Argus, octombrie 1937 (Anul 27, nr. 7342-7368)
1937-10-14 / nr. 7353
ANUL XXVII No. 7353 NOUL MODEL CILINDRI Ford RaiSARI BiMţurești,PALATUL CICLOT Telefon 209.54. 217.46 ABONAMENTE In tarii in străinătate Un an 2200 Lei 6 luni 1300 „ 3 luni 800 H 3 lei In țară. 6 lei In străinătate Un an 1000 Lei 1 luni 550 „ 5 luni 300 M 6 PAGINI ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, Str. Constantin Miile Mo. 15 INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director GRIGORE GAFENCU TELEFON 3 05.44 Joi 14 Octombrie 1937 NOUL MODEL 8 CILINDRI Bucueşti, PALATUL CICLOT Telefon 208.64. 217.46 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şI la toate agenţiile de publicitate Ştia Caragiale greceşte ? S’au împlinit douăzeci şi cinci de ani de când a murit Caragiale. Mi se cinsteşte amintirea. Se scriu articole despre viaţa şi operile lui. Avem la teatru şi săptămâna Caragiale, care va ţine, pe cât mi se spune, vre-o trei săptămâni. Amintirea lui Caragiale a rămas vie. Nu trece zi să nu fie pomenit acest meşteşugar al cuvântului, să nu auzi vorba lui Caragiale... aşa zicea Caragiale... unde e Caragiale? In anul acesta însă, — 1937 — nu s’au împlinit numai douăzeci şi cinci de ani dela moartea lui Caragiale. S’au împlinit şi o sută de ani de când unchiul său, Costache Carageally, artist dramatic, director al Teatrului National din Bucureşti, si autor al mai multor comedii de moravuri, a început, în 1836—1837, să scrie la ziarele „Vestitorul Românesc” și „Curierul de Ambe Secte”. Să încerc și eu, cu prilejul acestei sărbătoriri, să lămuresc întrebarea ce s’a pus de atâtea ori, dacă ştia sau nu ştia Caragiale greceşte. Nu ştia. E adevărat că in casa tatălui său, grec de neam, se vorbea greceşte. Mama lui însă, Caterina Carăbăţ sau Chiriac, era româncă, trocănită din Braşov, care descălecase în judeţul Prahova. La Tribunalul de Ilfov e dosarul unui proces de moştenire, în care se găsesc amănunte pline de interes despre origina şi filiaţiunea lui Ion Caragiale. Caragiale a fost crescut la Ploeşti de mama sa până la vârsta de 16—17 ani, când a fost chemat în casa tatălui său, la Bucureşti.. Aci, va fi prins el câteva cuvinte greceşti şi mai ales acele cuvinte cu care pocitorii de atunci ai graiului împănau limba românească şi de care s’a folosit în unele din scrierile lui şi mai cu seamă în RR Ianulea. In cei trei ani cât am lucrat cu Ion Caragiale la „Epoca”, de la 1897- 1900, niciodată, şi prin nimic, nu mi-a dat să bănuiesc că el ar şti greceşte. Ba, odată, am văzut bine că nu ştia. Caragiale avea la „Epoca” conducerea rubricei Tribuna Literară, care se publica zilnic în cea din urmă coloană din pagina întâia. Caragiale scria greu. Ii trebuia o săptămână ca să scrie un articol. După ce prindea subiectul, două zile îl frământa, una îi trebuia să-l scrie, alta să-l transcrie, două să-l îndrepte și a șaptea zi, la corectură, îl îndrepta iar. Se bizuia pentru Tribuna Literară pe colaborarea din afară. S’a întâmplat însă odată să nu-i vie nici un articol. Era neliniștit. Se plimba cu pași mari în redacție. L’am întrebat: — Ce ai, domnule Caragiale? — Nu mă întreba ce am. Intreabă-mă ce n’am. Filipescu n’a trimes urmarea la Curentul idealist. N’am articol pentru mâine. Tu ai vreunul? — N’am. f— Vulcan n’a trimes nici el? —• Nu. — Nici profesorul Vântu?— Nici. — Atunci, ce facem? Mi-a venit o idee. Citisem, cu câteva minute mai înainte, într’un ziar grecesc din Constantinopol, Neologos, dacă nu mă înșeală memoria, o dare de seamă despre Selamlîc, obișnuita slujbă religioasă, care se făcea în fiecare Vineri și la care mergea Sultanul. Am spus: — Scrie despre Selamlîc. Caragiale s’a oprit din mers și m’a fulgerat cu privirea. Din încruntarea maestrului văzui că fusesem rău înțeles. M’am grăbit să-l lămuresc. — Domnule Caragiale, nu e nici o glumă. Uite, în ziarul acesta se vorbeşte despre Selamilîcul din săptămâna trecută, la care a luat parte şi Osman-paşa. Asta poate interesa, cred, pe cititorii Tribunei Literare. Numele lui Osman-paşa, eroul de la Plevna, era atunci în gura tuturora. Abia trecuseră douăzeci de ani dela căderea Plevnei. Ca prin farmec Caragiale s’a domolit, fie că l’a atras subiectul, fie că n’avea altă portiţă de scăpare. — Vorbeşte şi de Osman-paşa? — Şi vorbeşte frumos. S’ar putea face un bun articol. Era o zi călduroasă de Septembrie. Ne-am dus în chioşcul din curte şi ne-am aşezat la masă, fată ’n faţă. Eu traduceam şi... dictam. Caragiale... scria. Şi î-a plăcut atât de mult povestea, încât a scos două articole, care s’au publicat, sub titlul Selamlîcul, în:„Epoca” de la 13 şi 18 Septembrie 1897. Desprind din articolul al doilea rândurile următoare: „...In trăsura împărătească, pe bancheta din faţa împăratului, şeade Gazi-Osman-paşa, eroul de la Plevna, tovarăşul Padişanului la Selamlîc. Eroul se vede împovărat şi biruit de ani. El şeade în trăsură plin de respect în faţa împăratului său. Dar mai târziu, după întoarcerea de la rugăciune, când Sultanul stă în trăsură mânând el însuşi caii, iar Osman-paşa merge călare alăturea, atunci se arată iar puternicul şi vânjosul leu, nalt şi drept pe cal, îi strânge coapsele cu călcâiele voiniceşte, ca să păşească mândru ca pe vremurile când inspecta parapetele de la Plevna. „Când trăsura Sultanului apare în curtea gramiei, muzica sună din nou, pe când soldaţii aclamă pe Padişah. Şi abia înaintează spre gramie, că vocea puternică şi s clara a muezinului răsună: Numai un singur Dumnezeu este şi Mahomet e profetul lui! Păşiţi înnăuntru! păşiţi la rugăciune! „Trăsura stă. Sultanul se coboară repede, se’ntoarce către lume, apleacă fruntea salutând haremul şi pe supuşi, cari răspund înclinânduse până la pământ. Apoi suie, urmat numai de câţiva dintre cei mai credincioşi, cele zece trepte ale gramiei. Când vrea să intre, răsună dinăuntru un cor de vre-o douăzeci muezini, cari cântă, celui ce cu câteva momente mai nainte se arăta atotputernic, următorul imn spre a-i aminti că e om muritor: Padișahule, nu uita o clipă măcar că d’asupră’tî există un stăpân mal tar© decât tine! Iar sultanul apleacă cu respect capul înaintea acelui stăpân...”__________________ ★ In cursul traducerii mă împiedicam adesea fie de o întorsătură de frază, fie de cuvinte pe care nu le cunoşteam. Cum n’aveam nici un dicţionar la îndemână, mă opream chinuindu-mă să prind înţelesul. Caragiale niciodată, dar niciodată nu mi-a venit în ajutor — nu m’a întrebat nici cum e fraza, nici să-i spun cuvântul pe care mă trudeam să-l traduc, ceea ce ar fî fost foarte firesc să facă dacă ar fi ştiut greceşte. Cât a păstrat din textul ziarului grecesc şi ce a pus de la el, nu ştiu. Au trecut doar patruzeci de ani de atunci. Pot spune însă, că în seara aceea a lucrat pe brânci, în redacţie, până târziu la articolul cel dintâi, iar la cel de-al doilea a lucrat vreo două zile, acasă. T« Pisaiii Situaţia pieţei financiare polone După situaţia economică a Poloniei, publicată în fiecare lună de către Bank Gospodarstwd Krejowego (Banca Economiei Naţionale), creşterea necesităţii de bani datorită creşterei producţiei industriale, n’a înrâurit asupra situaţiei pieţei financiare. Starea acestei pieţe a continuat să fie lichidă şi să caute bune plasări de capitaluri. Depunerile au crescut aproape în toate instituţiile financiare ceeace a permis băncilor să lărgească activitatea de credit în legătură cu necesităţile în creştere ale activităţii industriale şi de investiţii. Creşterea creditelor a fost determinată de asemenea şi de utilizarea mai mare a creditelor cu garanţii de către agricultură. Concomitent cu micşorarea dobânzilor la depuneri a crescut interesul nonim hârtiile de valoare, contribuind la activarea operaţiunilor de bursă şi la îmbunătăţirea cursului, îmbunătăţirea rentabilităţii industriale şi comerciale îşi găseşte expresie în scăderea numărului poliţelor protestate. Variaţiunile crizei economice mondiale In ultimul său buletin economic, institutul Renaud Bonn înfăţişează lipsa de uniformitate a evoluţiei economice în ultimii ani. Astfel Anglia a început să-şi recâştige prosperitatea în 1932, în acelaş timp cu ţările scandinave. Statele Unite au urmat doi ani mai târziu, Olanda şi Elveţia au depăşit abia anul trecut epoca de criză, ceea ce despre Franţa nu se poate spune nici acum. Deasemenea e greu de definit din acest punct de vedere situaţia Italiei şi Germaniei. Guvernul român a acceptat modificarea tratatului comercial româno-polon Ce cuprinde proto°olul comisiunilor română şi polonă din 2 Octombrie 1937 In urma tratativelor comerciale duse între Polonia şi România la Bucureşti, — tratative încheiate la 2 Octombrie, d. Vaier Pop, ministru de industrie şi comerţ a adresat d-lui Alfred Poninski, însărcinatul de afaceri al Poloniei la RuContravaloarea în lei a creanţelor comerciale arierate poloneze în România, adică a creanţelor comerciale cari se referă la importurile efectuate în România până la 31 Decembrie 1934, vor fi vărsate în creditul unui cont special „furajer” in lei, care se va deschide la Banca Naţională a României pe numele institutului polonez de clearing (Polski Instytut Porzrachni- Kory). In acest scop, Banca Naţională a României va indica debitorilor în România ai creanţelor comerciale arierate, să efectueze, într’un interval de două luni, începând de la data semnării prezentului aranjament , vărsămintele contravaloare în lei a datoriei lor la Banca Naţională a României, conform dispoziţiunilor în vigoare în România. Totuşi, atât Banca Naţională a României, cât şi Institutul polonez de clearing vor putea stabili, de comun acord, că vărsămintele cu titlu de creanţe comerciale arierate să poată fi primite de Banca Naţională a României, chiar şi după cureşti, o scrisoare prin care îl încunoştiinţează că, ţinând seama de recomandaţiunile comisiunilor guvernamentale română şi polonă, a căzut de acord asupra următoarelor puncte: expirarea termenului mai sus menţionat. Vărsămintele vor fi trecute în contul special „furajer” după ce se va face verificarea pieselor justificative de Banca Naţională a României, care le va examina cu cea mai mare bunăvoinţă şi va aviza Institutul polonez de clearing despre sumele trecute în creditul contului special „furajer”. Aceste avize de vărsăminte vor cuprinde şi informaţiile prevăzute de art. 4 lit. a) a acordului confidenţial de plăţi între România şi Polonia din 10 Februarie 1937. Debitorul nu e eliberat de datoria sa prin vărsământul făcut conform dispoziţiilor de mai sus, decât atunci când creditorul va fi primit totalul integral al creanţei sale. Datoriile comerciale arierate 11- berate în altă monetă decât leul, vor fi convertite în lei pe baza cursului devizei respective cotată la Bucureşti în ziua precedentă celei a vărsământului, conform dispoziţiilor în vigoare în România, conform dispoziţiilor de mai sus, vor fi scutite de obligaţia de a ceda devizele Băncii Naţionale a României. Deconturi între zloţi şi lei Cele două comisiuni guvernamentale, prevăztue de articolul A al acordului confidenţial privind schimburile comerciale între Polonia şi România, din 24 octombrie 1936, se vor reuni, — la cererea uneia din cele două Părţi contractante, ca să fixeze modalităţile de lichidare a sumelor trecute în creditul contului special ,,furajer“, care n’au putut fi utilizate pentru cumpărarea produselor prevăzute la lit. a a prezentului paragraf. Decontul între zloţi şirei, pentru operaţiunile prevăzute de paragraful I. lit. a a prezentului protocol, va fi efectuat pe baza cursului stabilit conform dispozitiunilor art. 3, Ut. b din acordul confidential de plăti dintre Polonia și România din 10 Februári® 1937, majorat cu prima de 38 la sută in vigoare în România. ------ * Guvernul român a acceptat acest nou angajament. p. b. mar. Grefarea la Banca Naţională a unui cont special „furajer“ Ce sume se vor mai trece la contul special „furajer“ La punctul III, se prevede: a) Banca Naţională a României consimte ca sumele în lei mai jos menţionate, adică: Lei 1.680.000 provenind din repartiţia sumelor Fundaţiei Mueller, intre oraşele Cernăuţi şi Lwow; lei 1500.000 provenind din realizarea cupoanelor Împrumutului românesc de consolidare 4*1° din 1922 şi lei 1.800.000 provenind din vânzarea terenurilor din România a supuşilor polonezi Statului român, să fie deasemenea vărsate în creditul contului special ,,furajer" de care se vorbeşte în paragraful I de mai sus, de către Legaţia poloneză l a Bucureşti, care va prezenta documentele aferente. Deasemenea ministerul de comunicaţii polonez va putea da dispoziţii administraţiei căilor ferate române să verse în creditul contului special „furajer“ contravaloarea în lei a unei părţi sau a totalităţii în zloţi, datorate în mod eventual de către administraţia căilor ferate române ministerului de comunicata polonez, rezultând din decontul traficului reciproc. Copii după dispoziţiile acestor vărsăminte vor fi trimise de către ministerul de comunicaţii polonez direct Băncii Naţionale a Romăniei. Contul spaţial „furajer“ va putea fi alimentat si de alte resurse Cele două guverne vor putea decide de comun acord ca şi alte resurse decât cele trecute în prezentul protocol să poată fi utilizate pentru alimentarea contului special „furajer“. Sumele trecute în creditul contului special „furajer“, vor fi de asemenea avizate de către Banca Naţională a României Institutului polonez de clearing. Sumele trecute creditul contului special ,,furajer“ vor fi întrebuințate de Institutul polonez de clearing pentru plata în România, a tuturor produselor furajere importate în Polonia a căror export e autorizat de România. Institutul polonez de clearing va deconta creditorilor polonezi contravaloarea în zloţi a plăţilor astfel efectuate în România. Plăţile pentru exportatorii români vor fi efectuate de Banca Naţională a României, conform dispoziţiilor în vigoare în România şi prin intermediul unei bănci româneşti autorizate, după dispoziţiile Institutului polonez de clearing. Casele româneşti, care vor efectua exportul articolelor furajere Consolai Statelor-Unîte la Beyrouth ucis BEYROUTH, 12 (Rador). — Consulul general al Statelor Uinite a fost ucis, azi dimineață, cu focuri de revolver, de către un necunoscut, pentru motive care nu au putut fi elucidate. Comisioanele în restanță trebuesc achitate fără întârziere la Banca Naţională Altfel negustorii se expun la sancţiuni Negustorii cari au introdus cereri spre aprobare la Banca Naţională pentru Franţa Şi Anglia vor trebui să achite în cel mai scurt timp aprobările, retrăgând documentele aflate la secţia respectiva, altfel ei se vor vedea sancţionaţi. Aceasta fiind dispoziţiile Băncii Naţionale ţinem să arătăm că cei ce nu se vor conforma urgent vor avea de suferit rigorile măsurilor de mai sus. Sunt documente, cari de mulţi ani au rămas neridicate. Fiind în parte vorba de arierate în Anglia şi Franţa, Elveţia, Olanda, etc. cari s’au aprobat foarte greu, negustorii, după atâta timp de aşteptare nu s’au mai interesat de ele când au obţinut aprobările, fie că n’au avut banii necesari transferului fie că au făcut vărsămintele de altă cale. Adevărul e că ei nu s’au prezentat la Banca Naţională a României pentru achitarea aprobărilor — căci trebue arătat — documentele nu se eliberează de Banca Naţională, decât atunci când dovedeşti cu foaia de vărsământ că ai plătit sumele corespunzătoare. Negustorii nu puteau să-şi mai ridice documentele ei ştiind prea bine că dacă vor să le scoată de la Bancă Naţională, atunci trebue mai înainte să le achite şi să prezinte foaia de vărsământ. In cazul insă când nu vroiau să achite aprobările, mutarea acestora implică plata unuii comision de 7 la mie către Banca Naţională-Banca Naţională urmăreşte acum negustorii cari neachitând aprobările n’au plătit nici comisionul cuvenit. Cei ce nu vor da urmare invitaţiei Băncii Naţionale de a-şi regula situaţia vor fi sancţionaţi şi în plus vor plăti şi comisionul de 7 la mie care va fi perceput în orice caz, chiar dacă sumele n- au fost transferate. Cum multe firme au încetat operataie sau au dat faliment, negustorii interesați n’au mai dat importanţă îndatoririi lor de a plăti comision asupra sumelor al căror, transfer nu se mai face. Sunt prin urmare cereri cari din cauza dispariţiei beneficiarilor nu mai pot avea curs. Ce se întâmplă însă, Banca Naţională pretinde in astfel de cazuri comisionul de 7 la mie de la băncile prin care cererile au fost introduse. Banca Naţională a decis să le perceapă comisionul ajuns în suferinţă, debitându-le direct în cont. Debitorii români au fost avizaţi la timp de aceste dispoziţii, dar parte din ei n’au luat în seamă punctul de vedere al Băncii Naţionale. Ei au crezut că vor scăpa de plata acestui comision■ După cum se vede, ei s’au înşelat. In cazul când nu plătesc, vor fi sancţionaţi. Printre aprobările arierate, parte au fost plătite, parte au rămas netransferate. Mai sunt însă negustori cari n’au comunicat Băncii Naţionale ce au de gând să facă cu ele, adică să le achite sau nu ar fi bine ca ei să se grăbească pentru a face cele necesare. E momentul ca ei să hotărască şi să ceară anularea documentelor achitând comisionul de find mie. Astfel ei vor primi documentele şi vor termina cu aceste operaţii rămase în suspensie. Banca Naţională nu va mai acorda păsuiri, deci toţi negustorii trebuie să se prezinte cât mai curând posibil la băncile autorizate să le lichidezeze într’un fel sau altul, căci peste câteva zile se vor vedea sancţionaţi fără deosebire■ Dat fiind că numărul celor interesaţi e foarte mare, regularea cât mai grabnică a situaţiei lor e de dorit pentru a evita astfel complicaţiile la care se expun cei mulţi rămaşi în contradicţie cu dispoziţiile Băncii Naţionale. PIATA. Reportarea impozitului agricol şi pe clădiri. Piaţa cerealelor e slabă. Devizele negociabile. D. doctor Ion Tolnay, directorul societăţii „Industria Lânei”, din Bucureşti, care a condus birourile din Capitală ale societaţii atâtea ani de zile, şi-a dat demisia din acest post, deoarece conducerea societăţii a găsit incompatibilitate între situaţia sa la Industria Lamei” şi participarea d-sale la societatea „Sora” precum şi luarea de reprezentante de la societăţile industriale din Banat. Bursa Bursa a fost ori susţinută la efecte, în special la cele interne. Renta înzestrării s’a urcat dela 78% la 79%; Renta Consolidării dela 39% la 39.95; Renta Exproprierii de la 62% la 63%; Renta 1933 dela 62 la 62%. Renta Stabilizării s’a urcat dela 37% la 38. Renta Desvoltării s’a încheiat la 39%. Acţiunile slabe. Banca de Credit a scăzut dela 390 la 375; Banca Românească dela 598 la 590; Mica de la 1372 la 1365; Letea s’a încheiat la 885; Locuinţe eftine la 172. Petroliferele au înregistrat noui scăderi. Astra Română a scăzut de la 1065 la 1035; Creditul Minier de la 340 la 335; Redevenţa dela 257 la 252; Petrol Block s’a încheiat la 115; I. R. D. P. la 104; Steaua Română s’a urcat dela 425 la 465. Export de grâu Cehoslovacia Pe cale particulară aflăm că guvernul cehoslovac ne-a acordat o cotă de import, pentru șase mii vagoane de grâu, cu scutirea tarifelor de import. .. , Rămâne să se fixeze amănuntele în ceea ce priveşte condiţiile de export. Cerealele Piaţa cerealelor este slabă, din cauza puţinelor sosiri. Grâul, deşi în streînătate este mai slab, la noi a înregistrat mici urcări. Cotează: grâul de 78 kgr, cu 3 la sută c. s. 49.000 lei vag., secara 45.750 lei; orzul 36.500 lei meiul românesc 50.000 lei, uruiala de orz 43.000 Iei. Devize negociabile Marca germană a început la 37,05 şi la închidere a scăzut la 36,75 — 36,80. Shilingul austriac, cu tendinţă slabă, a cotat 26,85 — 26,80. Coroana cehă, la începutul târgului, a cotat 5,17 şi a scăzut apoi la 5,15%. Drahma a cotat 1,25, rămânând fermă. Lira otomană, cu nuanţă mai slabă, s-a încheiat la 83. Pengoe a rămas neschimbat, la 26,40. O şedinţă a U. G. I. R. Uniunea generală a industriaşilor a convocat pe membrii comitetului central la o şedinţă importantă, în legătură cu promovarea elementului etnic românesc în întreprinderi şi proectul de asigurare a comercianţilor şi industriaşilor. Este vorba să se înfiinţeze un birou de plasare, care va avea rolul să plaseze muncitorii în întreprinderile industriale. Reportarea impozitului agricol şi pe clădiri pe anul de impunere 1938-39 Legea pentru unificarea contribuţiunilor directe prevede pentru impozitul agricol şi cei pe clădiri impunere periodică pe câte cinci ani. Perioada ultimă de impunere expirând la 31 Martie 1938 potrivit legii — dela 1 Aprilie 1938 urma a se face o nouă impunere, pe baza unui nou recensământ. Prin decretul - lege publicat în „Monitorul Oficial” No. 230 din 5 octombrie 1937, se prevede, însă, că acest recensământ NU SE VA MAI FACE, veniturile proprietăţilor agricole şi ale celor clădite, stabilite prin recensământul ulterior, urmând a se reporta şi pe anul de impunere 1938—1939, bineînţeles aşa cum au rămas definitive, după modificările ce li s’au adus până la 31 Martie 1937. In consecinţă, nici declaraţiunile de impunere pentru recensământ nu se mai depun la percepţiile fiscale. Observăm că art. 13 din legea contribuţiunilor directe, pentru cazurile de impunere a proprietăţilor clădite prevede că, dacă venitul impus se majorează sau se micşorează cu cel puțin 25 la sută, impunerea se poate modifica şi în cursul periodului de recensământ. Cel interesat deci, în astfel de cazuri de majorare sau micşorare, vor face declaraţii de modificare, în termen de o lună de la schimbare la percepţia respectivă, modificarea urmând să se facă de organele fiscale pe cale administrativă. Majorarea sau micşorarea de cel puţin 25 la sută a venitului impus trebuie raportat totdeauna la valoarea locativă a întregului imobil și nu la cea pe apartamente. B. Bd. m Citiţi in pag. 4-a Modificarea decretului pentru lichidarea datoriilor agricole şi urbane in 5-a pag. Modificarea valorilor medii la produsele petrolifere Preţul vinului în urcare Eliberarea autorizaţiilor de import pe trim. IV Imprejurari prielnice pentru comerţul Statelor- Unite După ştirile sosite din Statele- Unite, perspectivele sezonului de Crăciun se anunţă foarte prielnice La sporirea puterii de cumpărare contribue creşterea veniturilor în agricultură şi industrie, precum şi situaţia bună a pieţei monetare americane. Marile industrii înregistrează anul acesta o urcare a benefciilor cu 30 la sută, în comparaţie cu anul trecut. Ministrul de externe ungar va merge la Roma BUDAPESTA 12 (Rador). _ „Ai Est“ anunţă că d. de Kanya, ministrul Afacerilor Străine, se va duce in cursul lunii Decembrie la Roma Data precisă a vizitei nu a fost încă fixată.