Argus, octombrie 1937 (Anul 27, nr. 7342-7368)

1937-10-14 / nr. 7353

ANUL XXVII No. 7353 NOUL MODEL­­ CILINDRI Ford RaiSAR­I BiMţurești,­­PALATUL CICLOT Telefon 209.54. 217.46 ABONAMENTE In tarii in străinătate Un an 2200 Lei 6 luni 1300 „ 3 luni 800 H 3 lei In țară. 6 lei In străinătate Un an 1000 Lei 1 luni 550 „ 5 luni 300 M 6 PAGINI ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, Str. Constantin Miile Mo. 15 INDUSTRIEI şi FIN­ANŢEI Director GRIGORE GAFENCU TELEFON 3­ 05.44 Joi 14 Octombrie 1937 NOUL MODEL 8 CILINDRI Bucueşti, PALATUL CICLOT Telefon 208.64. 217.46 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şI la toate agenţiile de publicitate Ştia Caragiale greceşte ? S’au împlinit douăzeci şi cinci de ani de când a murit Caragiale. Mi se cinsteşte amintirea. Se scriu ar­ticole despre viaţa şi operile lui. Avem la teatru şi săptămâna Cara­giale, care va ţine, pe cât mi se spune, vre-o trei săptămâni. Amintirea lui Caragiale a rămas vie. Nu trece zi să nu fie pomenit acest meşteşugar al cuvântului, să nu auzi­ vorba lui Caragiale... aşa zicea Caragiale... unde e Caragia­le? In anul acesta însă, — 1937 — nu s’au împlinit numai douăzeci şi cinci de ani dela moartea lui Ca­ragiale. S’au împlinit şi o sută de ani de când unchiul său, Costache Carageally, artist dramatic, direc­tor al Teatrului National din Bu­cureşti, si autor al mai multor co­medii de moravuri, a început, în 1836—1837, să scrie la ziarele „Ve­stitorul Românesc” și „Curierul de Ambe Secte”. Să încerc și eu, cu prilejul a­­cestei sărbătoriri, să lămuresc în­trebarea ce s’a pus de atâtea ori, dacă ştia sau nu ştia Caragiale gre­ceşte. Nu ştia. E adevărat că in casa tatălui său, grec de neam, se vor­bea greceşte. Mama lui însă, Ca­­terina Carăbăţ sau Chiriac, era ro­mâncă, trocănită din Braşov, care descălecase în judeţul Prahova. La Tribunalul de Ilfov e dosarul unui proces de moştenire, în care se găsesc amănunte pline de inte­res despre origina şi filiaţiunea lui Ion Caragiale. Caragiale a fost crescut la Plo­­eşti de mama sa până la vârsta de 16—17 ani, când a fost chemat în casa tatălui său, la Bucureşti.. Aci, va fi prins el câteva cuvinte greceşti şi mai ales acele cuvinte cu care pocitorii de atunci ai gra­iului împănau limba românească şi de care s’a folosit în unele din scrie­rile lui şi mai cu seamă în RR Ianulea. In cei trei ani cât am lucrat cu Ion Caragiale la „Epoca”, de la 1897- 1900, niciodată, şi prin nimic, nu mi-a dat să bănuiesc că el ar şti greceşte. Ba, odată, am văzut bine că nu ştia. Caragiale avea la „Epoca” con­ducerea rubricei Tribuna Literară, care se publica zilnic în cea din urmă coloană din pagina întâia. Ca­ragiale scria greu. Ii trebuia o săp­tămână ca să scrie un articol. Du­pă ce prindea subiectul, două zile îl frământa, una îi trebuia să-l scrie, alta să-l transcrie, două să-l în­drepte și a șaptea zi, la corectură, îl îndrepta iar. Se bizuia pentru Tribuna Lite­rară pe colaborarea din afară. S’a întâmplat însă odată să nu-i vie nici un articol. Era neliniștit. Se plimba cu pași mari în redacție. L’am­ întrebat: — Ce ai, domnule Caragiale? — Nu mă întreba ce am. Intrea­­bă-mă ce n’am. Filipe­scu n’a trimes urmarea la Curentul idealist. N’am articol pentru mâine. Tu ai vre­unul? — N’am. f— Vulcan n’a trimes nici el? —• Nu. — Nici profesorul Vântu?­­— Nici. — Atunci, ce facem? Mi-a venit o idee. Citisem, cu câteva minute mai înainte, într’un ziar grecesc din Constantinopol, Neologos, dacă nu mă înșeală me­moria, o dare de seamă despre Se­­lamlîc, obișnuita slujbă religioasă, care se făcea în fiecare Vineri și la care mergea Sultanul. Am spus: — Scrie despre Selamlîc. Caragiale s’a oprit din mers și m’a fulgerat cu privirea. Din încruntarea maestrului văzui că fusesem rău înțeles. M’am gră­bit să-l lămuresc. — Domnule Caragiale, nu e nici o glumă. Uite, în ziarul acesta se vorbeşte despre Selamilîcul din săp­tămâna trecută, la care a luat parte şi Osman-paşa. Asta poate inte­resa, cred, pe cititorii Tribunei Literare. Numele lui Osman-paşa, eroul de la Plevna, era atunci în gura tutu­rora. Abia trecuseră douăzeci de ani dela căderea Plevnei. Ca prin farmec Caragiale s’a do­molit, fie că l’a atras subiectul, fie că n’avea altă portiţă de scăpare. — Vorbeşte şi de Osman-paşa? — Şi vorbeşte frumos. S’ar pu­tea face un bun articol. Era o zi călduroasă de Septem­brie. Ne-am dus în chioşcul din curte şi ne-am aşezat la masă, fată ’n faţă. Eu traduceam şi... dic­tam. Caragiale...­ scria. Şi î-a plă­­cut atât de mult povestea, încât a scos două articole, care s’au publi­cat, sub titlul Selamlîcul, în:„Epoca” de la 13 şi 18 Septembrie 1897. Desprind din articolul al doilea rândurile următoare: „...In trăsura împărătească, pe bancheta din faţa împăratului, şea­­de Gazi-Osman-paşa, eroul de la Plevna, tovarăşul Padişa­nului la Selamlîc. Eroul se vede împovărat şi biruit de ani. El şeade în trăsură plin de respect în faţa împăratului său. Dar mai târziu, după întoarce­rea de la rugăciune, când Sultanul stă în trăsură mânând el însuşi caii, iar Osman-paşa merge călare ală­turea, atunci se arată iar puterni­cul şi vânjosul leu, nalt şi drept pe cal, îi strânge coapsele cu călcâiele voiniceşte, ca să păşească mândru ca pe vremurile când inspecta pa­rapetele de la Plevna. „Când trăsura Sultanului apare în curtea gramiei, muzica sună din nou, pe când soldaţii aclamă pe Pa­­dişah. Şi abia înaintează spre gra­­mie, că vocea puternică şi s clara a muezinului răsună: Numai un sin­gur Dumnezeu este şi Mahomet e profetul lui! Păşiţi înnăuntru! păşiţi la rugăciune! „Trăsura stă. Sultanul se coboară repede, se’ntoarce către lume, a­­pleacă fruntea salutând haremul şi pe supuşi, cari răspund înclinându­­se până la pământ. Apoi suie, ur­mat numai de câţiva dintre cei mai credincioşi, cele zece trepte ale gramiei. Când vrea să intre, răsună dinăuntru un cor de vre-o două­zeci muezini, cari cântă, celui ce cu câteva momente mai nainte se a­­răta atotputernic, următorul imn spre a-i aminti că e om muritor: Padișahule, nu uita o clipă măcar că d’asupră’tî există un stăpân mal tar© decât tine! Iar sultanul aplea­că cu respect capul înaintea acelui stăpân...”__________________ ★ In cursul traducerii mă împiedi­cam adesea­ fie de o întorsătură de frază, fie de cuvinte pe care nu le cunoşteam. Cum n’aveam nici un dicţionar la îndemână, mă opream chinuindu-mă să prind în­ţelesul. Caragiale niciodată, dar nici­odată­ nu mi-a venit în ajutor — nu m’a întrebat nici cum e fraza, nici să-i spun cuvântul­ pe care mă trudeam să-l traduc, ceea ce ar fî fost foarte firesc să facă dacă ar fi ştiut greceşte. Cât a păstrat din textul­ ziarului grecesc şi ce a pus de la el, nu ştiu. Au trecut doar patruzeci de ani de atunci. Pot spune însă, că în seara aceea a lucrat pe brânci, în redacţie, până târziu la articolul cel dintâi, iar la cel de-al doilea a lu­crat vre­o două zile, acasă. T« Pisaiii Situaţia pieţei financiare polone După situaţia economică a Po­loniei, publicată în fiecare lună de către Bank Gospodarstwd Krejo­­wego (Banca Economiei Naţiona­le), creşterea necesităţii de bani datorită creşterei producţiei indu­striale, n’a înrâurit asupra situa­ţiei pieţei financiare. Starea ace­stei pieţe a continuat să fie lichidă şi să caute bune plasări de capita­luri. Depunerile au crescut aproape în toate instituţiile financiare ceea­­ce a permis băncilor să lărgească activitatea de credit în legătură cu necesităţile în creştere ale activită­­ţii industriale şi de investiţii. Creşterea creditelor a fost de­terminată de asemenea şi de utili­zarea mai mare a creditelor cu ga­ranţii de către agricultură. Conco­mitent cu micşorarea dobânzilor la depuneri a crescut interesul non­im hârtiile de valoare, contribuind la activarea operaţiunilor de bursă şi la îmbunătăţirea cursului, îmbu­nătăţirea rentabilităţii industriale şi comerciale îşi găseşte expresie în scăderea numărului poliţelor pro­testate. Variaţiunile crizei econo­mice mondiale In ultimul său buletin economic, institutul Renaud Bonn înfăţişează lipsa de uniformitate a evoluţiei e­­conomice în ultimii ani. Astfel Anglia a început să-şi re­câştige prosperitatea în 1932, în a­­celaş timp cu ţările scandinave. Statele Unite au urmat doi ani mai târziu, Olanda şi Elveţia au de­păşit abia anul trecut epoca de cri­ză, ceea ce despre Franţa nu se poa­te spune nici acum. Deasemenea e greu de definit din acest punct de vedere situaţia Ita­liei şi Germaniei. Guvernul român a acceptat modificarea tratatului comercial româno-polon Ce cuprinde proto°olul comisiunilor română şi polonă din 2 Octombrie 1937 In urma tratativelor comerciale duse între Polonia şi România la Bucureşti, — tratative încheiate la 2 Octombrie, d. Vaier Pop, mini­stru de industrie şi comerţ a adre­sat d-lui Alfred Poninski, însărci­natul de afaceri al Poloniei la Ru­Contravaloarea în lei a crean­ţelor comerciale arierate poloneze în România, adică a creanţelor co­merciale cari se referă la importu­rile efectuate în România până la 31 Decembrie 1934, vor fi vărsate în creditul unui cont special „fura­jer” in lei, care se va deschide la Banca Naţională a României pe nu­mele institutului polonez de clea­ring (Polski Instytut Porzrachni- Kory). In acest scop, Banca Naţio­nală a României va indica debito­rilor în România ai creanţelor co­merciale arierate, să efectueze,­­ într’un interval de două luni, înce­pând de la data semnării prezentu­lui aranjament , vărsămintele con­travaloare­ în lei a datoriei lor la Banca Naţională a României, con­form dispoziţiunilor în vigoare în România. Totuşi, atât Banca Naţională a României, cât şi Institutul polonez de clearing vor putea stabili, de co­mun acord, că vărsămintele cu ti­tlu de creanţe comerciale arierate să poată fi primite de Banca Na­ţională a României, chiar şi după cureşti, o scrisoare prin care îl în­­cunoştiinţează că, ţinând seama de recomandaţiunile comisiunilor gu­vernamentale română şi polonă, a căzut de acord asupra următoare­lor puncte: expirarea termenului mai sus men­ţionat. Vărsămintele vor fi trecute în contul special „furajer” după ce se va face verificarea pieselor jus­tificative de Banca Naţională a României, care le va examina cu cea mai mare bunăvoinţă şi va a­­viza Institutul polonez de clearing despre sumele trecute în creditul contului special „furajer”. Aceste avize de vărsăminte vor cuprinde şi informaţiile prevăzute de art. 4 lit. a) a acordului confidenţial de plăţi între România şi Polonia din 10 Februarie 1937. Debitorul nu e eliberat de da­toria sa prin vărsământul făcut con­form dispoziţiilor de mai sus, de­cât atunci când creditorul va fi primit totalul integral al creanţei sale. Datoriile comerciale arierate 11- berate în altă monetă decât leul, vor fi convertite în lei pe baza cursului devizei respective cotată la Bucureşti în ziua precedentă ce­lei a vărsământului, conform dis­poziţiilor în vigoare în România, conform dispoziţiilor de mai sus, vor fi scutite de obligaţia de a ce­da devizele Băncii Naţionale a Ro­mâniei. Deconturi între zloţi şi lei Cele două comisiuni guver­namentale, prevăztue de articolul A al acordului confidenţial privind schimburile comerciale între Polo­nia şi România, din 24 octombrie 1936, se vor reuni, — la cererea uneia din cele două Părţi contrac­tante,­­ ca să fixeze modalităţile de lichidare a sumelor trecute în creditul contului special ,,furajer“, care n’au putut fi utilizate pentru cumpărarea produselor prevăzute la lit. a a prezentului paragraf. Decontul între zloţi şi­rei, pen­tru operaţiunile prevăzute de para­graful I. lit. a a prezentului proto­col, va fi efectuat pe baza cursu­lui stabilit conform dispozitiunilor art. 3, Ut. b­ din acordul confiden­tial de plăti dintre Polonia și Ro­mânia din 10 Februári® 1937, majo­rat cu prima de 38 la sută in vi­goare în România. ------ * Guvernul român a acceptat a­­cest nou angajament. p. b. mar. Grefarea la Banca Naţională a unui cont spe­cial „furajer“ Ce sume se vor mai trece la contul special „furajer“ La punctul III, se prevede: a) Banca Naţională a României con­simte ca sumele în lei mai jos menţionate, adică: Lei 1.680.000 provenind din re­partiţia sumelor Fundaţiei Mueller, intre oraşele Cernăuţi şi Lwow; lei 1500.000 provenind din realizarea cupoanelor Împrumutului româ­nesc de consolidare 4*1° din 1922 şi lei 1.800.000 provenind din vânza­rea terenurilor din România a su­puşilor polonezi Statului român, să fie deasemenea vărsate în creditul contului special ,,furajer" de care se vorbeşte în paragraful I de mai sus, de către Legaţia poloneză l a Bucureşti, care va prezenta docu­mentele aferente. Deasemenea ministerul de comunicaţii polonez va putea da dispoziţii administraţiei căilor fe­rate române să verse în creditul contului special „furajer“ contra­valoarea în lei a unei părţi sau a totalităţii în zloţi, datorate în mod eventual de către administraţia căi­­lo­r ferate române ministerului de comunicata polonez, rezultând din decontul traficului reciproc. Copii după dispoziţiile acestor vărsăminte vor fi trimise de către ministerul de comunicaţii polonez direct Băncii Naţionale a Romă­­niei. Contul spaţial „furajer“ va putea fi alimentat si de alte resurse Cele două guverne vor putea decide de comun acord ca şi alte resurse decât cele trecute în pre­zentul protocol să poată fi utilizate pentru alimentarea contului spe­cial „furajer“. Sumele trecute în­­ creditul contului special „furajer“, vor fi de asemenea avizate de către Ban­ca Naţională a României Institu­tului polonez de clearing. Sumele trecute creditul con­tului special ,,furajer“ vor fi între­buințate de Institutul polonez de clearing pentru plata în România, a tuturor produselor furajere im­portate în Polonia a căror export e autorizat de România. Institutul polonez de clearing va deconta creditorilor polonezi con­travaloarea în zloţi a plăţilor ast­fel efectuate în România. Plăţile pentru exportatorii­ ro­mâni vor fi efectuate de Banca Na­ţională a României, conform dis­poziţiilor în vigoare în România şi prin intermediul unei bănci româ­neşti autorizate, după dispoziţiile Institutului polonez de clearing. Casele româneşti, care vor efec­tua exportul articolelor furajere Consolai Statelor-Unîte la Beyrouth ucis BEYROUTH, 12 (Rador). — Consulul general al Statelor Ui­nite a fost ucis, azi dimineață, cu focuri de revolver, de către un necunoscut, pentru motive care nu au putut fi elucidate. Comisioanele în restanță trebuesc achitate fără întârziere la Banca Naţională Altfel negustorii se expun la sancţiuni Negustorii cari au introdus ce­reri spre aprobare la Banca Na­ţională pentru Franţa Şi Anglia vor trebui să achite în cel m­ai scurt timp aprobările, retrăgând docu­mentele aflate la secţia respectiva, altfel ei se vor vedea sancţionaţi. Aceasta fiind dispoziţiile Băncii Naţionale ţinem să arătăm că cei ce nu se vor conforma urgent vor avea de suferit rigorile măsurilor de mai sus. Sunt documente, cari de mulţi ani au rămas neridicate. Fiind în parte vorba de arierate în Anglia şi Franţa, Elveţia, Olanda, etc. cari s’au aprobat foarte greu, negustorii, după atâta timp de aş­teptare nu s’au mai interesat de ele când au obţinut aprobările, fie că n’au avut banii necesari trans­ferului fie că au făcut vărsămintele de altă cale. Adevărul e că ei nu s’au prezen­tat la Banca Naţională a­­ Româ­niei pentru achitarea aprobărilor — căci trebue arătat — documentele nu se eliberează de Banca Naţio­nală, decât atunci când dovedeşti cu foaia de vărsământ că ai plătit sumele corespunzătoare. Negustorii nu puteau să-şi mai ridice documentele ei ştiind prea bine că dacă vor să le scoată de la Bancă Naţională, atunci trebue mai înainte să le achite şi să prezinte foaia de vărsământ. In cazul insă când nu vroiau să achite aprobările, mutarea acesto­ra implică plata unuii comision de 7 la mie către Banca Naţională-Banca Naţională urmăreşte acum negustorii cari neachitând aprobă­rile n’au plătit nici comisionul cu­venit. Cei ce nu vor da urmare in­vitaţiei Băncii Naţionale de a-şi re­gula situaţia vor fi sancţionaţi şi în plus vor plăti şi comisionul de 7 la mie care va fi perceput în ori­ce caz, chiar dacă sumele n- au fost transferate. Cum multe firme au încetat ope­­rataie sau au dat faliment, negus­torii interesați n’au mai dat impor­tanţă îndatoririi lor de a plăti co­mision asupra sumelor al căror, transfer nu se mai face. Sunt prin urmare cereri cari din cauza dispariţiei beneficiarilor nu mai pot avea curs. Ce se întâmplă însă, Banca Naţională pretinde in astfel de cazuri comisionul de 7 la mie de la băncile prin care cererile au fost introduse. Banca Naţională a decis să le perceapă comisionul ajuns în suferinţă, debitându-le di­­rect în cont. Debitorii români au fost avizaţi la timp de aceste dispoziţii, dar parte din ei n’au luat în seamă punctul de vedere al Băncii Naţio­nale. Ei au crezut că vor scăpa de plata acestui comision■ După cum se vede, ei s’au înşelat. In cazul când nu plătesc, vor fi sancţionaţi. Printre aprobările arierate, parte au fost plătite, parte au rămas ne­transferate. Mai sunt însă negustori cari n’au comunicat Băncii Naţionale ce au de gând să facă cu ele, adică să le­ achite sau nu ar fi bine ca ei să se grăbească pentru a face cele nece­sare. E momentul ca ei să hotă­­r­ască şi să ceară anularea docu­mentelor achitând comisionul de fi­nd mie. Astfel ei vor primi docu­mentele şi vor termina cu aceste o­­peraţii rămase în suspensie. Banca Naţională nu va mai acorda păsu­iri, deci toţi negustorii trebuie să se prezinte cât mai curând posibil la băncile autorizate să le lichideze­­ze într’un fel sau altul, căci peste câteva zile se vor vedea sancţio­naţi fără deosebire■ Dat fiind că nu­mărul celor interesaţi e foarte ma­re, regularea cât mai grabnică a situaţiei lor e de dorit pentru a e­­vita astfel complicaţiile la care se expun cei mulţi rămaşi în contra­dicţie cu dispoziţiile Băncii Naţio­nale. PIAT­A. Reportarea impozitului agricol şi pe clădiri. Piaţa cerealelor e slabă. Devizele negociabile. D. doctor Ion Tolnay, directorul societăţii „In­dustria Lânei”, din Bucu­reşti, care a condus birou­rile din Capitală ale socie­taţii atâtea ani de zile, şi-a dat demisia din acest post, deoarece conduce­rea societăţii a găsit in­compatibilitate între si­tuaţia sa la Industria La­mei” şi participarea d-sale la societatea „Sora” pre­cum şi luarea de repre­zentante de la societăţile industriale din Banat. Bursa Bursa a fost ori susţinută la efec­te, în special la cele interne. Renta înzestrării s’a urcat dela 78% la 79%; Renta Consolidării dela 39% la 39.95; Renta Exproprierii de la 62% la 63%; Renta 1933 dela 62 la 62%. Renta Stabilizării s’a urcat dela 37% la 38. Renta Desvoltării s’a în­cheiat la 39%. Acţiunile slabe. Banca de Credit a scăzut dela 390 la 375; Banca Ro­mânească dela 598 la 590; Mica de la 1372 la 1365; Letea s’a încheiat la 885; Locuinţe eftine la 172. Petroliferele au înregistrat noui scăderi. Astra Română a scăzut de la 1065 la 1035; Creditul Minier de la 340 la 335; Redevenţa dela 257 la 252; Petrol Block s’a încheiat la 115; I. R. D. P. la 104; Steaua Ro­mână s’a urcat dela 425 la 465. Export de grâu Cehoslovacia Pe cale particulară aflăm că gu­vernul cehoslovac ne-a acordat o cotă de import, pentru șase mii vagoane de grâu, cu scutirea tari­felor de import. .. , Rămâne să se fixeze amănuntele în ceea ce priveşte condiţiile de export. Cerealele Piaţa cerealelor este slabă, din cauza puţinelor sosiri. Grâul, deşi în streînătate este mai slab, la noi a înregistrat mici urcări. Cotează: grâul de 78 kgr, cu 3 la sută c. s. 49.000 lei vag., secara 45.750 lei; orzul 36.500 lei meiul românesc 50.000 lei, uruiala de orz 43.000 Iei. Devize negociabile Marca germană a început la 37,05 şi la închidere a scăzut la 36,75 — 36,80. Shilingul austriac, cu tendinţă slabă, a cotat 26,85 — 26,80. Coroana cehă, la începutul târgu­lui, a cotat 5,17 şi a scăzut apoi la 5,15%. Drahma a cotat 1,25, rămânând fermă. Lira otomană, cu nuanţă mai slabă, s-a încheiat la 83. Pengoe a rămas neschimbat, la 26,40. O şedinţă a U. G. I. R. Uniunea generală a industriaşilor a convocat pe membrii comitetului central la o şedinţă importantă, în legătură cu promovarea elementu­lui etnic românesc în întreprin­deri şi proectul de asigurare a co­mercianţilor şi industriaşilor. Este vorba să se înfiinţeze un bi­rou de plasare, care va avea rolul să plaseze muncitorii în întreprin­derile industriale. Reportarea impozitu­lui agricol şi pe clă­diri pe anul de im­punere 1938-39 Legea pentru unificarea contri­­buţiunilor directe prevede pentru impozitul agricol şi cei pe clădiri impunere periodică pe câte cinci ani. Perioada ultimă de impunere ex­pirând la 31 Martie 1938 potrivit legii — dela 1 Aprilie 1938 urma a se face o nouă impunere, pe baza unui nou recensământ. Prin decretul - lege pu­blicat în „Monitorul Ofi­cial” No. 230 din 5 octom­brie 1937, se prevede, în­să, că acest recensământ NU SE VA MAI FACE, ve­niturile proprietăţilor a­­gricole şi ale celor clădi­te, stabilite prin recensă­mântul ulterior, urmând a se reporta şi pe anul de impunere 1938—1939, bi­ne­înţeles aşa cum au ră­mas definitive, după mo­dificările ce li s’au adus până la 31 Martie 1937. In consecinţă, nici declaraţiunile de impunere pentru recensământ nu se mai depun la percepţiile fis­cale. Observăm că art. 13 din legea contribuţiunilor directe, pentru ca­zurile de impunere a proprietăţi­lor clădite prevede că, dacă veni­tul impus se majorează sau se mic­şorează cu cel puțin 25 la sută, im­punerea se poate modifica şi în cursul periodului de recensământ. Cel interesat­ deci, în astfel de cazuri de majorare sau micşorare, vor face declaraţii de modificare, în termen de o lună de la schimbare la percepţia respectivă, modifica­rea urmând să se facă de organele fiscale pe cale administrativă. Majorarea sau micşorarea de cel puţin 25 la sută a venitului impus trebuie raportat totdeauna la va­loarea locativă a întregului imobil și nu la cea pe apartamente. B. Bd. m Citiţi in pag. 4-a Modificarea decretului pentru lichidarea da­toriilor agricole şi urbane in 5-a pag. Modificarea valorilor medii la produsele petrolifere Preţul vinului în urcare Eliberarea autoriza­­­ţiilor de import pe trim. IV Imprejurari prielnice pentru comerţul Statelor- Unite După ştirile sosite din Statele- Unite, perspectivele sezonului de Crăciun se anunţă foarte priel­nice­ La sporirea puterii de cumpăra­­re contribue creşterea veniturilor­ în agricultură şi industrie, precum şi situaţia bună a pieţei monetare americane. Marile industrii înregistrează a­­nul acesta o urcare a benefciilor cu 30 la sută, în comparaţie cu a­­nul trecut. Ministrul de externe ungar va merge la Roma BUDAPESTA 12 (Rador). _ „Ai Est“ anunţă că d. de Kanya, minis­trul Afacerilor Străine, se va duce in cursul lunii Decembrie la Roma Data precisă a vizitei nu a fost încă fixată.

Next