Argus, octombrie 1935 (Anul 25, nr. 6744-6769)
1935-10-27 / nr. 6766
*" ■fa ANUL XXV No. 6766 NObft MODEL 8 CILINDRI Bucurefti, PALATUL CICLOP Itteria 209.64 217.45 ABONAMENT EI In fara Un an . 1000 Lei 6 luni . 350 • 5 luni . 300 „ In străinătate Un an . 2200 Lei 6 luni . 1300 „ 3 luni . 800 . 3 lei în fără, 6 lei în străinătate. ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori: S. PAUKER şiH. F. VALENTIN BIROURILE Bucureşti Str. Constantin Mile No. 15 Et. 6 PAGINI INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director: GRIGORE GAFENCU TELEFON: 3.05-44 Lămuriri Sunt persoane care vad o contradicţie între lupta noastră pentru libertatea comerţului şi credinţa că numai instituirea unei autorităţi dictatoriale la conducerea vieţii economice ne poate mântui. Contradicţia aceasta e de fapt numai aparentă. Ea se datoreşte neputinţei de a cuprinde în spaţiul restrâns rezervat unui articol de ziar toată gândirea pe care autorul ar vrea să o facă cunoscută cititorilor. Ziarul e un excelent mijloc de propagandă, dar, prin factura şi prin menirea lui, el e obligat să mutileze cugetarea şi să se mărginească mai mult la concluziuni decât la demonstraţiuni. Libertatea comerţului noi o cerem fără încetare, fiindcă suntem convinşi, că ea ar servi interesele naţionale mult mai bine de cum o fac diferitele sisteme de control şi îndrumare a comerţului cu străinătatea. Dacă sunt unele măsuri de luat pentru apărarea împotriva perderilor la care am fi expuşi prin măsurile excepţionale, luate de alte state, fără îndoială că principiul libertăţii ar fi salvat, dacă intervenţia guvernului s’ar opri numai la defensivă. Să luăm un exemplu: După re* gulele clasice, în materie de monedă, Banca Naţională ar trebui să facă convertibilitatea liberă a leului de hârtie în aur. Dat fiind, însă, efectul crizei mondiale asupra creditului internaţional, goana după afil din toate Statele şi situaţia noastră deficitară în balanţa plăţilor cu străinătatea, Banca Naţională nu poate fi lăsată fără aparare, ci trebue ajutată să-şi păstreze stocul de aur. Complexul de împrejurări nefavorabile ne învaţă că trebue luată neapărat o măsură de protecţie a Băncii Naţionale şi bunul simţ arată această măsură, fără nici o greutate. E suspendarea obligativităţii schimbului monedei de hârtie în aur. La noi, când s’a simţit nevoia de a ocroti aurul Băncii Naţionale nu s'a luat măsura cea mai simplă, aşa cum a făcut Anglia în 1931, ci s'a introdus un sistem complicat de control al comerţului şi al devizelor, din care nu mai putem eşi, încercările ce se fac de a îmbunătăţi acest sistem de control, eşit din ideia protecţiei aurului Bancii Naţionale, în loc de a îmbunătăţi situaţia o înrăutăţesc tot mai mult, întocmai cum se întâmplă celui care se afundă, din ce în ce în nămol, cu cât se sforţează să iasă. Există, deci, o deosebire fundamentală între măsurile de apărare pe care le recomandă însăşi politica libertăţii şi sistemele care pretind să conducă viaţa economică în numele aşa zisei „economii dirijate". Dacă cerem instituirea unei dictaturi economice, apoi noi o facem, nu de dragul dictaturei şi nu ca o convingere politică, ci din nevoia pe care toată lumea o simte, dar puţini o mărturisesc, a unei educaţii sănătoase în viaţa economică şi în organizarea financiară a Statului. Libertatea nu înseamnă anarhie şi scutire de orice regulă de conduită. Libertatea trebue învăţată. Ea trebue să intre în moravurile şi în obişnuinţele de viaţă a individului şi a colectivităţii, întocmai ca o artă sau un meşteşug. Pentru a ajunge la exerciţiul demn al libertăţii economice, categoriile economice trebuesc instruite profesional, ca să poată produce şi schimba bunuri în concurenţă cu celelalte State ale lumii. Producţia nu mai este azi destinată consumaţiei proprii. Calitatea şi cantitatea producţiei nu se mai măsoară după gusturile producătorului ci după cerinţele comerţului internaţional. In ţara noastră, nu există categorii economice instruite pentru producţia şi schimbul mondial, în afară de industria minieră şi forestieră, pe care au adus-o străinii şi tot ei o fac. 1. Situaţia aceasta inferioară a ţări foastre, mai ales în ceea ce priveşte agricultura, cere neapărat o educaţie grăbită a populaţiei noastre, sub sancţiunea de a pierde mijloacele de care avem nevoe pentru a trăi la nivelul civilizaţiei europene. Educaţia economică de care poporul nostru are nevoe, ca şi refacerea şi întreţinerea unui bun utilaj economic, nu s’ar putea realiza însă decât printr-o dictatură luminată şi hotărâtă să aplice un program bine stabilit. Această educaţie nu se poate, însă, împăca nici pentru o perioadă de câţiva ani măcar cu sistemul de guvernământ prin partide, obligate să răsfeţe slăbiciunile mulţimei. Regulă în finanţele publice nu se poate pune decât tot printr-o mare autoritate, legată de un plan de realizări practice, şi urmărind nu mulţumirea intereselor particulare, ci promovarea interesului general. Absurditatea situaţiei de la noi este că partidele îşi arogă dreptul de a face „economie dirijată", adică de a subjuga viaţa economică privată. Democraţia ar trebui să respecte cel puţin principiul libertăţii, dacă ar fi consecventă cu propriile ei principii. Respectând libertatea economică, democraţia ar lăsa cel puţin naturii grija de a face educaţia mulţimii. A. Corteanui Citiţi in pag. V-m Nouă curs al mărcii germane O importantă hotărâre a Băncii Naţionale Plăţile comerciale In Franţa şi Turcia Lichidarea sumelor blocate In Italia PIAŢA 25 OCTOMBRIE Bursa a fost ceva mai susţinută la valori cu dobândă fixă şî slabă la acţiuni. Volumul de afaceri foarte redat. Efectele publice au înregistrat uşoare urcări. Acţiunile Mica au oscilat în jurul cursului de 1660, Reşiţa 540, Letea 720. Acţiunile ST. B. au scăzut de la 2380 la 2410. Hârtiile de petrol, cu un volum foarte restrâns de operaţiuni, au rămas neschimbate. D- prof. Em. Brancovici a fost primit ori în audienţă de d. guvernator Mitiţă Constantinescu, căruia i-a predat un memoriu cu cererile exportatorilor de cereale. D. guvernator a cerut d-lui prof. Brancovici să-i aducă cazuri concrete cu întârzieri de lichidări, pe cari le va rezolva imediat. In ce privește plângerea exportatorilor cu privire la scăderea cursului literei, care le-a produs pagube, dl. Constantinescu a promis că va studia chestiunea și o va rezolva favorabil. , In conformitate cu cele discutate în audienţă, Uniunea exportatorilor de cereale, a cerut membrilor să-l comunice de urgenţă, toate întârzierile de lichidări şi sumele de 11 rete ce le-au încasat la noul curs redus, şi care formează obiectul protestului înaintat Băncii Nationale. Ministerul de agricultură a trimes o adresă Băncii Nationale, prin care confirmă aprobarea exportului de grâu de o greutate sub 77 kgr. Ar Fixarea cotei de import pe trimestrul IV ori după amiază s'a ţinut la ministerul industriei şi comerţului , şedinţa a comisiei îndrumării comerţului exterior. S’au examinat chestiuni referitoare la fixarea cotei de import pe trim. IV şi cererile de compensaţie în curs. Creditul ici o iniţiativă pentru înviorarea lui Odată cu legea de asanare a datoriilor agricole, actualul guvern a ţinut să asigure cercurileconomice că va lua toate măsurile pentru refacerea creditului îngheţat de atâta vreme. In acest sens, chiar prin art. 62 din legea conversiune, s’a prevăzut un fond de 450 milioane lei anual, timp de 17 ani, care a fost pus la dispoziţia Băncii Naţionale „pentru a servi la acoperirea parţială a reducerilor suferite de portofoliul Băncii Naţionale, pe baza acestei legi cât şi drept fond pentru menţinerea creditului în general şi al celui cooperativ“. Ce însemnează această prevedere a legii ? Că fondul de 450 milioane anual va servi nu numai la acoperirea parţială a reducerilor suferite de portofoliul Băncii Naţionale ci şi pentru acoperirea parţială a reducerilor suferite de portofoliul băncilor particulare, pe baza legii de conversiune a datoriilor agricole. E adevărat că în situaţia de acum, spiritul de încredere care stă la baza operaţiunilor de credit, e alungat, atât de publicul care s’a obişnuit să nu-şi plătească datoriile, cât şi de instituţiile stattui, pentru cari neplata datoriilor a intrat în tradiţie. De aceia e firesc ca Banca Naţională să fie prevăzătoare în acordarea de credite instituţiilor bancare, cari se găsesc în situaţia art. 62 din lege. Dar, de la acest scrupul care trebuie să stea la baza distribuirea fondului pus prin lege la dispoziţia băncilor, pentru asanarea lor şi refacerea creditului îngheţat şi până la sistemul Băncii Naţionale, de a menţine întregul fond în păstrarea ei, este o mare distanţă. Sunt instituţii de bancă, a căror activitate în toiul crizei economice din ultimii ani, a dovedit cu prisosinţă soliditatea, rezistenţa şi viabilitatea lor. Parte din aceste bănci, au avut ca principal obiect de activitate creditul agricol. Prin caracterul operaţiunilor lor, ele au fost cele mai greu păgubite, suferind ca şi Biuc. Naţională reduceri importante ale portofoliului lor prin legea de conversiune a datoriilor agricole. Aceste instituţii de bancă, nu merită oare o excepţională atenţiune şi solicitudine din partea Băncii Naţionale, tocmai din cauză că au fost obligate la sacrificii speciale ca şi Banca Naţională, prin aceiaşi lege ? Aceste instituţii financiare aşteaptă de multă vreme, aplicarea legii, care între altele prevede că au dreptul să fie ajutate din fondul de 150 milioane lei anual, în scopul de a se asana şi a putea relua operaţiunile de credit. Oare n’a venit încă momentul ca Banca Naţională să ia iniţiativa unui început de refacere a creditului general, prin ajutarea băncilor care au avut de suportat cele mai grele sarcini pe urma asanării datoriilor agricole ? Un început trebuie făcut în direcţia refacerii creditului general şi credem că noul guvernator al Băncii Nationale va grăbi acest început, prin aplicarea in fapt a art. 62 din legea conversiunea datoriilor agricolei. Radix * Duminică 27 Octombrie 1935 mm model 8 CILINDRI București, PALATUL CICLOP mdskima4 217.45 PUBLICITATEA ce primesc la administraţia ziarului #1 şi toate agenţiile de publicitate Ara, ara adanc, iraie romane că ne prăpădim Frate române, dupe cum ştii, suntem ţară de plugari, fiindcă peste 15 milioane de suflete din populaţia noastră trăieşte după urma plugului. Plugul ar trebui să fie aşadar unealta cea mai scumpă inimei noastre, pentru că cu el spintecăm pământul şi din măruntaiele lui semănăturile noastre îşi trag seva şi puterea. Din nefericire, insă, de câţiva ani, alte treburi şi alte fapte ne înşeală şi ne prinde gunăul şi trupul şi, aşa, că nesimţite ne fură de la coarnele plugului. Din această cauză plugurile noastreau cam ruginit, fiarele s’au bonţit, grindeiul s’a strâmbat, rotilele s’au turtit, târjeala s’a scurtat, jugul s’a lărgit şi boişorii au slăbit, aşa că astăzi în loc să spintecăm pământul Pâriu în măruntăi, deabia o sgâriem ca de vreim lat de mână, aruncăm în această sgârietură, aşa la întâmplare, o sămânţă nevănturată, netriorată şi neinpietrită şi apoi lăsăm totul în „slava Domnului, căci dacă o vrea EL se fac bucatele şi aşa”! Şi aşa, frate române, pământul ostru e mnorţit, e aproape mort şi, ca in ori ce mort, s’au cuibărit in el toate lighioanele şi 11 sfredeleşte şi o rog. Şi U strică de numai producă de cât bucate rele şi puţine, — aşa de puţine încât ca producţie aprod că ne-am făcut de râsul lumei, cu cele 600—800 kilograme boabe la hectar şi aşa de rele că streinătatea cumpără bucatele^ noastre mai mult da să hrănăască vitele lor. Anul acesta, frate române, din 163 probe de grâu ce mi-ai trimes lai anali să uite ce am găsit: 14 probe au avut 10 la sută corpuri streine, 10 probe au avut 15 la sută corpuri streine, 15 probe au avut între 20 și 35 la sută corpuri streine, 3 probe au avut între 40 șî 56 la sută corpuri streine, 2 probe au avut 65 la sută corpuri streine şi 3 probe au avut 92 la sută secară şi 3 la sută corpuri streine, adică 26 la sută din probele ce miai trimes au cu mult peste zece la sută corpuri streine. Ce fel de plugărie e asta frate române? Pe de altă parte, frate române, seceta ne prăpădeşte. Oamenii noştri de ştiinţă au găsit că, într’o sută de ani, noi avem numai vre-o 15 ani ploioşi, restul sunt mai mult ani de secetă. TREBUIE AŞADAR CA IN FIECARE AN SA FIM PREGĂTIŢI CA SA LUPTAM CONTRA SECETEI. NUMAI PRIN ARATURI ADANCI DE TOAMNA PUTEM TINE PIEPT SECETEI. Aşa stând lucrurile, frate române, să lăsăm la o parte Ispita, care vrea să ne întoarcă de la coarnele plugului, să privim gospodăreşte ţarina noastră, să ne sumetem maniceie, să potrivim plugurile şi să stăm la pândă ca după prima ploaie să tăbărâm şi să spintecăm cu sete cele 27 milioane pogoane cât are de arat ţărişoara noastră. Să spintecăm adânc pământul, ca să năucim popândăii, căţeii pământului, cârtiţele, şobolanii, viermii, gândacii şî buruienile. Cu cât înfigi plugul mai adânc şi mai cu sete, cu atât mai mult bagi groaza în jigăniile cari l-au cotropit şi ii sug vlaga, şi cu atât mai mult scoţi la suprafaţă pământ nou, care n’a văzut încă lumina. Pe acest pamânt nou,nouţ, lumina, aerul, apa şî gerul îl frăgezesc şi îl dospesc şi îl fac pământ viu, pământ virgin, în care bucatele cresc ca în grădina desfundată cu casmaua. SA DESFUNDAM DECI ŢARINA CU PLUGUL CUM DESFUNDAM GRADINA CU CASMAUA ! Destul a dormit pământul nostru, destul ne-a ispitit altă viaţă mai uşoară, destul de când toate jigăniile, gândacii şi buruienile mănâncă din aceeaşi strachină cu noi! A venit timpul acum să despicăm pământul, să-l deşteptăm, să nu înviem, ca să producă mult, mult de tot. Adu-ţi aminte, frate române, de proverbul care zice : „Dumnezeu îţi dă, dar în traistă nu-ţi bagă“ ! Dumnezeu ţi-a dat minte, pământ, pirig, vite şi chiar şi traistă, ca să bagi in ea şi s’o umpli. Dumnezeu vrea însă ca tu să ari, să sameni şî să culegi, căci iarăşi proverbul zice : „Ce vei ara şi ce vei semăna, aceea vei culege in traistă” ! Dacă traista e plină, frate române, cu bucate multe şi bune, atunci şi leul nostru e tare şi cu el poţi să cumperi mai ieftin şî mai uşor şî o traistă nouă şi mai mare, şi bumbac, şi fier, şi scule, şî maşini, şî toate celea de cari tu şi noi toţi avem nevoie. La plug, aşadar, frate române, la coarnele plugului e datoria şi viaţa noastră. ARA, ARA ADANC, FRATE ROMANE, CA ALTFEL NE PRĂPĂDIM. Dr. D. Andronescu Exportul României dela 1—21 Octombrie 1933 Totalul exportului pe luna Septembrie 1935, 1493.324.239, Italia 205.323.029, Austria 181.719. 577, Germania 161.087.295, Elveţia 83 103.501, Anglia 79.136 716, Ungaria 76.185.008, Cehoslovacia 75.924. 212, Grecia 47.936.221, Franţa 41. 371-593, Gibraltar 31.587 561, Palestina 31.478.243, Olanda 15.790.569, Iugoslavia 10.289.730, Polonia 8 196.962, Egipt 7.729.289, Siria 7. 669.080, Bulgaria 7.616.596, Malta 4.313.279, Statele Unite 3.494.923, Portugalia 3.381.492, Spania 2.783. 164, Albania 2.546.838, Danzig 2. 007-846, Algeria 982.900, Danemarca 842.382, Cuba 702.934, Turcia 263.775, Belgia 6045, Suedia 23.791, Letonia 1.960. Uzul vaselor 10.030. 638. Total lei 1.103.662.549. Datele statistice la export din această situație, sunt calculate dupe borderourile trimise de vămi, luându-se ca bază valorile declarate de exportatori și numai pentru a avea o orientare aproximativă și imediată a exportului. Se schimbă regimul comerţului exterior greutăţi care fac neapucabil actualul regim. — Noul piedici la export Se desfiinţează viza de transfer. — Simplificarea compensaţiilor Regimul exportului şi al importului, nu se poate aplica. Toată lumea a aşteptat ca timpul şi practica să elimine treptat greutăţile ce stau în calea exportului şi a importului. Situaţia, însă, nu numai că nu se îmbunătăţeşte, dar pe zi ce trece se agravează. Exportul nostru s’a îndrumat, în ultimul timp, în ţările cu valute slabe. Din această cauză, deşi exportăm cantităţi mari de mărfuri in străinătate, Banca Naţională nu încasează însă devize. S-a constatat în schimb că din ţările cu valute slabe, unde facem export, mărfurile noastre sunt reexportate şi produc devize forte. Care este cauza că exportul nostru se concentrează în aceste ţări ? Răspunsul este foarte uşor de dat Primele de export nu sunt îndestulătoare pentru ca exportul să fie rentabil, şi ţările cu valute slabe plătesc preţuri cu mult superioare preţurilor mondiale, tocmai pentru a atrage marfa şi a o reexporta. Cantităţile de mărfuri cari pleacă in ţările cu valută forte, sunt consumate de compensaţiile în curs de executare. NOUI PIEDICI IN CALEA EXPORTULUI Exportul mai are de luptat cu măsuri administrative, cari par de neînlăturat. Intr’adevăr, o măsură înlăturată azi, în urma intervenţiei exportatorilor, este aplicată mai drastic mâine, şi povestea se repetă mereu. O pildă elocventă este circulara No. 11.209, trimeasă în legătură cu controlul preţurilor de export. Iată conţinutul ei: „Avem onoare a vă aduce la cunoştinţă următoarele instrucţiuni, pe care vă rugăm să binevoiţi a le respecta cu stricteţe : 1. Facturile mărfurilor exportate vor fi pe viitor prezentate Conisiunei pentru verificarea preţurilor şi Băncii Naţionale, în carnete a souche, fără a fi fost detaşate din carnete. Nu se vor admite ca facturi pe foi volante. 2. Actele prezentate Comisiunei pentru verificarea preţurilor vor fi însoţite de o cerere timbrată, numita Comisiunte îndeplinet mofîeiu public şi fiind considerată o instituţiuite de Stat. 3. Contractele încheiate de Dvs. în străinătate nu vor mai fi luate în consideraţiune, dacă nu vor purta viza Camerei de Comerţ sau a sursei din localitate unde au fost încheiate, precum şi certificarea Ataşatului Comercial sau a Consulului Român de acolo. fie Dacă exportul nu merge, este evident că nici import nu se poate face. Autorizaţiile de import întârzie la viza de transfer. Problema vizelor de transfer e o chestiune foarte grea. Cotele de import sunt fixate pe baza disponibilităţilor din exportul făcut în diferite ţări. Cotele trimestriale sunt deci fixate pentru fiecare ţară în proporţie cu aceste disponibilităţi. Dacă acesta este criteriul acordării cotelor, dece este nevoie de viza de transfer, care nu are nici o valoare din punct de vedere practic, nedând drept la devize, ci este o simplă viză statistică? Această viză este numai o formalitate în plus De altfel aflăm că problema vizei de transfer este în studiul d-lui ministru Costinescu, care va hotărî menţinerea ei mai departe, sau înlăturarea ei. COMPENSAŢIILE Simplificarea compensaţiilor in felul cum s’a făcut, a simplificat operaţiile de compensaţie în aşa fel încât au dispărut complect. In afară executarea autorizaţiilor vechi de compensaţie, cari sunt păstrate cu multă grije de cei cari le au în mână, nouile compensaţii nu se pot executa. Articolele de export în compensaţie sunt în cantităţi mici, iar articolele de import nu pot suporta supracotele de compensaţie. ★ O modificare a întregului regim al comerţului esterior este inevitabilă. Dealtfel se simt© ea sunt 4. Contractele încheiate în ţară vor fi vizate de Camera de Comerţ sau de Bursa din oraşul respectiv. In interesul dvs., vă rugăm în mod stăruitor să binevoiţi a vă conforma acestor norme, precum şi celorlalte ce vi s’au comunicat mai Înainte, ştiut fiind că în caz contrar vă expuneţi la întârzieri inutile şi zădărniciţi bunul mers al lucrărilor“, transfer em într’o perioadă de tranziţie, caracterizată prin haos, care se speră, va dura puţin. B. Bd. Relaţiile diplomatice dintre Polonia şi Cehoslovacia VARŞOVIA 25 (Rador). D. Marjan Chodacki, şeful secţiunii sud-europene din ministerul afacerilor străine, a fost trimis în calitate de consilier, la legaţia polonă din Praga. După plecarea d-lui Grzybowski, actualul ministru al Poloniei la Praga, consilierul Chodacki va conduce legata în caltate de insărcinat cu afaceri. Acest fapt este un indiciu că guvernul polon nu are intenția de a numi imediat un nou ministru la Praga. Recolta Spaniei MADRID 25 (Rador). Recolta de grâu din Spania va fi probabil inferioară celei din anul trecut. După calculele provizorii făcute de autorităţi se pare că recolta din acest an nu ,va putea asigura nevoile consumului intern până la viitoarea recoltă. Se crede că astfel vor putea fi plasate cele 40.000 vagoane de grâu rămase din recolta anului trecut. Arestarea amu fruntas republican grec ATENA 25 (Rador). — Ziarele anunţă că d. Papandreu, unul din şefii acţiunii republicane ar fi fost arestat. Această măsură a autorităţilor se datoreşte faptului că d. Papandreu a publicat un manifest cu caracter subversiv. Stabilitate şi economii severe Principiile noului buget austriac VIENA, 25 (Rador).— D. Draxler, ministrul de finanţe, a depus astăzi proectul de buget federal pentru anul 1936. Proectul prevede cheltueli în sumă de 1304,8 milioane şilingi şi venituri de 1281,4 milioane. Deficitul de 23,4 milioane şilingi va fi acoperit din sume aflate în tezaur şi din noui economii. PRINCIPIILE NOULUI BUGET Ministrul de finanţe a fixat următoarele directive pentru activitatea guvernului în materie bugetară: Stabilitatea monetară, echilibrul bugetului, economii severe, înlăturarea în măsura posibilului, a piedicilor desvoltării economice şi crearea tuturor condiţiunilor pentru o cât mai armonioasă colaborare între diferitele interese economice. Nici sporirea misiunii nici devalorizare la politica sa valutară guvernul va continua aplicarea principiilor urmărite din primăvara anului 193? astfel ca, împreună cu Banca Naţională politica bugetară ca şi cea financiară şî economică să asigure stabilitatea valutei sindiu sindsmi STABILITATEA VALUTEI AUSTRIACE. In baza propriilor experienţe ca şi a evenimentelor din alte state, guvernul austriac RESPINGE ATÂT SPORIREA EMISIUNII, CAT ŞI DEVALORIZAREA. Guvernul este convins că politica de reînviorare a economiei prin sporirea creditului, cu toate succesele momentane, a dus la distrugerea comerţului mondial şi a creditului în general. SE ÎMBUNĂTĂŢEŞTE SITUAŢIA Ministrul de Finanţe a indicat apoi o serie de simptome ale îmbunătăţirii situaţiei economice, precum sporirea volumului comerţului exterior, intensificarea producţiei în unele ramuri industriale şi îmbunătăţirea situaţiei turismului. D-sa a declarat apoi că guvernul este decis să continue şi în cursul anului viitor politica sa de procurare de lucru, pentru care se va demine la începutul anului viitor un buget extraordinar• Pentru moment ministrul de Finanţe este împuternicit ca pentru lunile Ianuarie şi Februarie 1936 să înceapă lucrări până la o valoare totală de 10 milioane şilingi). Draxler e încheiat printr’un apel făcut publicului de a se mulţumi cu cele prevăzute în buget şi de a contribui prin cea mai severă economie şi ordine la reînviorarea economică generală.