Argus, iulie 1938 (Anul 28, nr. 7563-7589)
1938-07-01 / nr. 7563
ra pus in vanzare Tabloul exact al timbrului FISCAL si de AVIAŢIE cu ultimele modificari aduse la timbrarea FACTURILOR, CHITANTELOR, etc. Tabloul Ed. 1938 apare in broşură de 20 pagini şi cu suplimente foarte interesante Veti găsi Tariful Poştal intern şi extern, Tariful pentru AVION Telegrame etc, precum şi planul de serviciu la Poşta Centrală şi Oficiul Gara de Nord Broşura mai conţine texte din Legi şi Decrete-Legi de vânzare la Ad tta ziarului „ARGUS", la Libraria Debite LEI 25 EXMPLARUL Hotărârile consiliului superior bancar Desfiinţări de sucursale. Amânări - Numiri de lichidatori Marţi după amiază s-a întrunit consiliul superior bancar sub preşedinţia d-lui VICTOR SLAVESCU. Au participat d-nii: C. Angelescu, I. Mitilineu, prof. I M. Fintescu, M- Lazeanu, I. Aronescu, Porumbeanu, V. Petrescu şi loan Q. loan, secretarul general al consiliului- Desfiinţări de sucursale S-a analizat situaţia Băncii române de comerţ, Bucureşti, pentru abateri de la dispoziţiunile legii bancare, hotărându-se desfiinţarea sucursalelor din provincie ale acestei bănci. S’a mai hotărât ca pentru abateri dela dispozitiunile art. 6 al- 1 Si art. 38 din legea bancară privind Banca română de comerț, să dea avertisment d-lefî: G. Vladimirschi, director; Mihail Manesis, administrator-delegat; Iosif G- Cohen, vice-președinte; Ion Minculescu, Const. Minculescu, Gustav Schiller, Stoian Georgescu, şi Emanoil Cavaleru, administrator* Amânări Consiliul a amânat apoi cercetareacazurilor următoarelor instituţii de credit: Banca cooperativă de credit mărunt şi economii, Vaslui. Abateri de la dispoziţiunile legii cooperaţiei. Banca cooperativă de credit mărunt şi economii, Tecuci. Abateri dela dispoziţiunile legii cooperaţiei. Banca cooperativă de credit mărunt şi economie, Ştefăneşti, jud Botoşani. Abateri dela dispoziţiuni 10 legii cooperaţiei. Banca de credit mărunt şi economie, Podul Iloaei. Abateri dela dispoziţiunile legii bancare, legii cooperaţiei şi legii pentru înfiinţarea registrului comerţului. Banca de credit mărunt şi economic, Mihăileni, jud. Dorohoi Abateri dela dispoziţiunile legii cooperaţiei, legii bancare şi statutele sale; Soc. cooperativă Banca de credit mărunt din Galaţi• Abateri de la dispozitiunile legii cooperaţiei; Banca cooperativă de credit mărunt şi economie din Herta, jud. Ioroiei. Abateri de la dispozitiunile legii bancare şi legii cooperaţiei; Societatea cooperativă Banca de credit mărunt din Bacău. Abateri dela dispozitiunile legii cooperaţiei; Banca de credit mărunt din Huşi• Abateri dela dispozitiunile legii cooperaţiei; Banca cooperativă de credit mărunt şi economii, bărlăui, jud Botoşani. Abateri dela dispozitiunile legii cooperaţiei. Banca cooperativă de credit mărunt şi economii, Darabani, jud- Dorohoi. Abateri dela dispozitiunile legii ca cooperativă ele credit mărunt şi economie sa. P. Neamţ- Abateri dela dispozitiunile legii bancare, legii cooperaţiei şi statutele sale; Cooperativa de credit mărunt. Bucureşti. Abateri de la dispoziiunile legii cooperaţiei; Banca cooperativă de credit mărunt şi economii Bârlad- Abateri de la dispozitiunile legii cooperaţiei; Banca cooperativă de credit mărunt S. A coop- Fălticeni. Abateri dela dispozitiunile legii cooperaţiei; Banca coop- de credit mărunt şi economie S. A- Botoşani. Abateri dela dispozitiunile legii cooperaţiei; Banca coop, de credit mărunt şi economii. Săveni Iuil- Dorohoi. Abateri dela dispozitiunile legii bancare; Banca coop■ de credit mărunt şi economie S. A. Moineşti, jud Bacău- Abateri dela dispoziţiunile legii cooperaţiei şi legii bancare. Banca coop, de credit mărunt şi economie, Tg- Frumos, jud. laşi. Abateri dela disp. legii coop art. 10 legea pentru înfiinarea unui registru al comerţului şi art. 1 din legea bancară. Banca coop- de credit mărunt şi economii din Dorohoi. Abateri dela dispozitiunile legii cooperaţiei şi legii bancare- Banca coop, de credit mărunt Roman. Abateri dela dispozitiunile legii cooperaţiei- Banca coop, de credit mărunt şi economie laşi. Abateri de dispozitiunile legii cooperaţiei şi legii bancare- Banca coop, de credit mărunt şi economie Buhuşi. Abateri dela dispozitiunile legii cooperaţiei şi legii bancare. Banca coop, de credit mărunt şi economie. Focşani- Abateri dela dispozitiunile legii cooperaţiei. Numiri de lichidatori Soc. cooperativă Tovărăşia de imprumut şi păstrare, Soroca. Soc. cooperativă Tovărăşia de împrumut şi păstrare, Bălţi. Soc. cooperativă Tovărăşia de împrumut şi păstrare, Orhei. Soc. cooperativă Tovărăşia de împrumut şi păstrare, Noua Suliţă. Soc. cooperativă Tovărăşia de imprumut şi păstrare, Teleneşti. Soc. cooperativă Tovărăşia de împrumut şi păstrare, Mărculeşti. Soc. cooperativă Tovărăşia de împrumut şi păstrare, Botin. Soc. cooperativă Tovărăşia de împrumut şi păstrare, Rezina. Soc. cooperativă Tovărăşia I-a de împrumut şi păstrare, Cetatea Albă Soc. cooperativă Tovărăşia de împrumut păstrare, Călăraşi, judeţul Orhei. Soc. cooperativă Tovărăşia de împrumut şi păstrare, Ismail. Soc. cooperativă Tovărăşia de împrumut şi păstrare, Orhei. Soc. cooperativă Tovărăşia de împrumut şi păstrare, Bolgrad. Soc. cooperativă Tovărăşia de imprumut şi păstrare, Leova. Soc. cooperativă,Xamrăsia de Împrumut şi păstrare, Atâchî. Soc. cooperativă Tovărăşia de împrumut şi păstrare Romaneşti. Soc. cooperativă Tovărăşia de împrumut şi păstrare, Bânceşti. Soc. cooperativă Tovărăşia de împrumut şi păstrare, Briceni. Soc. cooperativă Tovărăşia de împrumut şi păstrare, Vertujeni. Soc. cooperativă Tovărăşia de împrumut şi păstrare, Tighina. Soc. cooperativă Tovărăşia de împrumut şi păstrare, Căpreşti. Soc. cooperativă Tovărăşia de împrumut şi păstrare. Valea lui Vlad şi societatea cooperativă Tovărăşia de împrumut şi păstrare a meseriaşilor din jud. Micî, Chilia Nouă. IMPORTATORI! A apărut şi s’a pus in vânzare la administraţia ziarului nostru Tariful vamal de import 1938 editat de revista vamală IMPORT-EXPORT în limba română, franceză şi germană, conţinând toate taxele de orice fel cari se percep la importul oricării mărfi în ţară. Lucrarea are toate modificările la zi şi un bogat indice alfabetic complectează volumul. Se livrează la cerere de către Administraţia ziarului nostru unde vă puteţi adresa telefonic la No. 3.05.44. Expediţii în provincie şi în străinătate contra ramburs. ROMANIA CORPUL PORTĂREILOR Trib. Ilfov Publicafie de vânzare 7179/1938. No. 29087. 1938 Iunie 23. In baza adresei cu No. 15878/938, a tribunalului Ilfov. Secţia Notariat, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 4 (patru) Iulie, 1938, dela ora 8 dimineaţa înainte se va vinde cu licitaţie publlică la localitate strada Pictor Luchian No. 12 etajul II, (imobilul din mijloc denumit B), Bucureşti, averea mobilă urmărită a debitoarei Alia Roftman, (născută Bercovici), compusă din una sufragerie lemn maron şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire spre despăgubirea creditorului Natan Schlotniuk. Secţia Notariat (Ilfov) Vânzări de imobile prin licitaţie publică în ziua de 4 Iulie 1938 — Dos. 5634 din 929. Cred. Emilia Păunescu — deb. C-tin O. Stroe — jum. moşia Fântănele Bozieni com. Fântânele satul Bozieni Ceptuia (Ilfov) valoarea imobilului lei 5.600.000, licitaţia dela lei 3.780.000. - Dos. 24803 din 930. Ida şi Gh. Niculescu — Alexandrina Gheorghiude fostă Nestor şi alţii — imob. București str. Radu Vodă 18, idem lei 1.200.000, idem dela lei 800.000. - Dos. 12220 din 931. Elena D. C. Lungu fostă D-tru — Fiorica I. Tatu — imob. str. Gl. Brosceanu 16 f. str. Precupeţi Noi, roiţ cu str. Cortului 4, idem lei 1.251.000, idem dela 938.250 iei. — Dos. 6623 din 938. Eşire din indiviziune — D-tru Cătină cumpărător al drepturilor moşt. defunct. Aglaia Drăganescu ş. a. imob. str. Gr. Cantacuzino 33, fostă Frumoasă 23, idem lei 1 mii, 84.600, idem, dela 1.000.000 lei. — Dos. 6623 din 938. Fire din indiviziune — moşt. defunct. Valerian Budeanu — imob. strada Dragoş Vodă 4, f. 5, f. 3 bis, licitaţia dela lei 2.317.648. Dos. 6628 din 938. Eşire din indiviziune — Teodor Mateese ii tutore, jum. parte indiviză imob. .str. Popa Iancu 36 — idem dela lei 40.000 ~ Dos. 1073 din din indiviziune — alţi loc. de cui Mânăstirei Văcăreşi şi altul pe moşiarui ambele ide lei. -- Dos. din indivizul imob. 2.600.1 — Dos. 14775 din 938. Eşire din indiviziune — Ecaterina şi Grigore Holas ş. a. imob. str. Scărlătescu 8.. — Dos. 6063 din 938. Voluntară moşt. defunct. Ştefania Muşeteanu 1-5 imob. str. Ing. Zablovschi 40, licitaţia dela 62.600 lei. — Dos. 15248 din 937. Voluntară — Damaschina şi Cih. Obreja — imob. B-dul Pache Protopopescu 115, f. 101, idem dela lei 900,840. — Dos. 3491 din 913. Eşire din indiviziune — Ecaterina Gabrovschi — imob. str. Schitul Maicilor 17, azi 19, idem dela lei 24.698. — Dos. 12415 din 922. „Naţionala’ soc. de Asigurare — Ion C. Tzancatos — imob. str. Paris 34, fost Parcul 21, lot 183, idemdela lei 700.000. — Dos. 22367 din 929. Tanase I. Păun — Stelian Sfetea — imob. corn. Pantelimon (Ilfov), şoseaua Buc.Bruila 68, idem dela 127.000 — Dos. 7144 din 926. Louis și Maria Autier — S. A. Affraion și Mihail Alexandrescu — imob. str. G-l Florescu 13, f. 3, idem lei 2.500.000. — Dos. 2209 din 929. Alexandru Ionescu — Maria Oprescu — .imob. corn. Militari stradă I. G. ,Duc.a 80, idem dela 450.000 lei. — Dos. 7578 din 924. B-cana din Sibiu sucursala Buc. Teodor Filipide • imob. calea Vodă 10, idem dela lei .000. Dos. 16885 din 929. B-ca enia S. A. Maior Paul So— 1) 36 ha. și 5614 m. •en și 2)10.000 m. p. moşia sti Ţigania (Ilfov) pentru 1) de la lei 240.000, p. 2), idem ARGUS Săptămâna Industrială (Continuare din pag. I-a) Să presupunem totuşi că, datorită unei armate de statisticiieni, datorită unor laboratoareeconomice în care sunt analizate fără odihnă toate aspectele conjuncturii, e cu putinţă oamenilor de mâna întâi, de a-şi face o ideie aproximativă de posibilităţile producţiei şi de nevoile publicului. Cum s’ar putea studia un program, având ca obiect reglementarea în parte sau în total a vieţii economice a unei ţări ? Un studiu de acest fel, cere intervenţia a numeroase servicii. Experienţa personală destul de îndelungată, mi-a arătat că chiar în acelaş oraş, e nevoie de cel puţin o săptămână, pentru ca o scrisoare pregătită de un funcţionar, de care depinde studiul unei chestiuni, să parvie colegului său, pe care trebuie să-l consulte, din altă administraţie. Ce hotărâri grăbite se pot lua în acest mod ? Dar în interiorul administraţiilor ? Se constituie o comisie. Ea va ţine şedinţe, şi va dresa procese verbale şi pusă în situaţia grea de a alege între p mai multe soluţii posibile, va imagina un compromis, astfel că responsabilităţile să se găsească împărţite pe un număr de capete. In ţările democratice, ceia ce influenţează hotărârile administraţiilor obligate să facă economie dirijată, e electoratul. Dacă însă este dăunător a se aduce schimbări prea dese în politica interioară şi exterioară a unei ţări, pe un dezastru schimbarea programului economic şi financiar, care reclamă înainte de toate, urmare şi continuitate în execuţie. Care ar fi situaţia marilor industrii şi a marilor bănci din regimul capitalist, dacă şefii responsabili s’ar schimba în fiecare an şi programul lor de acţiune, ar fi răsturnat de fiecare adunare generală? O caracteristică specială a economiei dirijate Una din caracteristicile economiei dirijate, e aceia că terenul ei de aplicare tinde să se desvolte automat și în progresie geometrică. Nu este mai isbitor, exemplu, decât controlul schimbului, care e atât la modă astăzi. In marea majoritate a ţărilor europene finanţele publice sunt în grea situaţie; trezoreriile sunt inexistente; moneda caută, din prăbuşire în prăbuşire, un echilibru pe care nu-1 găseşte. Se protestează contra speculaţiei. Se ţipă împotriva emigrării aurului şi se cere guvernelor să ia măsuri pentru a împiedica pe „cetăţenii răi” să provoace prin defetismul lor, deprecierea monedei naţionale. Ce face Statul? Interzice eşirea metalului preţios. El instituie monopolul comerţului de schimb. In felul acesta menţinând moneda naţională la un curs aparent superior, valorii sale normale, Statul dă o primă importului şi descurajează exportul, ceia ce tinde să îngroaşe deficitul balanţei comerciale. Cum însă Statului detentor al monopolului comerţului exterior, îi lipsesc devizele pentru satisfacerea tuturor cererilor, ea discută preţul mărfurilorvândute sau cumpărate, condiţiile contractelor încheiate de particulari, scopurile voiajorilor turistice etc. Controlul nu se opreşte la graniţele ţării; se urmăresc voiajorii; se violează secretei corespondenţii; se cenzureau presa; se alunecă pur şipalf şi tSa\ă, de la democraţie la nictaturăN^. Iată, cutase explică observaţia, că din 36 i^Ete cari aplică controlul schimbulIor, 34 sunt supuse unui regim dictatorial. M. Spinasse, ministrul socialist nu s’a temut de altfel să formuleze clar şi sobru această lege: „Controlul schimburilor nu se poate concepe fără monopolul comertului exterior; monopolul comerţului exterior atrage dictatura economică, care nu merge fără dictatura politica”. Concluzie Din cele mai sus expuse savantul francez, ajunge la concluzia căîn ţările democrate, guvernul nu e capabil să dirijeze economia- El nu posedă nici rapiditatea in acţiune, nici libertatea in decizie, nici continuitatea în execuţie. Când, autoritar, el ia măsuri într’o economie ce a păstrat structura capitalistă, se întâmplă ca nou eficacitate. Aceasta, în cazul cel mai favorabil. Cele mai adeseori ele aduc tulburări in mersul economiei generale. In materie comercială, modificarea unui drept de vamă sau a unui contingent poate ruina o industrie, poate provoca crearea unei uzine nefolositoare, poate reduce o alta la şomaj. In materie socială, Statul decide punerea în aplicare a legii de 40 ore El trebuie să găsească de îndată noul lucrători francezi sau străini, să construiască case pentru a-i adăposti. După ce a decretat că imigraţiile sunt un pericol, iată că e nevoit să declare, peste câteva luni că ele sunt o necesitate. Pe planul fiscal, vedem impunându-se rentele cu o prelevare de 10 la sută, apoi ea se suprimă. Pe planul monetar, intervenţiile statului sunt și mai dezastroase. Ele ucid spiritul de economie şi de întreprindere, care sunt cele 2 surse ale bogăţiei, singurele, cari pot aduce redresarea economică- Opinia publică, nu se obicinueşte cu aceste ingerinţe periculoase- Ea devine din ce în ce mai nervoasă. Astfel, numai de teama intervenţiei, fără să se fi ivit vreo măsură efectivă, târgul normal al afacerilor e stânjenit şi se constată că bursa din New- York înregistrează o scădere ma-sivă, îndată ce se anunţă un discurs al d-lui Roosevelt. Economia dirijată în sistemul democratic, păstrează in parte şi temporar libertatea, şi nu merită sub unghiul moral, o judecată prea aspră. Dar din punct de vedere material, economia dirijată e probabil cea mai rea din toate sistemele■ căci ea constituie un compromis între libertate şi constrângere. Ea nu posedă, ca dictaturileelementele de forţă necesare guvernelor ce pretind să dirijeze economia, adică de al,al 1,1 în ce moment- hotărâri obligatorii pentru toţi locuitorii, in domeniul producţiei ,şi, al distribuţiei. lată de ce economia dirijată se mărgineşte în general a tulbura funcţiunea economiei libere iară să pună în locul ei un regim coherent. Neputincioasă sau arbitrară, iată cei doi poli în jurul cărora se învârtesc cele 2 sisteme: de economie dirijată şi de economie dictatorială. Dar se întâmplă adeseori că protagoniştii economiei dirijate, în imposibilitatea de a realiza vederile lor ambiţioase sub un regim de libertate, se pomenesc forţaţi de voie sau de nevoie, a instala sau a suferi regimul de dictatură■ In acest caz economia dirijată isbuteşte să întrunească neajunsurile celor 2 sisteme”. EXTENIREA VIEŢII Măsura luată de d. Armand Călinescu, ministrul de Interne, pentru anularea sporului de taxe la autobuze, este fără îndoială una din acele măsuri, cari au la baza lor buna intenţie şi grija de cei slabi şi nevoiaşi. Se constată din această măsură grija d-sale de a împedica orice scumpire a traiului, ori de unde ar porni ea Totuşi simpla împedicare a scumpirii unor taxe, sau a preţului unor obiecte, de primă necesitate, dacă favorizează un număr mai mult sau mai puţin mare de cetăţeni interesanţi, nu duce in mod practic la ostenirea traiului- Cetăţeanul care nu poate plăti 6 în loc de 5 lei pe o pâinesau pe biletul de autobuz, rămâne tot atât de sărac, chiar dacă nu i se scumpeşte biletul de tramvai. Adevărata oltenire a traiului cetăţeanului nevoiaş, se produce numai atunci când prin măsuri chibzuite ale conducătorilor statului, cetăţeanul e pus în situaţia de a putea câştiga atât, pentru a putea plăti un spor de preţ, la un obiect industrial de primă necesitate sau la un mijloc euin de transport. Se întâmplă adeseori că împrejurări independente de voinţa producătorului îl obligă să scumpească marfa, pentru a nu suferi urmările unei situaţiuni falimentare. Impedicarea de către autorităţi, pe cale arbitrară, a producătorului, de a obţine sporul de preţ necesarechilibrului fins-usitil al întreprinderii, ajută prea puţin eftemm trcitului in general şi mai ales intereselor economiei nationale si celor financiare ale Statului. Stânjenită în activitatea ei, redusă la o producţie ce se poate desface cu beneficiu prea mic, iară beneficiu, sau sub preţul de costîntreprinderea îşi reduce producţia. Preţul de cost revine astfel şi mai scump. Mai mult sau mai puţn curând, faptul are urmarea sa fatală: ori întreprinderea obţine libertatea de a vinde produsul cu preţul ce îi convine, ori îşi încetează activitatea De aci urmează şomajul pentru muncitorii manuali şi intelectuali şi slăbirea sau anularea totală a capacităţii de contribuţie către stat a întreprinderii. Muncitorul şomer nu mai poate plăti acum nici preţul din trecut al produsului, nici, ca să dăm un exemplu de actualitate, taxa de 4 lei la autobuz. Din potrivă, libertatea de producţie şi de comercializare a produselor, dă mijloc de muncă şi de existenţă populţiei nevoiaşe, măreşte numărul Mior ocupaţi cu „îndeletniciri lucrave şi sporeşte capacitatea de atribuţie a întreprinderilor. Statul încasează venituri tot mai mari, cu cari îşi acoperă necesităţile sale de întreţinere şi de investiţie. Punând la rândul său în circulaţie numerarul de cai dispune, el înviorează pulsul vieţii economice-Traiul se eftineşte astfel prin faptul că tot mai mulţi cetăţeni ai ţării, sunt în stare să-şi acopere cu uşurinţă nevoile de primă necesitate. Traiul e eftin, nu la preţuri şi taxe mici, ci atunci când viaţa economică pulsează normal şi fiecare cetăţean găseşte mijloc de muncă şi de câştig în întreprinderile particulare şi la stat.. lată, în mod practic, calea pe care trebuie s’o urmeze factorii cu răspundere din fruntea Statului, pentru a înfăptui o reală eftenire a traiului pentru populaţia nevoiaşe. In nici un caz eftenirea traiului, nu se poate obţine în mod practic, prin favorizarea unor clase sau elemente sociale, fie ele chiar mai numeroase, în paguba altora TÂRGUL PETROLULUI Preturile la export în uşoară urcare la benzină fată de săptămâna precedenta. Diferenţa în plus de 1 sh. la benzină uşoară, petrol lampant si motorină. Au încheiat: Benzina ușoară 80 sh. Benzina grea 70 sh. Petrol lampant 50.6 sh Motorină 0+5 48 sh. Motorină 0—5 50 sh. Păcură paraf. 30.6 sh ăcură cong. 33 sh.Trreiurile în interior 500 lei la vagon. Vineri 1 Iulie 1938 Reforma cooperaţiei (Continuare din pag. I-a) Legii cu privire la producţiune şi stabilirea precisă că sforţările famese către ministerul de agri- Cultură, cooperative şi Uniune i '.:imerelor de agricultură sunt obligatorii Orientete de stabilirea unui program de lungă durată şi unui plan anual de aplicare pe baza hărţii fitotehnice, aprobată de ministerul de agricultură pentru toată ţara. Pentru realizarea acestei opere de raţionalizare a agriculturii noastre şi obţinerea maximului de beneficiu se cere, în primul rând, stabilirea de către Institutul de cercetări agronomice a varietăţilor de seminţe cu întrebuinţare optimă, după regiuni, producerea acestor seminţe în cantitatea corespunzătoare şi dobândirea posibilităţilor financiare pentru aplicarea întregului program economicîntrucât ministerul de agricultură, Uniunea camerelor de agricultură şi Uniunea sindicatelor agricole nu sunt decât instituţiuni de înalt interes cultural agricol pentru promovarea agriculturii pe bază de exemple, experienţe şi propagandă şi întrucât structura lor juridică nu le permite să activeze decât în cadrul unor bugete cu foarte multă economie stabilite lui, şi aproape insuficiente pentru a-şi exercita acest rol de pilde, staţiuni de experienţe şi propagandă, aplicarea în mod practic şi susţinut a programului economic nu se poate face decât de o instituţiune care să aibă pe lângă un program de promovare al agriculturii si structura comercială pentru dobândirea de fonduri ce trebuesc întrebuinţate pentru valorificarea prin scontarea de efecte, pe baza de gaj, sau warante la Banca Naţională. Pentru o evidentiare a problemei grâului, de pilda, cabinele făcute pentru aplicarea planului anual cerut de legea încurajării agriculturii arată că este nevoie de o utilizare de varietăţi de seminţe de grâu conform hărţii fitotehnice de cca. 12.000 vagoane anual, dacă se aplică un program cincinal sau de 60.000 vagoane, dacă măsurile ce se iau sunt pentru desăvârşirea scopului într’un singur anIn aceste cazuri sunt necesare, ca fonduri, suma de cca 600 de milioane lei şi respectiv cca. 3 miliarde lei pentru obţinerea şi distribuirea grâului de sămânţă indicat de harta fitotehnică a grâupe categorii şi profesiuni, a arătat pentru toţi cei ce se preocupă de înaltele interese ale ţării, că clasa agricultorilor nu obţinea din scontul Băncii Nationale, ca fonduri, decât procentul de 2,5, ceea ce reprezenta, pentru anul 1936, ca sumă pusă la dispoziţiunea agricultorilor mediea cifră de 608 milioane lei. însuși d. guvernator al Băncii Nationale arată că modificarea adusă statutelor Băncii Nationale permitea acordarea unui scont pentru clasa agricultorilor de 40 la sută, ceea ce spunea d-sa reprezintă un credit de 7,500 miliarde. Problema ce se punea în acel moment în discuţiune era aceia: Banca Naţională nu are la dispoziţie instituţiunile prin care să se acorde acest scont, întrucât cele existente nu prezentau importanţă sau n’aveau structura care să permită acordarea acestui scont. Necesitatea unei temeinice organizări a cooperaţiei Trebuie de reţinut că eficacita- scont făcute de Banca Naţională, rea întrebuinţării acestor fonduri-----e realizată numai când cumpărătura şi distribuirea de seminţe se face în durata celor 4 luni: Iulie— Octombrie. Aceste fonduri nu pot fi procurate decât de Banca Naţională. Banca Naţională, instituţia care trebuie să facă operaţiunea de achiziţionare şi distribuire nu poate să fie decât o instituţiune cooperatistă, căci numai ea, după cum am spus mai sus, are grija promovării agriculturii, dar în acelaş timp are şi structura comercială de a emite şi face acte şi efecte de comerţ. Aceleaşi griji şi aceleaşi metode trebuie întrebuinţate şi în ceea ce priveşte celelalte plante agricole, precum şi în ceea ce priveşte creşterea vitelor, valorificarea lor, ca şi exploatarea şi valorificarea averilor de interes obștesc. Intr’unul din expozeurile făcute de către d. Mitită Constantinescu, guvernatorul Băncii Nationale, la inceputul" aiîntîî -1937", d-sa examinând volumul operaţiunilor de Comandamentul unic Hotărîrea M. S. Regelui Carol al II-lea ca să se creieze un minister al economiei nationale, în care să se încadreze cooperatia și înalta privighere a M. S. Regelui pentru coordonarea sufortărilor technice, economice și financiare pentru ridicarea României a fost desigur motivul principal ca d. Mitită Constantinescu, guvernatorul Bancii Naţionale să fie desemnat şi ca ministru al economiei naţionale, având sub conducerea d-sale întreaga cooperaţie română. Mai rămânea creiarea unui comandament unic în cooperaţie care să înţeleagă să pătrundă şi să indice un program sănătos, solid, de lungă durată pentru consolidarea ideii cooperatiste, în sprijinul intereselor naţionale, precum şi pentru o organizare metodică şi corectă în aplicarea pentru atingerea de săvârşirea scopurilor propuse de comandamentul unic. Prin legea publicată în „Monitorul Oficial” nr. 141 din 23 iunie 1938 a luat fiinţă Institutul naţional al cooperaţiei în care forţele centrale cooperatiste au fost concentrate în care planul de activare a fost bine precizat în cadrul a trei diviziuni: bancară, economică şi de îndrumare, control şi propagandă şi în care conducerea efectivă a fost încredinţată unui consiliu de administraţie compus din persoanele reprezentative în viaţa economică a ţării, sub conducerea însăşi, ca preşedinte a d-lui C. Teodorescu vice-guvernator al Băncii Naţionale. Noua organizaţie a cooperaţiei Reorganizarea structurii Federalelor de cooperative, judeţene şi în special a consiliului de administraţie în care se desemnează, ca membrii de drept, de preferinţă şeful contabil al sucursalei Băncii Naţionale locale, şeful serviciului agricol, un reprezentant al Camerei de agricultură respective. Această componentă este o urmare a principiului de coordonare a forţelor şi a instituţiunilor pentru promovarea agriculturii, întrucât aceleaşi interese se urmăresc şi de Camera de agricultură, şi de ministerul de agricultură, reprezentat prin şeful serviciului agricol şi de cooperativele din judeţul respectiv, care sunt componente Federalei însuşi. Prezenţa reprezentantului Băncii Naţionale asigură corectitudinea înregistrărilor zilnice ale operaţiunilor şi serveşte înaltului institut de emisiune, Banca Naţională, repartizarea cât mai bună a scontului în proporţia de 40 la sută pentru agricultură din fondurile Băncii Naţionale. Grija arătată de către d. ministru al economiei naţionale la desemnarea membrilor primului consiliu de administraţie al Institutului naţional al cooperaţiei a asigurat coordonarea aceloraşi instituţii importante pentru promovarea agriculturii: ministerul economiei naţionale, ministerul agriculturii, Uniunea camerelor de agricultură şi reprezentanţii calificaţi ai cooperaţiei. Felul cum au fost aleşi membrii consiliului cari să reprezinte în acelaş timp şi Institutul de cercetări agronomice indică deosebita solicitudine ce s’a avut în vedere pentru ca legea pentru încurajarea şi organizarea agriculturii să-şi aibă exponenţii acestui Institut de ştiinţe în mijlocul consilierilor Institutului naţional al cooperaţiei, care este chemat tocmai să aplice preceptele de ştiinţă determinate de Institutul de cercetări agronomice, în concordanţă cu stabilirea hărţilor fitotehnice, zootehnice, etc. Rezultatele vor fi neîndoios bune Problemele atât de complexe, în materie de promovare a agriculturii găsesc în sânul consiliului pe toţi exponenţii, atât ai Băncii Naţionale cât şi a celorlalte instituţiuni chemate a-şi spune cuvântul în aplicarea programelor efective, bine studiate şi serios coordonate, pentru ridicarea agriculturii. Ceea ce d. Mitită Constantinescu, guvernatorul Băncii Naţionale emitea la 1 ianuarie 1937 ca o speranţă, pentru asigurarea unui scont la Banca Naţională de 7.580 miliarde pentru agricultură se va realiza, în cel mai scurt timp, cu metodă şi pătrundere, într-un comandament unic economic, dirijat de către ministrul economiei naţionale. „ Statul major, aflat în jurul d-lui ministru Mitiţă Constantinescu şi consiliul de administraţie numit de d-sa la Institutul naţional al cooperaţiei vor fi aceia pe care se sprijină intregile speranţe ale tuturora pentru ca armonia să fie desăvârşită aplicarea întregei economii naţionale într’o ţară în care plugarii reprezintă 82 la sută din populaţia ţării”, şi-a încheiat d. ing. Cristodor Ghetu interesantele d-sale declaraţii.„ Ancheta noastră mâine, conțin: