Argus, octombrie 1937 (Anul 27, nr. 7342-7368)
1937-10-27 / nr. 7364
ANUL XXVII No.7364 8 CILINDRI NOUL MODUL Ford RafSAR UuwretU, FALATUL CICLOP Telerm 909.61 217.45 ABONAMENTE in străinătate Un an 2200 Lei 6 luni 1300 „ 3 luni 800 „ 3 lei In tară. 6 lei In străinătate Ir. țară Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ 6 Mii» ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, Str. Constantin Miile No. 15 INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director GRIGORE GAFENCU TELEFON 3.05.44 Miercuri 27 Octombrie 1937PREFERAŢI TOCUL, ICREIONUlCERNEAlA PUBLICITATEA te primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Voluntarii italieni din Spania PARIS, 25 (Rador). — Ambasadorul Italiei a transmis azi la Ouai d’Orsay o comunicare oficială din partea guvernului său, având textul următor: „Numărul voluntarilor italieni in Spania se ridică la aproape 40.000 inclusiv serviciile. Acesta este im adevăr controlat și care poate fi controlat încă odată mai târziu”. Impunerea capitalului strain Un decret lege, dat de curând, scuteste de impunere capitalul străin, învestit în tară, sub formă de credit. Măsura aceasta a venit la vreme, cum am mai spus si altă dată, fiindcă organele fiscale, în lipsa unnei dispozitiuni legale precise, impuneau la impozitul mobiliar creditele străine. Aplicarea măsurii s’a făcut de îndată pentru viitor. Pentru impunerile vechi şi pentru sumele greşit încasate în trecut, ministerul de finanţe s’a ferit să ia vreo măsură reparatorie, de teamă că sumele ce ar trebui restituite s’ar urca la prea multe milioane. Credem că, oricât ar costa reparaţiunea ce se datoreşte investiţîunilor străine sub formă de credit, ea trebue făcută, fiindcă încasarea impozitului mobiliar n’a fost regulată, ci a fost mai mult un exces de zel. Prin scutirea de impunere a creditelor străine se urmăreşte nu numai realizarea echităţii fiscale şi evitarea dublei impuneri căci veniturile creditelor străine sunt impuse în ţara lor de origină dar se urmăreşte şi o propagandă pentru plasarea capitalurilor străine la noi. Reparaţia acordată prin restituirea sumelor, greșit încasate, ar fi un minunat mijloc de propagandă. Fiind vorba de organele fiscale, față de capitalul străin, credem că e bine să mai lămurim încă un punct, tot în legătură cu propaganda, pentru încurajarea plasamentelor de capital străin la noi. Organele fiscale sunt pornite sa vadă, în orice credit străin, pe care îl găsesc în bilanţul unei întreprinderi, un mijloc de a ascunde beneficiile realizate şi de a le sustrage astfel de la plata impozitelor. Capitalul străin, intrat sub formă de credit, îşi poate uşor stabili identitatea. Zelul organelor fiscale nu trebue, însă, să depăşească măsura în stabilirea sincerităţii creditelor străine fiindcă excesul lor de zel ar anula tot efectul legii care scuteşte de impunere venitul capitalului mobiliar împrumutat din afară. In ţările lipsite de capital şi, deci, natural importatoare de capital prezumțiunea că sumele trecute în bilanț drept credite străine sunt o camuflare de beneficii, trebue îndepărtată dela început. Nu se poate merge până la exces cu cercetarea asupra originei capitalului străin, fiindcă trăim într’o vreme de evasiune de capitaluri din ţările cu mari fluctuaţiuni monetare sau cu situaţiuni politice tulbure, către ţările mai sigure, atât din punct de vedere monetar, cât şi din punct de vedere politic şi în care rentabilitatea este mai mare. Una din aceste ţări este şi ţara noastră. Nu trebue, deci, să îngreunăm intrarea capitalului străin, care cere oarecare discretiune asupra originei lui, dat fiindcă, în tara de unde a evadat, faptul e considerat cu ochi răi sau chiar pedepsit. Organele noastre fiscale nu au nici un interes să colaboreze cu politia secretă a capitalurilor din ţările de evasiune. In ţările capitaliste din Apus, orice credit străin pare suspect, fiindcă piaţa naţională este în stare să satisfacă toate nevoile de credit şi banii din afară nu vin decât în scopuri speculative. In ultima decadă, rând pe rând, au fost asaltate de invazia capitalurilor străine, Franţa, Anglia şi America. Această invasie neavând un scop productiv nu era deloc bine privită. Ea era uneori considerată ca o primejdie. Aşa se întâmplă acum în America, unde vin în cantităţi masive capitaluri din Europa, cu toate măsurile drastice pe care le ia Statul pentru a împiedeca această invazie. Şi Elveţia este o ţară în care afluxul de capital străin a jucat un rol primejdios. Azi, în Elveţia, depunerile spre fructificare de capital străin nu se primesc decât fără dobânzi. La noi nu se poate întâmpla nimic din toate acestea. Toate marile întreprinderi făcute la noi cu capital străin, îmbracă forma de societăţi anonime româneşti, având un capital în acţiuni, şi complectându-şi nevoile prin împrumuturi din aceeaşi sursă, care a acoperit şi acţiunile. Capitalul social şi creditul aparţin, deci, aceluiaş grup străin, fiindcă aceasta e forma cea mai potrivită pentru plasarea fondurilor străine în întreviuderle noastre. Dacă organele fiscale ar vedea o fraudă la lege în faptul că acelaş grup care deţine acţiunile este şi titularul creditelor externe ele ar împedeca pe viitor intrarea capitalului străin în țară și ar forța la lichidare întreprinderile existente. A. Corteanu Motorină drept combustibil la locomotive WASHINGTON. 25 (Radar). Un tren, având o locomotivă cu motor Diesel de 3600 hp. care, pentru prima dată folosea drept carburant motorină, a fost înercat ori pe distanţa Washington-Philadelphia Experienţa a reuşit pe deplin. Preşedintele Roosevelt a ținut să asiste la această încercare. Concediul guvernatorului Băncii Belgiei BRUXELLES, 25 (Rador). Ministrul Finanțelor a acordat un concediu de trei luni d-lui Franck, guvernatorul Băncii Națonale a Belgiei. Bombardarea unui cargobot francez PARIS, 25 (Rador). — Bombardarea cargobotului francez ,,Ued Mellah ‘ de către un hidroavion necunoscut a produs o mare impresie la Paris. Autorităţile centrale au ordonat să se facă o anchetă minuţioasă asupra naţionalităţii avionului care a bombardat vaporul De îndată ce va cunoaşte naţionalitatea aparatului agresor, guvernul francez va examina hotărârile pe care urmează să Ie ia în urma acestui grav incident. Prima cuvântare a Marelui Voevod Mihai Cu prilejul solemnităţii înălţării Sale în gradul de sublocotenent, Marele Voevod Mihai a ţinut la Sinaia cea dintâi cuvântare a Sa răspunzând astfel M. S. Regelui şi d-lui Gh. Tătărescu preşedintele Consiliului de miniştri. SIRE, Rog pe Maiestatea Voastră să-mi îngăduie a mulţumi domnului Preşedinte al Consiliului de Miniştri pentru caldele urări ce mi le-a făcut. DOMNULE PREŞEDINTE, Ascultând cuvintele ce Mi le-aţi adresat, am înţeles că jurământul ce l-am făcut astăzi Mă leagă pe vecie de Regele Meu şi de ţara mea. Urmând tradiţia Casei Noastre, am intrat astăzi în rândul ostaşilor ţării şi, simţind marea cinste ce Mi se face- voiu sluji cu credinţă, muncă şi jertfă de Mine. IUBITE TATĂ: Cu duioşie şi căldură părintească, Mi-ai îndrumat copilăria întru dobândirea cunoştinţelor folositoare vieţii. Pentru aceasta Iţi mulţumesc din toată căldura Inimii mele. Când astăzi m’ai învrednicit să port haina de ofiţer în această oaste, de care sunt legat pentru toată viaţa, simt şi mai mult nevoia acestei părinteşti călăuze. Mulţumind tuturora petru urăririle ce mi s’au făcut. Iţi făgăduiesc din nou că mă voiu sili să îndeplinesc îndatoririle mele cu vrednicie, credinţă şi desăvârşită ascultare. Să-Ţi dăruiască Dumnezeu, Scumpe Tată, ani mulţi şi fericiţi, pentru binele oştirii şi al Patriei. Trăiască Regele ! (Urale lungi şi puternice au acoperit ultimele cuvinte din cuvântarea Măriei Sale Marelui Voevod de Alba Iulia). împrumut elveţian BASEL, 25 Rador). — Emisiunea împrumutului organizat în favoarea marilor reţele de căi ferate franceze, pe termen de doi ani şi cu dobândă de patru la sută, a avut un succes deplin. Subscripţiile făcute până deum acopăr în întregime cifra împrumutului, care este de două sute milioane franci elvețieni. EXPORTUL DE LEMNE de H. Brauner Exportul din Belgia. Exportul de lăzi Construcţia locuinţelor. Finlanda, Letonia, Rusia şi Europa Centrală Piaţa lemnului românesc a fost anul acesta foarte slabă, din cauză că înainte se exportau părţi de lăzi, însă anul acesta nu s’a putut vinde aproape nimic. Stagnarea importului lemnului se menţine din cauză că depozitele mari de mărfuri n’au putut fi vândute, astfel că importatorii au o atitudine foarte rezervată. S’au făcut numai puţine afaceri de părţi de lăzi cu exportatorii din Europa centrală cu Danzig şi Riga, dar care s’a redus numai la câteva mii de standarzi în luna August. CONSTRUCŢIA DE LOCUINŢE In ce priveşte construcţia locuinţelor, e destul de slabă, din cauza cheltuelilor urcate. Pe de altă parte construcţia industriilor din acest an, e mai însufleţită în raport cu construcţia din anul trecut, pe această vreme. Piaţa lemnăriei s’a îmbunătăţit în ultima vreme, fiindcă s’a urcat preţul frachtului şi faţă de tendinţa fermă a exportatorilor se aşteaptă o urcare a preţurilor. Dovada cea mai bună a optimismului importatorilor se dovedeşte prin aceea că se depozitează mărfurile, în Ioc să le vândă. S-au construit o mulţime de şoproane pentru depozitarea lemnului şi importatorii aşteaptă în linişte desfăşurarea evenimentelor pieţii lemnului. Această prevedere a importatorilor a influenţat şi pe detailişti. Din partea lor se resimte o cerere mai intensă. Preţul de revânzare a materialului fasonat s’a urcat oarecum. Importul în Belgia, de lemne fasonat ne arată în primele 7 luni din 1937, o scădere faţă de anul trecut. Cu toate acestea, această scădere nu e atât de pronunţată ca în primele 6 luni, căci importul în ultima lună era foarte însemnat. ★ S’a importat în Finlanda, Letonia, Rusia şi Europa centrală în primele 7 luni 1937,96.200 standarzi, faţă de 111 600 std. din anul trecut. Foarte simţitoare a fost scăderea în Finlanda şi anume : din 60.390 (Ianuarie până la Iulie 1936) la 33.300 stdz. şi Letonia de la 10.400 la 5 200 stdz. In Rusia importul ne arată o mare sporire astfel că din 17.500 (Ianuarie până Iulie 1936) la 28.900 stdz. (Ianuarie şi Iulie 1937). Importul ţărilor centrale europene au avut de înregistrat o simţitoare urcare, faţă de anul trecut. Piaţa Munca naţională Răspunsul colectiv al U. G. I. R.ului la adresa Ministerului de Industrie şi Comerţ, trimisă societăţilor industriale cu privire la aplicarea încadrării elementului românesc în întreprinderi, a fost înaintat ministerului. Răspunsul va fi examinat în primul consiliu de miniştri. Centrala Uniunii generale a industriaşilor a îniştiinţat toate direcţiunile regionale, precum şi birourile sale din provincie despre acest lucru, făcându-se cunoscut în acelaş timp, că acest răspuns colectiv, înlocueşte răspunsurile individuale. Fermitatea coroanei cehoslovace Cu coroanele cehe se repetă acelaş fenomen, care s-a petrecut cu marca germană, anul trecut. Deşi în contul colectiv sunt depuse circa 40 milioane coroane cehe totuşi coroana cehă se menţine fermă pe piaţă. De aceea cercurile interesate nu-şî pot explica de ce Banca Naţională, nu admite plăţile anticipate în coroane cehe. Depunerile anticipate ar putea egala, într-o oarecare măsură, cursul devizei cehe. Bursa neagră La bursa neagră aurul se menţine foarte ferm. Napoleonul aur cotează peste 1200 Iei, iar lira sterlină aur 1505 Iei. Francul francez a cotat la bursa neagră 6.25, coroana Cubă 5.70 Plăţile sunt cu 20 puncte mai ridicate. Cerealele Bursa de cereale a lucrat eri. S’au înregistrat însă transacţiuni foarte reduse. Ştirile venite din streinătate, cu privire la preţul grâului, sunt slabe. Sărbătoare Astăzi nu vor lucra nici băncile particulare. Nu se protestează poliţe. Transferul în străinătate Banca Naţională a anulat toate documentele de remitere de devize care n’au fost executate până în ziua de 16 octombrie, dacă termenul de executare a expirat. Este prima dată, când Banca Naţională aplică această măsură. Remitenţii vor trebui să ceară reactivarea documentelor, plătind taxele de reactivare. Achitarea primelor la grâu neplătite Uniunea exportatorilor de cereale întocmeşte un tablou despre primele de export de grâu neachitate Încă. Statistica se face pentru a fi folosită ca document în intervenţia ce se va face la Banca Naţionlă, pentru a se grăbi achitarea primelor. D. ministru M. Negură a dat dispoziţiuni categorice, în ultima şedinţă a consiliului Oficiului de valorificare a grâului, ca plăţile să nu întârzie nici o zi. Exportul grâului în Cehoslovacia Autorizaţiile de export de grâu în Cehoslovacia, acordate în ultima şedinţă a Oficiului de valorificare a grâului, nu pot fi executate, deoarece monopolul cehoslovac nu mai face nici o cumpărare din România. Aceasta se datoreşte autorizaţiei date societăţilor „Skoda” şi „Sarex”, care fac exporturi contra lei. Cele 5000 vagoane de grâu acordate acestor două societăţi, acoperă cu prisosinţă cerinţele pieţei cehoslovace şi deci monopolul nu mai cumpără alte cantităţi de grâu. Devizele negociabile Piata devizelor negociabile a fost ori lipsită de transacțiuni importante. Marca germană a cotat 35.96— 36.00; coroana cehă 5.17 jum.—5.18; silingul austriac 26.67 jum.—26.70; pengoe 26.05—26 10; lira otomană neschimbată, 82 jum.—83. Drahma, în scădere, s’a încheiat la 1.12—1.13. B. Bd. Incheerea unei convenţii de transfer cu Elveţia Situaţia schimbului de mărfuri româno-elveţian Delegaţii noştri se găsesc acum la Berna pentru a trata modificarea acordului de plăţi care reglementează clearingul româno-elveţian. Cuvântul MODIFICARE nu este poate bine ales căci intenţia delegaţilor noştri este să obţină consimţământul negociatorilor elveţieni ca în locul acordului de clearing denunţat, să încheiem cu Confederaţia Helvetica un acord de transfer. Prin urmare ar fi cazul să vorbim de o nouă aşezare a regimului nostru de plăţi cu Elveţia. Cu toate că schimburile noastre cu Elveţia sunt de natură a ne satisface —şi dorim să subliniem sforţarea pe care o face Elveţia de a da schimburilor cu ţara noastră o strucură nouă favorabilă—trebue să subliniem că in condiţiunile de astăzi, regimul convenţional din 24 Martie 1936, denunţat la 30 Septembrie, nu poate să corespundă nici intereselor şi nici năzuinţelor noastre. Vreme îndelungată, negociatorii elveţieni au avut un rol destul de ingrat. Situaţia noastră nu ne îngăduia să facem faţă, angajamentelor noastre în Elveţia şi transformările pe care le-a înregistrat regimul schimburilor noastre cu străinătatea, şi-au aruncat umbra lor asupra relaţiilor comerciale şi financiare cu această ţară. Azi situaţia e cu totul alta. Negociatorii elveţieni sunt scutiţi de rolul creditorului care caută să impună respectarea unor angajamente în suferinţă- Conjunctura mondială ne-a pus în fericita situaţie de a fi un furnizor căutat şi apreciat al pieţii elveţiene şi din această situaţie rezultă pentru noi împrejurarea favorabilă, că comerţul nostru cu Elveţia în primele opt luni ale acestui an ne-a dat un excedent al balanţei comerciale de 280 milioane lei, care excedent a înregistrat între timp ursuri însemnate. Ele ne autoriză să credem că la sfârşitul anului, balanţa noastră comercială şi implicit cea de plăţi cu Elveţia se vor solda cu un excedent în favoarea noastră. De aci va rezulta că în mod forţat vom expatria capitaluri în Elveţia. Am căutat să subliniem această evoluţie, tocmai în momentul când o nouă convenţie de plăţi e pe cale să fie încheiată, deoarece o ţară săracă în capitaluri cum e România, face un dublu sacrificiu atunci când împrejurările o împing spre expatrierea capitelului naţional. Reflecţiile acestea coincid cu cetirea buletinului ce ne vine regulat din partea marelui institut bancar din Zurich „SOCIETE DE BANQUES PUISSES“. Situaţia economică a Elveţiei, un an după devalorizarea francului elveţian pare să fie cel puţin mulţumitoare, dacă nu înfloritoare. Producţia elveţiană şi standardul de viaţă în această ţară s’au resimţit un bine de pe urma devalorizării din 26 Septembrie 1936- Indexul de scumpete care încă în 1936 a fost de 130, n’a sporit până în Septembrie 1937 decât cu 7 puncte ajungând la 137, iar indexul preţurilor en gros nu înregistrează faţă de 1 Iulie 1914 Un spor mai mare, decât 10 la sută. Producţia elveţiană s-a resimţit imediat şi exportul Elveţiei n'a întârziat să înregistreze creşteri simţitoare. Pentru a nu tulbura o cât mai precisă apreciere a acestei creşteri, ne propunem a reproduce cifrele cantitative ale exportului, car ori şi cum au rămas scutite de influenţa modificărilor monetare. In primele nouă luni ale anului curent Elveţia a exportat 475 000 tone mărfuri, faţă de 380 000 tone, în aceiaş perioadă a anului trecut. Creşterea e deci reală. Cu atât mai mult cât ea se exprimă în statistica de valori într-o formă cât se poate de elocventă căci în această perioadă, exportul Elveţiei a crescut de la 606,5 milioane franci, la 917 milioane de franci- Şomajul a dat înapoi de la 1 Ianuarie până la 30 Septembrie a. c. Cifra celor în căutare de lucru a scăzut de la HD,754 la 51.876. Am putea să mai aducem numeroase dovezi pentru a arăta repriza economică ce se poate constata în Elveţia. Ne oprim aci deoarece ele nu fac decât să confirme o situaţie general cunoscută. Elveţia se găseşte însă azi, într-o situaţie deosebit de favorabilă faţă de noi Piaţa monetară şi a capitalurilor, a profitat de pe urma nouei situaţii. Aurul şi-a reluat drumul băncilor. Un miliard 500 mii de franci a fost dat iarăşi în păstrare institutelor bancare elveţiene. In mod simultan, un aflux neîncetat In creştere de capitaluri străine, cari sporeau capitalurile elveţiene repatrate au determinat intrarea unor mari cantităţi de aur. Siuaţia monetară apare atât de înfloritoare, încât precum aflăm din buletinul citat, Elveţia a putut să procedeze la exporturi de capital, care au reapărut sub formă de împrumuturi străine plasate cu destul succes pe piaţa elveţiană, înregistrăm cu deosebită mulţumire situaţia favorabilă în care se găsescluzia firească când sperăm că împrejurările favorabile pentru ambele ţări, vor determina pe negociatorii elveţieni să dea mai multă libertate sistemului de plăţi intre cele două ţări şi să permită ca în viitor, balanţa noastră de plăţi cu Elveţia să fie de astă dată excedentară pentru Elveţia fără ca această împrejurare să primejduiască bunele raporturi între economiile celor două țări. E. Palin Suveranii Bulgariei la Londra SOFIA, 25 (Rador). — Suveranii Bulgariei au părăsit cu Orient Expresul Sofia, plecând la Londra. De la Londra, Regele și Regina Bulgariei se vor duce la Paris. DEMISIA guvernului belgian BRUXELLES, 25 (Rador). — Guvernul Van Zeeland a demisionat. Ultimul consiliu de miniştri al actualului cabinet s’a ţinut azi după amiază, cu participarea d-lui Van Zeeland, întors din concediu. Primul ministru a făcut colegilor săi o expunere asupra situaţiei politice, arătând şi punctul său de vedere asupra evenimentelor petrecute în ultima vreme. La sfârşitul consiliului s-a dat publicităţii următorul comunicat: „D. Van Zeeland a împărtăşit colegilor săi hotărârea de a prezenta Regelui demisia. Colegii din guvern au arătat că se asociază la atitudinea primului ministru. Rezultatele acestei decizii comune a fost demisia colectivă a guvernului”. D. Van Zeeland s’a dus imediat la palatul regal, remițând Suveranului demisia cabinetului. După plecarea d-lui Van Zeeland din consiliu, miniștrii au redactat o scrisoare în care îşi exprimă încrederea şi ataşamentul pentru d. Van Zeeland. Şeful guvernului demisionat va expune astăseară la radio motivele demisiei. Este probabil că Regele Leopold va începe imediat consultările cu diferiţii fruntaşi politici, în vederea constituirii noului guvern. Amânarea conferinţei celor nouă puteri BRUXELLES, 25 (Rador). O consecinţă a demisiei guvernului Van Zeeland şi a dificultăţilor politice creiate prin această demisie este amânarea conferinţei celor nouă puteri. Conferinţa care urmează să se ocupe de situația din Extremul CUrrent se va întruni la 3 Noembrie. Demisia guvernului turc ANKARA, 25 (Rador). — D. Ismet Inonu, preşedintele consiliului, a prezentat astăzi preşedintelui republicei, demisia din acest post. Preşedintele Ataturk a desemnat pe d. Celdl Bayar, deputat de Ismir, cu formarea noului guvern. Noul guvern a fost alcătuit. El are aceiași formafie ca cel precedent cu câteva excepții. înaintarea trupelor japoneze SHANGHAI, 25 (Rador). — Comunicatul oficial al comandamentului armatei japoneze anunţă că trupele japoneze au ajuns la râul Fumatang, după ce au trecut prin Tazang dela est spre vest. Lupta s’a dat în vecinătatea acestei localităţi- Ariergărzîle chineze apără cu îndârjire terenul. Japonezii înaintează spre sud vest în sectorul Kaungfu, îndreptându-se spre Nanking. SITUAŢIA SUMARA A BĂNCII NATIONALE La 16 şi 9 Octombrie 1937 Situaţia sumară a Băncii Nationale la 16 Octombrie, faţă de cea din 9 Octombrie este următoarea: Stocul de aur 16.221.174.202 lei, faţă de 16.217.668.903 lei. Devize rezervate pentru plata importului şi alte plăti 1.297-166.709 lei faţă de 1.234-204.617 lei. Devize disponibile în conturi de clearing: 2112.194.708 lei, faţă de 2.125.056.535 lei. Monedă divizionara 64.191.447 lei, faţă de 93.769 470 lei. Portofoliu comercial: 6 572.690 378 lei, faţă de 6 588.394.208 lei. Portofoliu şi datorii agricole şi urbane: 2.036.028 828 lei, faţă de 2034.441.681 lei. Bonuri de tezaur ale Statului Român pentru pierderi la datoriile agricole şi urbane: 6.482.306 752 lei, faţă de 6 479.559.755 lei. Bilete de bancă în circulaţie: 27.801.510.780 lei faţă de 27705991765 lei. Avansuri temporare acordate Tezaurului: 2 miliarde lei la ambele date. Datoria statului este aceiași: 3.618.628 282 lei. Totalul angajamentelor la vedere: 40.082 295.358 lei, fată de 39.877.S50 777 lei. Raportul între stocul de aur și angajamente e de 40,47 la sută, fată de 40,57 la sută- Scontul 4 jum. la sută. Dobânda 5 jun la sută. 3). Ju. Jora a obţinut premiul naţional de muzică PREMIUL NATIONAL DE MUZICA a fost decernat anul acesta de comisia special întocmită sub preşedinţia d-lui ministru Victor Iamandi, maestrului MIHAIL JORA. Hotărârea aceasta răsplăteşte marile merite pe care d. Jora le are în desvoltarea din ultimii ani a muzicii moderne româneşti. Compositor din linia marilor inspiraui şi de o reputaţie care a trecut graniţele ţării, profesor de aleasă calitate — având elevi străluciţi - dirijor de autoritate, critic muzical de o perspicacitate excepţională — d- Mihai Jora e fără îndoială fruntaş între fruntaşii vieţii muzicale româneşti. „Argus“ care se onorează cu colaborarea mdestrului Jora, se bucură de înalta şi bine meritata distincţiune ce i s’a acordat şi-i transmite canduroase felleitari.