Argus, octombrie 1937 (Anul 27, nr. 7342-7368)

1937-10-27 / nr. 7364

ANUL XXVII No.7364 8 CILINDRI NOUL MODUL Ford RafSAR UuwretU, FALATUL CICLOP Telerm 909.61 217.45 ABONAMENTE in străinătate Un an 2200 Lei 6 luni 1300 „ 3 luni 800 „ 3 lei In tară. 6 lei In străinătate Ir. țară Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ 6 Mii» ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, Str. Constantin Miile No. 15 INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director GRIGORE GAFENCU TELEFON 3.05.44 Miercuri 27 Octombrie 1937­­PREFERAŢI TOCUL, I­­CREIONUlCERNEAlA PUBLICITATEA te primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Voluntarii italieni din Spania PARIS, 25 (Rador). — Ambasa­dorul Italiei a transmis azi la Ouai d’Orsay o comunicare oficială din partea guvernului său, având textul următor: „Numărul voluntarilor italieni in Spania se ridică la aproape 40.000 inclusiv serviciile. Acesta este im adevăr controlat și care poate fi controlat încă odată mai târziu”. Impunerea capitalului strain Un decret lege, dat de curând, scuteste de impunere capitalul stră­in, învestit în tară, sub formă de credit. Măsura aceasta a venit la vre­me, cum am mai spus si altă dată, fiindcă organele fiscale, în lipsa un­nei dispozitiuni legale precise, im­puneau la impozitul mobiliar credi­tele străine. Aplicarea măsurii s’a făcut de în­dată pentru viitor. Pentru impune­rile vechi şi pentru sumele greşit încasate în trecut, ministerul de finanţe s’a ferit să ia vreo măsură reparatorie, de­ teamă că sumele ce ar trebui restituite s’ar urca la prea multe milioane. Credem că, oricât ar costa repa­­raţiunea ce se datoreşte investiţîu­­nilor străine sub formă de credit, ea trebue făcută, fiindcă încasarea impozitului mobiliar n’a fost regu­lată, ci a fost mai mult un exces de zel. Prin scutirea de impunere a cre­ditelor străine se urmăreşte nu nu­mai realizarea echităţii fiscale şi evitarea dublei impuneri căci veni­turile creditelor străine sunt impuse în ţara lor de origină dar se urmă­reşte şi o propagandă pentru pla­sarea capitalurilor străine la noi. Reparaţia acordată prin restitui­rea sumelor, greșit încasate, ar fi un minunat mijloc de propagandă. Fiind vorba de organele fiscale, față de capitalul străin, credem că e bine să mai lămurim încă un punct, tot în legătură cu propagan­da, pentru încurajarea plasamente­lor de capital străin la noi. Organele fiscale sunt pornite sa­ vadă, în orice credit străin, pe ca­re îl găsesc în bilanţul unei între­prinderi, un mijloc de a ascunde beneficiile realizate şi de a le sus­trage astfel de la plata impozitelor. Capitalul străin, intrat sub formă de credit, îşi poate uşor stabili iden­titatea. Zelul organelor fiscale nu trebue, însă, să depăşească mă­sura în stabilirea sincerităţii credi­telor străine fiindcă excesul lor de zel ar anula tot efectul legii care scuteşte de impunere venitul capi­talului mobiliar împrumutat din afa­ră. In ţările lipsite de capital şi, deci, natural importatoare de capital prezumțiunea că sumele trecute în bilanț drept credite străine sunt o camuflare de beneficii, trebue înde­părtată dela început. Nu se poate merge până la ex­ces cu cercetarea asupra originei ca­pitalului străin, fiindcă trăim într’o vreme de evasiune de capitaluri din ţările cu mari fluctuaţiuni monetare sau cu situaţiuni politice tulbure, către ţările mai sigure, atât din punct de vedere monetar, cât şi din punct de vedere politic şi în care rentabilitatea este mai mare. Una din aceste ţări este şi ţara noastră. Nu trebue, deci, să îngreunăm intrarea capitalului străin, care cere oarecare discretiune asupra origi­nei lui, dat fiindcă, în tara de un­de a evadat, faptul e considerat cu ochi răi sau chiar pedepsit. Organele noastre fiscale nu au nici un interes să colaboreze cu po­litia secretă a capitalurilor din ţă­rile de evasiune. In ţările capitaliste din Apus, ori­ce credit străin pare suspect, fiind­că piaţa naţională este în stare să satisfacă toate nevoile de credit şi banii din afară nu vin decât în scopuri speculative. In ultima de­cadă, rând pe rând, au fost asalta­te de invazia capitalurilor străine, Franţa, Anglia şi America. Această invasie neavând un scop productiv nu era deloc bine privită. Ea era uneori considerată ca o pri­mejdie. Aşa se întâmplă acum în America, unde vin în cantităţi ma­sive capitaluri din Europa, cu toa­te măsurile drastice pe care le ia Statul pentru a împiedeca această invazie. Şi Elveţia este o ţară în care afluxul de capital străin a ju­cat un rol primejdios. Azi, în Elveţia, depunerile spre fructificare de capital străin nu se primesc decât fără dobânzi. La noi nu se poate întâmpla ni­mic din toate acestea. Toate marile întreprinderi fă­cute la noi cu capital străin, îm­bracă forma de societăţi anonime româneşti, având un capital în acţi­uni, şi complectându-şi nevoile prin împrumuturi din aceeaşi sursă, ca­re a acoperit şi acţiunile. Capitalul social şi creditul aparţin, deci, ace­­luiaş grup străin, fiindcă aceasta e forma cea mai potrivită pentru pla­sarea fondurilor străine în între­­viuderle noastre. Dacă organele fiscale ar vedea o fraudă la lege în faptul că acelaş grup care deţine acţiunile este şi titularul creditelor externe ele ar împedeca pe viitor intrarea capita­lului străin în țară și ar forța la li­chidare întreprinderile existente. A. Corteanu Motorină drept com­bustibil la locomotive WASHINGTON. 25 (Radar).­­ Un tren, având o locomotivă cu motor Diesel de 3­600 hp. care, pentru pri­ma dată folosea drept carburant mo­torină, a fost înercat ori pe distanţa Washin­gton-Phil­adelphia Experienţa a reuşit pe deplin. Preşedintele Roosevelt a ținut să a­­siste la această încercare. Concediul guvernatoru­lui Băncii Belgiei BRUXELLES, 25 (Rador).­­ Mi­nistrul Finanțelor a acordat un con­­cediu de trei luni d-lui Franck, gu­vernatorul Băncii Națonale a Bel­giei. Bombardarea unui cargobot francez PARIS, 25 (Rador). — Bombarda­­rea cargobotului francez ,,Ued Mel­­lah ‘ de către un hidroavion necu­­noscut a produs o mare impresie la Paris. Autorităţile centrale au ordonat să se facă o anchetă minuţioasă asupra naţionalităţii avionului care a bom­bardat vaporul­ De îndată ce va cunoaşte naţiona­litatea aparatului agresor, guvernul francez va examina hotărârile pe care urmează să Ie ia în urma aces­­tui grav incident. Prima cuvântare a Marelui Voevod Mihai Cu prilejul solemnităţii înălţării Sale în gradul de sublocotenent, Marele Voevod Mihai a ţinut la Si­naia cea dintâi cuvântare a Sa răs­punzând a­stfel M. S. Regelui şi d-lui Gh. Tătărescu preşedintele Consili­ului de miniştri. SIRE, Rog pe Maiestatea Voastră să-mi îngăduie a mulţumi domnului Pre­şedinte al Consiliului de Miniştri pentru caldele urări ce mi le-a fă­cut. DOMNULE PREŞEDINTE, Ascultând cuvintele ce Mi le-aţi adresat, am înţeles că jurământul ce l-am făcut astăzi Mă leagă pe vecie de Regele Meu şi de ţara mea. Urmând tradiţia Casei Noastre, am intrat astăzi în rândul ostaşilor ţării şi, simţind marea cinste ce Mi se face- voiu sluji cu credinţă, muncă şi jertfă de Mine. IUBITE TATĂ: Cu duioşie şi căldură părinteas­că, Mi-ai îndrumat copilăria întru dobândirea cunoştinţelor folositoa­­re vieţii. Pentru aceasta Iţi mulţumesc din toată căldura Inimii mele. Când astăzi m’ai învrednicit să port haina de ofiţer în această oaste, de care sunt legat pentru toată viaţa, simt şi mai mult ne­voia acestei părinteşti călăuze. Mulţumind tuturora petru urări­­rile ce mi s’au făcut. Iţi făgăduiesc din nou că mă voiu sili să îndepli­nesc îndatoririle mele cu vredni­cie, credinţă şi desăvârşită ascul­tare. Să-Ţi dăruiască Dumnezeu, Scumpe Tată, ani mulţi şi fericiţi, pentru binele oştirii şi al Patriei. Trăiască Regele ! (Urale lungi şi puternice au aco­perit ultimele cuvinte din cuvân­tarea Măriei Sale Marelui Voevod de Alba Iulia). împrumut elveţian BASEL, 25 Rador). — Emisiu­nea împrumutului organizat în fa­voarea marilor reţele de căi ferate franceze, pe termen de doi ani şi cu dobândă de patru la sută, a a­­vut un succes deplin. Subscripţiile făcute până deum acopăr în între­gime cifra împrumutului, care este de două sute milioane franci elve­țieni. EXPORTUL DE LEMNE de H. Brauner Exportul din Belgia. Exportul de lăzi Construcţia locuinţelor. Finlanda, Leto­nia, Rusia şi Europa Centrală Piaţa lemnului românesc a fost anul acesta foarte slabă, din cauză că înainte se exportau părţi de lăzi, însă anul acesta nu s’a putut vinde aproape nimic. Stagnarea importului lemnului se menţine din cauză că depozitele mari de mărfuri n’au putut fi vân­dute, astfel că importatorii au o a­­titudine foarte rezervată. S’au fă­cut numai puţine afaceri de părţi de lăzi cu exportatorii din Europa cen­trală cu Danzig şi Riga, dar care s’a redus numai la câteva mii de standarzi în luna August. CONSTRUCŢIA DE LOCUINŢE In ce priveşte construcţia locu­inţelor, e destul de slabă, din cauza cheltuelilor urcate. Pe de altă parte construcţia in­dustriilor din acest an, e mai în­sufleţită în raport cu construcţia din anul trecut, pe această vreme. Piaţa lemnăriei s’a îmbunătăţit în ultima vreme, fiindcă s’a urcat preţul frachtului şi faţă de tendin­ţa fermă a exportatorilor se aşteap­tă o urcare a preţurilor. Dovada cea mai bună a optimis­mului importatorilor se dovedeşte prin aceea că se depozitează măr­furile, în Ioc să le vândă. S-au construit o mulţime de şo­­proane pentru depozitarea lemnului şi importatorii aşteaptă în linişte desfăşurarea evenimentelor pieţii lemnului. Această prevedere a importato­rilor a influenţat şi pe detailişti. Din partea lor se resimte o cerere mai intensă. Preţul de revânzare a materialu­lui fasonat s’a urcat oarecum. Importul în Belgia, de lemne faso­nat ne arată în primele 7 luni din 1937, o scădere faţă de anul trecut. Cu toate acestea, această scădere nu e atât de pronunţată ca în pri­mele 6 luni, căci importul în ulti­ma lună era foarte însemnat. ★ S’a importat în Finlanda, Leto­nia, Rusia şi Europa centrală în pri­mele 7 luni 1937,96.200 standarzi, faţă de 111­ 600 std. din anul tre­cut. Foarte simţitoare a fost scăderea în Finlanda şi anume : din 60.390 (Ianuarie până la Iulie 1936) la 33.300 stdz. şi Letonia de la 10.400 la 5­ 200 stdz. In Rusia importul ne arată o ma­re sporire astfel că din 17.500 (Ia­nuarie până Iulie 1936) la 28.900 stdz. (Ianuarie şi Iulie 1937). Importul ţărilor centrale europe­ne au avut de înregistrat o simţi­toare urcare, faţă de anul trecut. Piaţa Munca naţională Răspunsul colectiv al U. G. I. R.­­ului la adresa Ministerului de Indu­strie şi Comerţ, trimisă societăţilor industriale cu privire la aplicarea încadrării elementului românesc în întreprinderi, a fost înaintat minis­terului. Răspunsul va fi examinat în pri­mul consiliu de miniştri. Centrala Uniunii generale a in­dustriaşilor a îniştiinţat toate direc­ţiunile regionale, precum şi birou­rile sale din provincie despre acest lucru, făcându-se cunoscut în ace­­laş timp, că acest răspuns colectiv, înlocueşte răspunsurile individuale. Fermitatea coroanei cehoslovace Cu coroanele cehe se repetă a­­celaş fenomen, care s-a petrecut cu marca germană, anul trecut. Deşi în contul colectiv sunt de­puse circa 40 milioane coroane ce­he totuşi coroana cehă se menţine fermă pe piaţă. De aceea cercurile interesate nu-şî pot explica de ce Banca Naţională, nu admite plăţile anticipate în co­roane cehe. Depunerile anticipate ar putea e­­gala, într-o oarecare măsură, cursul devizei cehe. Bursa neagră La bursa neagră aurul se men­­ţine foarte ferm. Napoleonul aur cotează peste 1200 Iei, iar lira sterlină aur 1505 Iei. Francul francez a cotat la bursa neagră 6.25, coroana Cubă 5.70 Plăţile sunt cu 20 puncte mai ri­dicate. Cerealele Bursa de cereale a lucrat eri. S’au înregistrat însă transacţiuni foarte reduse. Ştirile venite din streinătate, cu privire la preţul grâului, sunt sla­be. Sărbătoare Astăzi nu vor lucra nici băncile particulare. Nu se protestează poliţe. Transferul în străi­nătate Banca Naţională a anu­lat toate documentele de remitere de devize care n’au fost executate până în ziua de 16 octombrie, dacă termenul de execu­tare a expirat. Este prima dată, când Banca Naţională aplică a­­ceastă măsură. Remitenţii vor trebui să ceară re­activarea documentelor, plătind ta­xele de reactivare. Achitarea primelor la grâu neplătite Uniunea exportatorilor de cereale întocmeşte un tablou despre prime­le de export de grâu neachitate Încă. Statistica se face pentru a fi fo­losită ca document în intervenţia ce se va face la Banca Naţionlă, pentru a se grăbi achitarea prime­lor. D. ministru M. Negură a dat dis­poziţiuni categorice, în ultima şe­dinţă a consiliului Oficiului de va­lorificare a grâului, ca plăţile să nu întârzie nici­ o zi. Exportul grâului în Cehoslovacia Autorizaţiile de export de grâu în Cehoslovacia, acordate în ulti­ma şedinţă a Oficiului de valorifi­care a grâului, nu pot fi executate, deoarece monopolul cehoslovac nu mai face nici o cumpărare din Ro­mânia. Aceasta se datoreşte autoriza­ţiei date societăţilor „Skoda” şi „Sarex”, care fac exporturi contra lei. Cele 5000 vagoane de grâu a­­cordate acestor două societăţi, a­­coperă cu prisosinţă cerinţele pie­ţei cehoslovace şi deci monopolul nu mai cumpără alte cantităţi de grâu. Devizele negociabile Piata devizelor negociabile a fost ori lipsită de transacțiuni impor­­tante. Marca germană a cotat 35.96— 36.00; coroana cehă 5.17 jum­.—5.18; silingul austriac 26.67 jum.—26.70; pengoe 26.05—26 10; lira otomană neschimbată, 82 jum.—83. Drahma, în scădere, s’a înche­iat la 1.12—1.13. B. Bd. Incheerea unei convenţii de transfer cu Elveţia Situaţia schimbului de mărfuri româno-elveţian Delegaţii noştri se găsesc acum la­­ Berna pentru a trata modificarea a­­cordului de plăţi care reglementează clearingul româno-elveţian. Cuvântul MODIFICARE nu este poate bine a­­les căci intenţia delegaţilor noştri este să obţină consimţământul nego­ciatorilor elveţieni ca în locul acor­dului de clearing denunţat, să în­cheiem cu Confederaţia Helvetica un acord de transfer. Prin urmare ar fi cazul să vorbim de o nouă aşeza­re a regimului nostru de plăţi cu El­veţia. Cu toate că schimburile noastre cu Elveţia sunt de natură a ne sa­tisface —şi dorim să subliniem sfor­ţarea pe care o face Elveţia de a da schimburilor cu ţara noastră o struc­­ură nouă favorabilă—trebue să subli­niem că in condiţiunile de astăzi, regimul convenţional din 24 Martie 1936, denunţat la 30 Septembrie, nu poate să corespundă nici intereselor şi nici năzuinţelor noastre. Vreme îndelungată, negociatorii el­­veţieni au avut un rol destul de in­grat. Situaţia noastră nu ne îngăduia să facem faţă, angajamentelor noa­stre în Elveţia şi transformările pe care le-a înregistrat regimul schimbu­rilor noastre cu străinătatea, şi-au aruncat umbra lor asupra relaţiilor comerciale şi financiare cu această ţară. Azi situaţia e cu totul alta. Ne­gociatorii elveţieni sunt scutiţi de ro­lul creditorului care caută să impu­nă respectarea unor angajamente în suferinţă- Conjunctura mondială ne-a pus în fericita situaţie de a fi un fur­­nizor căutat şi apreciat al pieţii el­veţiene şi din această situaţie re­zultă pentru noi împrejurarea favo­­rabilă, că comerţul nostru cu Elveţia în primele opt luni ale acestui an ne-a dat un excedent al balanţei co­merciale de 280 milioane lei, care excedent a înregistrat între timp ur­suri însemnate. Ele ne autoriză să credem că la sfârşitul anului, balan­ţa noastră comercială şi implicit cea de plăţi cu Elveţia se vor solda cu un excedent în favoarea noastră. De aci va rezulta că în mod forţat vom expatria capitaluri în Elveţia. Am căutat să subliniem această evoluţie, tocmai în momentul când o nouă convenţie de plăţi e pe cale să fie încheiată, deoarece o ţară săracă în capitaluri cum e România, face un dublu sacrificiu atunci când împre­jurările o împing spre expatrierea capitelului naţional. Reflecţiile acestea coincid cu ce­tirea buletinului ce ne vine regulat din partea marelui institut bancar din Zurich „SOCIETE DE BANQUES PUISSES“. Situaţia economică a Elveţiei, un an după devalorizarea francului el­veţian pare să fie cel puţin mulţu­mitoare, dacă nu înfloritoare. Pro­­ducţia elveţiană şi standardul de viaţă în această ţară s’au resimţit un bine de pe urma devalorizării din 26 Septembrie 1936- Indexul de scum­pete care încă în 1936 a fost de 130, n’a sporit până în Septembrie 1937 decât cu 7 puncte ajungând la 137, iar indexul preţurilor en gros nu în­registrează faţă de 1 Iulie 1914 Un spor mai mare, decât 10 la sută. Producţia elveţiană s-a resimţit i­­mediat şi exportul Elveţiei n'a în­târziat să înregistreze creşteri simţi­toare. Pentru a nu tulbura o cât mai precisă apreciere a acestei creşteri, ne propunem a reproduce cifrele can­titative ale exportului, car­ ori şi cum au rămas scutite de influenţa modificărilor monetare. In primele nouă luni ale anului curent Elveţia a exportat 475 000 tone mărfuri, faţă de 380 000 tone, în aceiaş perioadă a anului trecut. Creşterea e deci rea­lă. Cu atât mai mult cât ea se expri­­mă în statistica de valori într-o for­­mă cât se poate de elocventă căci în această perioadă, exportul Elveţiei a crescut de la 606,5 milioane franci, la 917 milioane de franci- Şomajul a dat înapoi de la 1 Ianuarie până la 30 Septembrie a. c. Cifra celor în cău­tare de lucru a scăzut de la HD,754 la 51.876. Am putea să mai aducem numeroase dovezi pentru a arăta re­priza economică ce se poate constata în Elveţia. Ne oprim aci deoarece ele nu fac decât să confirme o situaţie general cunoscută. Elveţia se gă­seşte însă azi, într-o situaţie deo­sebit de favorabilă faţă de noi­ Piaţa monetară şi a capitalurilor, a profitat de pe urma nouei situaţii. Aurul şi-a reluat drumul băncilor. Un miliard 500 mii­ de franci a fost dat iarăşi în păstrare institutelor ban­care elveţiene. In mod simultan, un aflux neîncetat In creştere de capi­taluri străine, cari sporeau capitalu­rile elveţiene repatrate au determi­nat intrarea unor mari cantităţi de aur. Siuaţia monetară apare atât de în­floritoare, încât precum aflăm din buletinul citat, Elveţia a putut să procedeze la exporturi de capital, care au reapărut sub formă de îm­prumuturi străine plasate cu destul succes pe piaţa elveţiană, înregistrăm cu deosebită mulţumi­re situaţia favorabilă în care se găses­cluzia firească când sperăm că îm­prejurările favorabile pentru ambele ţări, vor determina pe negociatorii elveţieni să dea mai multă libertate sistemului de plăţi intre cele două ţări şi să permită ca în viitor, ba­lanţa noastră de plăţi cu Elveţia să fie de astă dată excedentară pentru Elveţia fără ca această împrejurare să primejduiască bunele raporturi între economiile celor două țări. E. Palin Suveranii Bulgariei la Londra SOFIA, 25 (Rador). — Suveranii Bulgariei au părăsit cu Orient Ex­presul Sofia, plecând la Londra. De la Londra, Regele și Regina Bulgariei se vor duce la Paris. DEMISIA guvernului belgian BRUXELLES, 25 (Rador). — Gu­vernul Van Zeeland a demisionat. Ultimul consiliu de miniştri al ac­tualului cabinet s’a ţinut azi după a­­miază, cu participarea d-lui Van Zeeland, întors din concediu. Pri­mul ministru a făcut colegilor săi o expunere asupra situaţiei politice, arătând şi punctul său de vedere asupra evenimentelor petrecute în ultima vreme. La sfârşitul consi­liului s-a dat publicităţii următorul comunicat: „D. Van Zeeland a împărtăşit colegilor săi hotărârea de a pre­zenta Regelui demisia. Colegii din guvern au arătat că se asociază la atitudinea primului ministru. Rezul­tatele acestei decizii comune a fost demisia colectivă a guvernului”. D. Van Zeeland s’a dus imediat la palatul regal, remițând Suvera­nului demisia cabinetului. După plecarea d-lui Van Zee­­land din consiliu, miniștrii au re­dactat o scrisoare în care îşi ex­primă încrederea şi ataşamentul pentru d. Van Zeeland. Şeful guvernului demisionat va expune astăseară la radio motivele demisiei. Este probabil că Regele Leopold va începe imediat consultările cu diferiţii fruntaşi politici, în vederea constituirii noului guvern. Amânarea conferinţei celor nouă puteri BRUXELLES, 25 (Rador).­­ O consecinţă a demisiei guvernului Van Zeeland şi a dificultăţilor poli­tice creiate prin această demisie este amânarea conferinţei celor nouă puteri. Conferinţa care urmează să se ocupe de situația din Extremul CU­rrent se va întruni la 3 Noembrie. Demisia guvernu­­lui turc ANKARA, 25 (Rador). — D. Is­met Inonu, preşedintele consiliului, a prezentat astăzi preşedintelui re­­publicei, demisia din acest post. Preşedintele Ataturk a desemnat pe d. Celdl Bayar, deputat de Is­­mir, cu formarea noului guvern. Noul guvern a fost alcătuit. El are aceiași formafie ca cel prece­dent cu câteva excepții. înaintarea trupelor japoneze SHANGHAI, 25 (Rador). — Co­municatul oficial al comandamentu­lui armatei japoneze anunţă că tru­pele japoneze au ajuns la râul Fu­­matang, după ce au trecut prin Tazang dela est spre vest. Lupta s’a dat în vecinătatea ace­stei localităţi- Ariergărzîle chineze apără cu îndârjire terenul. Japonezii înaintează spre sud vest în sectorul Kaungfu, îndrept­­ându-se spre Nanking. SITUAŢIA SUMARA A BĂNCII NATIONALE La 16 şi 9 Octombrie 1937 Situaţia sumară a Băncii Na­tionale la 16 Octombrie, faţă de cea din 9 Octombrie este urmă­­toarea: Stocul de aur 16.221.174.202 lei, faţă de 16.217.668.903 lei. Devize rezervate pentru plata importului şi alte plăti 1.297-166.709 lei faţă de 1.234-204.617 lei. Devize disponibile în conturi de clearing: 2112.194.708 lei, faţă de 2.125.056.535 lei. Monedă divizionara 64.191.447 lei, faţă de 93.769 470 lei. Portofoliu comercial: 6 572.690 378 lei, faţă de 6­ 588.394.208 lei. Portofoliu şi datorii agricole şi urbane: 2.036.028 828 lei, faţă de 2034.441.681 lei. Bonuri de tezaur ale Statului Român pentru pierderi la dato­riile agricole şi urbane: 6.482.306­ 752 lei, faţă de 6­ 479.559.755 lei. Bilete de bancă în circulaţie: 27.801.510.780 lei faţă de 27705991765 lei. Avansuri temporare acordate Tezaurului: 2 miliarde lei la am­bele date. Datoria statului este aceiași: 3.618.628­ 282 lei. Totalul angajamentelor la ve­dere: 40.082 295.358 lei, fată de 39.877.S50 777 lei. Raportul între stocul de aur și angajamente e de 40,47 la sută, fată de 40,57 la sută- Scontul 4 jum. la sută. Dobânda 5 jun­ la sută. 3). Ju­. Jora a obţinut premiul naţional de muzică PREMIUL NATIONAL DE MU­ZICA a fost decernat anul acesta de comisia special întocmită sub preşedinţia d-lui ministru Victor Ia­­mandi, maestrului MIHAIL JORA. Hotărârea aceasta răsplăteşte marile merite pe care d. Jora le are în desvoltarea din ultimii ani a mu­zicii moderne româneşti. Composi­tor din linia marilor inspiraui şi de o reputaţie care a trecut graniţele ţării, profesor de aleasă calitate — având elevi străluciţi - dirijor de autoritate, critic muzical de o per­spicacitate excepţională — d- Mihai Jora e fără îndoială fruntaş între fruntaşii vieţii muzicale româneşti. „Argus“ care se onorează cu co­laborarea mdestrului Jora, se bu­cură de înalta şi bine meritata dis­­tincţiune ce i s’a acordat şi-i trans­mite canduroase felleitari.

Next