarte scurt timp. Tratativele cu unele ţări au şi început. Până la încheerea noilor convenţii, convenţiile existente sunt aplicate în măsura posibilită­ţilor. ITALIA: toate importurile făcu­te înainte de 1 Setembrie 1934, sunt arierate. Cele făcute după a­­ceastă dată sunt importuri curente. Taxa de 44 la sută se socoteşte deocamdată la orice plată. Se caută a se aplica şi importu­lui din Italia aceeaş schimbare ca şi celui din Franţa. Dealtfel acea­sta se poate face cu atât mai mult, cu cât acordul de plăţi cu această ţară e favorabil Italiei, exportul a luat un avânt mare şi plata dato­riilor întârziate s’ar putea face repede. ANGLIA: convenţia încheiată cu Anglia in Februarie prevede că datoriile făcute până la 20 Martie 1935 sunt trecute într‘un cont glo­bal, plătindu-se lunar 50.000 lire. Ar rămâne deci că ce s‘a importat după 20 Martie să fie plătit pe ba­za noului regim. Cum Banca Na­ţională cere 90 de zile, zilele ace­stea concordă cu scadenţele impor­turilor făcute imediat după 20 Mar­tie. Nu se face insă nici o plată S-a suspendat şi depunerae sumelor globale lunare şi nu sunt executate nici conturile curente. Aceasta pă­nă la terminarea tratativelor ce vor începe peste câteva zile. GERMANIA: Banca Naţională a­­vând un disponibil de circa 800 milioane Iei, face orice plată, pen­tru importurile făcute până la 11 Mai crt, fără nici o primă. Se so­coteşte numai un adaos de 5 sau 10 la sută pentru eventualele riscuri ale Băncii Nationale. E un drept al direcţiunii Băncii Nationa­le de a fixa care importuri plătesc adaosul de 5 şi care cel de 10 la sută. ELVEŢIA: Plăţile cu Elveţia sunt fixate printr'o convenţie de clearing care a apărut in „Monito­rul Oficial“ din 20 Ianuarie 1933. Clearingul funcţionează greoi. Se caută acum potrivirea convenţiei la noul regim. GRECIA: Toate plăţile sunt e­­xecutate fără nici un adaos de pri­mă, fiindcă Banca Naţională are 170 milioane drahme blocate la A­­tena. aau început tratative ca modifice convenţia cu Grecia şi să se încheie o convenţie de clearing particular. CEHOSLOVACIA: abia mâine vor începe tratativele pentru mo­dificarea convenţiei incheiate în Aprilie. STATELE UNITE: Toate plăţi­le sunt suspendate fiindcă această ţară nu face nici o cumpărătură de la noi. PALESTINA: Balanţa noastră cu Palestina fiind excedentară s’a a (Citiţi continuarea în gag. II-a)­ mporturiie noul, urii arierate ă la 11 Iunie nu pot greva noul regim-Care situaţia plăţilor cu diferitele ţări • 0*a#«i­ 0**#**0**OM fi*« ••«•*•••«••••» ^tgaţia cu difenjeje ţări pentru Camerile de Comerţ se vor face în toamnă Se modifică legea pentru organizarea Camerilor de Comerţ Suntem informaţi că alegerile pentru Camerele de comerţ şi in­dustrie se vor face in toamnă. Potrivit prevederilor ultimei legi pentru modificarea legii de organi­zare a Camerelor de comerţ, a­­ceste alegeri, trebuia să se facă in iarna trecută. Faptul insă n’a fost posibil, deoarece legea de modifi­care conţine mulţime de dispoziţii neaplicabile. & timpul ultimei sesiuni parla­mentare, din cercuri guvernamen­iste ss msamM mM J& m formă a Camerelor profesionale. Acest proect a ridicat, precum era şi firesc, toată lumea Împotri­va lui, căci conţinea sumedenie de reforme nepotrivite cu starea noa­stră economică şi ameninţa să de­zorganizeze ceia ce voia să orga­nizeze. • După cum suntem informaţi, la toamnă se va vreni de un nou pro­ect de modificare a legii actuale, un proect insă de proporții redusei care se va mulțumi sa facă aplica­bp lesgâJn şi®?£fr * INDUSTRIEI şi F Director­i GRIGORE G TELEFON: 3.05-44 Luni l Iulie .1935 NOUl MODEL 8 CILINDRI palatul mini 212.40 * PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile ide publicitate Noul tratative comerciale Suspendarea schimburilor.— O invitaţie germană N’avem răsboi vamal cu Germa­nia ! Totul se reduce la o serie de măsuri NECONCERTATE, luate în mod autonom de guvernul no­stru şi imediat replicate de guver­nul Reichului, aceste măsuri au suprimat, să zicem, în mod trecă­tor comerţul româno-german. Rei­­chul a dat ordine ca Reichsernah­­rungsamt” să nu mai autorize nici un fel de plăţi pentru importul de produse alimentare şi agricole din România. Acest refuz se face în mod discret, importatorii germani sunt informaţi că nu li se permite vărsământul de mărci - Clearing în contul colector al Băncii Româ­ne la Reichsbank şi cu aceasta ex­portul nostru în Germania e sus­pendat în mod automatic. Dat fiind că această situaţie nu poate merge la infinit „cancelarii­le“ au iar un subiect fertil de tra­tative. S-ar putea crede că cele şase luni de tratative care au pre­cedat cele două convenţii cu Ger­mania au fost îndestulătoare, ca sa se împlinească un lucru statornic. Totuşi să nu ne lăsăm descura­jaţi. Lucrurile se vor îndrepta din nou, şi toate cele vor fi făcute în aşa fel ca toată lumea să fie mul­ţumită. Cererii de informaţiuni compli­mentare, făcută oficial de guvernul nostru la Berlin, i s-a dat răspun­sul următor: Am suspendat numai temporar repartizarea de mijloace de plată pentru achitarea furniturilor româ­neşti. Am aşteptat cum se va apli­ca în România prima de import de 44 la sută. Noi nu dorim o îngreu­­nare a comerţului nostru cu Ro­mânia. Dar nu putem să acceptăm fără a reacţiona tratamentul ce-l impuneţi. Am crezut că răspundem echi­tăţii şi simţului de legalitate ge­neral, dacă facem la fel ca d-voa­­stră. Impuneţi la import cu 44 la sută mărfurile germane, facem la fel. Vom institui şi noi o taxă de 44 la sută la importul mărfurilor ro­mâneşti. La acest lucru ne autori­ză dreptul de reciprocitate. Vom face uz de acest drept. Ministrul Afacerilor Străine, ministerul Indu­striei şi comerţului şi pre­şedinţia Consiliului de mi­niştri au fost informate de către reprezentanţii diplomatici ai Reichului in ţară, că guvernul din Berlin, prin d. dr. Schacht ministrul economiei na­ţionale germane, se ţine la dispoziţia guvernului pentru a se găsi un «mo­­­irs vivendi"’ care ar lă­­m­'rc săi înţin ar.?, adău­gând Srasă feisitată , că Germania insistă ca de­" reaal" românăLi­­­ge la Berlin pentru a se ajunge la stabilirea unor rapor­turi de schimburi, traini­ce şi mai bine echilibrate decât cele din trecut. In această direcţie nu s-a luat în­că nici un fel de decizie si e pro­babil că se vor găsi modalităţile cari să ducă la o înţelegere cu Rei­­chul. Situaţia schiimburilor româno-germane t­rebue bine stabilită conjunctu­ra actuala a schimburilor româno­­germane, faţă de situaţia nevoilor noastre de import şi export. Prin tradiţia comerţului nostru exterior şi datorită unei specializări deose­­bite c­aroduatici germani, aiara noastră depinde de furniturile ger­mane pentru un important număr de produse. Importul românesc de o mulţime de articole mici şi de mare consum, nu se poate concepe decât din Germania, unde produc­ţia acestor articole a devenit o spe­cialitate. Tot astfel importul de maşini germane, nu poate fi înlocuit de la o zi la alta cu maşina de altă pro­venienţă. Şi aceasta cu atât mai mult cât singura ţară care până a­­cum ne-a înlesnit schimburile prin­tr-o politică de cumpărături de produse româneşti, curajoasă şi oricum salutară, ne-a dat până în prezent posibilitatea să plătim mărfurile din ea, a fost Germania. Situaţia cu celelalte ţări e prea cu­noscută, pentru ca să mai fie ne­voie de amănunte comparative. In prezent ne găsim iar într’un moment de întrerupere cu totul gratuită, a curentelor de schimb. Totul s-a întrerupt. Discuţiunile pentru realizarea programului de echipament al industriei noastre petrolifere şi pentru instalarea de silozuri au fost suspendate. Tre­bue reţinut cu această ocazie că iniţiativa unei extinderi a volumu­lui de afaceri cu Germania prin ob­ţinerea de credite pe termen lung de la industriaşii germani, a venit din partea noastră şi că în scopul unei înlesniri a schimburilor româ­no-germane, Reichul a acceptat propunerile făcute de noi. Utilajul nostru industrial şi eco­nomic este încă prea puţin desvol­­tat ca să putem renunţa la o poli­tică consecventă de complectare a acestui utilaj. De aceea trebue să găsim soluţii în noua aşezare a co­merţului româno-german, care să ne scutească de o dijmuire gratui­tă a schimburilor şi care să oprea­scă pentru o perioadă prelungită "fcecetitenitele tulburari în raportu­­­rile noastre comerciale cu această urs­ă " ■" Căutarea unui „modus vivendi“ SITUAŢIA EXTERNA Neînţelegerea franco­britanică Franţa a fost tulburată aflând­­că Marea Britanie a semnat, fără măcar, a o înştiinţa înainte, un tratat naval cu Germania. D. Eden avea rolul să îndulcească supărarea franceză. Lă­muririle sale r am făcut decât să o îndârjească. Tratatul anglo-german înseamnă a­­nularea recunoscută a tratatului din Versailles, în capitolul interdicţiunilor militare. El este cel mai însemnat suc­ces al diplomaţiei­­hitleriste. Pe de o­parte un beneficiu moral şi material pentru Germania, pe de altă parte, sfărâmarea frontului anglo-franco-ita­lian, atât de gingaş aliniat la S­tre­sa. Motivâ’rilor aduse de d. Eden.—care explica mai ales nevoia de a facc orice prilej de înţelegere cu Genfl nia, pentru a salva pacea acolo, putinţa o dată — francezii le­­câteva întrebări: este acest s­timul? Va menţine [Angliai de acum înainte, soliei Franţa şi lu Italia Recunoaşte Angli cum nainte, interd ntelor ridicate de nă şi a necesită Apus ca de coCjji de Ge]­ţelegt­e, Au venit şi la s’au ferit de angajamente precise. Po­litica britanică este aceea a realită­ţilor. Intr’o situaţie de fapt, Foreign Office caută să se mai poată salva Anglia procedează empiric şi aduce in politică metoda care i-a dat câştig in negoţ. Politica aceasta se îndepărtea­ză de necesităţile şi grijile continentu­lui, dar răspunde egoismului naţional. In nici o ţară din lume, regimul M Tezist nu-i privit cu mai multă hulă ca în Anglia. Nicăeri nu au fost spu­se cuvinte mai aspre de osândă pen­tru programele și metodele hitleriste, ca în Anglia. Dar, indiferent de re­gim și oamenii săi, opinia britanică vede primejdia care din Germania poate tulbura pacea. D. Hitler se de­­clară dispus să dea unele garanţii! Anglia se grăbeşte sa le primească. Franţa vrea tot sau nimic. Anglia se mulţumeşte cu ceva. In fond aci e controversa dintre Paris şi Londra—, iar Berlinul o foloseşte cu dibăcie. .. Declaraţiile împăratului Abîsîniei LONDRA, 29 (Rador). — împă­ratul Abisiniei a acordat un inter­view ziarului „News Chronicle’' în care declară între altele: — In cazul când s’ar ajunge la un răsboiu cu Italia, armata abisiniană se va retrage în interiorul tării. A­­bisinia are încă încredere în So­cietatea Naţiunilor şi în marele pu­teri, pentru a împiedeca isbucni­­rea unui răsboiu. Nu poate fi vor­­ba despre concesiuni economice în favoarea Italiei. Abisinia acordă concesiuni unor particulari sau u­­nor firme străine,­­ nu însă unor guverne străine. Japonezii provoacă un incident de frontieră cu Rusia MOSCOVA, 29. (Rador). — Două canoniere japon­eze și manciuriene, — „Suten și Yamitin", — au pă­truns într'un cartaf sovietic al flu­viului Amur, in apropi­ere de satul Poyarkov, din regiunea Blagoves­­cenk. Canonierele au continuat să înainteze în apele sovietice deși prin semnale se arăta că nu este vaselor străine să pătrundă în acel canal. Grănicerii sovietici au observat că cele două canoniere aveau mi-, trader­ele gata de tras și îndreptate spre ei. Japonezii au fotografiat coastele cmxtutm. ’Grănicerii roși m m­ort# ^jggjgj maara vaselor do

Next