Argus, iulie 1938 (Anul 28, nr. 7563-7589)

1938-07-01 / nr. 7563

ra pus in vanzare Tabloul exact al timbrului FISCAL si de AVIAŢIE cu ultimele modificari aduse la timbrarea FACTURILOR, CHITANTELOR, etc. Tabloul Ed. 1938 apare in broşură de 20 pagini şi cu suplimente foarte interesante Veti găsi Tariful Poştal intern şi extern, Tariful pentru AVION Telegrame etc­, precum şi planul de serviciu la Poşta Centrală şi Oficiul Gara de Nord Broşura mai conţine texte din Legi şi Decrete-Legi de vânzare la Ad­ tta ziarului „ARGUS", la Librari­a Debite­ LEI 25 EX­MPLARUL Hotărârile consiliului superior bancar Desfiinţări de sucursale. Amânări - Numiri de lichidatori Marţi după amiază s-a întrunit consiliul superior bancar sub pre­şedinţia d-lui VICTOR SLAVES­­CU. Au participat d-nii: C. Ange­­lescu, I. Mitilineu, prof. I­ M. Fin­­tescu, M- Lazeanu, I. Aronescu, P­­orumbeanu, V. Petrescu şi loan Q. loan, secretarul general al con­siliului- Desfiinţări de sucursale S-a analizat situaţia Băncii ro­mâne de comerţ, Bucureşti, pentru abateri de la dispoziţiunile legii bancare, hotărându-se desfiinţarea sucursalelor din provincie ale a­­cestei bănci. S’a mai hotărât ca pentru aba­teri dela dispozitiunile art. 6 al- 1 Si art. 38 din legea bancară privind Banca română de comerț, să dea avertisment d-lefî: G. Vladimirschi, director; Mihail Manesis, administrator-delegat; Io­sif G- Cohen, vice-președinte; Ion Minculescu, Const. Minculescu, Gustav Schiller, Stoian Georgescu, şi Emanoil Cavaleru, administra­tor* Amânări Consiliul a amânat apoi cerceta­rea­­cazurilor următoarelor institu­ţii de credit: Banca cooperativă de credit mă­runt şi economii, Vaslui. Abateri de la dispoziţiunile legii coopera­ţiei. Banca cooperativă de credit mărunt şi economii, Tecuci. Abateri dela dispoziţiunile legii cooperaţiei. Banca cooperativă de credit mă­runt şi economie, Ştefăneşti, jud­ Botoşani. Abateri dela dispoziţiuni­ 10 legii cooperaţiei. Banca de cre­dit mărunt şi economie, Podul Ilo­­aei. Abateri dela dispoziţiunile le­gii bancare, legii cooperaţiei şi le­gii pentru înfiinţarea registrului co­merţului. Banca de credit mărunt şi economic, Mihăileni, jud. Doro­­hoi Abateri dela dispoziţiunile le­gii cooperaţiei, legii bancare şi sta­tutele sale; Soc. cooperativă Ban­ca de credit mărunt din Galaţi• A­­bateri de la dispozitiunile legii coo­peraţiei; Banca cooperativă de cre­dit mărunt şi economie din Herta, jud. I­oroiei. Abateri de la dispozi­tiunile legii bancare şi legii coope­raţiei; Societatea cooperativă Ban­ca de credit mărunt din Bacău. A­­bateri dela dispozitiunile legii coo­peraţiei; Banca de credit mărunt din Huşi• Abateri dela dispozitiu­nile legii cooperaţiei; Banca coo­perativă de credit mărunt şi econo­mii, b­ărlăui, jud­ Botoşani. Abateri dela dispozitiunile legii coopera­ţiei. Banca cooperativă de credit mărunt şi economii, Darabani, jud- Dorohoi. Abateri dela dispozitiuni­le legii ca cooperativă ele credit mărunt şi economie s­­a. P. Neamţ- Abateri dela dispozitiunile legii bancare, legii cooperaţiei şi statu­tele sale; Cooperativa de credit mărunt. Bucureşti. Abateri de la dis­­poziiunile legii cooperaţiei; Banca cooperativă de credit mărunt şi e­­conomii Bârlad- Abateri de la dis­pozitiunile legii cooperaţiei; Ban­ca cooperativă de credit mărunt S. A coop- Fălticeni. Abateri dela dispozitiunile legii cooperaţiei; Ban­ca coop- de credit mărunt şi eco­nomie S. A- Botoşani. Abateri dela dispozitiunile legii cooperaţiei; Ban­ca coop, de credit mărunt şi eco­nomii. Săveni Iuil- Dorohoi. Aba­teri dela dispozitiunile legii banca­re; Banca coop■ de credit mărunt şi economie S. A. Moineşti, jud Bacău- Abateri dela dispoziţiunile legii cooperaţiei şi legii bancare. Banca coop, de credit mărunt şi e­conomie, Tg- Frumos, jud. laşi. A­­bateri dela disp. legii coop art. 10 legea pentru înfiinarea unui regi­stru al comerţului şi art. 1 din le­gea bancară. Banca coop- de cre­dit mărunt şi economii din Doro­hoi. Abateri dela dispozitiunile le­gii cooperaţiei şi legii bancare- Banca coop, de credit mărunt Ro­man. Abateri dela dispozitiunile le­gii cooperaţiei- Banca coop, de credit mărunt şi economie laşi. A­­bateri de­ dispozitiunile legii coo­peraţiei şi legii bancare- Banca coop, de credit mărunt şi economie Buhuşi. Abateri dela dispozitiunile legii cooperaţiei şi legii bancare. Banca coop, de credit mărunt şi e­conomie. Focşani- Abateri dela dis­pozitiunile legii cooperaţiei. Numiri de lichidatori Soc. cooperativă Tovărăşia de im­­prum­ut şi păstrare, Soroca. Soc. cooperativă Tovărăşia de îm­prumut şi păstrare, Bălţi. Soc. cooperativă Tovărăşia de îm­prumut şi păstrare, Orhei. Soc. cooperativă Tovărăşia de îm­prumut şi păstrare, Noua­ Suliţă. Soc. cooperativă Tovărăşia de im­­pru­m­ut şi păstrare, Teleneşti. Soc. cooperativă Tovărăşia de îm­prum­ut şi păstrare, Mărculeşti. Soc. cooperativă Tovărăşia de îm­prumut şi păstrare, Botin. Soc. cooperativă Tovărăşia de îm­­prumut şi păstrare, Rezina. Soc. cooperativă Tovărăşia I-a de împrumut şi păstrare, Cetatea­ Albă Soc. cooperativă Tovărăşia de îm­prumut păstrare, Călăraşi, jude­ţul Orhei. Soc. cooperativă Tovărăşia de îm­prumut şi păstrare, Ismail. Soc. cooperativă Tovărăşia de îm­prumut şi păstrare, Orhei. Soc. cooperativă Tovărăşia de îm­prumut şi păstrare, Bolgrad. Soc. cooperativă Tovărăşia de im­­prumut şi păstrare, Leova. Soc. cooperativă,Xamrăsia­ de Îm­prumut şi păstrare, Atâchî. Soc. cooperativă Tovărăşia de îm­prumut şi păstrare Romaneşti. Soc. cooperativă Tovărăşia de îm­prumut şi păstrare, Bânceşti. Soc. cooperativă Tovărăşia de îm­prumut şi păstrare, Briceni. Soc. cooperativă Tovărăşia de îm­prumut şi păstrare, Vertujeni. Soc. cooperativă Tovărăşia de îm­prumut şi păstrare, Tighina. Soc. cooperativă Tovărăşia de îm­prumut şi păstrare, Căpreşti. Soc. cooperativă Tovărăşia de îm­­prumut şi păstrare. Valea lui Vlad şi societatea cooperativă Tovărăşia de împrumut şi păstrare a mese­riaşilor din jud. Micî, Chilia Nouă. IMPORTATORI! A apărut şi s’a pus in vânzare la administraţia ziarului nostru Tariful vamal de import 1938 editat de revista vamală IMPORT-EXPORT în lim­ba română, franceză şi germană, conţinând toa­te taxele de orice fel cari se percep la importul ori­­cării mărfi în ţară. Lucrarea are toate mo­dificările la zi şi un bogat indice alfabetic complec­tează volumul. Se livrează la cerere de către Administraţia ziaru­­lui nostru unde vă puteţi adresa telefonic la No. 3.05.44. Expediţii în provincie şi în străinătate contra ramburs. ROMANIA CORPUL PORTĂREILOR Trib. Ilfov Pu­­blicafie de vânzare 7179/1938. No. 29087. 1938 Iunie 23. In baza adresei cu No. 15878/938, a tribunalului Ilfov. Secţia Notariat, se publică spre cunoştinţa genera­lă că în ziua de 4 (patru) Iulie, 1938, dela ora 8 dimineaţa înainte se va vinde cu licitaţie publlică la locali­tate strada Pictor Luchian No. 12 etajul II, (imobilul din mijloc de­numit B), Bucureşti, averea mobilă urmărită a debitoarei Alia Roft­­m­an, (născută Bercovici), compusă din una sufragerie lemn maron şi altele anume specificate în proce­sul verbal de urmărire spre des­păgubirea creditorului Natan Schlo­tniuk. Secţia Notariat (Ilfov) Vânzări de imobile prin licitaţie publică în ziua de 4 Iulie 1938 — Dos. 5634 din 929. Cred. Emilia Păunescu — deb. C-tin O. Stroe — jum. moşia Fântănele Bozieni com­. Fântânele satul Bo­zieni Ceptu­ia (Ilfov) valoarea imobilului lei 5.600.000, licitaţia dela lei 3.780.000. - Dos. 24803 din 930. Ida şi Gh. Niculescu — Alexandrina Gheorghiude fostă Nestor şi alţii — imob. București str. Radu Vo­dă 18, idem lei 1.200.000, idem dela lei 800.000. - Dos. 12220 din 931. Elena D. C. Lungu fostă D-tru — Fiorica I. Tatu — imob. str. Gl. Brosceanu 16 f. str. Precupeţi Noi, roiţ cu str. Cortului 4, idem lei 1.251.000, idem dela 938.250 iei. — Dos. 6623 din 938. Eşire din indiviziune — D-tru Cătină cumpărător al drepturilor moşt. defunct. Aglaia Drăganescu ş. a. imob. str. Gr. Cantacuzino 33, fostă Frumoasă 23, idem lei 1 mii, 84.600, idem­, dela 1.000.000 lei. — Dos. 6623 din 938. Fire din indiviziune — moşt. defunct. Valerian Budeanu — imob. strada Dragoş Vodă 4, f. 5, f. 3 bis, licitaţia dela lei 2.317.648. Dos. 6628 din 938. Eşire din indiviziune — Teodor Mate­­ese­ ii tutore, jum. parte indiviză imob. .str. Popa Iancu 36 — i­­dem dela lei 40.000 ~ Dos. 1073 din din indiviziune — alţi loc. de cui Mânăstirei Văcăreşi şi altul pe moşia­­rui ambele ide lei. -- Dos. din indivizu­l imob. 2.600.1 — Dos. 14775 din 938. Eşire din indiviziune — Ecaterina şi Grigore Holas ş. a. imob. str. Scărlătescu 8.. — Dos. 6063 din 938. Volun­tară moşt. defunct. Ştefania Mu­­şeteanu 1-5 imob. str. Ing. Za­­blovschi 40, licitaţia dela 62.600 lei. — Dos. 15248 din 937. Volun­tară — Damaschina şi Cih. O­­breja — imob. B-dul Pache Pro­­topopescu 115, f. 101, idem dela lei 900,840. — Dos. 3491 din 913. Eşire din indiviziune — Ecaterina Ga­­brovschi — imob. str. Schitul Mai­cilor 17, azi 19, idem dela lei 24.698. — Dos. 12415 din 922. „Na­ţionala­’ soc. de Asigurare — Ion C. Tzancatos — imob. str. Paris 34, fost Parcul 21, lot 183, idem­­dela lei 700.000. — Dos. 22367 din 929. Tanase I. Păun — Stelian Sfetea — imob. corn. Pantelimon (Ilfov), şoseaua Buc.­Bruila 68, idem dela 127.000 — Dos. 7144 din 926. Louis și Maria Autier — S. A. Affra­ion și Mihail Alexandrescu — imob. str. G-l Florescu 13, f. 3, idem lei 2.500.000. — Dos. 2209 din 929. Ale­xandru Ionescu — Maria Opres­­cu — .imob. corn. Militari stradă I. G. ,Duc.a 80, idem dela 450.000 lei. —­ Dos. 7578 din 924. B-ca­­na din Sibiu sucursala Buc. Teodor Filipide • imob. calea Vodă 10, idem dela lei .000. Dos. 16885 din 929. B-ca enia S. A. Maior Paul So­­— 1) 36 ha. și 5614 m. •en și 2)­10.000 m. p. moşia sti Ţigania (Ilfov) pentru 1) de la lei 240.000, p. 2), idem ARGUS Săptămâna Industrială (Continuare din pag. I-a)­ ­ Să presupunem totuşi că, da­torită unei armate de statisticii­­eni, datorită unor laboratoare­­e­­conomice în care sunt analizate fără odihnă toate aspectele con­juncturii, e cu putinţă oamenilor de mâna întâi, de a-şi face o i­­deie aproximativă de posibilită­ţile producţiei şi de nevoile pu­blicului. Cum s’ar putea studia un pro­gram, având ca obiect reglemen­tarea în parte sau în total a vieţii economice a unei ţări ? Un studiu de acest fel, cere in­tervenţia a numeroase servicii. Experienţa personală destul de îndelungată, mi-a arătat că chiar în acelaş oraş, e nevoie de cel pu­ţin o săptămână, pentru ca o scrisoare pregătită de un funcţio­nar, de care depinde studiul unei chestiuni, să parvie colegului său, pe care trebuie să-l consulte, din altă administraţie. Ce hotărâri grăbite se pot lua în acest mod ? Dar în interiorul administra­ţiilor ? Se constituie o comisie. Ea va ţine şedinţe, şi va dresa procese verbale şi pusă în situa­ţia grea de a alege între p mai multe soluţii posibile, va imagina un compromis, astfel că respon­sabilităţile să se găsească împăr­ţite pe un număr de capete. In ţările democratice, ceia ce influenţează hotărârile adminis­traţiilor obligate să facă econo­mie dirijată, e electoratul. Dacă însă este dăunător a se a­­duce schimbări prea dese în­ po­litica interioară şi exterioară a unei ţări, p­e un dezastru schim­barea programului economic şi financiar, care reclamă înainte de toate, urmare şi continuitate în execuţie. Care ar fi situaţia marilor in­dustrii şi a marilor bănci din re­gimul capitalist, dacă şefii res­ponsabili s’ar schimba în fiecare an şi programul lor de acţiune, ar fi răsturnat de fiecare adunare generală? O caracteristică specială a economiei dirijate Una din caracteristicile econo­miei dirijate, e aceia că terenul ei de aplicare tinde să se desvolte automat și în progresie geometri­că. Nu este mai isbitor, exemplu, decât controlul schimbului, care e atât la modă astăzi. In marea majoritate a ţărilor europene finanţele publice sunt în grea situaţie; trezoreriile sunt inexistente; moneda caută, din prăbuşire în prăbuşire, un echili­bru pe care nu-1 găseşte. Se protestează contra speculaţiei. Se ţipă împotriva em­igrării au­rului şi se cere guvernelor să ia măsuri pentru a împiedica pe „ce­tăţenii răi” să provoace prin de­­fetismul lor, deprecierea monedei naţionale. Ce face Statul? Interzice eşirea metalului preţios. El instituie monopolul comerţu­­lui de schimb. In felul acesta menţinând mo­neda naţională la un curs aparent superior, valorii sale normale, Sta­tul dă o primă importului şi des­curajează exportul, ceia ce tinde să îngroaşe deficitul balanţei co­merciale. Cum însă Statului detentor al monopolului comerţului exterior, îi lipsesc devizele pentru satisfa­cerea tuturor cererilor, ea discută preţul mărfurilor­­vândute sau cumpărate, condiţiile contractelor încheiate de particulari, scopurile voiajorilor turistice etc. Controlul nu se opreşte la graniţele ţării; se urmăresc voiajorii; se violează se­cretei corespondenţii; se cenzu­­reau presa; se alunecă pur şi­­pa­lf şi tSa\ă, de la democraţie la nic­taturăN^. Iată, cutase explică observaţia, că din 36 i^Ete cari aplică contro­lul sch­imbu­lIor, 34 sunt supuse unui regim dictatorial. M. Spinasse, ministrul socialist nu s’a temut de altfel să formuleze clar şi sobru această lege: „Controlul schimburilor nu se poate concepe fără monopolul co­mertului exterior; monopolul co­merţului exterior atrage dictatura economică, care nu merge fără dictatura politica”. Concluzie Din cele mai sus expuse savan­tul francez, ajunge la concluzia că­­în ţările democrate, guvernul nu e capabil să dirijeze economia- El nu posedă nici rapiditatea in acţi­une, nici libertatea in decizie, nici continuitatea în execuţie. Când, autoritar, el ia măsuri în­­tr’o economie ce a păstrat struc­tura capitalistă, se întâmplă ca nou eficacitate. Aceasta, în ca­zul cel mai favorabil. Cele mai a­­deseori ele aduc tulburări in mer­sul economiei generale. In materie comercială, modifi­carea unui drept de vamă sau a unui contingent poate ruina o in­dustrie, poate provoca crearea unei uzine nefolositoare, poate re­duce o alta la şomaj. In materie socială,­­ Statul de­cide punerea în aplicare a legii de 40 ore­ El trebuie să găsească de îndată noul lucrători francezi sau străini, să construiască case pen­tru a-i adăposti. După ce a decretat că imigra­­ţiile sunt un pericol, iată că e ne­voit să declare, peste câteva luni că ele sunt o necesitate. Pe planul fiscal, vedem impu­­nându-se rentele cu o prelevare de 10 la sută, apoi ea se suprimă. Pe planul monetar, intervenţiile statului sunt și mai dezastroase. Ele ucid spiritul de economie şi de întreprindere, care sunt cele 2 surse ale bogăţiei, singurele, cari pot aduce redresarea economică- Opinia publică, nu se obicinu­­eşte cu aceste ingerinţe pericu­loase- Ea devine din ce în ce mai nervoasă. Astfel, numai de teama intervenţiei, fără să se fi ivit vre­o măsură efectivă, târgul normal al afacerilor e stânjenit şi se constată că bursa din New- York înregistrează o scădere ma-­­sivă, îndată ce se anunţă un dis­curs al d-lui Roosevelt. Economia dirijată în sistemul democratic, păstrează in parte şi temporar libertatea, şi nu merită sub unghiul moral, o judecată prea aspră. Dar din punct de vedere mate­rial, economia dirijată e probabil cea mai rea din toate sistemele■ căci ea constituie un compromis între libertate şi constrângere.­ Ea nu posedă, ca dictaturile­elementele de forţă necesare gu­vernelor ce pretind să­­ dirijeze economia, adică de a­l,al 1,1 în ce moment- hotărâri obligatorii pentru toţi locuitorii, in domeniul produc­ţiei ,şi, al distribuţiei. lată de ce economia dirijată se mărgineşte în general a tulbura funcţiunea economiei libere iară să pună în locul ei un regim cohe­rent. Neputincioasă sau arbitrară, iată cei doi poli în jurul cărora se în­vârtesc cele 2 sisteme: de econo­mie dirijată şi de economie dicta­torială. Dar se întâmplă adese­ori că protagoniştii economiei dirijate, în imposibilitatea de a realiza vede­rile lor ambiţioase sub un regim de libertate, se pomenesc forţaţi de voie sau de nevoie, a instala sau a suferi regimul de dictatură■ In acest caz economia dirijată isbuteşte să întrunească neajunsu­rile celor 2 sisteme”. EXTENIREA VIEŢII Măsura luată de d. Armand Că­­linescu, ministrul de Interne, pen­tru anularea sporului de taxe la autobuze, este fără îndoială una din acele măsuri, cari au la baza lor buna intenţie şi grija de cei slabi şi nevoiaşi. Se constată din această măsură grija d­-sale de a împedica ori­ce scumpire a traiului, ori de unde ar porni ea­ Totuşi simpla împedicare a scumpirii unor taxe, sau a pre­ţului unor obiecte, de primă nece­sitate, dacă favorizează un­ număr mai mult sau mai puţin mare de cetăţeni interesanţi, nu duce in mod practic la ostenirea traiului- Cetăţeanul care nu poate plăti 6 în loc de 5 lei pe o pâine­­sau pe biletul de autobuz, rămâne tot atât de sărac, chiar dacă nu i se scumpeşte biletul de tramvai. Adevărata oltenire a traiului ce­tăţeanului nevoiaş, se produce nu­mai atunci­ când prin măsuri chibzuite ale conducătorilor statu­lui, cetăţeanul e pus în situaţia de a putea câştiga atât, pentru a pu­tea plăti un spor de preţ, la un obiect industrial de primă necesi­tate sau la un mijloc eu­in de tran­sport. Se întâmplă adeseori că împre­jurări independente de voinţa pro­ducătorului îl obligă să scumpească marfa, pentru a nu suferi urmările unei situaţiuni falimentare. Impedicarea de către autorităţi, pe cale arbitrară, a producătoru­lui, de­ a obţine sporul de preţ ne­cesar­­echilibrului­ fins-usitil al în­treprinderii, ajută prea puţin efte­mm trcitului in general şi mai ales intereselor economiei nationale si celor financiare ale Statului. Stânjenită în activitatea ei, re­dusă la o producţie ce se poate desface cu beneficiu prea mic, iară beneficiu, sau sub preţul de cost­­­întreprinderea îşi reduce produc­ţia. Preţul de cost revine astfel şi mai scump. Mai mult sau mai pu­ţn­ curând, faptul are urmarea sa fatală: ori întreprinderea obţine li­bertatea de a vinde produsul cu preţul ce îi convine, ori îşi încetea­ză activitatea­ De aci urmează şo­majul pentru muncitorii manuali şi intelectuali şi slăbirea sau anularea totală a capacităţii de contribuţie către stat a întreprinderii. Munci­torul şomer nu mai poate plăti a­­cum nici preţul din trecut al pro­dusului, nici, ca să dăm un exem­plu de actualitate, taxa de 4 lei la autobuz. Din potrivă, libertatea de pro­ducţie şi­ de comercializare a pro­duselor, dă mijloc de muncă şi de existenţă populţiei nevoiaşe, mă­reşte numărul Mior ocupaţi cu „în­deletniciri lucrave şi sporeşte ca­pacitatea de atribuţie a întreprin­derilor. Statul încasează venituri tot mai­ mari, cu cari îşi acoperă necesităţile sale de întreţinere şi de investiţie. Punând la rândul său în circulaţie numerarul de cai dispune, el înviorează pulsul vieţii economice-Traiul se eftineşte astfel prin faptul că tot mai mulţi cetăţeni ai ţării, sunt în stare să-şi acopere cu uşurinţă nevoile de primă ne­cesitate. Traiul e eftin, nu la preţuri şi taxe mici, ci atunci când viaţa e­­con­omică pulsează normal şi fie­care cetăţean găseşte mijloc de muncă şi de câştig în întreprinde­rile particulare şi la stat.. lată, în mod practic, calea pe care trebuie s’o urmeze factorii cu răspundere din fruntea Statului, pentru a înfăptui o reală eftenire a traiului pentru populaţia nevoia­şe. In nici un caz eftenirea traiului, nu se poate obţine în mod practic, prin favorizarea unor clase sau elemente sociale, fie ele chiar mai numeroase, în paguba altora­ TÂRGUL PETROLULUI Preturile la export în uşoară ur­care la benzină fată de săptămâna precedenta. Diferenţa în plus de 1 sh. la benzină uşoară, petrol lampant si motorină. Au încheiat: Benzina ușoară 80 sh. Benzina grea 70 sh. Petrol lampant 50.6 sh Motorină 0+5 48 sh. Motorină 0—5 50 sh. Păcură paraf. 30.6 sh ăcură cong. 33 sh.­­Trreiurile în interior 500 lei la vagon. Vineri 1 Iulie 1938 Reforma cooperaţiei (Continuare din pag. I-a) Legii cu privire la producţiune şi stabilirea precisă că sforţările fa­me­se către ministerul de agri- Cu­ltură, cooperative şi Uniune i '.:imerelor de agr­icultură sunt obli­gatorii Oriente­te de stabilirea unui program de lungă durată şi unui plan anual de aplica­r­e­ pe baza hărţii fitotehnice, aprobată de ministerul de agricultură pen­tru toată ţara. Pentru realizarea acestei opere de raţionalizare a agriculturii noas­tre şi obţinerea maximului de be­neficiu se cere, în primul rând, stabilirea de către Institutul­­ de cercetări agronomice a varietăţi­lor de seminţe cu întrebuinţare optimă, după regiuni, producerea acestor seminţe în cantitatea co­respunzătoare şi dobândirea posi­bilităţilor financiare pentru aplica­rea întregului program economic­­întrucât ministerul de agricul­tură, Uniunea camerelor de agri­cultură şi Uniunea sindicatelor a­­gricole nu sunt decât instituţiuni de înalt interes cultural agricol pentru promovarea agriculturii pe bază de exemple, experienţe şi propagandă şi întrucât structura lor juridică nu le permite să acti­veze decât în cadrul unor bugete cu foarte multă economie stabilite lui, şi aproape insuficiente pentru a-şi exercita acest rol de pilde, staţi­uni de experienţe şi propagandă, aplicarea în mod practic şi susţi­nut a programului economic nu se poate face decât de o instituţiune care să aibă pe lângă un program de promovare al agriculturii si structura comercială pentru do­bândirea de fonduri ce trebuesc întrebuinţate pentru valorificarea prin scontarea de efecte, pe baza de gaj, sau warante la Banca Naţională. Pentru o evidentiare a proble­mei grâului, de pilda, cab­inele fă­cute pentru aplicarea planului a­­nual cerut de legea încurajării a­­griculturii arată că este nevoie de o utilizare de varietăţi de se­minţe de grâu conform hărţii fito­tehnice de cca. 12.000 vagoane a­­nual, dacă se aplică un program cincinal sau de 60.000 vagoane, dacă măsurile ce se iau sunt pen­tru desăvârşirea scopului într’un singur an­In aceste cazuri sunt necesare, ca fonduri, suma de cca­ 600 de milioane lei şi respectiv cca. 3 mi­liarde lei pentru obţinerea şi dis­tribuirea grâului de sămânţă indi­cat de harta fito­tehnică a grâu­pe categorii şi profesiuni, a arătat pentru toţi cei ce se preocupă de înaltele interese ale ţării, că clasa agricultorilor nu obţinea din scon­tul Băncii Nationale, ca fonduri, decât procentul de 2,5, ceea ce re­prezenta, pentru anul 1936, ca su­mă pusă la dispoziţiunea agricul­torilor mediea cifră de 608 milioa­ne lei. însuși d. guvernator al Băncii Nationale arată că modificarea a­­dusă statutelor Băncii Nationale permitea acordarea unui scont pen­tru clasa agricultorilor de 40 la sută, ceea ce spunea d-sa repre­zintă un credit de 7,500 miliarde. Problema ce se punea în acel moment în discu­­ţiune era aceia: Banca Naţională nu are la dis­poziţie instituţiunile prin care să se acorde acest scont, întrucât cele exis­tente nu prezentau im­portanţă sau n’a­v­e­a­u structura care să permită acordarea acestui scont. Necesitatea unei temeinice organizări a coo­peraţiei Trebuie de reţinut că eficacita- scont făcute de Banca Naţională, rea întrebuinţării acestor fonduri-----­e realizată numai când cumpără­tura şi distribuirea de seminţe se face în durata celor 4 luni: Iulie— Octombrie. Aceste fonduri nu pot fi procu­rate decât de Banca Naţională. Banca Naţională, instituţia care trebuie să facă operaţiunea de a­chiziţionare şi distribuire nu poa­te să fie decât o instituţiune coo­peratistă, căci numai ea, după cum am spus mai sus, are grija promovării agriculturii, dar în a­­celaş timp are şi structura comer­cială de a emite şi face acte şi efecte de comerţ. Aceleaşi griji şi aceleaşi metode trebuie întrebuinţate şi în ceea ce priveşte celelalte plante agricole, precum şi în ceea ce priveşte creş­terea vitelor, valorificarea lor, ca şi exploatarea şi valorificarea a­­verilor de interes obștesc. Intr’unul din expozeurile făcute de către d. Mitită Constantinescu, guvernatorul Băncii Nationale, la inceputul" aiîntîî -1937", d-sa exa­­minând volumul operaţiunilor de Comandamentul unic Hotărîrea M­­. S. Regelui Carol al II-lea ca să se creieze un minis­ter al economiei nationale, în care să se încadreze cooperatia și înalta privighere a M. S. Regelui pentru coordonarea sufortărilor technice, economice și financiare pentru ridicarea României a fost desigur motivul principal ca d. Mitită Constantinescu, guvernatorul Ban­cii Naţionale să fie desemnat şi ca ministru al economiei naţionale, având sub conducerea d-sale în­treaga cooperaţie română. Mai rămânea creiarea unui co­mandament unic în cooperaţie care să înţeleagă să pătrundă şi să in­dice un program sănătos, solid, de lungă durată pentru consolidarea ideii cooperatiste, în sprijinul in­tereselor naţionale, precum şi pen­tru o organizare metodică şi co­rectă în aplicarea pentru atingerea de săvârşire­­a scopurilor propuse de comandamentul unic. Prin legea publicată în „Mo­nitorul Oficial” nr. 141 din 23 iunie 1938 a luat fiinţă Institutul naţio­nal al cooperaţiei în care forţele centrale cooperatiste au fost con­centrate în care planul de acti­vare a fost bine precizat în cadrul a trei diviziuni: bancară, econo­mică şi de îndrumare, control şi propagandă şi în care conducerea efectivă a fost încredinţată unui consiliu de administraţie compus din persoanele reprezentative în viaţa economică a ţării, sub con­ducerea însăşi, ca preşedinte a d-lui C. Teodorescu vice-guvernator al Băncii Naţionale. Noua organizaţie a cooperaţiei Reorganizarea structurii Fede­ralelor de cooperative, judeţene şi în special a consiliului de adminis­traţie în care se desemnează, ca membrii de drept, de preferinţă şeful contabil al sucursalei Băncii Naţionale locale, şeful serviciului agricol, un reprezentant al Came­rei de agricultură respective. Această componentă este o ur­mare a principiului de coordonare a forţelor şi a instituţiunilor pen­tru promovarea agriculturii, în­trucât aceleaşi interese se urmă­resc şi de­ Camera de agricultură, şi de ministerul de agricultură, re­prezentat prin şeful serviciului a­­gricol şi de cooperativele din ju­deţul respectiv, care sunt compo­nente Federalei însuşi. Prezenţa reprezentantului Băncii Naţionale asigură corectitudinea înregistră­rilor zilnice ale operaţiunilor şi serveşte înaltului institut de emisi­une, Banca Naţională, repartiza­rea cât mai bună a scontului în proporţia de 40 la sută pentru a­­gricultură din fondurile Băncii Naţionale. Grija arătată de către d. mi­nistru al economiei naţionale la desemnarea membrilor primului consiliu de administraţie al Insti­tutului naţional al cooperaţiei a a­­sigurat coordonarea aceloraşi in­stituţii importante pentru promova­rea agriculturii: ministerul econo­miei naţionale, ministerul agricul­turii, Uniunea camerelor de agri­cultură şi reprezentanţii calificaţi ai cooperaţiei. Felul cum au fost aleşi membrii consiliului cari să reprezinte în a­­celaş timp şi Institutul de cerce­tări agronomice indică deosebita solicitudine ce s’a avut în vedere pentru ca legea pentru încurajarea şi organizarea agriculturii să-şi aibă exponenţii acestui Institut de ştiinţe în mijlocul consilierilor In­stitutului naţional al cooperaţiei, care este chemat tocmai să aplice preceptele de ştiinţă determinate de Institutul de cercetări agrono­mice, în concordanţă cu stabilirea hărţilor fito­tehnice, zootehnice, etc. Rezultatele vor fi neîndoios bu­ne Problemele atât de complexe, în materie de promovare a agricul­turii găsesc în sânul consiliului pe toţi exponenţii, atât ai Băncii Naţionale cât şi a celorlalte insti­­tuţiuni chemate a-şi spune cuvân­tul în aplicarea programelor efec­tive, bine studiate şi serios coor­­donate, pentru ridicarea agricul­turii.­­ Ceea ce d. Mitită Constantinescu, guvernatorul Băncii Naţionale e­­mitea la 1 ianuarie 1937 ca o spe­­ranţă, pentru asigurarea unui scont la Banca Naţională de 7.580 miliarde pentru agricultură se va realiza, în cel mai scurt timp, cu metodă şi pătrundere, într-un co­mandament unic economic, dirijat de către ministrul economiei na­ţionale. „ Statul major, aflat în jurul d-lui ministru Mitiţă Constantinescu şi consiliul de administraţie numit de d-sa la Institutul naţional al cooperaţiei vor fi aceia pe care se sprijină intregile speranţe ale tu­turora pentru ca armonia să fie desăvârşită aplicarea întregei e­­conom­ii naţionale într’o ţară în care plugarii reprezintă 82 la sută din populaţia ţării”, şi-a încheiat d. ing. Cristodor Ghetu interesan­­tele d-sale declaraţii.­­„ Ancheta noastră mâine, conțin:

Next