Argus, octombrie 1935 (Anul 25, nr. 6744-6769)

1935-10-27 / nr. 6766

*" ■fa ANUL XXV No. 6766 NObft MODEL 8 CILINDRI Bucurefti, PALATUL CICLOP Itteria 209.64 217.45 ABONAMENT EI In fara Un an . 1000 Lei 6 luni . 350 • 5 luni . 300 „ In străinătate Un an . 2200 Lei 6 luni . 1300 „ 3 luni . 800 . 3 lei în fără, 6 lei în străinătate. ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori: S. PAUKER şi­­H. F. VALENTIN BIROURILE Bucureşti Str. Constantin Mile No. 15 Et. 6 PAGINI INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director: GRIGORE GAFENCU TELEFON: 3.05-44 Lămuriri Sunt persoane care vad o con­tradicţie între lupta noastră pentru libertatea comerţului şi credinţa că numai instituirea unei autorităţi dictatoriale la conducerea vieţii e­­conomice ne poate mântui. Contradicţia aceasta e de fapt numai aparentă. Ea se datoreşte neputinţei de a cuprinde în spa­ţiul restrâns rezervat unui articol de ziar toată gândirea pe care au­torul ar vrea să o facă cunoscută cititorilor. Ziarul e un excelent mijloc de propagandă, dar, prin factura şi prin menirea lui, el e obligat să mutileze cugetarea şi să se mărginească mai mult la con­­cluziuni decât la demonstraţiuni. Libertatea comerţului noi o ce­rem fără încetare, fiindcă suntem convinşi, că ea ar servi interesele naţionale mult mai bine de cum o fac diferitele sisteme de control şi îndrumare a comerţului cu străi­nătatea. Dacă sunt unele măsuri de luat pentru apărarea împotriva perde­­rilor la care am fi expuşi prin măsurile excepţionale, luate de­ al­te state, fără îndoială că prin­cipiul libertăţii ar fi salvat, dacă intervenţia guvernului s’ar opri nu­mai la defensivă. Să luăm un exemplu: După re­* gulele clasice, în materie de mo­nedă, Banca Naţională ar trebui să facă convertibilitatea liberă a leului de hârtie în aur. Dat fiind, însă, efectul crizei mondiale asu­pra creditului internaţional, goana după afil din toate Statele şi si­tuaţia noastră deficitară în balanţa plăţilor cu străinătatea, Banca Na­ţională nu poate fi lăsată fără a­­parare, ci trebue ajutată să-şi pă­streze stocul de aur. Complexul de împrejurări nefa­vorabile ne învaţă că trebue luată neapărat o măsură de protecţie a Băncii Naţionale şi bunul simţ arată această măsură, fără nici o greutate. E suspendarea obligati­vităţii schimbului monedei de hâr­­tie în aur. La noi, când s’a simţit nevoia de a ocroti aurul Băncii Naţionale nu s'a luat măsura cea mai simplă, aşa cum a făcut Anglia în 1931, ci s'a introdus un sistem com­plicat de control al comerţului şi al devizelor, din care nu mai pu­tem eşi, încercările ce se fac de a îm­bunătăţi acest sistem de control, eşit din ideia protecţiei aurului Ban­cii Naţionale, în loc de a îmbună­tăţi situaţia o înrăutăţesc tot mai mult, întocmai cum se întâmplă celui care se afundă, din ce în ce în nămol, cu cât se sforţează să iasă. Există, deci, o deosebire funda­mentală între măsurile de apărare pe care le recomandă însăşi poli­tica libertăţii şi sistemele care pre­tind să conducă viaţa economică în numele aşa zisei „economii di­rijate". Dacă cerem instituirea unei dic­taturi economice, apoi noi o facem, nu de dragul dictaturei şi nu ca o convingere politică, ci din nevoia pe care toată lumea o simte, dar puţini o mărturisesc, a unei edu­caţii sănătoase în viaţa economică şi în organizarea financiară a Sta­tului. Libertatea nu înseamnă anarhie şi scutire de orice regulă de con­duită. Libertatea trebue învăţată. Ea trebue să intre în moravurile şi în obişnuinţele de viaţă a indivi­dului şi a colectivităţii, întocmai ca o artă sau un meşteşug. Pentru a ajunge la exerciţiul demn al libertăţii economice, ca­tegoriile economice trebuesc in­struite profesional, ca să poată produce şi schimba bunuri în con­curenţă cu celelalte State ale lumii. Producţia nu mai este azi de­stinată consumaţiei proprii. Cali­tatea şi cantitatea producţiei nu se mai măsoară după gusturile pro­ducătorului ci după cerinţele co­merţului internaţional. In ţara noastră, nu există ca­tegorii economice instruite pentru producţia şi schimbul mondial, în afară de industria minieră şi fo­restieră, pe care au adus-o străinii ş­i tot ei o fac. 1. Situaţia aceasta inferioară a ţă­­ri foastre, mai ales în ceea ce pri­veşte agricultura, cere neapărat o educaţie grăbită a populaţiei noa­stre, sub sancţiunea de a pierde mijloacele de care avem nevoe pen­tru a trăi la nivelul civilizaţiei eu­ropene. Educaţia economică de care po­porul nostru are nevoe, ca şi re­facerea şi întreţinerea unui bun utilaj economic, nu s’ar putea rea­liza însă decât printr-o dictatură luminată şi hotărâtă să aplice un program bine stabilit. Această educaţie nu se poate, însă, împăca nici pentru o perioa­dă de câţiva ani măcar cu siste­mul de guvernământ prin partide, obligate să răsfeţe slăbiciunile mul­­ţimei. Regulă în finanţele publice nu se poate pune decât tot printr-o mare autoritate, legată de un plan de realizări practice, şi urmărind nu mulţumirea intereselor particu­lare, ci promovarea interesului ge­neral. Absurditatea situaţiei de la noi este că partidele îşi arogă dreptul de a face „economie dirijată", a­­dică de a subjuga viaţa economică privată. Democraţia ar trebui să respecte cel puţin principiul libertăţii, dacă ar fi consecventă cu propriile ei principii. Respectând libertatea economică, democraţia ar­ lăsa cel puţin na­turii grija de a face educaţia mul­ţimii. A. Corteanui Citiţi in pag. V-m Nouă curs al mărcii germane O importantă hotărâre a Băncii Naţionale Plăţile comerciale In Franţa şi Turcia Lichidarea sumelor blocate In Italia PIAŢA 25 OCTOMBRIE Bursa a fost ceva mai susţinută la valori cu dobândă fixă şî slabă la acţiuni. Volumul de afaceri foarte redat. Efectele publice au înregistrat u­­şoare urcări. Acţiunile Mica au oscilat în jurul cursului de 1660, Reşiţa 540, Letea 720. Acţiunile S­­T. B. au scăzut de la 2380 la 2410. Hârtiile de petrol, cu un volum foarte restrâns de operaţiuni, au rămas neschimbate. D- prof. Em. Brancovici a fost prim­it ori în audienţă de d. guver­nator Mitiţă Constantinescu, căruia i-a predat un memoriu cu cererile exportatorilor de cereale. D. guvernator a cerut d-lui prof. Brancovici să-i aducă cazuri con­crete cu întârzieri de lichidări, pe cari le va rezolva imediat. In ce privește plângerea exportatorilor cu privire la scăderea cursului li­­terei, care le-a produs pagube, d­l. Constantinescu a pr­omis că va studia chestiunea și o va rezolva favorabil. , In conformitate cu cele discutate în audienţă, Uniunea exportatorilor de cereale, a cerut membrilor să-l comunice de urgenţă, toate întâr­zierile de lichidări şi sumele de 11­ rete ce le-au încasat la noul curs redus, şi care formează obiectul protestului înaintat Băncii Natio­nale. Ministerul de agricultură a tri­mes o adresă Băncii Nationale, prin care confirmă aprobarea ex­portului de grâu de o greutate sub 77 kgr. Ar Fixarea cot­ei de im­port pe trimestrul IV ori după amiază s'a ţi­nut la ministerul indu­striei şi c­omerţului , şedin­ţa a comisiei îndrumării comerţului exterior. S’au examinat chestiuni referitoare la fixarea co­tei de import pe trim. IV şi cererile de compensaţie în curs. Creditul ici o iniţiativă pentru înviorarea lui Odată cu legea de asanare a da­toriilor agricole, actualul guvern a ţinut să asigure cercurile­conomice că va lua toate măsurile pentru re­facerea creditului îngheţat de atâta vreme. In acest sens, chiar prin art. 62 din legea conversiune­, s’a prevă­zut un fond de 450 milioane lei anual, timp de 17 ani, care a fost pus la dispoziţia Băncii Naţionale „pentru a servi la acoperirea par­ţială a reducerilor suferite de por­tofoliul Băncii Naţionale, pe baza acestei legi cât şi drept fond pen­tru menţinerea creditului în gene­ral şi al celui cooperativ“. Ce însemnează această preve­dere a legii ? Că fondul de 450 mi­lioane anual va servi nu numai la acoperirea parţială a reducerilor suferite de portofoliul Băncii Na­ţionale ci şi pentru acoperirea par­ţială a reducerilor suferite de por­tofoliul băncilor particulare, pe baza legii de conversiune a dato­riilor agricole. E adevărat că în situaţia de acum, spiritul de încredere care stă la baza operaţiunilor de credit, e alungat, atât de publicul care s’a obişnuit să nu-şi plătească dato­riile, cât şi de instituţiile sta­ttu­i, pentru cari neplata datoriilor a in­trat în tradiţie. De aceia e firesc ca Banca Na­ţională să fie prevăzătoare în a­­cordarea de credite instituţiilor bancare, cari se găsesc în situaţia art. 62 din lege. Dar, de la acest scrupul care tre­buie să stea la baza distribuirea fondului pus prin lege la dispoziţia băncilor, pentru asanarea lor şi re­facerea creditului îngheţat şi până la sistemul Băncii Naţionale, de a menţine întregul fond în păstrarea ei, este o mare distanţă. Sunt instituţii de bancă, a căror activitate în toiul crizei economice din ultimii ani, a dovedit cu priso­sinţă soliditatea, rezistenţa şi via­bilitatea lor. Parte din aceste bănci, au avut ca principal obiect de activitate creditul agricol. Prin caracterul operaţiunilor lor, ele au fost cele mai greu păgubite, suferind ca şi Biuc.­ Naţională re­duceri importante ale portofoliului lor prin legea de conversiune a datoriilor agricole. Aceste instituţii de bancă, nu merită oare o excepţională aten­ţiune şi solicitudine din partea Băncii Naţionale, tocmai din cauză că au fost obligate la sacrificii speciale ca şi Banca Naţională, prin aceiaşi lege ? Aceste instituţii financiare aş­teaptă de multă vreme, aplicarea legii, care între altele prevede că au dreptul să fie ajutate din fondul de 150 milioane lei anual, în sco­pul de a se asana şi a putea relua operaţiunile de credit. Oare n’a venit încă momentul ca Banca Naţională să ia iniţiativa unui început de refacere a creditu­lui general, prin ajutarea băncilor care au avut de suportat cele mai grele sarcini pe urma asanării da­toriilor agricole ? Un început trebuie făcut în di­recţia refacerii creditului general şi credem că noul guvernator al Băncii Nationale va grăbi acest în­ceput, prin aplicarea in fapt a art. 62 din legea conversiunea datoriilor agricole­­i. Radix * Duminică 27 Octombrie 1935 mm model 8 CILINDRI București, PALATUL CICLOP mdskima4 217.45 PUBLICITATEA ce primesc la administraţia ziarului #1 şi toate agenţiile de publicitate Ara, ara adanc, iraie romane că ne prăpădim Frate române, dupe cum ştii, suntem ţară de plugari, fiindcă pe­ste 15 milioane de suflete din popu­laţia noastră trăieşte după urma plugului. Plugul ar trebui să fie aşa­dar unealta cea mai scumpă inimei noastre, pentru că cu el spintecăm pământul şi din măruntaiele lui se­mănăturile noastre îşi trag seva şi puterea. Din nefericire, insă, de câţiv­a ani, alte treburi şi alte fapte ne înşeală şi ne prinde gunăul şi trupul şi, aşa, că nesimţite ne fură de la coarnele plugului. Din această cauză plugurile noas­tre­­au cam ruginit, fiarele s’au bon­ţit, grindeiul s’a strâmbat, rotilele s’au turtit, târjeala s’a scurtat, ju­gul s’a lărgit şi boişorii au slăbit, aşa că astăzi în loc să spintecăm pământul Pâriu în măruntăi, de­­abia o sgâriem ca de vre­im lat de mâ­nă, aruncăm în această sgârietură, aşa la întâmplare, o sămânţă ne­­vănturată, netriorată şi neinpietrită şi apoi lăsăm totul în „slava Dom­nului, căci dacă o vrea EL se fac bucatele şi aşa”! Şi aşa, frate române, pământul ostru e mnorţit, e aproape mort şi, ca in ori ce mort, s’au cuibărit in el toate lighioanele şi 11 sfrede­leşte şi o rog. Şi U strică de numai producă de cât bucate rele şi pu­ţine, — aşa de puţine încât ca pro­ducţie aprod că­ ne-am făcut de râsul lumei, cu cele 600—800 kilo­grame boabe la hectar şi aşa de rele că streinătatea cumpără bucatele^ noastre mai mult da să hrănăască vitele lor. Anul acesta, frate româ­ne, din 163 probe de grâu ce mi-ai trimes lai anali să uite ce am găsit: 14 probe au avut 10 la sută corpuri streine, 10 probe au avut 15 la sută corpuri streine, 15 probe au avut între 20 și 35 la sută corpuri strei­ne, 3 probe au avut între 40 șî 56 la sută corpuri streine, 2 probe au avut 65 la sută corpuri streine şi 3 probe au avut 92 la sută secară şi 3 la sută corpuri streine, adică 26 la sută din probele ce mi­­ai trimes au cu mult peste zece la sută corpuri strei­ne. Ce fel de plugărie e asta frate române? Pe de altă parte, frate române, seceta ne prăpădeşte. Oamenii no­ştri de ştiinţă au găsit că, într’o sută de ani, noi avem numai vre-o 15 ani ploioşi, restul sunt mai mult ani de secetă. TREBUIE AŞA­DAR CA IN FIECARE AN SA FIM PRE­GĂTIŢI CA SA LUPTAM CON­TRA SECETEI. NUMAI PRIN A­­RATURI ADANCI DE TOAMNA PUTEM TINE PIEPT SECETEI. Aşa stând lucrurile, frate române, să lăsăm la o parte Ispita, care vrea să ne întoarcă de la coarnele plugu­lui, să privim gospodăreşte ţarina noastră, să ne sumetem maniceie, să potrivim plugurile şi să stăm la pândă ca după prima ploaie să tă­­bărâm şi să spintecăm cu sete cele 27 milioane pogoane cât are de a­­rat ţărişoara noastră. Să spintecăm adânc pământul, ca să năucim popândăii, căţeii pămân­tului, cârtiţele, şobolanii, viermii, gândacii şî buruienile. Cu cât înfigi plugul mai adânc şi mai cu sete, cu atât mai mult bagi groaza în jigăniile cari l-au cotropit şi ii sug vlaga, şi cu atât mai m­ult scoţi la suprafaţă pământ nou, care n’a văzut încă lumina. Pe acest pa­mânt nou,nouţ, lumina, aerul, apa şî gerul îl frăgezesc şi îl dospesc şi îl fac pământ viu, pământ virgin, în care bucatele cresc ca în grădina desfundată cu casmaua. SA DESFUNDAM DECI ŢARI­NA CU PLUGUL CUM DESFUN­DAM GRADINA CU CASMAUA ! Destul a dormit pământul nostru, destul ne-a ispitit altă viaţă mai u­­şoară, destul de când toate jigăniile, gândacii şi buruienile mănâncă din aceeaşi strachină cu noi! A venit timpul acum să despicăm pământul, să-l deşteptăm, să nu în­viem, ca să producă mult, mult de tot. Adu-ţi aminte, frate române, de proverbul care zice : „Dumnezeu îţi dă, dar în traistă nu-ţi bagă“ ! Dumnezeu ţi-a dat minte, pământ, pirig, vite şi chiar şi traistă, ca să bagi in ea şi s’o umpli. Dumnezeu vrea însă ca tu să ari, să sameni şî să culegi, căci iarăşi proverbul zice : „Ce vei ara şi ce vei semăna, aceea vei culege in traistă” ! Dacă traista e plină, frate româ­ne, cu bucate multe şi bune, atunci şi leul nostru e tare şi cu el poţi să cumperi mai ieftin şî mai uşor şî o traistă nouă şi mai mare, şi bumbac, şi fier, şi scule, şî maşini, şî toate celea de cari tu şi noi toţi avem nevoie. La plug, aşa­dar, frate române, la coarnele plugului e datoria şi viaţa noastră. ARA, ARA ADANC, FRATE RO­MANE, CA ALTFEL NE PRĂPĂ­DIM. Dr. D. Andronescu­ Exportul României dela 1—21 Octombrie 1933 Totalul exportului pe luna Sep­­tembrie 1935, 1493.324.239, Italia 205.323.029, Austria 181.719. 577, Germania 161.087.295, Elveţia 83 103.501, Anglia 79.136 716, Unga­­ria 76.185.008, Cehoslo­vacia 75.924. 212, Grecia 47.936.221, Franţa 41. 371-593, Gibraltar 31.587 561, Pale­stina 31.478.243, Olanda 15.790.569, Iugoslavia 10.289.730, Polonia 8 196.962, Egipt 7.729.289, Siria 7. 669.080, Bulgaria 7.616.596, Malta 4.313.279, Statele Unite 3.494.923, Portugalia 3.381.492, Spania 2.783. 164, Albania 2.546.838, Danzig 2. 007-846, Algeria 982.900, Danemar­ca 842.382, Cuba 702.934, Turcia 263.775, Belgia 6045, Suedia 23.791, Letonia 1.960. Uzul vaselor 10.030. 638. Total lei 1.103.662.549. Datele statistice la export din a­­ceastă situație, sunt calculate dupe borderourile trimise de vămi, luân­­du-se ca bază valorile declarate de exportatori și numai pentru a avea o orientare aproximativă și ime­­diată a exportului. Se schimbă regimul comerţului exterior greutăţi care fac neapucabil actualul regim. — Noul piedici la export Se desfiinţează viza de transfer. — Simplificarea compensaţiilor Regimul exportului şi al impor­tului, nu se poate aplica. Toată lu­mea a aşteptat ca timpul şi prac­tica să elimine treptat greutăţile ce stau în calea exportului şi a impor­tului. Situaţia, însă, nu numai că nu se îmbunătăţeşte, dar pe zi ce trece se agravează. Exportul nostru s’a îndrumat, în ultimul timp, în ţările cu valute slabe. Din această cauză, deşi ex­portăm cantităţi mari de mărfuri in străinătate, Banca Naţională nu în­casează însă devize. S-a constatat în schimb că din ţările cu valute slabe, unde facem export, mărfurile noastre sunt reexportate şi produc devize forte. Care este cauza că exportul no­stru se concentrează în aceste ţări ? Răspunsul este foarte uşor de dat Primele de export nu sunt îndestu­lătoare pentru ca exportul să fie rentabil, şi ţările cu valute slabe plătesc preţuri cu mult superioare preţurilor mondiale, tocmai pentru a atrage marfa şi a o reexporta. Cantităţile de mărfuri cari pleacă in ţările cu valută forte, sunt con­sumate de compensaţiile în curs de executare. NOUI PIEDICI IN CALEA EXPORTULUI Exportul mai are de luptat cu mă­suri administrative, cari par de ne­înlăturat. Intr’adevăr, o măsură în­lăturată azi, în urma intervenţiei ex­portatorilor, este aplicată mai dra­stic mâine, şi povestea se repetă mereu. O pildă elocventă este circulara No. 11.209, trimeasă în legătură cu controlul preţurilor de export. Iată conţinutul ei: „Avem onoare a vă aduce la cu­­noştinţă următoarele instrucţiuni, pe care vă rugăm să binevoiţi a le res­pecta cu stricteţe : 1. Facturile mărfurilor exportate vor fi pe viitor prezentate Con­isiunei pentru verificarea preţu­rilor şi Băncii Naţionale, în carnete a souche, fără a fi fost detaşate din car­nete. Nu se vor admite ca facturi pe foi volante. 2. Actele prezentate Co­­misiunei pentru verifica­rea preţurilor vor fi înso­ţite de o cerere timbrată, numita Comisiunte îndepli­ne­t m­ofîeiu public şi fiind considerată o insti­­tuţiuite de Stat. 3. Contractele încheiate de Dvs. în străinătate nu vor mai fi luate în consi­­deraţiune, dacă nu vor purta viza Camerei de Co­merţ sau a sursei din lo­calitate unde au fost în­cheiate, precum şi certi­ficarea Ataşatului Comer­cial sau a Consulului Ro­mân de acolo. fie Dacă exportul nu merge, este e­­vident că nici import nu se poate face. Autorizaţiile de import întârzie la viza de transfer. Problema vizelor de transfer e o chestiune foarte grea. Cotele de import sunt fixate pe baza disponibilităţilor din exportul făcut în diferite ţări. Cotele trimes­triale sunt deci fixate pentru fiecare ţară în proporţie cu aceste disponi­bilităţi. Dacă acesta este criteriul acordării cotelor, dece este nevoie de viza de transfer, care nu are nici o valoare din punct de vedere practic, nedând drept la devize, ci este o simplă viză statistică? Această viză este numai o for­malitate în plus­ De altfel aflăm că problema vizei de transfer este în studiul d-lui ministru Costinescu, care va hotărî menţinerea ei mai departe, sau înlăturarea ei. COMPENSAŢIILE Simplificarea compensaţiilor in felul cum s’a făcut, a simplificat o­­peraţiile de compensaţie în aşa fel încât au dispărut complect. In a­­fară executarea autorizaţiilor ve­chi de compensaţie, cari sunt păs­trate cu multă gri­je de cei cari le au în mână, nouile compensaţii nu se pot executa. Articolele de export în compen­saţie sunt în cantităţi mici, iar arti­colele de import nu pot suporta su­­pracotele de compensaţie. ★ O modificare a întregu­lui regim al comerţului es­terior este inevitabilă. Dealtfel se simt© ea sunt 4. Contractele încheiate în ţară vor fi vizate de Ca­mera de Comerţ sau de Bursa din oraşul respec­tiv. In interesul dvs., vă rugăm în mod stăruitor să binevoiţi a vă con­forma acestor norme, precum şi ce­lorlalte ce vi s’au comunicat mai Înainte, ştiut fiind că în caz con­trar vă expuneţi la întârzieri inutile şi zădărniciţi bunul mers al lucră­rilor“, transfer­ ­em într’o perioadă de tranziţie, caracterizată prin haos, care se speră, va dura puţin. B. Bd. Relaţiile diplomatice din­­tre Polonia şi Cehoslovacia VARŞOVIA 25 (Rador).­­ D. Marjan Chodacki, şeful secţiunii sud-europene din ministerul afa­cerilor străine, a fost trimis în calitate de consilier, la legaţia po­lonă din Praga. După plecarea d-lui Grzybow­­ski, actualul ministru al Poloniei la Praga, consilierul Chodacki va conduce legata în caltate de in­­sărcinat cu afaceri. Acest fapt este un indiciu că guvernul polon nu are intenția de a numi imediat un nou ministru la Praga. Recolta Spaniei MADRID 25 (Rador).­­ Recol­ta de grâu din Spania va fi pro­babil inferioară celei din anul tre­cut. După calculele provizorii făcute de autorităţi se pare că recolta din acest an nu ,va putea asigura nevoile consumului intern până la viitoarea recoltă. Se crede că astfel vor putea fi plasate cele 40.000 vagoane de grâu rămase din recolta anului trecut. Arestarea amu fruntas republican grec ATENA 25 (Rador). — Ziarele a­­nunţă că d. Papandreu, unul din şefii acţiunii republicane ar fi fost arestat. Această măsură a autorităţilor se datoreşte faptului că d. Papandreu a publicat un manifest cu caracter subversiv. Stabilitate şi economii severe Principiile noului buget austriac VIENA, 25 (Rador).—­ D. Draxler, ministrul de finanţe, a depus astăzi proectul de buget federal pentru a­­nul 1936. Proectul prevede chel­­tueli în sumă de 1304,8 milioane şi­lingi şi venituri de 1281,4 milioane. Deficitul de 23,4 milioane şilingi va fi acoperit din sume aflate în te­zaur şi din noui economii. PRINCIPIILE NOULUI BUGET Ministrul de finanţe a fixat urmă­toarele directive pentru activitatea guvernului în materie bugetară: Stabilitatea monetară, echilibrul bugetului, eco­nomii severe, înlăturarea în­ măsura posibilului, a piedicilor desvoltării eco­nomice şi crearea tuturor condiţiunilor pentru o cât mai armonioasă colabo­rare între diferitele inte­rese economice. Nici spori­rea misiunii nici devalorizare la politica sa valutară guvernul va continua aplicarea principiilor urmărite din primăvara anului 193? astfel ca, împreună cu Banca Naţio­nală politica bugetară ca şi cea fi­nanciară şî economică să asigure stabilitatea valutei­ sindiu sindsm­i STABILITATEA VALUTEI AUS­­TRIACE. In baza propriilor experi­enţe ca şi a evenimentelor din alte state, guvernul austriac RESPINGE ATÂT SPORIREA EMISIUNII, CAT ŞI DEVALORIZAREA. Gu­vernul este convins că politica de reînviorare a economiei prin spori­rea creditului, cu toate succesele momentane, a dus la distrugerea comerţului mondial şi a creditului în general. SE ÎMBUNĂTĂŢEŞTE SITUAŢIA Ministrul de Finanţe a indicat a­­poi o serie de simptome ale îmbu­nătăţirii situaţiei economice, pre­cum sporirea volumului comerţului exterior, intensificarea producţiei în unele ramuri industriale şi îm­bunătăţirea situaţiei turismului. D-sa a declarat apoi că guvernul este decis să continue şi în cursul anului viitor politica sa de procu­rare de lucru, pentru care se va de­­mine la începutul anului viitor un buget extraordinar• Pentru moment ministrul de Finanţe este împuter­nicit ca pentru lunile Ianuarie şi Fe­bruarie 1936 să înceapă lucrări până la o valoare totală de 10 mili­oane şilingi­­). Draxler e încheiat printr’un apel făcut publicului de a se mulţu­mi cu cele prevăzute în buget şi de a contribui prin cea mai severă e­­conomie şi ordine la reînviorare­a economică generală.

Next